Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA

ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI


FACULTATEA DE FIZICĂ


Contribuții la studiul proprietăților optice a


unor materiale anizotrope uniax

Rezumatul tezei de doctorat

Conducător științific:
Prof. Univ. Dr. Emer. Dana-Ortansa DOROHOI

Doctorandă:
Adina-Elena SCRIPA (căs. TUDOSE)

Iași, 2018
În atenția _________________

Vă facem cunoscut că în data de 21 Septembrie 2018, ora 10.30, Sala L1,


doamna Adina Elena SCRIPA (căs. TUDOSE) va susține, în ședință
publică, teza de doctorat:

,,Contribuții la studiul proprietăților optice a unor materiale anizotrope


uniax"
în vederea obținerii titlului științific de doctor în domeniul fundamental
Științe Exacte, domeniul Fizică.

Comisia de examinare a tezei:

Prof. univ. dr. Diana MARDARE


Președinte
Facultatea de Fizică, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași

Prof. univ. dr. emer. Dana Ortansa DOROHOI


Conducător științific
Facultatea de Fizică, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași

Conf. Dr. Habil. Simona CÎNTĂ- PÎNZARU


Referent
Facultatea de Fizică, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj Napoca

Cercetător Principal II Camelia HULUBEI


Referent
Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" Iași

Conf. Dr. Dan Gheorghe DIMITRIU


Referent

Facultatea de Fizică, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași


Vă invităm pe această cale să participați la ședința publică de susținere a
tezei de doctorat.

2
Mulțumiri

În primul rând doresc să adresez sincere mulțumiri Doamnei Prof. Univ. Dr.
Dana Ortansa Dorohoi, sub îndrumarea căreia am elaborat teza de doctorat.
Indicațiile, sfaturile și, mai ales, încurajările primite, precum şi discuţiile
ştiiţifice purtate, au permis finalizarea studiilor doctorale. De asemenea,
doresc să mulțumesc și comisiei de îndrumare formată din: Prof. Univ. Dr.
Habil. Dorina Creangă, Conf. Dr. Dan Gheorghe Dimitriu și Conf. Dr.
Silviu Gurlui pentru ajutor și susținere.
În al doilea rând doresc să mulţumesc membrilor din comisia de susținere
publică a tezei de doctorat: Doamnei Prof. Univ. Dr. Diana Mardare
(Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, președinte comisie), Doamnei
Conf. Dr. Habil. Simona Cîntă-Pînzaru (Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-
Napoca), Doamnei Cercetător Principal II Camelia Hulubei (Institutul de
Chimie Macromoleculară Petru Poni din Iași) și Domnului Conf. Dr. Dan
Gheorghe Dimitriu (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași), care au
avut răbdarea și bunăvoința de a-mi analiza teza și de a-mi oferi observații
despre anumite aspecte ale acestei lucrări.
De asemenea, doresc să mulțumesc pentru întreg sprijinul acordat și
sfaturile oferite, colegei noastre Dr. Mihaela – Liliana Ivan.
În încheiere, doresc să îmi exprim recunoştinţa faţă de soțul meu Ovidiu-
Gelu, fiica mea, Teodora-Andreea, și față de întreaga familie pentru
bunăvoinţa, sprijinul lor, dar mai ales pentru răbdarea de care au dat dovadă
pe tot parcursul studiilor doctorale.

3
Cuprinsul tezei
Cuvânt înainte .............................................................................................. 5
PARTEA I .................................................................................................... 7
CAPITOLUL I - Studiul actual al cunoașterii în domeniul
proprietăților electro-optice ale mediilor anizotrope ............................... 7
I.1. Legile de material ale mediilor cristaline ....................................... 7
I.2. Proprietățile electro–optice ale mediilor anizotrope ..................... 8
I.3. Propagarea undelor electromagnetice în medii anizotrope .......... 8
CAPITOLUL II ........................................................................................... 9
II.1. Carateristici generale ale mediilor anizotrope ............................. 9
CAPITOLUL III - Metode optice utilizate în studiul proprietăților
electro-optice ale mediilor anizotrope ..................................................... 13
III.1. Măsurarea diferenței de drum optic folosind Compensatorul
Babinet ................................................................................................... 13
III.2. Metoda interferometrului Rayleigh ........................................... 14
III.3. Metoda microscopului polarizant .............................................. 15
PARTEA A II A ......................................................................................... 15
CAPITOLUL I ........................................................................................... 15
I.1. Metode de determinare a birefringenței liniare a unor cristale
uniax anorganice ................................................................................... 16
II.2. Birefringența liniară a foliilor polimerice determinată prin
metode optice ......................................................................................... 19
CAPITOLUL II - Studiul birefringenței rotatorie și a dispersiei
rotatorie pentru cazul soluțiilor de glucoză și a cristalelor de cuarț .... 20
CAPITOLUL III - Simularea computerizată a unor dispozitive pentru
obținerea și caracterizarea radiațiilor polarizate ................................... 23
III.1. Lamele anizotrope ....................................................................... 23
III.2 Filtrul interferențial Wood .......................................................... 23
III.3 Filtrul interferențial Lyot ............................................................ 24
CAPITOLUL IV - Lumina și culorile în activitățile umane ................. 25
Concluzii generale ..................................................................................... 27
Bibliografie selectivă ................................................................................. 30
Contribuții personale ................................................................................ 34

4
Cuvânt înainte

În natură există substanțe pentru care proprietățile fizice nu depind de


direcția în care sunt considerate, acestea purtând denumirea de substanțe
izotrope. Dar există și substanțe pentru care proprietățile fizice depind de
direcție, acestea purtând denumirea de substanțe anizotrope. Anizotropia
este o consecință directă a distribuției regulate a atomilor sau ionilor în
substanța respectivă.
Din punct de vedere optic, un mediu este anizotrop dacă proprietățile sale
optice pentru o undă electromagnetică plană care se propagă prin acesta
depind de direcția de propagare a undei electromagnetice. Studiile în
domeniul opticii privind proprietatea de anizotropie a materialelor, a dus la
creșterea complexitătii realizării elementelor optice, utilizate în alcătuirea
diferitelor tipuri de dispozitive optice complexe sau instalații. Deci
cercetarea proprietăților electro-optice ale mediilor anizotrope precum și a
procesului de propagare a radiațiilor optice prin aceste medii este utilă și de
actualitate.
Scopul tezei de doctorat intitulată ”Contribuții la studiul proprietăților
optice ale unor materiale anizotrope uniax”, este de a analiza
proprietățile optice ale unor medii anizotrope, iar cercetarea a avut în
vedere utilizarea metodelor experimentale cu scopul de a obține și
caracteriza radiațiile polarizate.
Teza este structurată în două părți: teorie generală asupra domeniului de
studiu (propagarea radiațiilor optice, caracterizarea materialelor anizotrope,
metode optice utilizate în studiul proprietaților optice) și contribuții
personale.
Prima parte este alcătuită din trei capitole. Capitolul I tratează aspectele
teoretice referitoare la stadiul actual de cunoașterii raportat la literatura de
specialitate privind proprietățile optice ale mediilor anizotrope, dar și
noțiuni teoretice privind descrierea stării de polarizare a undelor luminoase.
Capitolul II tratează caracteristicile de bază ale mediilor anizotrope și
implicit ale celor studiate: turmalina, cristale de cuarț, calcit, cristalul fosfat
dihidrogenat de potasiu - KDP și cristalul fosfat dihidrogenat de amoniu -
ADP, precum și proprietățile generale ale foliilor de polimeri: alcoolul
polivinilc - PVA și polietilentereftalat - PET.

