Fundaţia Învăţământului Preuniversitar

al Cooperaţiei Meşteşugăreşti ,,Spiru Haret”

Colegiul UCECOM ,,Spiru Haret” Bucureşti

PROIECT
CALIFICAREA : TEHNICIAN OPTOMETRIST

COORDONATOR:
Prof. Popescu Daniela

ELEV:
Ciobanu Petru

2016
Bucureşti

1
 TEMA PROIECTULUI

Testarea optometrică şi realizarea ochelarilor pentru următorul caz:

OD: sf -1.00
OS: sf -0.50
DI în VA=60 mm
Vârsta : 28ani
SEXUL : BĂRBAT

2
CUPRINS
Argument ........................................................................................................................................... 4

Capitolul 1. ANALIZATORUL VIZUAL ...................................................................................... 6

1.1. Părţile componente ale ochiului uman .................................................................................... 7
1.2. Fiziologia ochiului .................................................................................................................... 12
1.3. Viciile de refracţie specifice ochiului uman ........................................................................... 16

Capitolul 2. CONSULTAŢIA OPTOMETRICĂ ........................................................................ 20

2.1. Prezentarea cabinetului de optometrie .................................................................................. 20
2.2. Studiu de caz ............................................................................................................................ 26

Capitolul 3. OCHELARII DE CORECŢIE ................................................................................. 38

3.1. Prezentarea atelierului de montaj ochelari şi a magazinului de comercializare a
ochelarilor şi a produselor aferente............................................................................................... 38
3.2. Părţile componente ale ochelarilor ........................................................................................ 41
3.3. Lentilele necesare corecţie miopiei ......................................................................................... 42
3.4. Montura ochelarilor ................................................................................................................ 46
3.5. Montarea şi adaptarea..............................................................................................................47
3.6. Consilierea clientului purtător de ochelari ............................................................................50

Capitolul. 4. PLANUL DE AFACERI ...........................................................................................53

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... .67

ANEXE .............................................................................................................................................68

3
 ARGUMENT

Pentru adaptarea sa la mediul înconjurător, omul culege informaţii pe diverse canale

senzoriale. Sistemul vizual este unul dintre acestea. Peste 85% din informaţiile pe care le primim
din exterior sunt obţinute pe cale vizuală. Astfel că vederea (împreună cu activitatea cerebrală) are o
mare importanţă în viaţa omului asigurând adaptarea la mediu, identificarea formelor şi a culorilor,
orientarea în spaţiu, menţinerea echilibrului, menţinerea stării de veghe, a atenţiei. Acest sistem este
format din ochi, nervul optic și cortex cerebral.
Afecţiunile oculare au preocupat oamenii încă din antichitate ( documente ca: Hammurabi
-1800 i.e.n., Hipocrate –sec III i.e.n). În timp, în evul mediu apoi în epoca modernă cunoştinţele au
evoluat atât în plan anatomic, fiziologic- patologic cât şi în plan tehnic. Un pas important fiind făcut
şi de Helmotz(1851) prin descoperirea oftalmoscopului.
Optică medicală se ocupă de studiul anatomiei, fiziologiei, patologiei şi a sănătăţii
analizorului vizual. Ea se bazează pe soluţiile tehnice atât în ceea ce priveşte aparatura de
investigaţie şi de control al acestuia (aparatura medicală se bazează şi pe dispozitive optice) dar şi în
partea de corecţie prin soluţiile tehnice (de natură mecanică) oferite: rame, lentile aeriene sau de
contact (inclusiv prelucrarea lor).
În particular optometria oftalmică se ocupă de investigarea funcţionării sistemului vizual al
omului, evidenţierea problemelor vizuale, recomandarea metodelor şi mijloacelor de ameliorare a
funcţionării în vederea obţinerii confortului vizual în legătură cu nevoile subiectului, dar fără
intervenţia medical(pe cât posibil). În acest demers ştiinţa, tehnica şi mecanica conlucrează şi în
execuţia dispozitivelor de corecţie: lentile (aeriene, de contact), monturi, accesorii.
Calificarea de tehnician optometrist constă în examinarea pacienţilor cu acuitate vizuală
deficitară, prescrierea, confecţionarea, recomandarea ochelarilor de corecţie sau a lentilelor de
contact ţinând cont de cele 3 funcţii principale ale acestora: corecţie(dioptrii), protecţie(antireflex,
blue control, UV, heliomat), estetice (rame, lentile, accesorii), acordarea de indicaţii cu privire la
alegerea, folosirea şi întreţinerea acestora.
Necesitatea dezvoltării unei noi calificări ȋn domeniul opticii medicale, rezultǎ şi din
procentul extrem de ridicat de aprox. 90% din populaţie (statisticile U.E.) care necesită un control
de rutină, examinări preliminare, îndrumare, supraveghere şi compensare primară a funcţiei vizuale
şi doar 10% care necesită un control medical specializat (cataractă, glaucom, degenerescenţă
maculară etc.). S-a constatat că orice activitate preliminară actului medical propriu-zis, cȃt şi cele
comerciale, administrative şi tehnologice pot fi preluate din sarcina medicului specialist oftalmolog
şi desfăşurate de optometrist . După 1990 a apărut posibilitatea calificării în meseria de optometrist

4
în şcoli că Universitatea Bucureşti(1996), Şcoala Postliceală Spiru Haret (1995), Universitatea
Transilvania.
Modificările oculare ale vârstnicilor apar regulat astfel ca după vârsta de 40 de ani aproape
fiecare om ajunge la oftalmolog ca urmare a prezbitismului, opacităţii cristaliene, glaucomului,
modificărilor vasculare ale fundului de ochi, dar se observă şi o lărgire a ariei de vârstă pentru
persoanele ce au probleme vizuale cauzate de o anumită dezvoltare ştiinţei şi tehnologiei, cu impact
pozitiv dar şi negativ asupra vieţii omului. Datorită alimentaţiei necorespunzătoare (lipsa
mineralelor, vitaminelor, programul de masă dezordonat), a poluării fonice şi chimice, a stresului, a
faptului că majoritatea obiectelor cu care intrăm în legătură sunt, de obicei, destul de aproape de
noi, apariţia, răspândirea sistemelor multimedia, deficitul de vedere capăta noi dimensiuni. Studiile
făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare a terminalului video combinate cu lipsa alternanţei
citit – mişcare sunt factori importanţi în apariţia afecţiunilor oftalmice şi mai ales în sensul miopiei.
Realizările sec. XXI în ceea ce privesc corecţia, protejarea şi estetica vederii (a ochiului) au
dus la inovaţii importante ce decurg din specificul activităţilor - noilor tehnologii moderne, astfel:
modificarea planului privirii, aproape-mediu-distanta, în mod repetat, cu frecvenţa mărită --- lentila
progresivă, protecţie la reflexii (reflexii de pe obiecte - polarizare, reflexii în material)--- antireflex,
radiaţii emise (display telefon, televizor, soare)--- Blue Light Control/ UV, tehnologia asferică
combinate cu materiale cu indici de refracţie mari-1.67/ 1.74 --- lentile mai subtiri, estetice, o
întreţinere uşoară, rezistenţă --- hidro/ oleo-fobe/ antistatice/ durificate, lentile de contact cu
performanţe ridicate mecanic/ dioptric/ estetic.
Personal am ales această temă de proiect plecând de la considerentele de mai sus dar şi de la
faptul concret: fiind absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare de mulţi ani, am numerosi
colegi care, lucrând ca programatori, au dezvoltat miopie în timp. Observând cazurile şi studiind
literatura de specialitate am înţeles că: moştenirea genetică este întotdeauna un factor al sănătăţii
noastre dar este singurul pe care nu-l putem influenţa. Ea reprezintă doar predispoziţia sau
potenţialul de a experimenta anumite probleme sau afecţiuni. Viaţa şi modul nostru de a trăi
decide în final dacă vom avea o anumită problemă sau nu.
Prin realizarea acestui proiect am urmărit atât finalizarea într-o formă adecvată a studiilor şcolii de
optometrie dar să şi contribui la rezolvarea (prevenirea, încetinirea, corecţia) în acord cu ultimele
noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii, a viciului de refracţie: MIOPIA.

5
 CAPITOLUL 1. ANALIZATORUL VIZUAL

1.1. Părţile componenete ale ochiului uman.

Analizatorii sunt sisteme ale organismului uman care au rolul de a recepționa, conduce și
transforma în senzații specifice excitațiile primare din mediul extern (lumina, în speţă) sau intern.
Ei contribuie la realizarea integrării acestuia în mediu și la coordonarea funcțiilor lui. Analizatorii
sunt sisteme morfologic- funcţionale alcătuite din trei segmente, astfel:
1. periferic, sesizează prin receptori specifici, modificările din mediul extern și intern,
ce acționează asupra organismului - ochiul;
2. intermediar (de conducere), conduc impulsurile nervoase în ariile corticale
corespunzătoare - nervul optic;
3. segmentul central, realizează analiza și sinteza impulsurilor nervoase determinând
formarea de senzației specific vizuale, determinând reacţia adecvată – cortex.
Astfel în interiorul ochiului (segmentul periferic) raza de lumină este proiectată pe
retină care o transformă în impuls nervos. De remarcat că doar radiaţiile electromagnetice cu
lungimea de undă între 375 şi 760 nm ( a opta parte a radiaţiilor electromagnetice) sunt detectate
(fig. 1). Important este de ştiut, în tehnica realizării lentilelor, ca alte lungimi (game) de undă -
sesizate sau nu - pot afecta negativ elemente ale ochiului ca cristalinul (UVA, UVB), retină
( lumina albastră), etc.
La om, ochiul (fig. 2) are forma unei sfere şi este localizat în orbita oculară. În ciuda dimensiunii
reduse, este un organ complex: percepe formele, mişcările, reliefurile, culorile şi diferenţele de
luminozitate. Lumina pătrunde prin partea anterioară ochiului printr-o membrană transparentă
denumită cornee, înconjurată de o zonă denumită albul ochiului său sclerotica. Apoi găsim o
membrană, cu diametru variabil, numită iris, perforată central şi colorată diferit de la o persoană la
alta. Orificiul (prin care trece lumina) se numeşte pupilă, are culoarea neagră şi îşi măreşte -
micşorează diametrul funcţie de intensitatea radiaţiei luminoase. Acest reflex adaptiv protejează
ţesuturile ochiului. Lumina pătrunde apoi în cristalin, o lentilă variabil-bicovenxa cu rol de
focalizare a acesteia pe retină (receptorul propriu-zis), după ce traversează mai întâi, o umoare
apoasă numită corp vitros. După transformarea excitaţiei luminoase în impuls nervos (la nivelul
retinei), acesta este transmis la creier (segment central) prin intermediul nervului optic (segment
intermediar) formându-se senzaţia vizuală. În alcătuirea ochiului (cu scop de protecţie) regăsim
ploapele şi genele. O membrană subţire transparentă, denumită conjunctivă, căptuşeşte interiorul
pleoapelor şi o parte din sclerotica. De asemena glande mici, localizate sub ploape, produc în
6
permanenţă lacrimile (sistemul lacrimal). Acestea sunt întinse într-un strat uniform, în urma
mişcărilor de clipire a pleoapelor, lubrifiază şi hrăneşte suprafeţele în contact cu lichidul lacrimal,
reducându-se şi efectele de freca
Segmentul periferic se compune din globul ocular (fig. 3) şi anexele sale .
Din punct vedere geometric, globul ocular este o formaţiune aproape sferică situată în partea
anterioară a orbitei . Diametrul antero-posterior este mai mare, de 25-26 mm, cel transversal de 24,5
mm, iar cel vertical numai de 23,7 mm. Deosebim un ax antero-posterior, un ecuator şi meridiane .
Polul anterior corespunde centrului corneei, iar cel posterior se află pe scleră, corespunzător zonei
dintre papila şi macula. Linia care uneşte cei doi poli este axul optic al globului ocular . Unghiul
dintre axul optic şi linia vizuală are 5 grade şi este numit unghi alfa (fig. 4)
- Ecuatorul este circumferinţa cea mai mare de pe suprafaţa globului în planul perpendicular
pe axul antero-posterior. El împarte globul ocular în două jumătăţi, numite emisfere.
- Meridianele sunt cercurile care trec prin ambii poli ai axului antero-posterior. Există un
meridian vertical şi unul orizontal.
Globul ocular este format din punct de vedere anatomic (fig. 5) din trei straturi externe, suprapuse,
care formează peretele lui şi din medii transparente cuprinse în interior: umoarea apoasă,
cristalinul şi corpul vitros.
Cele trei straturi externe sunt :
- stratul fibros
- stratul vascular (uvee)
- stratul nervos (retina)
a. Stratul fibros, formează învelişul protector al globului ocular şi este format din:
- Sclera, reprezintă cea mai mare parte a învelişului exterior, circa 5/6. Este
formatădin ţesut fibros dens, este dură, inextensibilă la adult, are culoare alb-sidefie şi nu
este străbătută de razele luminoase. Are grosimea de aproximativ 1 mm . La nivelul polului
său posterior prezintă un canal conic prin care iese nervul optic .
- Corneea, este partea anterioară a stratului fibros, transparentă, refringentă. Are rol
protector şi optic (lăsând razele luminoase să pătrundă în interior). Este mai groasă la
periferie (1 mm) dăcât la centru (0,6 mm). Diametrul orizontal este mai mare decât cel
vertical. Nu prezintă vascularizaţie. Nutriţia se face prin trei surse: vasele limbului clero-
corneean, umoarea apoasă şi filmul lacrimal.
- limbul sclero-corneean, zona de trecere dintre cornee şi scleră.
Obs. : neregularităţile corneei sunt cauza, în cele mai multe cazuri, apariţiei astigmatismului.

7
 b. Stratul vascular, este situat sub scleră, alcătuind stratul mijlociu al ochiului, şi este intens
vascularizat şi bogat în celule pigmentare. Este compus din trei părţi funcţionale distincte:
- Irisul, formează partea anterioară a uveei; este situat înapoia corneei şi înaintea
cristalinului şi este constituită dintr-o diafragmă al cărei orificiu centraleste pupila.
Diafragmul irian dozează cantitatea de lumină care pătrunde în ochi prin reflexul fotomotor
pupilar.
- Corpul ciliar, reprezintă partea mijlocie a tractului uveal şi se întinde de la
rădăcina irisului la "ora serrata". În componenţa sa intră două straturi: muşchiul ciliar (cu rol
în acomodaţie) şi procesele ciliare (secretă umoarea apoasă).
- Coroida, se întinde de la punctul de intrare a nervului optic până la "ora serrata".
Este un strat bogat vascularizat şi intens pigmentat, formând astfel ecranul opac al ochiului,
având un rol însemnat în menţinerea tonusului ocular.

c. Stratul nervos, este reprezentat de retină (fig. 6), care este situată între coroida şi corpul
vitros, fiind cea mai importantă membrană în asigurarea funcţiei vizuale. Percepe lumina şi o
transformă în stimul nervos. Căptuşeşte globul ocular de la papilă până la orificiul papilar. Este o
membrană foarte subţire (0.5 mm şi 10 straturi), seamăna cu structura scoarţei cerebrale şi este
perfect transparentă. Este aplicată în poziţia sa normală pe coroidă prin presiunea exercitată de
corpul vitros, fiind aderentă la coroidă numai la periferia sa şi este fixată la nivelul marginiii papilei
nervului optic. Din punct de vedere funcţional, cele mai importante sunt cele nouă straturi în care se
află celulele cu conuri şi celulele în formă de bastonaş[Link] sunt fotoreceptorii retinei, care
receptează lumina şi o transformă în stimul electric, prin reacţii fotochimice. Pentru a-şi îndeplini
funcţia, conurile au nevoie de lumină mai puternică, pe când bastonaşele receptează şi lumina mai
slabă. Retina poate fi divizată în retină vizuală - "pars optica" şi retina oarbă - "pars caeca", limita
între acestea fiind data de o zonă festonată, preecuatoriala, numită "ora serrata".
Culoarea roşie-portocalie a fundului de ochi este dată de coroida subiacentă care conţine
multe vase şi celule pigmentare.
Structura histologică a retinei (fig. 6), plasarea diferitelor straturi cu celule specializate
permit recepţionarea excitaţiilor luminoase şi transmiterea lor către centrul cortical vizual. Regiuni
retiniene cu structură specială sunt foveea centrală şi ora serrata. Din punct de vedere al funcţiei şi
structurii
(fig. 7), retina are două părţi bine definite :
- Macula (fig. 8) reprezintă centrul acuităţii vizuale, fiind cea mai subţire parte a retinei. În
macula se produce şi vederea cromatică. Nu are vase sanguine.

8
 - Papila nervului optic (fig. 9) este locul unde se formează nervul optic din fibrele nervoase
fine, fără mielina, provenite din retină. Are forma unui disc imperfect, dispus spre partea
nazală. Papila nu participa la realizarea vederii, neavând celule vizuale, conuri şi bastonaşe.
Conţinutul globului ocular
Între faţa posterioara a corneei şi faţa anterioaraa a irisului se află camera anterioară. Camera
posterioară se află în spaţiul cuprins între faţa posterioară a irisului, corpul ciliar şi faţa anterioară a
cristalinului. Ambele camere sunt umplute cu umoare apoasă.
- Umoarea apoasă (fig. 10) este un lichid transparent, uşor alcalin, reglează tensiunea
intraoculară fiind secretat mai ales în procesele ciliare şi în mică măsură de vasele irisului, prin
difuzie. Asigură nutriţia structurii ochiului şi îndepărtează substanţele reziduale ale metabolismului
local. Surplusul de umoare apoasă sau staza ei duce la creşterea presiunii oculare, iar aceasta la
glaucom.
- Cristalinul ( fig. 11) este o lentilă biconvexă, perfect transparentă şi are propietatea de a-şi
modifica raza de curbură a suprafeţelor sale în procesul de acomodaţie, mărindu-şi sau micsorandu-
si astfel, puterea să dioptrică. Este lipsit de vase sanguine.
- Corpul vitros (fig. 12) este o substanţă gelatinoasă care ocupă tot spaţiul cuprins între faţa
posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular, reprezentând aproximativ 6/10 din globul
ocular. Substanţa vitrosului conţine 98,6% apă. Vitrosul optic este omogen.
Corpul vitros are rol în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular.

Segmentul intermediar
Segmentul intermediar (calea optică) se compune din mai multe părţi (fig. 13) :
- Nervul optic, face parte din nervii cranieni, perechea a doua. Este alcătuit din axonii
celulelor ganglionare retiniene, care traversează lama ciuruită a sclerei, orbită, canalul optic
şi apoi pătrund în cavitatea craniană. Nervii optici se termină în unghiurile anterioare ale
unei lame nervoase numită chiasmă.
- Chiasma este situată în şeaua turcească, deasupra hipofizei. La nivelul chiasmei are loc
încrucişarea parţială a fibrelor nervului optic. De la chiasmă pornesc bandeletele optice
(două cordoane albe) care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi.
- Corpii geniculaţi externi sau laterali , sunt situaţi sub pulvinar în continuarea bandeletelor
optice. Conţin un număr mare de celule cu care se pun în contact fibrele nervului optic.
Corpii geniculaţi laterali au o structură lamelară: lamele albe mielinice alternează cu lamele
cenuşii.

9
 - Radiaţiile optice ale lui Gratiolet, sunt formate din fibrele vizuale răsfirate care merg spre
aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcarine, după ce au trecut prin
partea posterioară a capsulei interne.

Segmentul central
Segmentul central său cerebral (fig. 14) al analizatorului vizual este situat în scoarţa corticală a
lobului occipital, câmpul 17 Brodmann. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie
vizuală. La nivelul scizurii calcarine din lobul occipital există o adevărată retină corticală. Câmpul
17 Brodmann are inter- relaţii cu câmpurile 18 şi 19. Se poate considera că vederea este o funcţie
aşa de complexă încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui.
Câmpul 18 are rol motor şi intervine în motilitatea oculară şi în localizarea obiectelor. Câmpul 19
are funcţie vizuognozica.

Anexele globului ocular

- 1. Pleoapele
- 2 . Aparatul lacrimal
- 3. Orbita
- 4. Muşchii oculomotori
- Pleoapele sunt două pliuri musculo-cutanate situate la nivelul bazei orbitei. În faţa ochilor se
află câte o pleoapă inferioară şi una superioară care protejează globul ocular de acţiunile fizice şi
chimice externe, iar prin mişcările lor întind lacrimile pe suprafaţa corneei şi astfel asigură
lubrifierea şi hrănirea ei. Percep şi curenţii atmosferici, iar dacă aceştia sunt puternici, se închid.
Mişcările pleoapelor pot fi reflexe sau controlate. Prin clipire se realizează următoarele roluri:
- protector al polului anterior al globului ocular, realizat prin clipitul reflex sau voluntar,
pleoapele, prin închidere se opun intrării oricărui agent dăunător;
- mecanic de întindere uniformă a lichidului format prin secreţia lacrimală şi conjunctivală,
asigurându-se o nutriţie/ lubrifiere corespunzătoare a corneei şi în acelaşi timp netezirea perfectă a
acesteia;
- influenţarea circulaţiei sanguine intraoculare şi conjunctivale a circulaţiei umorii apoase şi
prin aceasta influenţarea tensiunii intraoculare
- rol protector asupra retinei ce se exercită prin închiderea ritmică a pleoapelor şi
întreruperea ritmică a imaginilor ce se formează pe retină. Se realizează deci o fragmentare a
travaliului retinei.
Se disting clipitul:

10
 - spontan (normal, fiziologic)
- voluntar (gest intenţionat)
- provocat (reflex)

- Aparatul lacrimal (fig. 15 ) comportă o parte secretorie, glandele lacrimale şi o parte

excretorie, căile lacrimale. Fluidul lacrimal asigură nutrirea/ lubrifierea corneei şi o protejează
împotriva infecţiilor. Secreţia lacrimală cuprinde :
o secreţia reflexă
o secreţia de bază
Lacrimă este un lichid transparent, uşor alcalin, conţine 0,9% săruri minerale, 0,5%
albumină, mucine, lipoizi secretaţi de glandele palpebrale şi un ferment cu acţiune bacteriostatică,
numit lizozim. Restul compoziţiei lacrimale este format din apă. Lipoizii şi mucinele asigură
stabilitatea, iar lizozimul sterilitatea filmului lacrimal precorneean. Plânsul este specific omului.
Activitatea glandelor lacrimale este influenţată de nervii senzitivi şi motori, de stimuli ai stemului
nervos vegetativ, deci funcţionează independent de voinţa noastră, dar, prin exerciţii, se poate
provoca plânsul.
- Orbita este o cavitate osoasă situată în masivul facial de o parte şi de alta a piramidei nazale si
are mai mulţi pereţi:
- peretele superior
- peretele extern
- peretele inferior
Orbita prezintă o serie de orificii (canalul optic, fanta sfenoidală), prin care realizează comunicări
cu neurocraniul, cavitatea nazală şi fosa pterigopalatina (fig. 16). Conţinutul orbitei este alcătuit din:
globul ocular, muşchii intrinseci ai globului ocular (4 muşchi drepţi şi 2 muşchi oblici), elemente
nervoase, vase, glanda lacrimală şi ţesut celuloadipos.
- Muşchii oculomotori (fig. 16) asigură mişcările asociate ale ambilor ochi. Mişcările sunt realizate
de şase muşchi striaţi: patru muşchi drepţi şi doi oblici. Muşchii drepţi sunt aşezaţi simetric:
interior, exterior, superior şi inferior; acţiunea lor corespunde poziţiei lor [Link] dintre
muşchii oblici asigură mişcarea oblică, înăuntru şi sus, iar celălalt mişcarea înăuntru şi jos. Rolul
muşchilor oculomotori este de a orienta axul optic al ochiului asupra obiectului fixat.

11
 1.2. Fiziologia ochiului

Studiul refracţiei oculare are la bază înţelegerea principiilor generale ale fizicii care guvernează
optica, ştiinţa despre lumină şi interacţiunea acesteia cu materia. Lumina este o radiaţie
electromagnetică care are o natură duală unda-corpuscul. Mecanica cuantică a reunit cele două
aspecte ale luminii într-o singură teorie. Astfel lumina se poate studia:
- fie ca unda-optica fizică
- fie ca raza-optica geometrică
- fie ca particula-optica cuantică
Optică oculară presupune abordarea luminii că undă şi că rază precum şi studiul propagării acesteia
în mediile oculare.
Analizatorul vizual asigură orientarea în spaţiu prin percepţia razelor emise de o
sursă luminoasă sau reflectată de obiecte . Senzaţia de lumină este dată de o zonă destul de îngustă a
spectrului electromagnetic (fig. 19).|Ca fenomene fizice, mai importante, produse în funcţionarea
ochiului uman putem distinge
Difracţia. Fenomenele de difracţie desemnează, în general, fenomene ondulatorii care se produc la
propagarea luminii în medii cu neomogenitati suficient de mici astfel încât legile opticii geometrice
nu mai sunt respectate. Difracţia poate fi definită şi că fenomenul de "ocolire" de către lumină a
obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile cu lungimea de undă a radiaţiilor
incidente. Dacă lumina trece printr-un orificiu îngust, razele se răspândesc, ca şi cum orificiul ar fi o
nouă sursă de lumină. Dacă se plasează un ecran dincolo de orificiu, pentru a intercepta razele, se va
observa că ele vor suferi fenomenul de difracţie şi vor forma pe ecran o imagine centrală, cu
imagini secundare mai puţin intense pe laturile imaginii centrale.(fig. 17).
Interferenţa. Fenomenul de interacţiune între razele de lumină. (fig. 18).
Refracţia. Diferenţa de viteză cu care se propagă lumina în diverse medii transparente duc la
schimbarea unghiului direcţiei de propagare a acesteia.(fig. 19)
Din punct de vedere al lucarii de faţă, refracţia poate fi considerată unul dintre cele mai
importante fenomene. Înţelegerea ei ajută la înţelegerea bună a comportamentului optic al
cristalinui al lentilelor şi astfel a corecţiilor viciilor de refracţie.
Ochiul este un sistem optic dinamic, cu o putere de refracţie de cca 64D. 70% din această
valoare este datorată interfeţei aer-cornee şi 30% cristalinului. Analiza ochiului se reduce la
studierea celor patru suprafeţe dioptrice principale astfel găsim:
1-faţa anterioară a corneei cu o putere dioptrică de cca 48.83D,
2-Faţa posterioară a corneei are o putere dioptrică de –5.88D şi o rază de 6.8 mm,

12
 3-Faţa anterioară a cristalinului are o rază de curbură de 10mm. Indicele de refracţie al
cristalinului este de 1.41,
4-Faţa posterioară a cristalinului are o rază de curbură de 6mm,
5-Puterea refractivă totală a corneei este de 44.305D şi cea a cristalinului neacomodat de
19.11D,
6- Grosimea corneei este de 500 de microni şi cea a cristalinului de 3.6 mm,
7-Ochiul standard este hipermetrop de +1D, are o putere refractivă totală de 58.64D şi o
lungime axială de 24mm.
Se observă că cea mai mare parte a procesului de refracţie se desfăşoară în cornee, la
interfaţa cu aerul. Restul refracţiei necesare, în raport cu distanţa la care se află obiectul, are loc în
cristalin. La înaintarea în vârstă, omul pierde această capacitate de a-şi ajusta focalizarea, deficienţă
cunoscută sub numele de prezbitism sau vedere obosită. Dacă razele paralele pătrund într-un mediu
mai dens cu suprafaţa convexă, ele converg şi se întâlnesc într-un punct, numit punct focal sau
focarul. Posterior suprafeţei refrigerente, prin convergenţa razelor, se formează o imagine reală,
inversă şi micşorată a obiectului (fig. 20). Imaginea se formează pe retină cu ajutorul aparatului
dioptric al ochiului (cornee şi cristalin) care concentrează razele luminoase pe retină, orificiul
pupilar intervenind pentru a adapta şi varia cantitatea de lumină ce pătrunde în ochi. Această
imagine retiniană este reală, răsturnată şi mai mică decât obiectul; pentru ca vederea să fie clară,
imaginea trebuie să se formeze pe retină, indiferent de distanţa la care se află obiectul faţă de ochi.
Aceasta se realizează prin procesul de acomodaţie a cristalinului.

Formarea impulsului nervos, respectiv, fotoreceptia

Sub acţiunea excitaţiei luminoase la nivelul retinei se produc modificări anatomice, fizico-chimice
şi electrice:
Modificările anatomice. Constau într-o deplasare a granulaţiilor pigmentare (din epiteliul
pigmentar) spre celulele vizuale, fotoreceptoare (celulele cu conuri şi bastonaşe).
Modificările fizico-chimice. Constau în descompunerea şi reconstituirea substanţei
fotochimice prezentă în celulele vizuale. Această substanţă este diferită pentru conuri şi bastonaşe;
pentru conuri substanţa vizuală este iodopsina (violetul retinian) descoperită de Studnitz în 1936,
pentru bastonaşe pigmentul vizual este rodopsina (purpura retiniană), descoperită de Boll în 1876.
Sub acţiunea luminii, rodopsina, conţinută în bastonaşe, se descompune într-o substanţă
carotenoidă numită retinen şi o proteină, numită opsina. În acest fel rodopsina se decolorează
(devine albă) şi apare depolarizarea celulei. Acest fenomen este punctul de plecare al influxului
nervos care ajunge în final la scoarţa occipitală. Cu cât lumina acţionează mai mult, retinenul se

13
degradează şi el ajungând la vitamina A. Vitamina A care este necesară regenerării purpurei
retiniene este produsă de celulele epiteliului pigmentar.
Descompunerea pigmentului vizual conţinut de conuri, iodopsina se face tot sub acţiunea
luminii, iar vitamina A este necesară regenerării lui este adusă pe cale circulatorie. Descompunerea
pigmentului vizual conţinut de conuri, iodopsina se face tot sub acţiunea luminii, iar vitamina A
este necesară regenerării iodopsinei este adusă pe cale circulatorie. Descompunerea fotochimică a
rodopsinei (din bastonaşe) este de 25 de ori mai rapidă faţă de cea a iodopsinei (din conuri), în
schimb refacerea pigmentului vizual este mai rapidă în conuri. La nivelul retinei se află aproximativ
7 milioane de conuri şi 130 milioane de bastonaşe.
Fenomenele electrice. Se produc prin descompunerea substanţelor fotochimice de la
nivelul conurilor (iodopsina) şi de la nivelul bastonaşelor (rodopsina). Prin mecanismele fizico-
chimice amintite se eliberează energie care produce o diferenţă de potenţial, ce provoacă un curent
de acţiune care poate fi evidenţiat prin electroretinograma (ERG). Aceasta reprezintă culegerea
potenţialului electric retinian provocat printr-o stimulare luminoasă şi arată activitatea cuplului
celula vizuală (con sau bastonaş)-celula bipolară.
În obscuritate, la nivelul retinei există o încărcătură electrică permanentă, straturile cele mai
interne fiind electropozitive, iar cele mai externe, electronegative. Această diferenţă permanentă de
potenţial poate fi culeasă la nivelul întregului glob ocular considerat un dipol, sub forma
electrooculogramei (EOG), care reprezintă funcţia epiteliului pigmentar şi a conurilor şi
bastonaşelor.
Senzaţiile componente ale funcţiei vizuale sunt reprezentate de:
[Link]ţia de lumină;
[Link]ţia de formă;
[Link]ţia de culoare;
[Link] binoculară.
Importante din punct de vedere al fiziologiei ochiului menţionăm:
Adaptarea
Rodopsina din bastonaşe joacă un rol important în adaptarea la condiţiile de luminozitate a
mediului. Datorită acesteia, ochiul poate diferenţia diferite nuanţe, atât în lumina puternică, cât şi în
semiobscuritate. Creşterea sensibilităţii nu este uniformă în conuri şi bastonaşe. Adaptarea este mai
rapidă în foveea centrală, unde se găsesc în majoritate conuri, şi mai lentă la periferia retinei, unde
întâlnim exclusiv bastonaşe. Creşterea pigmentaţiei retiniene şi a cristalinului sub efectul absorbţiei
razelor ultraviolete, la vârsta înaintată, diminuează şi adaptarea.
Diferite tipuri de vedere. (periferică, binoculara-spatiala, culorilor):

14
 Vederea permite să se distingă trei feluri de elemente: formele, reliefurile şi în fine, culorile.
· Vederea formelor este posibilă mulţumită puterii convergente a sistemului optic. Imaginea,
pe retină, este redusă şi inversată. Vederea precisă a formelor, ori acuitatea vizuală este
maximă în apropierea polului posterior al ochiului, care corespunde maculei: în fapt, aceasta
conţine în principal conuri. Tot ceea ce este perceput prin vederea periferică constituie
câmpul vizual.
· Vederea reliefurilor şi a distanţelor, ori vederea stereoscopică, este posibilă datorită
integrării de către creier a două imagini uşor diferite, furnizate de fiecare ochi.
· Vederea culorilor, aflată sub dominaţia conurilor, este mai intensă în zona centrală a retinei
şi mai puţin bună la periferie.
Acomodaţia
Ochiul are facultatea de a vedea clar nu numai obiectele situate la infinit, cât şi cele dintre
ochi şi infinit, prin modificarea refracţiei, imaginile formându-se pe retină indiferent de distanţa la
care se află faţă de globul ocular (fig. 21). Acomodaţia se măsoară în dioptrii, iar convergenţa în
unghiuri metrice.