5
Capitolul III descrie câteva metode optice de studiu ale proprietăților
mediilor anizotrope, precum: măsurarea diferenței de drum optic folosind
Compensatorul Babinet, metoda microscopului polarizant, metoda
spectului canelat, metoda interferometrului Rayleigh, o parte din acestea
fiind utilizate în partea a doua a tezei.
Partea a doua a lucrarii este alcătuită tot din patru capitole și are ca bază
aplicarea metodelor optice de studiu ale proprietaților electro-optice pe
diferite materiale anizotrope.
Capitolul I studiază condițiile în care un dispozitiv optic poate reproduce
forma diferitelor obiecte în imagini optice sau rezultatele obținute în urma
fenomenelor de refracție sau reflexie.
Tot în acest capitol s-a facut un studiu al cristalelor de fosfatul dihidrogenat
de potasiu KDP și fosfat dihidrogenat de amoniu ADP dar și a foliilor
polimerice, pentru determinarea indicilor de refracţie principali, a
birefringenţei liniare cât și a dispersiei liniare, cu ajutorul metodei
spectrului canelat.
Capitolul II studiază determinarea biefringenței rotatorie și a dispersiei
acesteia pentru cazul soluțiilor de glucoză și a cristalelor de cuarț utilizând
aceeași metodă.
Capitolul III este ca o finalitate a studiului experimental unde s-au
determinat indicii de refracție principali, birefingența liniară, prin
încercarea de a realiza simularea unor dispozitive optice pentru a obține și
caracteriza radiațiile polarizate, condițiie principală de realizare a lamelor
anizotrope, studiul factorului de transmisie pentru filtre interferențiale
(Wood, Lyot) de polarizare alcătuite din straturi anizotrope cu semilățime
mică a domeniului spectral transmis.
Capitolul IV este un studiu din punct de vedere optic care analizează
acțiunea, efectele luminii și culorilor asupra activităților umane, prin
realizarea unui studiu experimental asupra unui eșantion de elevi.
Finalul lucrării subliniază concluziile generale și lucrările stiințifice
publicate pe perioada elaborării tezei.

6
PARTEA I
CAPITOLUL I - Studiul actual al cunoașterii în domeniul
proprietăților electro-optice ale mediilor anizotrope
Cercetările efectuate în ultima perioadă în domeniul opticii și progresele în
acest domeniu, sunt evidențiate prin descoperiri cum ar fi: descoperirea
efectului laser, inventarea fibrelor optice și folosirea lor în domeniul
telecomunicațiilor de mare viteză, realizarea diferitelor tipuri de
microstructuri și nanostructuri dar nu în ultimul rând sintetizarea de noi
materiale cu proprietăți deosebite cum ar fi: cristale lichide, diferiți polimeri
folosiți în realizarea unor noi componente optice.

I.1. Legile de material ale mediilor cristaline


Proprietățile optice, termice, electrice, mecanice ale corpurilor solide depind
de modul de aranjare al atomilor și moleculelor constituente, în concluzie
depind de structura lor.
În funcție de complexitatea bazei de atomi, structurile cristaline pot fi
clasificate:
• Structuri cristaline simple – au baza formată dintr-un singur atom
(unele metale);
• Structuri cristaline complexe – au baza formată din doi sau mai
mulți atomi de același tip sau de tipuri diferite (structuri cristaline
anorganice sau organice a căror bază poate fi formată din atomi de
ordinul miilor) [1].
Sistemele atomice sau grupele de sisteme constituiente sunt legate prin
puncte numite noduri, iar totalitatea nodurilor formeaza rețeaua cristalină a
corpului solid [2].
Vectorii fundamentali 𝑎, 𝑏, 𝑐 sunt necoplanari, iar prin repetarea lor se
obține rețeaua cristalinăsub forma unui paralelipiped ce poartă denumirea
de celulă elementară, reprezentată în figura I.1 [3]:

Figura I.1. Celula elementară primitivă.

7
I.2. Proprietățile electro–optice ale mediilor anizotrope
Sistemul de ecuații ale lui Maxwell are la bază patru legi fundamentale ale
fizicii și anume: legea inducției electromagnetice a lui Faraday, legea
circuitului magnetic a lui Ampere și legile lui Gauss pentru fluxul electric
și fluxul magnetic, și descriu complet câmpul electromagnetic în orice
punct din spațiu și sunt considerate legile de bază ale fenomenelor
electromagnetice [2, 3, 4, 5]:
!!
𝛻∗𝑒 =−
!"
!!
𝛻 ∗ 𝑏 = 𝜇! 𝐼 + 𝜀! 𝜇!
!" (I.1)
!
𝛻𝑏 =
!!

𝛻𝑏 = 0
Clasificarea substanțelor cristaline în funcție de simetrie are un rol foarte
important în procesul de propagare a undelor electromagnetice și anume că
în cazul substanțelor cristaline cu simetrie înaltă (posedă cel putin două axe
de ordin 𝑛 ≥ 3), vectorii 𝐷, 𝐸şi 𝑃 satisfac relația [6]:
𝐷 = 𝜀! 𝐸 + 𝑃 (I.2),
unde 𝐷–vectorul inducție electrică; 𝐸 –vectorul intensitate al câmpului
electric, 𝑃 – vectorul polarizație electrică și sunt coliniari, pentru că în
astfel de substanțe cristaline vectorul𝑃 este coliniar cu vectorul 𝐸.

I.3. Propagarea undelor electromagnetice în medii anizotrope


Lumina naturală provenită de la o sursă de radiații optice este total
nepolarizată, deoarece sistemele atomice care o emit sub forma unor trenuri
de undă au o orientare complet haotică în momentul emisiei. Pe traseul de
propagare, lumina suferă anumite fenomene, cum ar fi: reflexia, refracția,
difuzia sau absorbția, în urma cărora starea de polarizare se schimbă,
devenind parțial polarizată.
Într-o substanță cristalină care prezintă proprietatea de anizotropie, o undă
liniar polarizată se poate propaga cu o viteză constantă în timp, iar acest
lucru se poate exprima prin intermediul ecuației elipsoidului indicilor de
refracție, iar forma elipsoidului indicilor de refracție depinde de gradul de

8
simetrie al mediului prin care se propagă radiația și care are următoarea
formă [7]:
!
!! !
!! !!!
!
= + + (I.3),
!! !!" !!" !!"
unde n– poartă denumirea de indice de refracție principal al substanței
cristaline și este definit ca fiind raportul dintre viteza de propagare a
luminii în vid și viteza de propagare a luminii în substanța cristalină, iar
𝜀!" , 𝜀!" , 𝜀!" sunt permitivitățile electrice relative, 𝛼, 𝛽, 𝛾 sunt unghiurile
dintre laturi pe directia de propagare.
Această relație arată faptul că în substanțele dielectrice ce prezintă
proprietatea de anizotropie din punct de vedere electric, indicele de
refracție n depinde de orientarea planului de polarizare a undei plane. Într-o
substanță cristalină anizotropă, pe o direcție dată se pot propaga fără să își
schimbe planul de polarizare numai două unde armonice [8].
Cercetarile efectuate în această direcție au vizat studiul proprietăților
electro–optice ale unor medii anizotrope cum ar fi: birefringența,
dicroismul, factorul de transmisie, precum și efectul câmpurilor
electrostatice sau a câmpurilor electrice alternative asupra acestor
proprietăți (în cazul cristalelor lichide)[9,10].