Fiziologia segmentelor intermediar şi central

Impulsul nervos generat la nivelul retinei este condus la nivel cortical prin nervul optic.
Acesta transmite toate informaţiile vizuale incluzând strălucirea, percepţia culorilor şi contrastul
(acuitatea vizuală). De asemenea impulsurile vizuale care sunt responsabile pentru două reflexe
neurologice importante: reflexul luminii ( dilatare vs. comprimare pupila-reflex pupilar) şi reflexul
de acomodare (bombare versus subţiere, cristalin)(fig. 22). Se poate spune, iarăşi, că fenomenul
de acomodare este unul important în înţelegerea prescrierii compensării.
Impulsurile nervoase sunt transformate la nivel cerebral în informaţii complexe. Diferite
zone ale creirului sunt implicate cu funcţii specifice. Putem exemplifica:
Cortexul vizual primar V1, este aflat în lobul occipital şi primeşte informaţiile direct din
nucleii laterali geniculaţi. Canalul dorsal este asociat cu mişcarea, reprezentarea locaţiilor
obiectelor, controlul ochilor şi mâinilor, în special când o informaţie vizuală este folosită pentru a
ghida sau a ajunge la ceva.
Cortexul prestriat V2, numită şi cortexul prestriat este a doua mare regiune din cortexul
vizual şi prima regiune din zona asocierii vizuale. Celulele au proprietăţi de orientare, frecvenţă şi
culoare. Răspunsul multor neuroni din V2 sunt modulaţi de mai multe proprietăţi complexe, precum
orientarea conturilor provocate de iluzii şi identifică dacă obiectul este parte din figură sau din

15
fundal. Este principala arie de asociere şi centru al memoriei vizuale şi are un rol în organizarea
imaginii şi în acomodare.
Cortexul vizual complex V3 unde se formează fibrele motorii care se proiectează
subcortical. Au un rol important în vederea stereoscopică (orientarea spaţială, perceperea formelor,
imaginea corpului, mişcarea în profunzime şi localizarea imaginilor).

1.3. Viciile de refracţie specifice ochiului uman

Pentru înţelegerea acestui capitol precum şi important pentru ansamblul şi scopul acestui
proiect introducem noţiunile:
o OCHI EMETROP – (din greacă “emetros”=proporţionat şi “ops”=vedere), imaginea
unui punct situat la infinit se formează pe retina ochiului, în stare neacomodata. În cazul
ochiului emetrop, retina este conjugatul optic al infinitului şi se găseşte deci în planul
focal imagine al sistemului optic al ochiului. Imaginea obiectelor îndepărtate se
formează pe retină, răsturnată. Ochiul emetrop vede clar obiectele fără să acomodeze
(fig. 23).
o OCHI AMETROP. – orice ochi care nu este emetrop se numeşte ametrop (din greacă
“ametros”=disproporţionat şi “ops”=vedere) deoarece prezintă o anomalie de refracţie
caracterizată prin faptul că imaginea unui obiect aflat la depărtare nu se formează pe
retina acestuia, în stare neacomodata ( în stare de repaus, static), ci în faţa sau spatele
retinei. Dacă imaginea se formează în spate ochiul se numeşte hipermetrop, dacă
imaginea se formează în faţă se numeşte miop, dacă imaginea se formează diferit funcţie
de meridiane, ochiul se numeşte astigmat.
Indiferent de felul ametropiei pot fi clamate trei cauze ale acestora:
1. Lungimea axului antero-posterior, care fie este prea scurt (hipermetropie) fie este prea
lung (miopie) numite ametropii axiale. (sferică).
2. Dimensiunile razelor de curbură corneeană sau cristaliniana sunt anormale în raport cu
celelalte structuri numite ametropii de curbură. (sferică)
3. Valoarea indicelui de refracţie al unuia din mediile refringente este prea puternică sau
prea slabă numite ametropii de indice. (asferică)
Ametropiile pot fi şi accidentale fie ca urmare a deplasării cristalinului într-un ochi emetrop fie
diverse agresiuni corneei.

16
 HIPERMETROPIA
Hipermetropia (fig. 24) este un viciu de refracţie în care razele paralele venite de la infinit
focalizează într-un punct situat înapoia retinei. Este tulburarea de refracţie cea mai întâlnită. Se
împart în:
1. Mici: până în 3 dioptrii
2. Medii: de la 3 la dioptrii
3. Mari: peste 6 dioptrii
În funcţie de cauze avem:
1. Hipermetropie axială: axul antero-posterior este mai mic.
2. Hipermetropia de indice: indicele de refracţie al mediilor refringente este mai mic decât
normal.
3. HipermetropiA de curbură: curbură mai redusă a suprafeţelor refringente.
În stare de repaus acomodativ, hipermetropul nu vede bine nici la distanţă, nici la aproape. Pentru a-
şi corecta defectul de vedere el foloseşte în permanenţă acomodaţia. Aceste persoane au de cele mai
multe ori probleme în a focaliza imaginile apropiate şi nu pot realiza activităţi precum cititul sau
cusutul.
Corectarea hipermetropiei se face prin “readucerea în faţa” a focalizării folosind lentile convexe.
Se prescrie lentila cu valoarea dioptrică cea mai mare ce permite o acuitate maximă la distanţă de
5m.

MIOPIA
Miopia (fig. 25) este un viciu de refracţie în care razele de lumină ce pătrund în ochi focalizează în
faţa retinei. Miopul nu vede bine la distanţă, dar vede bine de aproape, având tendinţa de a apropia
obiectele sau cărţile de ochi.
Cum s-a precizat ea poate fi clasificată funcţie de cauze:
1. Miopia axială: lungimea axială a globului ocular este mai mică decât normal.
2. Miopia de curbură: o curbură mai accentuată a corneei.
3. Miopia de indice: o miopie tranzitorie produsă de creşterea indicelui cristalinian din
diverse cauze.
Se pot clasifica după valoarea dioptrică în:
1. Mici: până la 3 dioptrii.
2. Medii: între 3 şi 6 dioptrii.
3. Mari: între 6 şi 9 dioptrii.
4. Forţe: peste 9 dioptrii.

17
Funcţie de anumite stadii evolutive miopia poate fi şi:
1. Miopie benignă: apare în jurul vârstei de 6 ani (miopia şcolarilor). Are o evoluţie
progresivă până în jurul vârstei de 20 ani, când se stabilizează, nedepăşind 6 dioptrii. Nu
implică complicaţii oculare.
2. Miopie malignă: este prezentă de cele mai multe ori de la naştere; este congenitală,
genetică. Evoluează progresiv având valori de -20, -40 dioptrii. Globul ocular are leziuni
mari cu leziuni intraoculare, vederea fiind afectată permanent. Axul antero-posterior este
alungit, sclera se subţiază neuniform (mai ales în apropierea papilei nervului optic). Apar
zone denudate de scleră, prin retracţie coroidei (conus miopic). Se adăuga o vizibilitate
crescută a vaselor coroidiene, degenerări corioretiniene ale vitrosului, hemoragii la
nivelul maculei. Pe măsură ce leziunile fundului de ochi progresează, acuitatea vizuală
scade.
Miopia se corectează aducând imaginea din faţă în spate pe reţină. Se face cu lentila divergenata
(“-”) cea mai slabă, concavă, sferică care dă acuitate vizuală bună la distanţă de 5m. Se preferă
corectareea cu lentile de contact, mai ales la cele mari sau maligne deoarece diminuează efectul de
micşorare excesivă a dimensiunii imaginii crectate pe reţină, ameliorând astfel acuitatea vizuală.

ASTIGMATISMUL
Astigmatismul (fig. 26) Este un viciu de refracţie asferic în care focarul principal al razelor
incidente nu este format dintr-un singur punct, ci dintr-o serie de puncte – focarul devine liniar.
Ochiul astigmat are un meridian de putere refractivă minimă şi un meridian de putere
refractivă maximă, numite meridiane principale. Între aceste meridiane puterea refractivă variază
între limitele maximă şi minimă.
ASTIGMATISMUL REGULAT:
o Fiecare meridian are aceeaşi putere refractivă în fiecare punct al său.
o Trecerea de la refracţia unui meridian la refracţia celui vecin se face în mod treptat.
o Meridianul cu puterea refractivă cea mai mare şi cel cu puterea refractivă cea mai mică
sunt perpendiculare unul pe celălalt şi sun numite meridiane principale.
În condiţii normale, meridianul vertical este uşor bombat, ca urmare a turtirii ochiului de către
pleoapa superioară. Acest meridian are o refracţie miopica de până la -0.75dpt, determinând
astigmatismul fiziologic.
După refracţia meridianelor principale întâlnim:
o Astigmatism simplu: un meridian este emetrop unul celălalt ametrop.

18
 o Astigmatism compus: ambele meridiane sunt mioape sau hipermetroape dar de grad
diferit.
o Astigmatism mixt: un meridian principal miop iar celalt hipermetrop.
Dacă meridianul principal vertical este mai refringent ca cel orizontal avem astigmatism conform
regulei sau direct (conform cu astigmatismului fiziologic), iar invers avem astigmatism contrar
regulei sau indirect. Prin corecţie cu lentile cilindrice se anulează diferenţa de refracţie între cele
două meridiane.
Astigmatismul neregulat se poate datora unor afecţiuni corneene (infiltrate, degenerscente,
cicatrici). Pot exista diferenţe de refracţie nu numai între meridiane dar şi între puncte ale aceluiaşi
meridian. Corecţia se face chirurgical sau lentile de contact.

VEDEREA DE APROAPE, ACOMODAREA şi PREZBIOPIA

(în greacă “presbutes”=ochi bătrân)

Prezbiopia (fig. 27) este fenomenul de diminuare a puterii de acomodare a ochiului datorat
îmbătrânirii. Una din explicaţiile cele mai frecvent oferite se referă la pierderea progresivă a
elasticităţii cristalinului odată cu înaintarea în vârstă la care se adăuga, ca factor agravant, pierderea
puterii de contractare şi relaxare a muşchilor ciliari (muşchi ce controlează gradul de convergenţă
cristalinului).
Se corectează prin compensarea insuficientiei amplitudinii de acomodare a ochiului în vederea de
aproape cu un plus de putere pozitivă.

19
 CAPITOLUL 2. CONSULTAŢIA OPTOMETRICĂ

2.1. Prezentarea cabinetului de optometrie

Cabinetul de optometrie se compune din patru spaţii principale.

Sala de testare. (fig. 28)
Grup sanitar.
Sala comercială. (după caz)
Sala de aşteptare.
Accesul se face individual prin uşi şi pereţi separatoari.
Modul de aranjare al sălii de testare este plăcut şi confortabil pentru subiecţii cu probleme vizuale.
Lungimea sălii este de 7.5 m. S-a asigurat astfel spaţiu pentru :
- [Link] subiectului (loc şi pentru rabatarea acestuia pentru examene specifice),
- [Link] tabloului de test la 5m de acesta,
- c. suport pentru trusa lentile,
- d. masa pentru autorefractometru,
- e. masa pentru lensmetru,
de asemenea există suficient spaţiu pentru ca examinatorul să se poată deplasa în jurul scaunului
subiectului pentru a e fectua refracţia obiectivă cât şi cea subiectivă.
Echipamentul din cabinet este complet pentru tipul testări optometrice şi aranjat astfel încât,
subiectul să facă minimul de deplasări. Din motive optice, suprafeţele echipamentelor sunt de
culoare gri închis (pal melaminat). Astfel, au fost reduse reflexele pe suprafeţe, subiectul şi
examinatorul nu sunt jenaţi.
Iluminarea se face cu lămpi cu neon Philips de culoare galbenă („caldă”). Există veioze cu
potenţiometru având intensitatea luminii variabilă.
Ferestrele sunt obturate cu jaluzele speciale asigurându-se întunericul necesar şi pentru aspectarea
corneei cu lampă cu fantă, după ce s-a instilat fluoresceină, în lumină ultravioletă său violet.
În sala de aşteptare există trei fotolii, o masă pe care se află broşuri cu explicaţii simple asupra
vicilor de refracţie şi modul de corecţie a acestora. Se oferă de asemenea indicii clare asupra
obiectivelor consultaţiei, modul de desfăşurare a acesteia precum şi asupra comportamentului
adecvat al subiectului pentru desfăşurarea optimă a a cesteia, imprimate sugestiv pe planşe speciale.
Există un fotoliu special de aşteptare, rezervat pentru situaţia în care un pacient se află între două
faze de examinare.

20
Existe o chiuvetă pentru spălarea mâinilor examinatorului şi o oglindă pentru că subiecţii să-şi
aranjeze părul şi hainele, după terminarea testelor. Având în vedere că se oferă consultaţii şi pentru
lentile de contact oglinda serveşte şi că subiectul să înveţe aplicarea acestor lentile pe ochi.
Cabinetul este dotat cu echipamente de bază pentru testarea optometrică
Teoretic dotarea ar trebui să includă:
1. Echipamentul necesar pentru examenul iniţial:
- oftalmoscop de mână (fig. 29);
- oftalmoscop binocular indirect;
- Disc Placido;
- prisma variabilă;
- lampa stilou;
- skiascop (fig. 29)
- cilindru încrucişat (fig. 30)
- lampa simplă
2. Pentru examenul amănunţit, este necesar un echipament complet, care în general se
compune din: unitate oftalmologică ce are în componenţa: biomicroscop cu lampa cu fantă,
oftalmometru, foropter, proiector de teste, oftalmoscop, skiascop, lampa pentru iluminat;
refractometru vizual sau autorefractometru, polatest, tablouri cu teste pentru aproape şi pentru
departe, trusa de lentile pentru testarea subiectivă, echipament pentru campimetrie şi perimetrie,
teste pentru vedere în culori, echipament pentru adaptometrie, echipament pentru testarea
sensibilităţii la contrast, sinoptofor, ambliofor, teste de dislexie (fig. 35).
În practica acestui cabinet există:
- Autorefracto-keratometru (fig. 31);
- Biomicroscop;
- Trusa completă de lentile, lampa stilou, cilindru încrucişat (fig. 32);
- Tablou teste (fig. 33);
- Ochelari de probă (fig. 34);
- Lensmetru;
- Scaun special pacient (reglabil).

MTSM şi PSI în cabinetul de optometrie

Elementele, care pot juca un rol important, în activitatea legată de protecţia muncii, incendiu
şi sănătate a unei întreprinderi , în politica şi îmbunătăţirea activităţilor sunt:

21
 - Asistenţa unei persoane din exterior în aplicarea sistemului de îndrumare a protecţiei
siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă (PSSM sau MEBIR);
- Instruirea, stimularea muncitorilor pentru o atitudine care să le protejeze sănătatea;
- Folosirea unor materiale, produse mai puţin nocive;
- Raporturi legate de protecţia muncii.
Documente necesare pot fi enumerate ca în fig. 35.
În anul 2006 a apărut, în România, legea numărul 319 care reglementează securitatea şi
sănătatea în muncă, având ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunatăţirii securităţii
şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, stabilind principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidente,
informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a
reprezentanţilor lor, precum şi direcţii generale pentru implementarea acestor principii.
Se prezintă în continuare câteva norme ce trebuie respectate:
• înaintea începerii lucrului, optometristul va verifica starea aparatelor, şi în cazul
constatării unor defecţiuni, va anunţa conducerea unităţii;
• dacă în timpul efectuării testelor optometrice se constată vibraţii puternice, fum sau
mirosuri deosebite aparatul cu care se lucrează se va opri imediat, procedându-se la constatarea şi
înlăturarea cauzelor;
• elementele de comandă pentru pornirea maşinilor trebuie să fie astfel dispuse încât să nu
permită pornirea accidentală a aparatelor;
• aparatele de testare se vor folosi numai pentru operaţiile pentru care a fost destinată
maşina;
Cerinţele şi activităţile minime privind identificarea şi localizarea echipamentelor destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor sunt :
1. observaţia preliminară a aparatelor specifice
2. echipamentele folosite la prevenirea şi stingerea incendiilor trebuie indentificate prin
utilizarea unei anumite culori pentru echipament şi prin amplasarea unui panou de localizare şi/sau
prin utilizarea unei culori specifice pentru locul unde se află echipamentele respective ori punctele
de acces la acestea;
3. aceste echipamente se identifică prin culoarea roşie ce trebuie să fie suficient de mare pe
ntru a permite identificarea rapidă a aechipamentului.
În anul 2005 a apărut Ordinul 712 pentru aprobarea dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă ce face referire la cerinţele şi condiţiile necesare în

22
vederea organizării şi desfăşurării activităţii de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă a
persoanelor angajate în muncă după cum urmează:
- instructajul introductiv - general (art. 10, 11)
- instructajul specific locului de muncă (art. 16, 17)
- instructajul periodic (art. 21, 23)
- instructajul de schimb (art. 32, 33, 34)
- instructajul la recalificarea profesională (art. 38)
- instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituţiei (art. 40)
- înregistrarea şi confirmarea instructajului (art. 45, 46, 57)

Mijloace de protecţie în cazul prafurilor (fig. 36)

Echipamentul de protecţie antipraf se alege în conformitate cu normele existente

„îmbrăcăminte, încălţăminte specială şi echipament de protecţie” (halate) elaborat de Institutul
Central de Cercetare în Domeniul Protecţiei Muncii.
Aparatele de testare din cabinet vor fi acoperite cu huse împotriva prafului după folosire

Cerinţe sanitaro-igienice faţă de sisteme de ventilare

1. Volumul de aer trebuie să fie suficient pentru eliminarea surplusurilor de căldură,

umezeală şi a substanţelor nocive;
2. Volumul de aer aspirat în încăpere trebuie să corespundă volumului de aer eliminat;
3. Sistemele de ventilare trebuie să fie plasate în aşa mod ca eliminarea să fie executată din
locuri cu degajări sporite, iar aspirarea aerului curat - în locuri cu concentraţii minime. Dacă aceasta
se referă la surplusuri de căldură, atunci aspirarea să se execute la podea, iar eliminarea de sub
tavanul încăperii.

Cerinţe faţă de iluminatul de producţie

1. Iluminatul la locurile de muncă trebuie să corespundă lucrului vizual

2. Este necesară asigurarea unei uniformităţi îndestulătoare a luminaţiei pe suprafaţa de
lucru, precum şi în limitele spaţiului înconjurător.
3. E necesar de a alege direcţia optimă a fluxului de lumină.
4. E necesar de a alege componenţa spectrală a luminii.

23
 5. Toate elementele instalaţiilor de iluminat trebuie să fie asigurate prin legarea la pământ
sau la firul nul, limitarea tensiuni alimentarea instalaţiilor trebuie să fie până la 42, 36, 24 şi 12V.
Iluminatul natural în încăperi este reglementat de normele NRC (SNiP)II-4-79 „Iluminatul
artificial şi natural”..

Cerinţe ergonomice faţă de organizarea şi construcţia locurilor de muncă

Locul de muncă trebuie să fie acomodat pentru o muncă concretă şi pentru muncitori de o
anumit calificare cu considerarea particularităţilor antropometrice, fizice şi psihice ale lor.
La organizarea, construirea şi amplasarea locurilor de muncă trebuie prevăzute măsuri care
preîntâmpina sau reduc oboseala precoce a muncitorului.
La amplasarea elementelor locului de muncă şi determinarea dimensiunii lor se va ţine cont
de indicii antropometrici, statici şi dinamici şi de posibilitatea reglării lor în dependenţă de diferite
grupe de persoane pentru care locul de muncă este destinat.

Tehnica securităţii muncii

1. Totdeauna se va păstra curăţenie şi ordine la locul de lucru şi în firmă.
2. Se va adresa şefului direct pentru explicarea în cazul lipsei de informaţie sau apariţiei unei
îndoieli la executarea lucrului.
3. Angajatul trebuie să fie atent în timpul executării lucrului, nu se va distrage cu
convorbirea sau lucrul cu alte persoane.
6. Nu se vor ridica obiectele căzute acolo unde este riscul de a fi prinsă haina sau o parte a
corpului de mecanismele în mişcare sau riscul de a fi atras de curent. În acest caz utilajul se opreşte.
7. Nu se vor bara trecerile spre locurile de muncă sau aparatele antiincendiu.

Măsuri privind profilaxia antiincendiara

Factorii periculoşi ai incendiului sunt următorii :

- focul deschis şi scânteile
- temperatura înaltă a mediului înconjurător
- fumul
- concentraţia scăzută de oxigen
- prăbuşirea părţilor clădirii, instalaţiilor , etc.
- folosirea încăperilor şi cabinelor bine izolate de mediul înconjurător.

24
 Sistemul de protecţie antifum trebuie să asigure protecţia căilor de evacuare a fumului,
temperaturile înalte şi produsele toxice ale arderii atâta timp, cât este necesar pentru evacuarea sau
protecţia colectivă a oamenilor .

Instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă

• Instructajul periodic privind protecţia muncii se va efectua ori de câte ori este
necesar la intervale ce nu vor depăşi şase luni;
• Reinstruirea se va face în următoarele situaţii :
a) la schimbarea locului de muncă
b) cu ocazia introducerii unui echipament de lucru sau a unei modificări a echipamentului
tehnic existent;
c) cu ocazia introducerii unei tehnologii noi;
d) la reluarea activităţii după un accident de muncă sau după întreruperea activităţii cel puţin
treizeci de zile;
e) când apar riscuri noi sau se produc modificări ale riscurilor existente.
• Anual se efectuează o verificare de fond, pa bază de texte de chestionar, asupra
nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut obiectul instructajului periodic,
rezultatele consemnându-se în fişă;

Legislaţia privitoare la protecţia muncii prevede

A. Conducerea persoanei juridice precum şi persoana fizică angajatoare au următoarele
obligaţii :
- Să asigure instruirea şi să controleze modul de însuşire şi aplicare de către salariaţi şi
persoanele care participă la procesul de muncă, a prevederilor legale în domeniul protecţiei muncii
şi a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice stabilite;
- Să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor
la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;
- Să asigure obligatoriu şi gratuit dotarea cu echipament de protective a salariaţilor şi
altor categorii de persoane care desfăşoară activităţi la persoanele juridice sau fizice, potrivit
criteriilor stabilite în Normativul Cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de
protective, elaborate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
B. Salariaţii şi ceilalţi participant la procesul de muncă sunt obligaţi :
- Să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu se expună la pericol de accidentare sau
de îmbolnăvire profesională atât persoana proprie cât şi celelalte persoane participante la muncă;

25
 - Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de
persoana proprie şi de alte persoane participante la procesul de muncă

2.2. Studiu de caz

Câteva consideraţii teoretice, esenţiale pentru consultaţia optometrică sunt expuse mai jos. Acestea
vor fi particularizate cazului în cauză.
Consultaţia optometrică va cuprinde cel puţin etapele:
- Motivele prezentării la cabinet.
- Identificarea subiectului, adresa, vârsta, sex, ocupaţie.
- Date despre sănătate, aparenţa fizică şi psihică.
- Istoria optică (anamneza) a cazului.
- Inspecţia vizuală preliminară.
La acest pas se ia decizia dacă subiectul necesită un consult oftalmologic medical sau un
consult optometric.
-In primul caz acesta va fi îndrumat corespunzător eventual către un medic cunoscut.
Prin colaborarea cu acesta se creează premiza ca ochelarii de compensare să fie executaţi/
livraţi/ vânduţi în cadrul cabinetului propriu.
- În al doilea caz se contiunua consultaţia cu:
- Testele optometrice pentru stabilirea natura şi datele viciului de refracţie.
Teste obiective
Teste subiective.
- Se stabileşte felul şi valoarea viciului de refracţie.
- Se consemnează în caietul de consultaţii datele principale ale acestuia.
- Se fac recomandări optice (lentile), metode şi mijloace de ameliorare şi încetinire a progresiei
viciului, compensarea acestuia, consecinţele necompensarii, toate personalizate.
- Se eliberează prescripţia de ochelari care va conţine şi: descriere, rol, observaţii, concluzii
personalizate.
Notă: Opţional şi în limita timpului disponibil consilierea în vederea alegerii monturii, lentilelor
din punct de vedere optometric, funcţional, calitativ, estetic.
Anamneza cazului reprezintă ansamblul informaţiilor legate de caracteristicile fizice,
psihice, stării de sănătate, mediul în care subiectul trăieşte, funcţia să vizuală, a nevoilor vizuale în
legătura cu activităţile sale. Acest tip de analiză se compune din istoria vizuală personală actuală şi

26
anterioară, istoria vizuală familială, starea de sănătate, aparenţa fizică, aparenţa psihologică, analiza
nevoilor vizuale.
Istoria vizuală personală actuală şi anterioară :
Informaţii generale: data consultaţiei, datele de identificare ale subiectului.
Doleanţele subiectului: motivul vizitei la cabinetul optometric.
Istoria vizuală personală propriu-zisă.

Pentru subiectul de faţă avem datele:

În dată de 09 octombrie 2015 se prezintă la cabinetul de optometrie domnul Hagiu Victor în
vârstă de 28 ani, cu domiciliul în Iaşi, stradă Bucium, numărul 9, purtător de ochelari, miop.
Pacientul este programator cu program de lucru 9-18, adică de 8 ore efective în faţa unui
monitor LCD de 17”. Este purtător de ochelari şi a venit la cabinetul optometric pentru un control
de rutină, acuzând o vedere neclară la distanţă, cu oboseală, iritaţii oculare, în special la lucrul
prelungit în faţa monitorului LCD al calculatorului. Aceast disconfort vizual îi cauzează o
capacitate de concentrare scăzută atât în timpul cât şi după orele de serviciu, dureri de cap şi
înţepături oculare la lucrul de aproape şi vedere din ce în ce mai neclară, mai ales la distanţă.
Primele semne au apărut în urmă cu 2 ani, când în urma unui control oftalmologic de specialitate i
s-a stabilit că nu are afecţiuni oculare ci doar o miopie uşoară. Ca urmare a şi achiziţionat primul
ochelar. Problemele vizuale s-au accentuat în ultimele luni pe fondul creşterii timpului petrecut în
faţa monitorului. În ultima lună neplăcerile vizuale s-au mărit şi ca urmare s-a prezentat la cabinet.
În istoria vizuală personală dar şi familială nu exita cazuri de diabet, strabism, miopie,
hipertensiune sau orbire cromatică.
S-au cerut datele ultimei prescripţii oftalmologice. Neavând asupra sa aceste date, s-a trecut la
măsurarea şi examinarea ochelarilor purtaţi.
S-au constat următoarele:

- Montura ochelarului este metalică cu anou complet, îngustă, braţe cu articulaţii flexibile,
pernuţe uzate.

- Lentile din plastic cu durificare şi anti-reflex, uşor zgâriate, neîntreţinute corespunzător.

- Dioptrii: OD: SF: -0.50

OS: SF: -0.25.

D = 61mm. (distanţa între centrele optice al lentilelor)

27
 Aparenţa fizică şi psihologică se încadrează în tipare normale, nu are ticuri,
deficienţe motorii, are mişcări fireşti, vorbeşte normal, având însă temperament activ
extrovertit.

Din punct de vedere al necesităţilor vizuale, se constată că subiectul, pentru a-şi

exercita profesia dar şi activităţile curente necesită un control adecvat, pentru o vedere bună la
distanţă, dar si de lucru la care activează, în condiţii de lumină naturală combinată cu cea
artificială.

Din istoria cazului reţinem următoarele: subiectul nu suferă de boli cronice (diabet,
hipertensiune arterială, nefropatii, etc), nu suferă de boli infecţioase şi alergii. În ultimul an
subiectul a observat o scădere a acuităţii vizuale (inclusiv cu ochelarul purtat), în special
seara precum şi oboseală vizuală accentuată în lucrul la monitorul LCD calculatorului.

La inspecţia vizuală preliminară se observă următoarele aspecte:

- structura şi mobilitatea feţei sunt în limite normale, fără asimetrii, configuraţia şi mişcarea
sprâncenelor este normală, pielea pleoapelor nu are aspect patologic, fără conjunctivite,
edeme, tumori, infecţii, etc;
- aparatul lacrimal nu are modificări patologice, film lacrimal cu aspect normal;
- examinarea orbitei nu decelează inflamaţii şi deformări ale pleoapelor, cojunctiva nu este
congestionată sau edematiata, globii oculari nu se rotesc anormal, nu se sesizează anomalii
vasculare în pleoape sau conjunctivă;
- inspecţia corneei evidenţiază claritatea ei;
- inspecţia pupilelor sesizează egalitatea acestora, regularitea lor, reflex pupilar prezent;
- examinarea mobilităţii ochilor şi a vederii binoculare relevă poziţia capului normală,
distanţa pupilară normală, fără traumatisme, estimarea fixării normală.
Stabilirea istoriei vizuale personală anterioară şi actuală cuprinde mai multe
faze:
- obţinerea unor informaţii generale;
- plângerea pacientului;
- istoria vizuală personală şi familială, pe baza cărora se poate stabili mai rapid si precis un
diagnostic şi tratamentul corespunzător.
Din punct de vedere teoretic, sistemul visceral este responsabil cu viaţa vegetativă şi
influenţează comportamentele emetropice, mai ales la noul născut, la care structurile oculare sunt
influenţate de perturbările digestive şi circulatorii. Pe plan funcţional variaţiile de focalizare sunt
comandate de sistemul nervos autohton cu componentele sale orto şi parasimpatice. Acest sistem

28
depinde de sistemul nervos central şi de sistemul hormonal influenţându-le la rândul lui.
Echilibrarea dioptrică oculară este influenţată de funcţiile vegetative. Perturbările profunde ale
echilibrelor viscerale pot lăsa urme structurale şi funcţionale asupra emetropizarii. Sistemul
scheletic şi cortical pot şi ele să influenţeze focalizarea. Nu este cazul de faţă.
Lectura, lucrul de aproape impune efort vizual care poate fi acceptat fără alte urmări decât
înţepături şi senzaţii de îngreunare a ochilor; în unele cazuri efortul este ocolit sub formă de
progresie a miopiei.

Starea de sănătate
Pacientul a efectuat, la indicaţia angajatorului, analize medicale complete.
Prezintă o stare de sănătate bună, nu suferă de afecţiuni. Tensiune arterială corectă, fără diabet.
Se odihneşte corect. Are o alimentaţie corespunzătoare bogată în vitamine fiind cunoscător al
consecinţelor carenţelor de vitamine, iclusiv in ceea ce priveşte sănătatea vizuală.
Are activităţi regulate în aer liber şi face sport.

Aparenţa fizică
Ne interesează câteva date generale despre prezentarea fizică şi postura pacientului.
Pielea are aspect normal ca si aspectul placut al infatisarii.
Postura este normală fără înclinări ale corpului sau capului.
Privirea este normală şi la obiect.
Face sport şi este echilibrat ca dezvoltare motorie.