CAPITOLUL II
II.1. Carateristici generale ale mediilor anizotrope
Anizotropia poate fi definită ca o proprietate caracteristică a anumitor
medii, constând în dependența unor mărimi mecanice, electrice sau optice
numite și constante de material, de direcția de-a lungul căreia este
exercitată acțiunea exterioară.
Mediille care prezintă proprietatea de anizotropie pot fi împărțite în: medii
anizotrope în mod natural și mediicare sunt nativ izotrope, la care
anizotropia este indusă sub acțiunea unor constrângeri externe (elastice,
electrice sau magnetice) [11,12]:
Se pot distinge două tipuri de anizotropie optică:
• anizotropia liniară, pentru care stările proprii de propagare sunt
stările polarizate liniar;
• anizotropia circulară, în care stările proprii de propagare sunt
stările polarizate circular.

9
Aceste două tipuri de anizotropie pot exista în același timp într-un material,
caz în care stările proprii de propagare sunt polarizate eliptic [12].

II.1.1. Turmalina (Turmalinul)


Dintre cristalele care prezintă proprietatea de anizotropie și sunt evidențiate
pentru utilizarea lor în diverse aplicații tehnice putem aminti Turmalina (sau
Turmalinul, figura II.1), care este un cristal semiprețios anizotrop dicroic
deoarece se poate observa frecvent fenomenul de pleocroism, adică
schimbarea culorii în funcție de direcția de observare și face parte din
mineralele cu sistemul de cristalizare trigonal [13].

Figura II.1. Turmalina neagră.


II.1.2. Cuarțul și calcitul
Cuarțul este un material important utilizat în tehnică, el fiind un dioxid de
siliciu 𝑆𝑖𝑂! cu o duritate de 7 pe scara Mohs (permite evaluarea durității
relative a unor materiale, cu precădere a nemetalelor) și care cristalizează în
sistem hexagonal (trigonal) fiind unul dintre cel mai des întâlnite minerale
și cuprinde multe varietăți. În stare pură cuarțul este incolor, iar impuritățile
din cristal determină culoarea mineralului.

Figura II.2. Tetraiedrul 𝑆𝑖𝑂! și structura calcitului.

10
Unitatea de bază în aproape toți derivații silicatului este 𝑆𝑖𝑂! , în care există
un atom de siliciu înconjurat de patru atomi de oxigen (figura II.2). Din
punct de vedere optic, cuarțul poate fi ușor confundat cu calcitul (figura
II.2), de care se deosebește prin duritatea sa mai mare (7), valoarea
birefringenței mai redusă și nu reacționează ca și calcitul cu acidul
clorhidric (𝐻𝐶𝑙).

II.1.3. Cristalele Fosfat Dihidrogenat de Potasiu (KDP- 𝑲𝑯𝟐 𝑷𝑶𝟒 ) și


Fosfat Dihidrogenat de Amoniu (ADP- 𝑵𝑯𝟒 𝑯𝟐 𝑷𝑶𝟒 )
Fosfatul dihidrogenat de potasiu (KDP) este cel mai cunoscut, cel mai
studiat și cel mai utilizat cristal în tehnologia laser. Aceste cristalele sunt
utilizate pentru operațiile de conversie a frecvenței în sistemele laser cu
putere mare, fiind considerate principalul material optic neliniar utilizat în
acest scop [14,15].
Fosfat dihidrogenat de amoniu (ADP) și cristalele deuteriene AD*P și
KD*P au fost de asemenea utilizate în dispozitive optice neliniare de ultimă
oră. Pentru utilizarea acestor cristale neliniare în diferite aplicații practice
este necesară cunoșterea indicilor de refracție principali ai cristalului în
funcție de lungimea de undă, aceasta fiind tema multor studii experimentale
[16,17].

Figura II.3. Structura chimică KDP-𝐾𝐻! 𝑃𝑂! și ADP- 𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! .

𝐾𝐷𝑃 − 𝐾𝐻! 𝑃𝑂! este o sare solubilă de potasiu utilizată ca îngrășământ,


aditiv alimentar și fungicid, dar este de asemenea folosită ca un agent de
tamponare.
Fosfat dihidrogenat de amoniu (𝐴𝐷𝑃 − 𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! ) este un material
anorganic neliniar interesant cu proprietăți optice excelente și care are
numeroase aplicații [16, 17].

11
II.1.4. Polimeri (folii polimerice)
A. PVA - poli(vinil alcool)
Alcoolul polivinilic [(𝐶𝐻! 𝐶𝐻 𝑂𝐻 ]! este un polimer sintetic solubil în apă
și care se folosește în fabricarea hârtiei, textilelor și o varietate de acoperiri.
Este alb (incolor), inodor și poate fi întâlnit sub formă de granule sau ca
soluții în apă.

Figura II.4. Structura chimică a alcoolului polivinilic (PVA).

Datorită faptului că PVA-ul nu are acţiune toxică asupra organismului


uman, este biodegradabil şi are bune proprietăţi fizico-mecanice, toate
acestea duc la utilizarea lui în diferite aplicații practice cum ar fi: la
fabricarea caşetelor pentru medicamente, a patch-urilor, a firelor pentru
intervenţii chirurgicale, a sistemelor de eliberare controlată a
medicamentelor [18,19].
B. Polietilen tereftalat - PET
Polietilen tereftalat sau se mai întâlnește scris poli (etilen tereftalat), PET,
PETE sau PETP este cea mai obișnuită rășină polimerică termoplastică din
familia poliesterică.
PET este format din unități polimerizate ale monomerului etilen tereftalat,
cu unități repetate (𝐶!" 𝐻! 𝑂! ).

Figura II.5. Structura și sectiune din lanțul polimerului polietilen tereftalat


PET.

12
PET-ul în stare naturală este o rășină incoloră, semicristalină, iar în funcție
de modul în care este procesată, poate fi semi-rigidă până la rigidă dar și
foarte ușoară. PET-ul este rezistent la impact. Capată culoarea albă atunci
când este expus la cloroform și de asemenea când intră în contactcu alte
substanțe chimice, cum ar fi toluenul [20].

CAPITOLUL III - Metode optice utilizate în studiul proprietăților


electro-optice ale mediilor anizotrope
Dintre principalele metode de investigare ale mediilor anizotrope putem
enumera: difracția radiațiilor X (XRD), spectroscopia de absorbție UV-VIS,
spectroscopia de absorbție în infraroșu, calorimetria diferenţială de baleiaj
(DSC), analiza termogravimetrică (TGA), microscopia de forță atomică
(AFM).
Metodele utilizate cu scopul de a determina birefringența, reprezintă acele
tehnici standard folosite în studiul proprietăților optice ale mediilor
anizotrope și presupun determinarea unui defazaj care permite deducerea
diferenței de drum pentru lungimea de undă utilizată [1,3]:
!!
𝛿= 𝛥𝑛𝑑 (III.1),
!
unde ∆𝑛 este birefringența mediului anizotrop, iar d este grosimea stratului
de material anizotrop.
Ca metode optice de caracterizare a mediilor anizotrope, prin utilizarea
fasciculelor de raze paralele care asigură egalitatea drumurilor optice ale
razelor componente în procesul de propagare, putem enumera: măsurarea
diferenței de drum optic folosind Compensatorul Babinet, metoda spectrului
canelat (cea mai utilizată metodă), și nu în ultimul rând, metoda
interferometrului Rayleigh. O altă metodă de caracterizare a mediilor
anizotrope prin utilizarea fasciculelor divergente este metoda microscopului
polarizant.

III.1. Măsurarea diferenței de drum optic folosind Compensatorul


Babinet
Este unul dintre dispozitivele care introduc diferențe de drum suplimentare
variabile între două intensitați de câmp electric cu direcții de acțiune
reciproc perpendiculare și permite realizarea unei diferențe de fază variabile
începând de la zero, reprezentat schematic în figura III.1 [3].