Aparenţa psihologică
Are o aparenţă mezomorfă cu alură sportivă.
Este echilibrat psihic, vorbeşte corect, cursiv coerent.
Este cooperant şi înţelege uşor atât scopul vizitei la cabinet cât şi alte subiecte dezvoltate de
optician cu scop de relaxare dar şi de observare comportament.
Este căsătorit, fără copii doarme liniştit.
Înafară de sport îi place lectura, vizionează filme, studiază sit-uri legate de dezvoltare
peronala.
Este interesat de cursuri de echilibrare psihică şi emoţională.
Consultaţia a urmat paşii simpli:
1. S-a făcut anamneza cazului.(inclusiv starea de sănătate, aparenţa fizică şi psihică)

29
 2. S-au măsurat cu lensmetrul dioptriile ochelarului purtat:
OD: SF -0.50 dpt
OS: SF -0.25 dpt
Pentru a putea începe testarea refracţiei, se efectuează mai întâi de toate un examen analitic
funcţional, din care rezultă dacă problema identificată ţine de atribuţiile optometristului sau de cele
ale unui medic oftalmolog. Dacă nu se depistează modificări ce ţin de mediile oculare, se trece la
pasul următor.
În cazul de faţă, lipsa oricărui indiciu de patologie oculară sau de altă natură dar şi după afirmaţia că
nu avea afecţiuni descoperite la controlul anterior, s-a optat pentru executarea în cadrul cabinetului
a consultaţiei.

REFRACŢIA OBIECTIVĂ cu AUTOREFRACTO-KERATOMETRU.

Pentru refracţia obiectivă, subiectul este aşezat în faţa aparatului, fixând prin obiectiv, o ţintă
şi când aparatul indică coincidenţa optimă pe ecran, examinatorul apasă de 3-4 ori pe de fixare,
efectuând astfel mai multe măsurători. stabilindu-se mai multe valori ale ametropiilor sferice
(cilindrice nu a fost cazul). Fiecare măsurătoare în parte precum şi o valoare medie a acestora,
pentru fiecare ochi în parte, sunt tipărite pe hârtie termică şi vor fi luate în calcul la refracţia
subiectivă (fig. 37). De asemenea aparatul, manevrat cu grijă oferă şi o valoare destul de exactă a
distanţei interpupilare (DP) in VD.
S-au obţinut datele refracţiei obiective:
OD: sf-1.25
OS: sf -0.75
DP = 62 mm. (în VA)
REFRACŢIA SUBIECTIVĂ se face cu subiectul aşezat pe un scaun, la 5m distanţă în faţa
panoului optotip, ţinându-se cont de datele ochelarului şi ale refractometriei.
Ramă de probă utilizată, se aşează pe faţa clientului şi se ajustează braţele, înălţimea, vertex,
unghiul pantoscopic, distanţa interpupilară şi se ajustează braţele, înălţimea, vertex, unghiul
pantoscopic, distanţa interpupilară. Se poate folosi şi un foropter ce înlocuieşte trusa de testare
subiectivă clasică pentru a micşora timpul de evaluare.
Cu subiectul aşezat la 5 metri de tabloul cu optoteste se începe stabilirea refracţiei la fiecare
ochi în parte, de la -0.50 dpt şi se adaugă lentile de compensare concave, divergente de -0.25 dpt,
crescător (în valoarea absolută) pe rama de probă până când se obţine o acuitate bună cu
compensarea de valoare negativă cea mai mică. După compensarea fiecărui ochi separat, se verifică
rezultatul în vederea binoculară.

30
La final se măsoară distanţa interpupilară cu o rigletă cu fantă. Se obţine VA=60mm.
Din punct de vedere teoretic, pentru consultaţia subiectivă se pot enumera teste recomandate :2, 7,
19, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 32, 33, 38, 38.

Testul numărul 7 – Testul subiectiv (formula de bază), are ca scop determinarea subiectivă
a compensării pentru vederea departe. Ca echipament s-a folosit trusa de lentile, teste optotip pentru
departe (distotip), rozeta Parent (mira Foucault săi căpriori), mira cruce cu liinii paralele, testul
rosu-verde polarizat. Testul rosu-verde polarizat este împărţit în patru pătrate. Pătratele superioare
(verde la stnaga, roşu la dreapta) emit lumina polarizată de 135° (vibraţia la 45º). Pătratele
inferioare (verde la stânga, roşu la dreapta) emit lumina polarizată la 45°. Dacă în faţa ochilor se
aşează compensarea şi filtrele polaroide, un ochi veder numai cercurile de mai sus pe verde şi roşu,
iar celălalt numai pătratele (cercurile de jos) pe roşu şi verde. Este echilibru, dacă privind cu ambii
ochi, se percep toate figurile la fel de negre şi nete.
Se notează compensările găsite pentru vederea la distanţă pentru ambii ochi.
Testul numărul 24 – Reflex de versiune. Are ca scop evaluarea capacităţii de amentine
fixarea pe un obiect în mişcare. Echipamentul folosit constă într-o lumină punctiformă mobilă.
Trebuie să existe un iluminat ambiental normal, se aşează sursa de lumină la aproximativ 10 cm de
rădăcina nasului, la înălţimea ochilor şi în plan median. Se deplasează ţinta în plan orizontal în arc
de cerc. Se cere subiectului să menţină fixarea pe sursa de lumină aflată în mişcare.. Se observă
dacă ambii ochi urmăresc sursa de lumină tot timpul şi regulat, dacă un ochi pierde fixarea apoi o
reia, dacă ochii fixează alternativ sau intermitent, dacă ambii ochi sunt incapabili să urmărească
stimulul luminos, dacă urmările oculare sunt însoţite de mişcări asociate ale capului şi/sau corpului.
Se notează pierderile şi reluările de fixare sacadate, fixarea permanentă cu salt pe mediană, fixarea
intermitentă, mişcările asociate. Normal trebuie să existe menţinerea fixării cu mişcări ample şi
regulate ale ochilor fără mişcări asociate.
Testul numărul 27 – Mascarea în vederea departe. Are ca scop sondarea posturii
binoculare, în absenţa susţinerii vederii binoculare, în vederea departe. Ca echipament este folosită
o sursă de lumină punctiformă mobila (lampa stilou) şi un ocluzor. Iluminatul ambiental trebuie să
fie unul normal. Se plasează sursa de lumină la înălţimea ochilor, la cinci metri distanţă, în plan
median. Se cere subiectului să fixeze sursa cu ambii ochi. Se obturează un ochi, fără a fi atins. După
cinci secunde se descoperă ochiul obturat. Se observă mişcarea ochiului descoperit. Dacă nu se
observa mişcare, se controlează dacă ochiul este eliniat pe punctul de fixare, acoperind celălalt ochi.
Se repetă testul şi pentru celălalt ochi. Se observă dacă nu se mişca, mişcarea temporo-nazala,
mişcarea nazalo-temporala, mişcarea pe verticală sau oblic, devierea interna-externa, superioară sau

31
inferioară, sau orice alt fel de mişcare, mişcările asociate celuilalt ochi şi se notează mişcarea
observată. Normal este dacă nu se mişcă.
Testul numărul 32 – Capacitatea de a vedea culorile. Are ca scop determinarea sensibilităţii
la diferite lungimi de undă (culori). Subiectul trebuie să poarte compensarea optică eventuală.
Fixează centrul caroiajului monocular. Se cere subiectului să fixeze permanent centrul şi să spună
dacă vede cele patru colţuri şi patru laturi, dacă toate liniile par paralele, dacă nu observă o gaură
neclară. Caroiajul trebuie iluminat. Trebuie observat dcaa este văzut tot caroiajul sau dacă una sau
mai multe zone dispar. Normal ar fi dacă întreg caroiajul este văzut.
Testul numărul 38 - Testul rosu-verde pentru vederea departe. Are ca scop verificarea
compensării optice pentru vederea departe. Ca echipent se folosesc testele optotip, literele sau
simbolurile negre pe fond verde şi pe fond roşu, foropter sau trusa de lentile. Iluminatul ambiental
trebuie să fie normal. Obturându-se ochiul stâng, ochiul drept vizând ţinta se cere să spună dacă apr
testele optotip cu diferenţe de culoare/nuanţe. Se elimină diferenţa cu lentile de probă. Analog şi
pentru celălalt ochi. Se observă dacă există egalitate de aspect, mai negru pe roşu, mai negru pe
verde. După compensare se verifică binocular cu testul rosu-verde polarizat, şi se notează
comportamentele şi compensările specifice. Normal trebuie să existe egalitate de netitate.
Practic s-a efectuat testul 7 si testul 38 astfel:
Ramă de probă utilizată, se aşează pe faţa clientului şi se ajustează braţele, înălţimea, vertex,
unghiul pantoscopic, distanţa interpupilară şi se ajustează braţele, înălţimea, vertex, unghiul
pantoscopic, distanţa interpupilară. Se poate folosi şi un foropter ce înlocuieşte trusa de testare
subiectivă clasică pentru a micşora timpul de evaluare.
Cu subiectul aşezat la 5 metri de tabloul cu optoteste se începe stabilirea refracţiei la fiecare
ochi în parte, de la -0.50 dpt şi se adaugă lentile de compensare concave, divergente de -0.25 dpt,
crescător (în valoarea absolută) pe rama de probă până când se obţine o acuitate bună cu
compensarea de valoare negativă cea mai mică. După compensarea fiecărui ochi separat, se verifică
rezultatul în vederea binoculară.
În urma testelor s-a obţinut valoarea finală a necesarului de compensat:
OD : sf -1.00 dpt
OS : sf -0.50 dpt
La final se măsoară distanţa interpupilară cu o rigletă cu fantă. S-a găsit DP în VA=60mm.

Metode şi mijloace de ameliorare

Se fac în continuare câteva consideraţi, importante în ceea ce priveşte rolul vitaminelor în sănătatea
oculară precum şi asupra altor elemente necesare acesteia.

32
 Vitaminele sunt substanţe de origine exogenă, indispensabile dezvoltării şi funcţionarii
organismului, carenţa lor (avitaminoze) determinând tulburări şi leziuni caracteristice. Numeroase
vitamine intervin în fiziologia şi patologia oculară: vitamina A, B1, B2, B6, B12, C, D2, E, F, K,
PP, P.
Fitoterapia poate contribui, de asemenea, la remedierea bolii, prin folosirea unor specii
(bradul, molidul, coacazul-negru, morcovul foarte important ca aport de vit. D, creţişoara,
gălbenelele săi traista-ciobanului) care măresc acuitatea vizuală, întăresc vederea şi fortifică
musculatura ochilor.
Avnd în vedere specificul activităţii se pot decela următoarele neplăceri oculare: senzaţii de arsuri la
ochi, dureri de cap, ochii roşii, durere de ochi, oboseală.
Pentru evitarea acestora se recomandă:
- efectuarea unor exerciţii de relaxare oculară le fiecare 20 de minute de activitate. Se va privi la
un o imagine situată la distanţă de cel puţin 6m. Cea mai eficientă metodă fiind, evident,
încetarea lucrului şi plimbare prin încăpere.
- Se va clipi des şi în mod repetat, timp de 10 secunde, pentru susţinerea filmului lacrimal cu rol
de lubrifiere şi nutriţie.
- Se recomandă mişcări în aer liber pentru relaxare şi antrenament ocular. Un studiu arată că
între copii, şcolari, care lucrează identic la clasă şi la calculator au dezvoltat miopie în mod
preponderant, cei care nu au făcut mişcare în aer liber.
- Se va adapta o poziţie corectă de lucru la calculator cu distanţa corespunzătoare la monitor
(funcţie de diagonală) acesta fiind amplasat uşor sub înălţimea de privire, la tastatură, pe scaun.
- Lentilele aeriene de corecţie vor avea tratament anti-reflex şi mai nou filtru de filtrare a luminii
albastre (Blue Bloker).
- Se pot folosi monitoare special concepute care pot satisface simultan condiţiile enumerate prin
protecţii şi ajustări de poziţie cum ar fi ASSUS low-blue light MONITOR.
- Important de ştiut că miopilor, dezvoltând fotofobie, se recomandă lentile heliomat.

Tipul compensării este unul optic având în vederea valoarea mică a viciului de refracţie. S-au
prescris lentile divergente (-) care vor aduce focarul din faţa retinei pe retină. Regula de corecţie
este următoarea: se prescriu lentile convergente cu cea mai mică valoare dioptrică care permite cea
mai bună acuitate vizuală la distanţă de 5-6 metri.
Ochelarii şi lentilele de contact sunt prima opţiune terapeutică a miopieI, ambele sunt
eficiente, au un risc mai mic şi sunt mai ieftine decât alte procedee.

33
 Corecţia miopiei cu lentile aeriene.
Corectarea miopiei se face cu lentile aeriene care, plasate în faţa ochilor între anumite limite
determinate (12-15 mm) în raport cu vârful corneei, corectează deficienţele de refracţie negative.
Dacă lentila se îndepărtează de ochi, acţiunea sticlelor convexe se măreşte, în timp ce
acţiunea celor concave se micşorează. Lentilele sunt susţinute înaintea ochilor de suporturi speciale
(monturi de ochelari). Lentilele întrebuinţate, montate în ochelari, modifică refracţia totală a
ochiului; sistemul asociat ochi-lentila trebuie considerat centrat.
Ochelarii întrebuinţaţi în anomaliile statice de refracţie (ochiul acomodat la infinit) au
scopul de a readuce pe retină imaginea obiectului. Principiul pe care se bazează aplicarea
ochelarilor este: ochelarii deviază razele paralele, dându-le înclinaţia necesară astfel ca acestea să
conveargă pe retină.
Ochelarii se prescriu, de obicei, pentru purtarea permanentă, căci, dacă bolnavul scoate din
când în când ochelarii, trebuie să folosească acomodarea proprie, oboseşte şi apoi se acomodează
mai greu la ochelari.
Ideal ar fi ca lentilele să aibă tratament antireflex, pentru eliminarea reflexiilor luminii în
material, tratament oleofob şi hidrofob ce permite ca lentila să se menţină mai mult timp curată, iar
în cazul în care lumina solară este deranjantă să se opteze pentru o lentilă fotocromatică.
Pentru mai mult de 4 ore de lucru în faţa monitoarelor LCD se pot folosi şi lentile cu
protecţie la lumina albastră - 420 nm. (BLU BLOCKER)

Corecţia miopiei cu lentile de contact

Corecţia miopiei se poate obţine şi printr-un sistem optic (lentile de contact), aplicat direct
pe faţa anterioară a corneei, sistem care este menţinut în această poazitie prin capilaritate, de către
filmul lacrimal precorneean. Acest film suprimă atât neregularităţile cât şi defectele de curbură ale
feţei anterioare a corneei. Ele au avantajul de a asigura o acuitate vizuală mai bună, un câmp de
privire nelimitat şi un câmp vizual normal. Miopia fiind mică, în acest caz, se va evita prescripţia cu
lentile de contact.
Consecinţele necorecţiei.
Miopul are nevoie de purtarea lentilelor concave pentru a vedea mai clar. La miopi este
indicată purtarea permanentă a ochelarilor, chiar la începerea miopiei, ca să ajute acomodării.
Neclaritatea vederii la distanţă duce automat la oboseală muşchilor convergenţei (miopul
este obligat tot timpul să conveargă şi convergenţa nu este susţinută de acomodaţie), pentru a vedea
clar la distanţă miopii strâng pleoapele rezultând oboseala . Miopia progresează lent cu 1 - 2 dioptrii
până în jurul vârstei de 25 - 28 de ani când, în general, se stabilizează.

34
 Corecţia optică cu lentile divergente este absolut necesară (fig. 38, 39)
Urmărind mai mulţi ani 28 de miopi care nu au purtat ochelari, unul sau mai mulţi ani şi
apoi i-au purtat permanent, unul sau mai muli ani, studiile au arătat că evoluţia miopiei a fost
aceeaşi, cu sau fără purtarea ochelarilor. Această constatare nu justifică nepurtarea ochelarilor
pentru simplu motiv că aceasta privează pe miop de acuitatea vizuală necesară activităţilor zilnice.
Complicaţiile cele mai importante ale miopiei, urmări ale procesului degenerativ
corioretinian sunt: dezlipirea de retină, cataractă, luxaţia de cristalin. Modificările patologice
interesează toate structurile oculare.

Prescripţia optometrică
Întotdeauna să face o corecţie a miopiei dar nu se supracorecteaza, preferându-se o
subcorectare. În acest fel ochiul este lăsat “să lucreze” micşorând astfel avansul miopiei. Cu testul
roşu se “egalizează” vederea pe ambele fonturi sau se lasă “unul mai clar pe fondul verde”.
Pentru vederea binoculară se verifică foarte atent echilibrul binocular. Se dă prioritate
ochiului director (nu se inversează dominaţia oculară între cei doi ochi). În caz de anizometropie, se
prescrie diferenţa minimă între ochiul stâng şi cel drept.
Se evită schimbări mari între prescripţii: nu se va depăşi 0,75 D în putere sferică, 0,50 D în
putere cilindrică sau 100 grade în ax fără a fi cu adevărat necesar.
Odată stabilită corecţia se roagă pacientul să se deplaseze prin inacapere cu ochelearul, să
alterneze vederea la distanţă cu cea de aproape şi să observe dacă se poate tolera prescripţia.
Toate înregistrările sunt notate în fişa pacientului şi registrul de consultaţii , cele necesare
prescripţiei de ochelari sunt completate pe o reţea care i se va înmâna lui. Fişa este păstrată, de
preferat sub formă tipărită pentru eventualele controale optice ulterioare.
În urma anamnezei, a inspecţiei vizuale preliminare şi a evaluării preliminare a
ametropiilor se constată că subiectul necesită corecţie optică pentru vederea la distanţă.
Prescripţia finală este:
OD: sf -1,00 dpt, OS: sf - 0,50 dpt
DP în VA 60 mm, DP in VD este de 62mm.
Cu ajutorul acestei corecţii optice, pentru vederea la distanţă, subiectul va purta un ochelar
cu rolul de a-i corecta viciul de refracţie (miopia).
Reţetă de ochelari trebuie să conţină, cel putin, următoarele date(fig. 44):
a. numele, adresa, data consultatiei.
b. vârsta, sexul.
c. puterea sferica/ cilindrica a lentilelor, după caz axul cilindrului, in VA si VD.

35
 (VD cu aditia presbiopiei)
d. distanţa pupilară in VD/VA
e. denumirea viciului (miopie).
f. recomandari tratamente lentile (heliomat, polarizate, AR, BLUE PROTECT, AS,
etc.)
Reţetă de ochelari (fig. 40) are mai multe roluri dintre care enumerăm:
- De a consemna (memora formalizat) datele viciului de refracţie.
- Serveşte ca suport pentru confecţionarea corectorului optic.
- Stabileşte datele următorilor paşi în corectarea/ ameliorarea viciului de refracţie.
- Păstrată de client, va servi ca bază pentru următorul consult, respectiv la istoria vizuală.
- Serveşte pacientului pentru obţinerea unor compensări financiare, decontări.
- De asemenea reţeta este foarte utilă în a-şi înţelege, accepta şi urma tratamentul, igiena şi
întreţinerea nevoilor vizuale.
- Poate folosi la locul de muncă în obţinerea de condiţii adecvate pentru protejarea sănătăţii
vizuale.
În cazul pacientului Hagiu Victor s-a constat că viciul de vedere a fost unul dobândit în ultimii ani,
cauzat de o deficienţă a igienii de vedere atât de freventa, din nefericire, în rândul persoanelor de
până în 35 de ani care lucrează în mod intens, prelungit în faţa monitoarelor LCD. Se datorează în
special stresului oculomotor de concentrare susţinută în vederea de aproapea scrisului nedefinit de
pe ecran.
S-au precizat corecţia necesară şi recomandările pentru igiena vederii pentru stoparea progresiei.

36
 CAPITOLUL 3. OCHELARUL DE CORECŢIE

3.1. Prezentarea atelierului de montaj ochelari şi a magazinului de

comercializare a ochelarilor şi produselor aferente.

Atelierul de montaj este reprezentat de o cameră special amenajată, aflată în imediata

apropiere a sălii unde se preiau comenzile pentru ca opticianul să poată interacţiona repede cu
personalul ce se ocupă de vânzarea produselor din magazin. Este o cameră spaţioasă, dotată cu o
pardoseală uşor de curăţat (tarchet), iluminat artificial dar şi natural, uşor de aerisit (cu ajutorul unei
ferestre), o masă special concepută pe care se află o maşină automată de şlefuit, un scanner pentru
rame, un lensmetru automat, o ventileta, un polizor manual, lampă de birou, precum şi sculele
aferente (şurubelniţe, cleşti), cutii cu piese pentru reparaţii (braţe, şuruburi, etc). Opticianul în cea
mai mare parte va lucra din poziţia şezut astfel încât scaunul este unul confortabil şi situat la o
înălţime ce-i conferă o poziţie adecvată desfăşurării activităţii astfel încât să se poată deplasa uşor şi
pentru a putea intra în posesia oricărei scule sau activarea/dezactivarea aparaturii cu care-şi
desfăşoară activitatea să se facă uşor. Magazinul de prezentare, vânzare şi preluare a comenzilor
este un spaţiu prevăzut cu iluminat combinat (natural şi artificial) ce pune în evidenţă ramele aflate
pe rasteluri amplasate pe pereţi precum şi marfa expusă în vitrinele special amenajate. Canapelele şi
scaunele destinate persoanelor ce însoţesc clienţii sunt confortabile şi sporesc senzaţia de calitate.
Spaţiul este unul destul de mare pentru a evita efectul de înghesuială.

MTSM şi PSI în atelierul de montaj şi magazin

La locul de muncă, muncitorul se va prezenta în echipament corespunzător, va verifica bună
funcţionare a maşinilor. Aparatele de prelucrare şi măsurare trebuie să corespundă din punct de
vedere tehnic, să fie protejate de electrocutare prin legare la pământ.
Se va desemna nominal lucrătorul sau lucrătorii pentru a se ocupa de activităţile de
prevenire şi protecţie conform articolului numărul 20 şi 21.
Se va face :
- un plan de prevenire şi protecţie conform articolului 46.
- instruirea la locul de muncă conform articolelor: 90, 93, 94

37
 Având în vedere complexitatea activităţilor şi a legilor precum şi modificarea ori apariţia
unor noi hotărâri este indicat să se apeleze la serviciile unei firme specializate în efectuarea
protecţiei muncii şi a prevenirii şi stingerii incendiilor.
Mijloace de protecţie în cazul prafurilor
În cazul, când metodele de desprăfuire a aerului zonei de muncă nu asigură micşorarea
concentraţiei prafului până la valoarea admisă sau curăţarea mediului aerian este imposibilă sau
neefectiva pentru protecţia vremelnică a organelor omului sunt folosite haine speciale şi mijloace
individuale de protecţie.
Metode de combatere a zgomotului
- folosirea mijloacelor şi utilaje cu zgomot redus.
- amplasarea raţională a zonelor de muncă.
În cazul soluţionării problemei protecţiei contra zgomotului se porneşte de la cele două
forme sub care apar acestea:
1)formă obiectivă(micşorarea oscilatorie a corpurilor elastice );
2)forma subiectivă(senzaţia pe care o percepe organul auditiv).
Cerinţe sanitaro-igienice faţă de sisteme de ventilare
1. Sistemele de ventilaţie trebuie să fie calculate corect.
2. Sistemele de ventilare nu trebuie să provoace suprarăcirea sau supraîncălzirea angajaţilor;
3. Sistemele de ventilaţie trebuie să asigure electrosecuritatea de incendiu şi de explozie.

Cerinţe faţă de iluminatul de producţie

1. Iluminatul la locurile de muncă trebuie este determinat de următorii parametri: obiectul de
distingere; fondul valorile căruia se află între limite 0,02..0,95.
2. Pe suprafaţa de lucru nu se admit umbre puternice.
3. Valoarea iluminării trebuie să fie constantă în timp.

Cerinţe ergonomice faţă de organizarea şi construcţia locurilor de muncă

La construirea locurilor de muncă se vor respecta următoarele condiţii de bază: prezenţa
spaţiului suficient pentru executarea mişcărilor de lucru la executarea muncii, conducerea sau
deservirea maşinii; asigurarea suficientă a legăturilor fizice, vizuale şi auditive dintre muncitor şi
utilaj. De asemenea este necesar de prevăzut la locurile de muncă: alegerea pozitei raţionale de
lucru, amplasarea raţională a panourilor indicatoare şi a organelor de dirijare; asigurarea câmpului
de vedere optim a elementelor locului de muncă.

38
 Tehnica securităţii
1. Totdeauna se va păstra curăţenie şi ordine la locul de lucru şi în firmă.
2. Se va folosi numai de instrumente specializate într-o stare bună de funcţionare. Nu se vor
folosi instrumente ocazionale (artizanale).
3. Se va urmări starea de funcţionare a utilajului. În cazul lucrului incorect se adresează
imediat şefului.

Măsuri privind profilaxia antiincendiara

Securitatea obiectului împotriva incendiului se asigură prin:
- printr-un sistem de preîntâmpinare a incendiului
- prin măsuri tehnico-organizatorice adică toţi angajaţii sunt instruiai cum să se
comporte şi ce să facă în caz de incediu .

Obligaţii privind situaţiile de urgenţă

• Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte în orice împrejurare normele
privind situaţiile de urgenţă şi să nu primejduiască prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi
mediul;

Instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă

• Orice aparat sau utilaj electric trebuie să fie însoţit de o fisă tehnică, inclusiv cu
măsuri de prevenire a acidentelor tradusă în limba română, de care se va ţine cont la instructajul
privind protecţia muncii;

A. Conducerea persoanei juridice precum şi persoana fizică angajatoare au următoarele

obligaţii :
- Să stabilească măsurile tehnice, sanitare şi organizatoarice de protective a muncii,
corespunzător condiţiilor de muncă şi facftorilor de mediu specific unităţii;
B. Salariaţii şi ceilalţi participant la procesul de muncă sunt obligaţi :
- Să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a amuncii şi măsurile de aplicare
ale acestora;
Să oprească lucrul la apariţia unui pericol imminent de producer a unui accident şi să
informeze de îndată conducătorul locului de muncă.
Mai multe informaţii s-au oferit la alin. 2.1.” Cabinetul de optometrie”.

39
 3.2. Părţile componente ale ochelarului de corecţie

Ochelarul fiind un sistem optic compensator funcţional, este necesar ca forma şi structura lui
să fie aleasă în funcţie de întrebuinţarea prevăzută.

Pacientul în vârstă de 28 ani va purta ochelari permanenţi, dorind o ramă modernă şi foarte
uşoară, potrivită vârstei. Deoarece este indecis în alegerea ramei acceptă părerea altor persoane, lasă
la aprecierea şi experienţa tehnicianului optometrist în a-l ghida spre un ochelar modern şi elegant .
Tehnicianul optometrist în primul rând se orientează la o ramă care să-i satisfacă cerinţele să
se potrivească stilului clientului dar şi să fie funcţională în concordanţă cu datele optometrice şi
antropomorfice ale acestuia.
Criteriile după care se ghidează tehnicianul optometrist sunt:
* după caracteristicile sistemului optic care se montează;
* după morfologia capului;
după întrebuinţarea ochelarului şi activitatea predominantă
zilnică.
* mărimea şi forma feţei;
* modă şi stil.
* culori.
Optometristul nu alege o anumită formă, el se orientează spre o ramă ce-i îmbunătăţeşte
aspectul feţei.
După mai multe încercări de forme şi culori, rama aleasă este una din plastic, având două
culori iar braţele prevăzute cu balamale mobile.
S-a ales montura din fig. 18.
Materialul din care este confecţionată este rezistent şi corespunde în totalitate cerinţelor
pacientului şi nu în ultimul rând îi oferă un aspect estetic şi funcţional.
Alegerea ramei este foarte importantă, ochelarul este un accesoriu purtat pe faţă, care poate
ascunde sau accentua defectele, care-i oferă clientului personalitate şi eleganţă. Rolul tehnicianului-
optometrist este de a veghea asupra formei ramei, să respecte linia sprâncenelor care dau cel mai
mare accent expresiei figurii.
Odată, rama aleasă se trece la ajustarea monturii, principalele elemente sunt:
* aşezarea în acelaşi plan a celor două lentile;
* braţele identic înclinate;
* braţele se închid şi se deschid simetric;
* capetele braţelor uşor cambrate;

40
 * perniţele simetrice şi apropiate de anouri;
* se verifică fixarea lentilelor;
* se strâng şuruburile şi piuliţele;
* se controlează axele, puterile, centrajul lentilelor;
* se curăţa lentilele;
* se introduc în tocuri sau plicuri.
Dacă pacientul este mulţumit de serviciile oferite, cu siguranţă va veni şi a doua şi chiar de
mai multe ori un nou ochelar ce-i poate oferi un alt aspect fizionomic şi este probabil că va
recomanda pozitiv optică prietenilor şi cunoscuţilor.

3.3. Lentilele necesare corecţiei miopiei

Domnul Hagiu Victor fiind diagosticat cu MIOPIE SIMPLĂ, MICĂ la AMBII OCHI corecţia
se face cu lentile aeriene, din plastic, sferice, concave. Ochelarul prescris este un ochelar
permanent, puterea lentilelor fiind de:
OD: SF -1,00 dpt şi
OS: SF - 0,50 dpt,
DIP = 60 mm în VA,
Acest ochelar este purtat aproximativ 15 ore pe zi de aceea se recomandă ca lentilele să fie
executate din sticlă organică, fiind mult mai estetice şi funcţionale decât sticla minerală.
Duritatea lentilelor din material plastic este mai mică decât a lentilelor din sticlă minerală
de aceea pe suprafaţa lentilelor se aplică un strat suplimentar de durificare ce conţine substanţe
nanocompozite. Pe suprafaţa lentilelor se va aplica un tratament antireflex care are ca efect
micşorarea coeficientului de reflexie, mărind în acest fel luminozitatea la trecerea fasciculului de
lumină prin lentilă. Lentilele cu tratament antireflex asigură o claritate şi contrast mai bun decât o
lentilă netratată. Tratamentul antireflex poate avea mai multe culori reziduale în funcţie de câte
straturi sunt depuse pe lentilă şi de materialele folosite. Cel mai indicat este cel verde-galben.
Aceste lentile sunt recomandate pentru utilizatorii de calculator, pentru conducerea autovehiculelor
pe timp de noapte şi pentru orice activitate în lumina artificială. De asemenea se poate recomanda
lentile cu protecţie la lumină albastră „BLUE PROTECT’. Nu s-a optat, fiind vorba de un ochelar
permanent.
S-a recomandat o lentilă cu protecţie ridicată la ultraviolete.
Dioptriile fiind mici nu se selectează lentile subţiate.

41
 De notat că în cazul miopiilor mari (peste 6 dioptrii) se recomandă lentile din sticlă organică
(sunt mai uşoare,se sparg mai greu) şi cu indice de refracţie mare care duce implicit şi la o
micşorare a grosimii mariginilor lentilelor. Cu cât indicele de refracţie este mai mare cu atât
grosimea va fi mai mică la exterior (mai subţire). Nu este cazul macestui pacient.
O altă recomandare ar fi ca lentilele să aibă un strat protector la lumină
albastră emisă de monitoarele LCD („Blue Blocker”) şi un tratament fotocromic (heliomat) de tipul
Transition VII d.e.) – maro cunoscut fiind că miopia creează fotofobie.
Având în vedere şi un venit mediu al clientului s-au ales lentilele Future-X ale
producătorului Integrated Lens Technology (ILT), lentile foarte bune în ceea ce priveşte raportul
preţ calitate;
Tip lentila: F-X ILT
Dioptrii: 1. SF: -1.00Dpt, 2. SF: -0.50Dpt
Indice Abbe: 43 (bun)
Index refracţie: 1.57 (bun)
Protecţie UV: 400 (foarte bun)
Greutate specifică: 1.32 (bun)

Prospectul acestei lentile se regăseşte în fig. 41.