13
Figura III.1. Schema Compensatorului Babinet utilizat pentru
determinarea birefringenței.

III.2. Metoda interferometrului Rayleigh


Acest dispozitiv interferențial este utilizat în determinarea indicilor de
refracție principali ai mediilor anizotrope și permite observarea difracției
Fraunhoffer (în fascicule de raze paralele) pe două fante identice.
Dispozitivul experimental este descris în figura III.2 [3].

Figura III.2. a) Schema optică a interferometrului Rayleigh, b) Drumul


razelor de lumină după ce trec de ecranul E al interferometrului Rayleigh
și c) Sistem de franje obținut în urma divizării fasciculului de lumină
provenind de la sursele S1 si S2.

14
III.3. Metoda microscopului polarizant
Această metodă oferă posibilitatea analizării straturilor anizotrope în urma
iluminării cu fascicule de radiații optice, folosind atât fascicule paralele cât
și fascicule divergente.
În cazul fasciculelor divergente, radiațiile care traverseazăun strat anizotrop
cu fețe plan-paralele prezintă la ieșirea din strat un anumit defazaj între raza
ordinară și raza extraordinară dacă mediul este uniax, dupa cum se poate
observa și în figura III.3 [3].

Figura III.3. Schema optică a microscopului polarizant.

Metodele optice descrise utilizate cu scopul de a determina birefringența


straturilor anizotrope și a indicilor de refracție principali, prezintă anumite
particularități specifice fiecărei metode în parte. În cazul Compensatorului
Babinet, determinarea birefringenței, respectiv a indicilor de refracție
principali se face doar pentru un domeniu spectral cu lungime de undă
precisă.

PARTEA A II A
CAPITOLUL I
Analiza realizată în ceea ce privește sistemul optic format dintr-un
colimator și obiectiv, respectiv sistemul optic al lunetei prin determinarea
mărimilor caracteristice ale acesteia, ajută la exintinderea studiului
parcursului razelor de lumină prin lunetă în cazul telescopului, luneta fiind
parte componentă a acestuia.
Plecând de la ecuația care definește mărirea unghiulară, arată ca un sistem
telescopic poate fi utilizat în modificarea secțiunii unui fascicul de raze în
raport egal cu mărirea unghiulară a sistemului optic:

15
𝑓!
= 𝑀! (𝐼. 1. )
𝑓!
Pe traseul parcurs de raza de lumină de la spațiul obiect spre spațiul
imaginii, ea suferă mai multe procese: translația în spațiu obiect, refracția
pe primul nivel al obiectivului, translația în spațiul dintre lentile, refracția
cauzată de cea de-a doua lentilă și translația în spaţiu imagine [21].
Studiul razelor de lumină prin cele două dispozitive optice (luneta și
telescopul), dar și descrierea matricială a parcursului de la sursa de lumină
la receptor, a fost studiată în realizarea unui studiu privind obținerea de
informații despre starea atmosferei cu ajutorul unui sistem lidar, care are ca
părți componente principale atât luneta cât și telescopul [22].
Pentru a exprima formalismul matricial al telescopului, se ia în considerație
toate transformarile suferite de razele de lumină din spațiul obiect în spațiul
imagine [23], poate fi redat cu ajutorul relației:
1 𝑥! 1 0 1 𝑥 1 0 1 𝑥
𝑀= ! ! ! (I.2.)
0 1 − 1 0 1 − 1 0 1
!! !!
unde 𝑥! , 𝑥! - coordinatele măsurate dea lungul axei optice în spațiul obiect
și respectiv spațiul imagine, 𝑓! , 𝑓! - distanțele focale, x – distanța dintre
lentilele telescopului, M – matricea de refracție a telescopului, care are ca
elemente 𝑀!! , 𝑀!" , 𝑀!" , 𝑀!! .
Acest formalism matricial este util pentru a calcula caracteristicele
lentilelor și a distanței dintre ele.

I.1. Metode de determinare a birefringenței liniare a unor cristale


uniax anorganice
Principalele caracteristici optice care se urmăresc în cazul materialelor care
prezintă proprietatea de anizotropie sunt: transparența, birefringența,
dependența birefringenței de gradul de întindere și grosimea foliei (în cazul
foliilor de polimeri), dispersia birefringenței [24].
Materialele uniax se caracterizează prin două valori ale indicilor de
refracție (indicele de refracție ordinar și indicele de refracție extraordinar)
[25]. Cu scopul de a estima principalii indici de refracție, dar și a
birefringenței liniare a unor straturi anizotrope uniax se utilizează metoda
spectrului canelat, fiind una dintre cele mai folosite metode.
În literatura de specialitate [26, 27] s-au evidențiat măsurători care au fost
realizate prin utilizarea cuarțului Carpatic în domeniul vizibil cu scopul de

16
a determina birefringența liniară. Din dorința de a extinde acest studiu și
pentru cazul altor medii anizotrope cu scopul de a determina proprietățile
optice (birefringența liniară, dispersia birefringenței liniare) lucrarea de
față, folosește drept materiale de studiu fosfat dihidrogenat de potasiu
𝐾𝐷𝑃 − 𝐾𝐻! 𝑃𝑂! și fosfatul dihidrogenat de amoniu 𝐴𝐷𝑃 − 𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! .
Pentru înregistrarea spectrului canelat, dispozitivul experimentaleste
conectat la un spectrofotometru Ocean Optics QE65000 capabil să
înregistreze radiația din domeniul vizibil. Spectrele astfel obținute la
trecerea unui fascicul prin dispozitivul experimental, prezintă minime și
maxime succesive corespunzătoare radiațiilor polarizate liniar care și-au
schimbat sau mentinut azimutul. Din analiza poziției maximelor și
minimelor consecutive se pot estima birefringența liniară, dispersia
birefringenței, prin utilizarea lungimilor de undă a două minime consecutive
și a maximului dintre ele sau a două maxime consecutive și a minimului
dintre ele [28,29].
Atunci când sursa de radiație din domeniul vizibil este utilizată pentru a
ilumina cristalele 𝐾𝐷𝑃 − 𝐾𝐻! 𝑃𝑂! sau 𝐴𝐷𝑃 − 𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! , lumina care
apare are componente cu diferențe diferite de fază, iar spectrul canelat are
forma celui ilustrat în figura I.3 [30] conform datelor experimentale
obținute:

Figura I.3. Aspectul spectrului canelat pentru cristale 𝐾𝐷𝑃 − 𝐾𝐻! 𝑃𝑂! și
ADP - 𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! .

Pentru a putea observa mai ușor, maximele și minimele formate în spectrul


canelat obținut în urma efectuării experimentului, reprezentăm grafic
valorile obținute experimental ale birefringenței liniare în funcție de
lungimea de undă aferentă fiecărei valori, iar apoi se trasează valorile
corespunzătoare.

17
Figura I.4. Reprezentarea grafică a maximelor și minimelor din spectrul
canelat obținute experimental.
Reprezentarea grafică a birefringenței liniare așa cum rezultă din
măsurătorile efectuate cu ajutorul metodei spectrului canelat atât pentru
cristalul 𝐾𝐷𝑃 − 𝐾𝐻! 𝑃𝑂! cât și pentru cristalul 𝐴𝐷𝑃 − 𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! în
funcție de lungimea de undă, este ilustrată în figura I.5 [30]:

Figura I.5. Birefringența liniară a cristalelor de 𝐾𝐷𝑃 − 𝐾𝐻! 𝑃𝑂! și ADP -


𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! în funcție de lungimea de undă din domeniul vizibil.
Se poate observa din reprezentările grafice, că birefringența liniară pentru
cele două cristalele anizotrope crește odată cu creșterea lungimii de undă a
luminii.