În figură 41. Bis se explicitizeaza, grafic, tratamentele moderne ale lentilei oferite: strat hidrofob,
(şi oleofob în cazul F-X), protecţie UV, strat AntiReflex, strat de aderenţă, strat de durificare, lentila
propriuzisa.
S-au prezentat aceste prospecte şi clientului.
Pentru lentilele divergente (concave) avem o scurtă descriere:
, Acestea au proprietatea de a refracta razele de lumină care cad pe suprafaţa lor în aşa fel
încât imaginea obiectului aflat la distanţa corespunzătoare punctului remotum (distanţă maximă faţă
de ochi până la care mai este posibilă acomodarea), (al ochiului ametrop), se “reaşează” pe retină.
La centru sunt mai subţiri decât la margine, iar obiectele privite prin aceste lentile se mişca
în direcţia deplasării lentilei.
În cazul miopiilor mari (peste 6 dioptrii) se recomandă lentile din sticlă organică (sunt mai
uşoare) şi cu indice de refracţie mare care duce implicit şi la o micşorare a grosimii exterioare a
lentilelor. (în general cu cât indicele de refracţie este mai mare cu atât grosimea va fi mai mică).
Grosimea lor este mai mică la centru şi creşte către periferie.
În trecut se foloseau, pentru valori mici, sticla minerală, datorită calităţilor optice mai bune.

42
 O altă recomandare ar fi ca lentilele să fie cu tratament antireflex şi fotocromice de culoare
gri deoarece comparativ cu nuanţa de maro, nu distorsionează culorile .

Pentru lentile concave avem următoarele avantaje:

Se pot monta pe aproape toate tipurile de monturi.
Pentru miopii se pot executa lentile cu cel mai mare indice de refracţie (1,74).
şi dezavantaje:
La exterior sunt mai groase decât la centru şi creşte cu cât dioptria este mai mare.
Dacă lentilele sunt din sticlă minerală iar dioptriile sunt mari există pericolul ca lentilele să
se spargă în timpul prelucrării, datorită grosimei mici la centru.
În cazul comandării unor lentile speciale (cu marginile mai subţiri) preţul este mai mare.
Au efect (vizual) de micşorare a ochilor.
În general prezentăm unele considerente -- lentile minerale versus lentile organice.

Avantajele sticlelor minerale

Din punct de vedere optic, cea mai importantă caracteristică este uniformitatea indicelui de
refracţie în masa materialului. O ierarhizare pe acest criteriu clasează pe primul loc sticlele minerale
şi apoi sticlele organice .
Rezistenţa crescută împotriva zgârieturilor şi nu se modifica din punct de vedere fizoco-
chimic la acţiunea temperaturilor mari.

Dezavantajele sticlelor minerale :

- densitatea mare (greutate mare);
- rezistenţa la rupere redusă;
- duritatea mare, faţă de lentilele aeriene din sticlă organică, ce creşte costul prelucrării acestora;
- fragilitatea sticlelor constituie un neajuns (rezistenţa la şocuri foarte mică);
- existenţa muchiilor ascuţite pot duce la accidentari.
Sticla optică poate conţine bule sau impurităţi opace care împrăştie lumina. Asemenea defecte au
efecte diferite asupra diferitelor funcţii ale lentilelor.

Avantajele sticlelor organice :

- proprietăţi mecanice superioare sticlei minerale , nu sunt la fel de casante ca sticla minerală;
- turnarea precisă a acestor materiale poate înlocui procesul de polisare şi lustruire , iar prin
injectare în matriţe se pot obţine în câteva secunde lentile simple cu suprafeţe lustruite;

43
- se poate obţine o dispersie relativ ridicată , multe materiale plastice având proprietăţi superioare
sticlei minerale în domeniul ultraviolet şi infraroşu ale spectrului;
- lentilele obţinute din materiale organice sunt mai uşoare;
- un avantaj al sticlelor organice este afaptul că pot fi colorate, practic în orice culoare, fie
prin depunerea stratului filtrant spectral pe suprafaţa lentilei, fie prin colorarea în masă .
- au proprietăţi superioare sticlei minerale în domeniul ultraviolet şi infraroşu ale spectrului.

Dezavantajele sticlelor organice:

- sticlele organice au indici de refractive mai mici (nd=1.4…1.7) decât sticla minerală şi un
domeniu spectral de lucru limitat la vizibil.
- sunt mai puţin rezistente la zgârieturi, deformări iar variaţiile de temperatură au o influenţă mult
mai mare decât în cazul sticlei optice minerale, atât în ceea ce priveşte dilataţia cât şi în ce priveşte
variaţia indicelui de refracţie.

Lentile de contact
Lentilele de contact (recomandabile dar nu recomandate) acetui caz sunt produse de
Bausch&Lomb, şi acestea pot fi:
- Sofles 59 (hidrogel – hilafilcon B) ce se pot purta zilnic (înlocuire la o lună) şi sunt câte şase
bucăţi pentru fiecare ochi
- Soflens daily disposable (SDD hidrogel – hilafilcon B) cu port zilnic (unică folosinţă) şi
sunt câte 30 de bucăţi pentru fiecare ochi.
Aceste lentile sunt din silicon-hidrogel cu tehnologia inovatoare AerGel asigurând sănătate
oculară şi confort maxim pe toată perioada puertarii.

Avantaje
Minimeaza radical riscul de spargere care este oricând prezent la ochelarii normali. Măresc
câmpul vizual, nu introduc aberaţii geometrice, au masă foarte redusă.
O lentilă de contact realizează protecţia corneei şi a mediului din spatele acesteia.
Dezavantaje
Se aplică direct pe globul ocular, ceea ce reprezintă o operaţie delicată şi reclama o conduită
de igienă deosebită. În unele cazuri organismul nu accepta aceste lentile, pe care le percepe ca pe
nişte corpuri străine şi reacţionează prin diverse procese inflamatorii, infecţioase etc.
În cazul lentilelor pot apărea diferite defecte, cum ar fi : incluziuni filiforme (fire singulare,
intersectate, sau sub forma unor plane de separaţie), bule de gaz (rotunde, ovale, alungite),

44
coeficientul mare de absorbţie a luminii, omogenitate optică (sticlă nu are aceeaşi valoare a
indicelui de refracţie în toată masa ei), refracţia dublă (ce apare datorită unor încălziri sau răciri
neuniforme, câmpuri electrice sau magnetice, presiuni), pătarea lentilelor (modificarea compoziţiei
sticlei prin apariţia unor pete în culorile curcubeului ce pot apărea în timpul prelucrării sticlei, de
exemplu la polisare), rezistenta la şocuri foarte mică (compoziţia chimică neadecvată prin
nerespectarea reţetei), zgârieturi, exfolierea straturilor aplicate pe lentile, desprinderea lentilei ce
permite vederea aproape (la lentilele bifocale), inexactitatea dioptriilor, centrul optic al lentilei
foarte decalat de centrul geometric al acesteia, diferenţe de culori între lentile din acelaşi material şi
aceeaşi dioptrie (în cazul lentilelor colorate).
O mare parte a lentilelor de contact colorate, nu pot reduce toate radiaţiile ultraviolete cum
se poate în cazul lentilelor aeriene colorate.
Lentilele colorate într-o singură culoare, au un minim de absorbţie şi purtătorul este grav
afectat de reducerea aparentă a strălucirii mediului înconjurător. O coloraţie medie produce o
reducere controlată a luminii, dar acest lucru este acceptat mai greu în locul unor ochelari cu
protecţie solară.

3.4. Montura de ochelarilor

Ochelarul este un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul , sau de a corecta
anumite defecte ale vederii. Este format din montura propriu-zisă şi două lentile. Rolul principal al
monturilor este de a poziţiona, cât mai corect lentila, pe axul optic al ochiului. Montura pentru
ochelari este formată dintr-un suport pentru lentile, numit cadru, braţele pentru fixarea ochelarului
după ureche şi şaua nazală . Monturile pentru ochelari trebuie să aibă următoarele caracteristici : să
fie estetice, uşoare , rezistente la agenţi fizici şi chimici, neinflamabile, durabile şi uşor de
prelucrat .
Montura s-a ales funcţie de câteva criterii:
1. Datele personale fizico-estetice (bărbat, brunet, ochi căprui,)
Tipul muncii şi mediul social în care trăieşte (lucru la calculator-rame uşoare, mediu modern-rame
de plastic estetice)
2. Caracteristicile lentilelor (dioptrii cu “-“, concave, adică mai groase la margini, 7 straturi
AR, Blue protect adică reflexii albastre)
3. De caracteristicile antroporfice specifice capului subiectului:
- principale: lăţimea nasului, unghiurile de fugă ale nasului, lăţimea capului definită de lăţimea
auriculară superioară şi lăţimea sfenoidală.

45
- secundare: înălţimea şi forma sprâncenelor, distanţele între pleoapele celor doi ochi, lăţimea
temporală a capului-brate corespunzătoare).
4. Şi nu în ultimul rând, acceptul clientului în aranjamentul ramei privindu-se în oglindă.
Important: O rama care nu ar plăcea nu ar fi purtată.
Astfel părţile componente ale ramei din materiale plastice conforme cu montură aleasă de client,
sunt :
· Cadrul - are rolul de a fixa lentilele pe monturia şi fixarea acesteia conform caracteristicilor
antropomorfice ale capului în concordanţă cu cerinţele optometrice menţionate mai sus (fig.
42)
· braţul - ajută la fixarea ochelarului pe capul purtătorului şi reglarea acestuia (unghi
pantoscopic, distanta cornee-fata anterioară a lentilei =12mm, o fixare temporală bună dar
lejeră, etc)(fig. 43).
· balamalele (şarniere) - realizează asamblarea şi flexia braţului la cadru (fig. 44).
· şaua nazală (normală, în unghi, arcuită) - (fig. 45) sprijină rama pe nas.
· nituri şi aplicaţii metalice - se folosesc pentru montarea balamalelor şi cu rol estetic
· În acest sens s-a optat pentru montura din fig. 46.

3.5. Montarea şi adaptarea ochelarilor

Montarea ochelarului s-a făcut ţinând cont de următoarele criterii:

1. S-a avut în vedere că marginea ramei să nu micşoreze câmpul vizual şi să aibă forma şi
dimensiunile corespunzătoare fetei.
2. Se ajustează rama astfel încât distanta lentila - ochi să fie de 13 mm, unghiul
de înclinare al planului ramei să fie de 10 - 15° şi se aranjează rama pentru poziţia finală şi
comodă de purtat.
3. Se măsoară şi marchează distanta interpupilara la fiecare ochi în parte.
4. Se marchează înălţimea pupilară pentru ambii ochi astfel încât privind din
lateral planul ramei să fie în plan vertical iar privirea în plan orizontal şi la infinit.
5. Se verifică poziţia centrelor de montaj.
Se aleg lentilele la diametrul corespunzător astfel încât marginea inferioară a ramei să nu
depăşească linia punctată de pe lentila.

Montarea ochelarului recomandat

46
 a. Se aleg lentilele corespunzătoare datelor indicate pe reţeta. În acest caz se aleg două
lentile din sticlă organică cu tratament antireflex, straturi cu proprietăţi olofobe şi
hidrofobe şi cu filtru UV, heliomate gri ,filtru PC având dioptriile -1.00dpt sf şi
-0.50dpt sf.
b. Se face un control vizual al lentilelor. Se verifică starea suprafeţelor lentilelor,
c. Se verifică dioptriile la autolensmetru şi se punctează centrul lentilelor,
d. Se scanează rama aleasă de client pentru a fi montată,
e. Se centrează lentila de la ochiul drept ţinând cont de distanta pupilara, apoi se
ventuzeaza,
f. Se introduce lentila în maşina automată de şlefuit şi se şlefuieşte
g. Se încălzeşte rama şi se introduce lentila dreaptă,
h. Se procedează identic cu lentila de la ochiul stâng.
Corecţia monturii consta în a reface forma monturii după montarea lentilelor.
Puncteleprincipale asupra cărora trebuie să fie îndreptată atenţia sunt:
1. cele două lentile trebuie să fie în acelaşi plan
2. cele două braţe trebuie să aibe o înclinare identică
3. braţele se deschid simetric şi se închid corespunzător
4. braţele să fie practic paralele sau puţin îndoite şi deschiderea inferioară intervalului auricular
5. capetele braţelor uşor cambrate
6. se verifică fixarea lentilelor şi polizarea monturilor
7. se strâng toate şuruburile
8. centrajul lentilelor
9. se curăţa lentilele
10. se introduc în toc la adăpost de praf

Adaptarea ochelarului recomandat

Ochelarul gata de livrat trebuie să sufere o ajustare finală potrivită cu maniera de purtare.
Ajustarea se face metodic urmărind următoarele etape.
Reglajul deschiderii braţelor se face în funcţie de:
a. forma tâmplelor
b. intervalul superior auricular
Presiunea pe craniu se exercita numai la nivelul vârfului şanţului auricular ca să nu se
comprime artera temporală superficială. Braţele nu trebuie să fie prea depărtate de tâmple din
motive de estetică şi stabilitate. Este ideal ca braţele să fie rectilinii de la balama şi până la începutul

47
cambrurii. Braţele se curbează uşor dacă tâmplele sunt rotunde. Se evita braţele concave care sunt
inestetice, presează tâmplele şi împing montura înainte.
De regulă braţele sunt simetrice dar uneori unul din braţe trebuie deschis mai mult din cauza
asimetriei capului. Se controlează ca lentilele să fie la aceeaşi distanţă de cei doi ochi. Dacă nu este
cazul, se deschide braţul în partea lentilei care este mai depărtată de ochi.
Verificarea
Fiecare braţ se reazămă pe vârfurile şanţurilor auriculare şi nu deasupra, ceea ce se întâmplă
dacă îndoitura braţului după ureche este exagerată sau braţul este prea scurt.
Se poate verifica simetria cu un dispozitiv care are trasate linii cu diverse înclinaţii.
Se verifică răsucirea fetelor ochelarilor. Curbura ramei nu trebuie să fie exagerată, ea nu
trebuie să fie niciodată concava ci uşor convexa.
Reglajul inclinării braţelor
Dacă o ureche este mai sus ca cealaltă se înclină braţul din partea urechii care este mai joasă
sau se micşorează aceasta înclinare de cealaltă parte după cum corpul monturii este prea înclinată
sau nu destul de înclinata. Se ştie că înclinarea depinde de:
1. morfologia fetei; montura nu trebuie să atingă sprâncenele nici pomeţii
2. utilizarea ochelarului (departe sau aproape)
Înclinarea exagerată risca să provoace un astigmatism de incidenta jenant. Trebuie să se
încline diferit braţele atunci când sprâncenele nu sunt la aceeaşi înălţime.
Se verifică închiderea braţelor. Funcţie de lăţimea şi grosimea braţelor se alege una din
relaţiile:
1. închiderea braţelor, ele încrucişându-se în planul median
2. închiderea braţelor paralel, spatele braţelor nu trebuie să atingă lentilele.
Ajustarea braţelor în spatele urechilor. Succesiunea fazelor începe cu partea cea mai aproape
de vârful şanţului auricular şi se termină cu extremitatea spatelui.
Strângerea braţelor
Se verifică toate şuruburile. Braţele nu trebuie să fie prea libere deoarece:
1. şuruburile se pot deşuruba complet
2. jocul face să varieze sensibil unghiul de înclinare al braţelor, ca şi unghiul de deschidere.
Braţele nu trebuie să fie prea fixate deoarece efortul pentru manipulare al braţelor ar fi prea
mare ceea ce poate duce la riscul de spargere al lentilelor sau la modificarea ajustajului monturii.
Pentru executarea acestor operaţii de reglaj este nevoie de diverşi cleşti, sursa de căldură
pentru capetele braţelor, şurubelniţe.