18
II.2. Birefringența liniară a foliilor polimerice determinată prin
metode optice
În cazul polimerilor birefringența liniară derivă din asimetria structurilor
lor moleculare. Majoritatea polimerilor prezintă o anizotropie intrinsecă
datorită orientării unităților de lanț care derivă din asimetria structurilor lor
chimice [31]. Când polimerii sunt întinși, trași în folii apare o anizotropie
suplimentară pe lângă cea inițială. Indici de refracție principali (indicii
extraordinari și indicii ordinari) sunt determinați cu ajutorul luminii liniar
polarizate paralelă cu intensitatea câmpului electric și perpendicular pe
direcția de întindere a polimerului [32]. Pentru a determina birefringența
liniară a foliilor polimere subțiri se utilizată metoda spectrului canelat,
folosită și în cazul cristalelor.
O folie polimeră subțire introduce o diferență de drum optic (∆=
∆𝑛𝐿) comparabilă cu lungimea de undă a radiației folosite, iar când este
plasată între doi polarizori, spectrul canelat obținut are un număr mic de
maxime și minime [33, 34].
Atunci când o sursă de radiații din spectrul vizibil este utilizată pentru a
ilumina dispozitivul experimental din care face parte și folia polimeră,
aceasta introduce diferențe de fază între componentele ordinară și
extraordinară care depind de lungimea de undă, iar spectrul canelat are
forma din figura I.13 [35].

Figura II.1. Aspectul spectrului canelat al foliei de PET (L=0,125mm).

Numărul de caneluri din spectru canelat depinde atât de birefringența


liniară, cât și de grosimea foliei de polimer (grosimea foliei de PET
utilizată în experimental de față este de aproximativ 0,125mm).

19
Utilizând datele experimentale obținute și reprezentând grafic valorile
birefringenței liniare a foliilor de polimer în funcție de lungimea de undă a
luminii din domeniul vizibil, se observă în figura I.14 [35], scăderea
birefringenței foliei de PET odată cu creșterea lungimii de undă a luminii și
luând în considerare datele obținute experimental s-a concluzionat că
parametrul dispersiv nu este o caracteristică a foliei polimerice PET.

Figura II.2. Birefringența liniară și parametrul dispersiv al foliei


polimerice PET.

CAPITOLUL II - Studiul birefringenței rotatorie și a dispersiei


rotatorie pentru cazul soluțiilor de glucoză și a cristalelor de cuarț
Reamintim că la trecerea luminii printr-un mediu optic anizotrop, fasciculul
incident pe un asemenea mediu este descompus în două fascicule dintre
care unul (fasciculul ordinar) se propaga în conformitate cu legile opticii
geometrice, iar celălalt (fasciculul extraordinar) nu respectă aceste legi.
Activitatea optică sau rotația optică (alteori denumită polarizare rotativă)
reprezintă rotația planului de polarizare a luminii polarizate liniar, pe
măsură ce aceasta trece prin anumite materiale ce prezintă proprietatea de
anizotropie. Substanțele care produc acest fenomen se numesc substanțe
optic active, proprietate specifică în mod deosebit materialelor chirale-
material care nu prezintă simetrie în oglindă.
Această rotire a planului de polarizare poate avea loc: fie la dreapta
(dextrorotatorie – d-rotativ), fie la stânga (levorotatorie – l-rotativ), exemple
pot fi: sucroza și camforul care sunt substanțe d-rotative în timp ce
colesterolul este l-rotativ.
În cazul soluțiilor optic active, valoarea unghiului de rotație al planului de
oscilație este dependentă de concentrația acestora [36, 37]. Când sursa de
radiații din domeniul vizibil luminează celula cu soluția apoasa de glucoză,

20
lumina care iese (rezultă) prezintă componente cu grade diferite de rotație,
astfel încât spectrul canelat are forma celui din figura II.3 [38]:

Figura II.3. Aspectul spectrului canelat pentru soluția apoasă de glucoză


(30% concentratie).

Dacă reprezentăm grafic valorile experimentale pentru birefringența


rotatorie și rotația specifică în functie de lungimea de unda a luminii ce
străbate soluția apoasă de glucoză (concentrație de 30%), vom observa o
scădere atât a birefringenței rotatorie cât și a rotatiei specifice odata cu
cresterea lungimii de undă, după cum se observă în figura II.4 [38]:

Figura II.4 Birefringența rotatorie și rotația specifică a soluției de


glucoză în funcție de lungimea de undă.

Dependența parametrului dispersiv reprezentată în figura II.5 [38] în funcție


de lungimea de unda a luminii, demonstrează că presupunerea făcută initial
cu privire la faptul că are o valoarea constantă, nu este valabilă pentru
domeniul vizibil în cazul soluției apoase de glucoză ci prezentă o
dependența liniară.

21
Figura II.5. Parametrul dispersiv a soluției apoase de glucoză (30%
concentrație) în funcție de lungimea de undă a luminii.

Ca o modalitate de testare a veridicitații metodei utilizate în cazul soluțiilor


apoase de glucoză cu concentrație de 30%, aceeași metodă și dispozitiv
experimental s-au folosit și în cazul soluțiilor apoase de glucoza de diferite
concentrații (20%, 40%, 50%). S-a constata că și în cazul altor concentrații,
birefringența rotatorie scade odată cu creșterea lungimii de undă a luminii
care străbate mediul optic activ.

Figura II.6. Birefringența rotatorie a soluției apoase de glucoză pentru


diverse concentrații obținute experimental.

Și în aceste cazuri parametrul dispersiv nu reprezintă o caracteristică a


soluțiilor optic active în domeniul vizibil, dar se poate observa dependența

22
liniară în funcție de lungimea de undă a luminii care străbate mediul optic
active.

Figura II.7 Parametrul dispersiv pentru soluțiile apoase de glucoză la


diverse concentrații în funcție de lungimea de undă obținute experimental.

CAPITOLUL III - Simularea computerizată a unor dispozitive pentru


obținerea și caracterizarea radiațiilor polarizate
III.1. Lamele anizotrope
Studiul și analiza proprietățile electro-optice ale unor mediilor anizotrope,
au o importanță deosebită datorită posibilității de utilizare a acestora în
simularea și proiectarea unor dispozitive optice interferențiale cu diverse
aplicații medicale și tehnice (analiza posibilității realizării de componenente
optice birefringente cum ar fi: lame compensatoare și filtre interferentiale de
polarizare de tip Wood sau Lyot și/sau dicroice- studiul dicroismului foliilor
anizotrope).
Cu ajutorul programului Maple s-a simulat 3D grosimea lamelor special de
cuarț și calcite în funcție de lungimea de de undă dar și ordinul de
interferență, pe baza datelor experimentale obținute anterior [39,40].

III.2 Filtrul interferențial Wood


Simularea factorului de transmisie pentru filtre interferentiale de polarizare
alcătuite din straturi anizotrope realizate într-o geometrie multistrat sau cu
un numar oarecare de elemente, reprezinta o altă aplicatie a propagarii
radiatiilor în medii anizotrope

23
Un exemplu de asemenea filtre interferentiale este filtrul Wood care este
realizat dintr-un material anizotrop transparent sub forma unui strat de
grosime constantă plasat între doi polarizori ale căror secțiuni de transmisie
sunt paralele sau încrucișate.
Factorul de transmisie al unui filtru Wood depinde de lungimea de undă, de
grosimea stratului anizotrop și de birefringența acestuia și este definit cu
ajutorul urmatoarei formule [41]:
! !∆!"
𝑇 𝜆! = 𝑠𝑖𝑛! (III.1)
! !!

Figura III.1. Factorul de transmisie (T), lungimea de undă (λ) și


birefringență (Δn) caracteristice filtrului Wood [41].

III.3 Filtrul interferențial Lyot


În cazul filtrelor de tip Lyot simularea cu ajutorul programului Maple a
factorului de transmisie în funcție de lungimea de undă la cuarț, evidențiază
existența unei benzi principale de transmisie în spectrul canelat și care este
separată de două benzi secundare de transmisie.
Filtru Lyot, este un tip de filtru optic care utilizează birefringența pentru a
produce o bandă îngustă de lungimi de undă de transmisie și sunt adesea
folosite în astronomie, în special în cazul astronomiei solare [41,42].
La filtrele de tip Lyot cu un strat sau mai multe straturi unde grosimea
straturilor este diferită, simularea cu ajutorul programului Maple a
factorului de transmisie funcție de lungimea de undă evidențiază existența
benzii principale de transmisie în spectrul canelat.

24
Figura III.2. Factorul de transmisie (T) al filtrului Lyot în funcție de
lungimea de undă (λ) [41].

Din figura III.2 [41] se constată că numărul de benzi din spectrul canelat
crește odată cu creșterea grosimii stratului anizotrop și cu creșterea
numărului de trepte.
Atunci când se cunosc indicii de refracție principali ai unui mediu anizotrop
transparent, pot fi proiectate diverse dispozitive pentru schimbarea stării de
polarizare a luminii. Utilizând programe de simulare se poate reprezenta
variația factorului de transmisie cu lungimea de undă pentru diferite filtre
interferențiale.

CAPITOLUL IV - Lumina și culorile în activitățile umane


Radiațiile optice din domeniul vizibil (400-800nm) sunt cunoscute sub
denumirea de raze de lumină. Obiectele pot fi percepute prin alternanța
luminii și a umbrei create de sursele de lumină. Lumina poate fi emisă de
surse primare (soare, lămpi) sau poate fi reemisă de surse secundare
iluminate cu ajutorul surselor primare. Reemisia are la bază o serie de
fenomene optice cum ar fi: reflexia, difuzia, refracție și altele [43].
În cazul oamenilor această percepție provine din abilitatea ochiului de a
distinge analize filtrate diferite ale aceleiași imagini (de obicei trei). Ochiul
uman poate percepe doar trei culori: roșu, albastru și verde, restul fiind
combinații ale acestora.
Culoarea este o realitate psihofizică și senzorial - receptivă. Culorile au la
bază o serie de stimuli de bază. Din punct de vedere fizic, culorile
reprezintă o gamă spectrală limitată de lumină, caracterizată prin valori

25
limitate ale lungimii de undă și este cuprinsă într-un interval scurt,
denumite stimuli de culoare și creează senzațiile vizuale la nivelul retinei.
Din punct de vedere senzorial - perceptiv, culoarea este o senzație
caracterizată printr-o serie de proprietăți de bază: nuanță, luminozitate,
saturație [1].
Tabelul IV.1. Nuanțele de culoare și lungimile de undă corespunzătoare

Lungimea Lungimea de
Nuanța de undă Nuanța undă
λ (nm) λ (nm)

Roșu 630 Verde 560- 490


Portocaliu 630- 590 Albastru 490- 450
Galben 590- 560 Violet 450

Nuanțele de culoare influențează sistemul nervos și starea psihică


individuală. De exemplu, albul determină cea mai bună concentrare,
albastru și negru încetinesc activitatea intelectuală, stimulând inhibițiile,
roșu stimulează activitatea intelectuală care favorizează asociațiile de idei;
galben crește capacitatea de focalizare, iar verde stimulează creativitatea și
asocierea liberă a ideilor [44-47].
Cu scopul de a evidenția acțiunea culorilor în activitățile educaționale ale
copiilor, s-a realizat un studiu experimental care constă în introducerea a
trei seturi de teste care conțin întrebări și probleme de dificultate medie
unui eșantion de elevi care trebuie să utilizeze după cum urmează:
• Hârtie albastră cu creion negru (experiment I)
• Hârtie ușoar verde cu creion negru (experimentul II)
• Hârtie galbenă cu creion verde (experimentul III)

20
15 EXP. I
10
EXP.II
5
EXP.III
0
2 3 4 5 6 7 8 9 10

26
Figura IV.1. Reprezentarea grafică a numărului de studenți în funcție de
notele obținute în urma studiului realizat

Tabelul IV.2. Numărul și procentele notelor obținute în funcție de nuanțele


de hârtie și creion
Notele
Experimen Experiment Experiment
obținut P% P% P%
tI II III
e
≥7 35 51.5 38 55.9 34 50.0
≥8 20 29.4 19 27.9 21 30.9
9 și 10 8 11.8 7 10.3 12 17.6
Hârtia albastră– Hârtia verde– Hârtia galbenă–
Obs.
creionul negru creionul negru creionul verde

Rezultatele obținute în acest experiment prin utilizarea diferitelor nuanțe de


hârtie și creione în nu sunt foarte diferite, dar se observă în mod deosebit
faptul că utilizarea de verde deschis și galben a contribuit la creșterea
numărului notelor de 9 și 10, ceea ce demonstrează că aceste nuanțe pot
determina o creștere a nivelului de concentrare, stimularea creativității și a
asocierii libere a ideilor. Culoarea materialelor didactice poate îmbunătăți
rezultatele obținute în activitățile școlare, deoarece fiecare persoană
percepe culoarea în mod diferit față de influența pe care o exercită culoarea
asupra psihicului uman și care provoacă sentimente diferite.

Concluzii generale
Studiul proprietaților electro-optice ale mediilor anizotrope cu ajutorul
metodelor optice și spectrale, are o mare importanță datorită aplicativității
rezultatelor în realizare diferitelor dispozitive optice cu complexitate
ridicată.
Metodele interferometrice utilizate cu scopul de a determina birefringența
liniară, indicii de refracție principali (indicele de refracție ordinar și indicele
de refracție extraordinar) sunt considerate ca fiind unele dintre cele mai
precise metode datorită sensibilității lor foarte ridicate. Dintre aceste metode
putem aminti: măsurarea diferenței de drum optic folosind Compensatorul
Babinet, metoda spectrului canelat, metoda microscopului polarizant și nu

27
în ultimul rând, metoda interferometrului Rayleigh (utilizat cel mai frecvent
în deteminarea indicilor de refracție).
Tot în scopul determinării caracteristicilor optice ale mediilor anizotrope
sunt utilizate și metodele conoscopice, fiind bazate pe procesarea digitală a
figurilor de interferență obținute cu ajutorul microscopului polarizant,
devenind în ultima perioadă o soluție importantă atât pentru mineralogie,
cât și pentu cercetarea proprietăților cristalelor lichide sau a straturilor
subțiri supuse la deformații prin aplicarea diferitelor tipuri de câmpuri fizice
(tensiuni mecanice, câmpuri electrice și magnetice).
Studiile acestor metode aplicate pe diverse medii anizotrope (cristalele
KDP-𝐾𝐻! 𝑃𝑂! și ADP-𝑁𝐻! 𝐻! 𝑃𝑂! , soluțiile apoase de glucoză, cristalele de
cuarț) au permis măsurarea indicilor de refracție ordinar și extraordinar, a
birefringenței liniare prin metoda interferometrică și metoda spectrului
canelat, oferind o bună concordanță a datelor experimentale prin ambele
metode.
Pentru cazul foliilor de PET, proprietățile optice cresc odată cu creșterea
gradului de întindere al filmelor polimere, iar birefringența liniară este
considerată un parametru dispersiv ca și indicii de refracție. Din
reprezentarea grafică a valorilor birefringenței liniare a foliilor de polimer în
funcție de lungimea de undă a luminii din domeniul vizibil, se observă o
scădere a birefringenței foliei de PET odată cu creșterea lungimii de undă a
luminii.
Pentru a determina birefringența rotatorie cât și dispersia ei pentru un
domeniu spectral larg, în cazul soluției de glucoză (cu diverse concentrații)
se utilizează tot metoda spectrului canelat. Rezultatele obținute arată faptul
că în spectrul canelat al soluției apoase de glucoză cu o concentratie de
30%, numărul canelurilor depinde de concentrația soluției de glucoză, iar
birefringența rotatorie cât și rotatia specifică scade odată cu creșterea
lungimii de undă.Aceleași rezultate au fost obținute este și în cazul soluțiilor
apoase de glucoză cu alte concentrații (20%, 40%, 50%).
Atunci când se cunosc indicii de refracție principali ai unui mediu anizotrop
transparent pot fi proiectate diverse dispozitive care ajută la schimbarea
stării de polarizare a luminii, iar prin utilizarea programelor de simulare se
poate observa variația factorului de transmisie în funcție de lungimea de
undă pentru diferite filtre interferențiale.

28
Simularea factorului de transmisie pentru filtre interferențiale de tip Wood
sau Lyot alcătuite din medii anizotrope a permis estimarea din spectrul
canelat a factorului de transmisie maxim care este dependent de grosimea
stratului anizotrop și de birefringența mediului anizotrop.

29
Bibliografie selectivă
[1] L. Dumitrașcu, D.O. Dorohoi – Elemente de optica mediilor anizotrope,
Editura Tehnopress, Iași, 2009.
[2] L. Dumitrașcu, I. Dumitrașcu, D.O. Dorohoi, D.G. Dimitriu, G.
Apreotesei, M. Aflori – Complemente de fizică pentru studenții școlilor
doctorale, vol. I, Editura Tehnopress, Iași, 2006.
[3] D.O. Dorohoi – Optica, Teorie, Experimente, Probleme Rezolvate,
Editura Ștefan Procopiu, Iași, 1995.
[4] P. Kužel - Electromagnétisme des milieux continus - OPTIQUE -
Licence de Physique, Institut Galilée, Université Paris-Nord, 2000.
[5] V. Pop – Bazele opticii, Editura Universitatii Iasi, 1988.
[6] M. Delibaș - Optica, Universitatea Al. I.Cuza Iași, 1997.
[7] M. Born, E. Wolf – Principles of optics, Cambridge University Press,
1999.
[8] G. Cone – Optica electromagnetică a mediilor anizotrope, Editura
Tehnică București, 1990.
[9] Y. Liu, R. Wang, X. Zhang, Giant circular dichroism enhancement and
chiroptical illusion in hybrid molecule-plasmonic nanostructures, Optics
Express,p. 4357, 2014.
[10] A. Yariv, P. Yeh, Optical waves in crystal, Wiley Inc., New York,
1984.
[11] I. Barzic, D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Methods for determining the
linear birefringence of some inorganic uniax crystals, Polymer Engineering
and Science, vol. 55, p. 1077, 2015.
[12] I. Pălărie – Optica mediilor anizotrope, Universitaria Craiova, 2000.
[13] E. Charney – Electric linear dichroism and birefringence of biological
polyelectrolytes quarterly reviews of biophysics, 1988.
[14] B.C. Zelinchi, C.F. Dascălu, S. Bota - Condurache, D.O. Dorohoi,
Electro – optical parameters of some uniax inorganic crystals, Annals of
the Dunărea de jos - University of Galați, Fascicle II, years III, 270, 2009.
[15] B.C. Zelinschi, C.F. Dascălu, C. Iustain, D.O. Dorohoi, Indicii de
refracţie ai cristalelor de cuarţ din Carpaţii Orientali, Buletinul Institutului
Polithnic Iași, 56, fasc. 4, 209, 2010.
[16] D.F. Edwards, R.H. White, Potassium dihidrogen phosphate (KDP)
and three of its isomorphs, Handbook of optical constants of solids, 2, p.
1005, 1998.

30
[17]http://www.optoscience.com/maker/gooch/pdf/PropertiesKDP.pdf
[18]https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Potassium_dihydrogen_p
hosphate#section=Top
[19] https://www.unitedcrystals.com/KDP.html
[20] C.D. Nechifor, E. Angheluță, D.O. Dorohoi, Birefringence of Etired
Poly(Vinyl Alcohol) PVA Foils, Materiale Plastice București, 47(2), p. 164,
2010.
[21] O.G. Tudose, A. Tudose, D.O. Dorohoi, Optics of Lidar System Used
for Spectroscopic Monitoringof Air Pollution, Revista de Chimie București,
vol. 66 (3), p.426, 2015.
[22]. D. Călinoiu, I. Ionel, G. Trif-Tordai, Research Regarding Aerosol
Properties of the Grimsvötn Ash by Applying Sun Photometry, Revista de
Chimie București, 63(8),p. 846, 2012.
[23] A.E. Scripa (Tudose), I. Dumitrașcu, L. Dumitrașcu, D.G. Dimitriu,
D.O. Dorohoi, Methods for determining the linear birefringence of some
inorganic uniax crystals, AIP Conference Proceedings, vol. 1796, 030007,
ISSUE 1>10.1063/1.4972372, 2017.
[24] I. Balin, Measurements and analysis of aerosols, cirrus-contrails, water
and temperature in upper troposphere with the Jungfraujock LIDAR
system, PhD Thesis, Univ. of Lausanne, 2004.
[25] L. Dumitrascu, I. Dumitrascu, D.O. Dorohoi, Journal of Applied
Cristallography, 42, p. 878, 2009.
[26] C.F. Dascălu, B.C. Zelinschi, D.O. Dorohoi, Half and Quarter
Wavelength Quartz Plates. Applications, The Annals of the “Dunărea de
Jos” University of Galați, Fascicle II, Year III (XXXII), Mathematics,
Physics, Chemistry, Informatics, categ. B, 230, 2009.
[27] D.G. Dimitriu and D.O. Dorohoi, Spectrochimica Acta Part A:
Molecular and Biomolecular Spectroscopy, New method to determine the
optical rotatory dispersion of inorganic crystals applied to some samples of
Carpathian Quartz 131, p. 674, 2014.
[28] D.O. Dorohoi, I. Dumitrașcu, D.G. Dimitriu, I.G. Breabăn, U.P.B. Sci.
Bull., Series A, Applied Mathematics and Physics, Interferential method to
determine the optical rotatory dispersion of crystalline layers vol. 77, p.
253-260, 2015

31
[29] V. Pop, D. Dorohoi, E. Cringeanu, A new method for determining
birefringence dispersion, Journal of Macromolecular Science Part B:
Physics, 33, p. 373,1994.
[30] A.E. Scripa (Tudose), I. Dumitrașcu, L. Dumitrașcu, D.G. Dimitriu,
D.O. Dorohoi, Methods for determining the linear birefringence of some
inorganic uniax crystals, AIP Conference Proceedings, vol. 1796, 030007,
ISSUE 1>10.1063/1.4972372, 2017.
[31] A.I. Cosutchi, D.G. Dimitriu, C.B. Zelinschi, I. Breaban and D.O.
Dorohoi, Journal of Molecular Structure, Optical activity of transparent
polymer layers characterized by spectral means 1090, p. 39, 2015.
[32] A.I. Barzic, D.G. Dimitriu and D.O. Dorohoi, International Journal of
Polymer Analysis and Characterization, Optical activity of polymer
solutions studied by visible electron spectroscopy 20, p. 565, 2015.
[33] L. Chirica, D. Dorohoi, V. Pop, M. Strat, Analelele Științifice ale
Universității “Al.I.Cuza” Iași T XXXI, 53, 1985.
[34] J.L. Na, Study on preparation process and properties of polyethylen
terephtalate (PET) – Applied mechanics and materials, p. 406, 2013.
[35] A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Linear
birefringence of polymer foils determined by optical means, Journal of
Molecular Structure, vol. 1140, p. 67, 2017.
[36] J. Emile, O. Emile, A. Ghoufi, A. Moreac, F. Casanova, M. Ding,
Giant optical activity of sugar in thin soap films, Journal of Colloid and
Interface Science, 408, p. 113, 2013.
[37] O. Emile, J. Emile, A. Ghoufi, Influence of the interface on the optical
activity of confinedglucose films, Journal of Colloid and Interface Science,
477, p. 103, 2016.
[38] A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Dispersion of
visible rotatory power for aqueous glucose solutions, U.P.B. Sci. Bull.,
Series A, vol. 79, p. 307-31, 2017.
[39] B.C. Zelinschi, C.F. Dascălu, D.O. Dorohoi, Interferential Wood filters
with Chemical Pure Quartz from Maramures Area as Anisotropic Layer,
Revista de Chimie, Bucharest, 63(1), 106, 2012.
[40] X. Xia, J.E. Stockley, T.K. Ewing, S.A. Serati, Advances in
polarization based liquidcrystal optical filters, Boulder Nonlinear Systems,
Inc. 450 Courtney Way, Unit 107, Lafayette, CO 80026, 2001.

32
[41] C.F. Dascălu – Contribuții la implementarea unor metode de
caracterizare a mediilor anizotrope, Teza de doctorat.
[42] B.C. Zelinschi, C.F. Dascalu, D.O. Dorohoi, Transmission Factor of a
Device Containing a Liquid Crystalline Layer Between Crossed Polarizers,
Proceedings of SPIE, International Conference on Applications of Optics
and Photonics vol. 8001, 1, 2012.
[43] A.E. Scripa (Tudose), D.O. Dorohoi, O. Ursu, I. Dumitrașcu, Light and
colours in human activities, International Scientific Conference - Light and
Photonics: Science and Technology, International Year of Light and Light-
based Technologies, Bălți, Republica Moldova, 2015.
[44] P. Mureșan, Culoarea în Viața Noastră, Ed. Bucuresti, 1998.
[45] A. Anatal, P. Mureșan, Culoare, Armonie, Confort, Ed. Enciclopedia,
1983.
[46] S. Rossbach, Feng Shui si Arta Culorilor, Ed. Teora Bucuresti, 1997.
[46] R.M. Evans, An introduction on Colour, John Wiley & Sons NY,
London, 1948.

33
Contribuții personale
Lucrări publicate în jurnale cotate ISI
1. O.G. Tudose, A. Tudose, D.O. Dorohoi, Optics of Lidar system
used for spectroscopic monitoring of air pollution, Rev. Chim
(Bucharest), vol. 64, nr. 12, p. 426-430, 2013 (factor de impact
0.677, scorul de influenta 0.056).
2. A.E. Scripa (Tudose), D. G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Linear
birefringence of polymer foils determined by optical means, J Mol
Struc, vol. 1140, p. 67-70, 2017, (factor impact 2.011, scor de
influenta 0.262).
3. A.E. Scripa (Tudose), D. G. Dimitriu, D. O. Dorohoi, Dispersion
of visible rotatory power for aqueous glucose solutions, U Politeh
Buch Ser A., vol. 79, p. 307-31, 2017, (factor de impact 0.461, scor
de influenta 0.094).

Lucrări publicate în proceeding-urile conferințelor:


1. A.E. Scripa (Tudose), D.O. Dorohoi, O. Ursu, I. Dumitrașcu,
Light and colours in human activities, International Scientific
Conference - Light and Photonics: Science and Technology.
International Year of Light and Light-based Technologies, Bălți-
Republica Moldova, 22 May, 2015.
2. A.E. Scripa (Tudose), I. Dumitrascu, L. Dumitrascu, D. G.
Dimitriu, D. O. Dorohoi, Methods for determining the linear
birefringence of some inorganic uniax crystals, AIP Conference
Proceedings, vol. 1796, 030007, ISSUE 1>10.1063/1.4972372,
2017,Physics Conference TIM 15-16, Universitatea de Vest,
Facultatea de Fizică, Timișoara, România, 26- 28 mai, 2016.

Lucrări publicate în alte reviste:


1. A.E. Scripa (Tudose), Metode optice utilizate în determinarea
birefringenței linare a cristalelor anizotrope uniax, Concursul
Național,, Ștefan Procopiu’’, 2015.
2. A.E. Scripa (Tudose), D.O. Dorohoi, Proprietăți optice ale
aerosolilor atmosferici, Concursul Național “Ștefan Procopiu”,
2016.

34
3. M.M. Cazacu, O.G. Tudose, O. Rusu, A.E. Scripa (Tudose), I.
Radinschi, An overview of remote sensing techniques for the
tropospheric aerosols monitoring a case study, Buletinul
Institutului Politehnic Iași vol.63, p.43-60, 2017.

Participări la conferinte:
Prezentări orale:
1. A.E. Scripa (Tudose), Metode optice utilizate în determinarea
birefringenței linare a cristalelor anizotrope uniax, Concursul
Național “Ștefan Procopiu”, 9-10 Aprilie, Piatra- Neamț, România,
2015.
2. A.E. Scripa (Tudose), D.O. Dorohoi, O. Ursu, I. Dumitrașcu,
Light and colours in human activities, International Scientific
Conference - Light and Photonics: Science and Technology.
International Year of Light and Light-based Technologies, Bălți,
Republica Moldova, 22 May, 2015.
3. A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Testing
method for determining dispersion birefringence of aqueous
glucose solution, Gheorghe Asachi Technical University of Iaşi -
The 6th National Conference of Applied Physics, Iași, România, 26
– 27 november 2016.
4. A.E. Scripa (Tudose), D.O. Dorohoi, Proprietăți optice ale
aerosolilor atmosferici, Concursul Național “Ștefan Procopiu”,
Piatra- Neamț, România, 28-29 Mai, 2016.

Prezentări poster:
1. A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Optical
activity of glucose solutions, 10th International Conference-
Processes in Isotopes and Molecules,Cluj- Napoca, România, 23-
25 September 2015.
2. A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Linear
birefringence of polymer foils determined by optical means, 10th
International Conference- Processes in Isotopes and Molecules,
Cluj-Napoca, România, 23- 25 September 2015.
3. A.E. Scripa (Tudose), I. Dumitrașcu, L. Dumitrașcu, D.O.
Dorohoi, Methods for determining the linear birefringence of some

35
inorganic uniax crystals, TIM 15-16 Physics Conference,
Timișoara, România, 26-28 May 2016.
4. A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Dispersion of
visible rotator power for aqueous glucose solutions, Analytical and
Nanoanalytical Methods for Biomedical and Environmental
Sciences”IC-ANMBES 2016”, Brașov, România, June 29- July 1
2016.
5. A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Linear
birefringence dispersion of PET (poly ethyleneterephtalate) foils
determined from visible channeled spectra, EUCMOS- 33rd
European Congress on Molecular Spectroscopy, Szeged, Hungary,
30 July- 4 August, 2016.
6. C.D. Nechifor, A.E. Scripa (Tudose), A.C. Călugăru (Moroșanu),
D.O. Dorohoi, On the effects of UV radiations and Microwaves on
the induced birefringence of poly (vinyl alcohol) (PVA) foils,
EUCMOS- 33rd European Congress on Molecular Spectroscopy,
Szeged, Hungary, 30 July - 4 August, 2016.
7. A.E. Scripa (Tudose), D.G. Dimitriu, D.O. Dorohoi, Optical
Activity of Glucose Solutions, The 5th International Colloquium
Physics Of Material, București, România, 10 - 11 November 2016.

36