48
 După ce lentilele au fost montate în rama se fac ultimele verificări ale monturii după
prescripţia medicală.
Se aşează ochelarul pe fata pacientului şi se ajustează acolo unde e nevoie.
Se eliberează un certificat de calitate şi se recomandă pacientului să revină dacă montura îl
jenează.
Pacientul este un client care prefera atât o ramă estetică dar şi funcţională, uşoară, adaptată
lucrului într-o multinaţională Se ţine seama de forma feţei. Astfel faţa ovală Dacă, de exemplu, fata
este pentagonala, montura se alege cu contururi marcate, accentuându-se mai ales partea de sus a
monturii.

3.6. Consilierea clientului purtător de ochelari

Având în vedere starea ochelarilor actuali cât şi din discuţiile purtate cu domnul Hagiu Victor, s-a
tras concluzia că un set complet de instrucţiuni în ceea ce priveşte purtarea, întreţinerea, verificarea
conformităţii ochelarilor livraţi sunt absolut necesare.
Aceste reguli au fost formalizate astfel ca să poată fi reţinute mai uşor dar şi mai precis.
I s-a explicat că pentru a-şi menţine ochelarii în cele mai bune condiţii să citească şi să respecte
următoarele instrucţiuni dar şi informaţi despre produs:
Descrierea produsului:
- ochelarii de vedere sunt un dispozitiv medical individual şi în consecinţă, destinat exclusiv
utilizării de către o singură persoană ;
- lentilele sunt concave, din plastic durificat, cu propriteti hidro/ oleofobe, au strat antireflex,
protecţie UV400, un grad de protecţie până la 460nm lungime de undă (lumina albastră). Astfel
ei sunt recomandaţi atât la interior cât şi la exterior, permanent;
- ochelarii de vedere sunt executaţi la comanda conform prescripţiei şi nu sunt destinaţi a fi
utilizaţi în condiţii extreme, care ar putea duce la deteriorarea lor şi care ar putea pune în
pericol integritatea şi sănătatea utilizatorului (activităţi sportive, lucru în zone în care pot fi
aruncate substanţe sau obiecte, etc.) - dacă nu se specifică altfel ;
- ochelarii de vedere nu sunt ochelari de protecţie individuală ;
- ochelarii de vedere nu sunt ochelari de soare – dacă va dori şi protecţie la lumina solară va putea
achiziţiona ochelari heliomat. Aceştia se închid sub efectul razelor UV solare (aprox. 80%). Se
deschid la interior (remanent aprox 10%). Nu se închid însă în automobil. Se poate folosi în
acest caz un „clip-on” colorat;
- lentilele folosite pentru executarea acestor ochelari de vedere executaţi la comandă sunt
recomandate a fi purtate permanent inclusiv la şofat (pe timp de zi sau şi pe timp de noapte).

49
- ATENŢIE ! nu vă lăsaţi ochelarii de vedere pe masa de lucru sau pe alte suprafeţe, scaune, etc.
pentru a evita distrugerea lor accidentală ;
- nu vă culcaţi şi nu dormiţi cu ochelarii de vedere la ochi ; riscaţi atât deteriorarea lor definitivă
cât şi posible accidente;
- păstraţi întotdeauna ochelarii în tocul lor , cu faţa în sus (în acest fel vă veţi obişnui să-i aşezaţi
întotdeauna cu faţa în sus când îi luaţi de pe faţă). De asemenea păstraţi împreună şi laveta
pentru curăţare;
- când nu se păstrează în toc se pun în buzunare fără a intra în contact cu obiecte dure sau
abrazive.
- ochelarii de vedere pt citit (pentru vederea deaproape) nu vor fi folosiţi în alt scop (pentru
vederea la distanţă – privit la televizor, etc.) (nu este cazul, dar e bine de ştiut);
Instrucţiuni de utilizare :
- manipulaţi ochelarii cu ambele mâini atunci când îi puneţi şi îi scoateţi la/de la ochi;
- prezentaţi-vă periodic la optician/optometrist pentru reajustarea ochelarilor dvstra, sau ori de
câte ori este cazul, inclusiv anual pentru verificarea stării mecanice a ochelarilor şi un consult
optometric pentru verificarea dioptriilor necesare;
- aveţi grijă să nu deterioraţi ochelarul în timpul activităţii dvstra zilnice ;
- dacă nu puteţi să păstraţi ochelarii în tocul lor, aveţi grijă ca lentilele acestora să nu fie în
contact cu diverse suprafeţe, substanţe sau alte obiecte, ce le-ar putea deteriora ;
- nu lăsaţi şi nu folosiţi ochelarii lângă surse de căldură, foc deschis sau alte zone cu condiţii de
temperatură extreme, cum ar fi în saună, sub jetul uscătoarelor de păr, etc. ;
- nu lăsaţi ochelarii pe bordul maşinii expuşi direct la soare ;
- Evitaţi folosirea ochelarilor în condiţii extreme de ex. : la coafor sau în timpul vopsirii părului,
în bucătărie la acţiune termică sau aburi;
Întreţinerea ochelarilor :
- Verificaţi periodic ca şuruburile de montaj ale ochelarilor să fie corespunzător strânse pt a
preveni căderea accidentală a lentilelor;
- Înlocuiţi ori de câte ori este necesar perniţele şi apărătorile braţelor ochelarilor;
Curăţarea ochelarilor:
- pentru curăţarea ochelarilor folosiţi doar produsele recomandate de către optician/optometrist şi
detergenţi lichizi speciali pentru curăţare. Ştergeţi ochelarii cu un material moale, indicat de
optician/optometrist;
- dacă nu aveţi soluţiile recomandate, folosiţi doar apa după care ştergeţi ochelarii cu laveta
specială saucu un material moale, finet.;

50
- este recomadat să nu ştergeţi ochelarii cu un material uscat;
- NU folosiţi detergenţi agresivi, alcool sau alţi detergenţi universali dacă nu se specifică altfel;
- NU folosiţi şerveţele de hârtie sau alte materiale abrazive la şters lentilele din material organic;
Riscaţi să deterioraţi tratamentele aplicate pe suprafaţa acestora;
- la curăţarea ochelarilor se recomandă ţinerea acestora de puntea nazală. Operaţia se va face cu
fineţe;
- VERIFICAŢI PERIODIC STAREA OCHELARILOR DUMNEAVOASTRĂ.
- VERIFICAŢI PRESCRIPŢIA DE OCHELARI PERIODIC, CEL PUŢIN O DATĂ LA 2 ANI
SAU ORI DE CÂTE ORI RECOMANDA MEDICUL SAU OPTOMETRISTUL.
S-a folosit un ton amiabil dar ferm, profesionsist pentru a înţelege faptul că ochelarul este un
accesoriu doar în ceea ce priveşte estetică dar este în principal un dispozitiv medical care
compensează şi protejează vederea. S-au folosit inclusiv termeni tehnici având în vederea alură
de intelectual al clientului.
Feed-back-ul a fost unul pozitiv domnul Hagiu înţelegând pe deplin funcţia medical-estetica şi
acceptând în cunoştinţă de cauză alegerea făcută precum şi necesitatea de a-i păstra/ purta
corespunzător.
S-a arătat dispus la achiziţia în viitorul apropiat a unui ochelar cu lentile heliomate de la
cabinetul nostru special pentru activităţile de schi şi activităţi de iarnă când acţiunea luminii este
intensă (reflexii pe zăpadă).

51
 CAPITOLUL 4. PLANUL DE AFACERI

Din punct de vedere teoretic studiul unei afaceri se poate face dupa 3 criterii, astfel:
1. Administrativ (forma afacerii-SRL, actionariat-unic asociat, administrator-asociatul unic,
locatie-inchiriat, angajaţi , norme MTSM şi PSI).
2. Aspect fiscal (necesitate de finanţat, surse de finanţare, raportări fiscale, etc.)
3. Marketing
- Marketingul aprovizionării (surse de produse şi servicii mergând pe idiile de: credit furnizor,
raport calitate/ preţ optim, varietate produse, garanţie 24 luni, asistenta post garanţie, timp
livrare minim)
- Marketingul concurenţei (cunoaşterea concurenţei şi poziţionarea afacerii proprii în context)
- Marketingul clienţilor (împărţirea lor pe zone şi categorii sociale – potenţial în tip ochelari)
- Marketingul magazinului – produse şi servicii (amenajare magazin, reclame comerciale,
prospecte şi broşuri, instruire personal, aparatura de calitate, program de funcţionare extins, plan
de producţie/ vânzări).
Aspectele considerate mai importante vor fi puse în discuţie în rândurile de mai jos.
Prezentul studiu s-a făcut pentru o firmă S.C. OPTItech S.R.L., cu sediul în Iaşi, |Str. Cuza
Voda , numărul 2.
Obiectul de activitate al acestei firme este de stabilire a problemelor de vedere, de execuţie
şi de comercializare a ochelarilor de vedere şi accesoriile necesare acestora, a ochelarilor de soare a
lentilelor de contact respectiv soluţiilor necesare pentru acestea.
Cabinetul pentru testarea vederii este dotat cu aparatura modernă specifică domeniului
optometriei: un autokeratorefractometru, trusa de lentile pentru testarea subiectivă, un oftalmoscop,
un biomicroscop, lensmetru, lampa stilou, panouri cu optotipi, ochelarul de testare, scaun special
pentru pacient, scaun pentru examinat or, kituri cu monturi de ochelari, lentile de probă (unifocali,
cilindrice, bifocale, progresive) şi exemple de tratament (antireflex, heliomat, etc.).
Pentru montarea lentilelor în rame magazinul este dotat cu un frontifocometru, o maşină
automată pentru şlefuirea lentilelor pe contur, maşina automată pentru găurirea lentilelor, truse de
cleşti speciali, truse de şurubelniţe.
În magazinul propriu se pot vinde rame pentru ochelari, lentile de corecţie şi de protecţie,
soluţii lichide pentru curăţarea şi întreţinerea lentilelor, suporturi pentru ochelari, lavete pentru
ştergerea lentilelor, soluţii pentru întreţinerea lentilelor de contact, lentile de contact cu dioptrii şi
cosmetice, ochelari de soare.

52
 Schema de personal are următoarea componenta: un medic oftalmolog, doi tehnicieni
optometristi, un optician şi un contabil. Personalul prezentat are calificarea corespunzătoare noilor
standarde în vigoare în acest domeniu. Aceştia executa lucrări diversificate, având stabilite sarcini
multiple şi complexe. Tehnicienii optometristi efectuează controalele medicale oftalmologice,
executa ochelarii de corecţie sau protecţie prescrişi pentru care au achiziţionate materialele necesare
de la firmele producătoare.
Conform studiilor întreprinse piaţă pe care va activa întreprinderea este o piaţă în creştere,
caracterizată printr-o cerere puternică de astfel de produse. Cumpărătorii vor fi în principal persoane
cu vârsta între 15 şi 65 ani dar şi copii.
Cabinetul are prevăzut un regim de lucru în două schimburi de 8 ore, timp de 5 zile pe
săptămână şi 3 ore sâmbătă. Programul a fost stabilit în aşa fel încât să poată acoperi toate
solicitările şi cele de dimineaţă şi cele de după amiază.
În perspectiva se prevede extinderea întreprinderii şi în alte localitii în alte cartiere.
La nivelul unei luni se realizează venituri în medie 37 000 lei.
Veniturile zilnice realizate de firma sunt de aproximativ 13 000 lei şi cuprind încasări din
următoarele activităţi:
1. 5 consultaţii (în medie / zi) x 30 lei = 150 lei
2. 8 comenzi de execuţie ochelari x 120 lei =960 lei
3. alte produse vândute = 190 lei
Situaţia actuală a firmei se prezintă astfel :
1. cifră de afaceri: 305 000 lei
2. capitalul social: 1000 lei
3. număr salariaţi: 5
4. profit ne : 25 000 lei

1 DESCRIEREA AFACERII

Societatea S.C. OPTItech S.R.L., cu un capital social de 1000 lei a fost înfiinţată în
09.10.2010 şi este înregistrată la registrul comerului cu numărul J20/2010/2010.
Întreprinderea este o societate cu răspundere limitată şi face parte din categoria
întreprinderilor mici. Există un singur asociat.
Obiectivul general al companiei prin derularea acestui proiect este de realizare a creşterii
gradului de satisfacţie a clienţilor, un profit adecvat şi creşterea şi diversificarea activităţilor.

53
 Pe baza cunoştinţelor dobândite, succeselor anterioare şi tipului serviciilor oferite strategia
viitoare a afacerii va fi una de diferenţiere calitativă faţă de oferta concurenţei.
Scopul societăţii este satisfacerea necesităţilor populaţiei din zona magazinului cu produse şi
servicii de optică medicală.
Pentru realizarea scopurilor propuse, inteprinderea va practica următoarele genuri de
activitate:
1. testare şi diagnosticare a problemelor de vedere;
2. recomandare, execuţie şi comercializare a ochelarilor de vedere şi accesoriile necesare
acestora;
3. comercializare a ochelarilor de soare şi comercializare a lentilelor de contact şi a soluţiilor
necesare pentru lentilele de contact.
Preţul produselor şi serviciilor va fi acceptabil.

Produsele şi serviciile
Produsele care vor fi fabricate şi comercializate de întreprindere, precum şi serviciile vor
satisface toate nevoile clienţilor. Produsele firmei noastre sunt orientate pentru satisfacerea nevoilor
specifice fiecărui tip de activitate.
Produsele propuse vor fi deosebite prin raportul preţ/ calitate faţă de ceea ce se poate găsi pe
piaţă.
Sortimentul va cuprinde lentile şi rame de la producători recunoscuţi (Essilor, Hoya, Zeiss)
şi servicii de testare realizate cu aparatura de înaltă performanta şi personal calificat.

Amplasamentul societăţii

Întreprinderea va activa pentru început în municipiul Iaşi, Centru. În urma unui studiu s-a
ajuns la concluzia că zona aleasă pentru deschiderea magazinului are potenţial mărit.
Analizând zona dată putem afirma că aceasta:
- este relativ compactă;
- venitul mediu al lucuitorilor este în general destul de înalt;
- infrastructura dezvoltată;
- inexistenţa unei oferte largi de servicii şi produse de optică medicală.
- Un nivel ridicat de populare, blocurile cu 10 etaje fiind predominante.

54
 Concurenţii din zonă sunt 2 societăţi: S.C. Optisens S.R.L. care oferă servicii rapide însă de
calitate îndoielnică datorită montajului care se face manual şi S.C. Optimax S.R.L. cu produse la
preţuri mari şi fără medic oftalmolog şi montaj realizat la altă firmă.
Alte avantaje:
- condiţii normale de lucru (electricitate, canalizare, încălzire, gaz, telefon, internet);
- existenţa unui spital cu cabinet oftalmologic în zona ai cărui pacienţi vor fi
îndrumaţi către firma noastră, conform unui protocol încheiat.
- existenţa unui număr mare de imobile şi sedii de bănci, instituţii şi magazine în jur

2 . Planul de marketing

Produsul fabricat şi oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piaţa

consumatorului şi este orientat către persoanele ce locuiesc şi/ sau lucrează în această zonă.
Piaţa aleasă de firma este o piaţă în creştere. Firma nu este singura care prestează asemenea
servicii în raza municipiului dar concurenta nu este numeroasă. În viitorul apropiat, dacă veniturile
de la activitate vor spori, se aşteaptă deschiderea noilor filiale în alte locaţii.
Cota pe piaţă la nivelul municipiului Iaşi se aştepta să fie de 3%, aceasta mărindu-se
respectiv odată cu poziţionarea şi pe alte zone.

Segmentul de piaţă urmărit

Clienţii potenţiali ai societăţii sunt persoanele de toate vârstele, începând cu copiii de la 2

ani până la oamenii în vârstă. Totuşi piaţa ţinta a întreprinderii o constituie persoanele a căror vârstă
este cuprisa între 20-40 ani (predispoziţie miopie) şi 45-55 (persoane active, prezbite, cu potenţial
financiar dar şi educaţie adecvată, eventuali purtători de progresivi).

Concurenţa

În raza prevăzută de firma noastră mai există doi competitori: S.C. Optisens S.R.L. şi S.C.
Optimax S.R.L. şi un concurent indirect: spitalul cu secţie de oftalmologie care ar putea să trimită
clienţii la alte centre de optică. Acest lucru a fost evitat prin încheierea unui protocol de colaborare.
S.C. Optisens S.R.L. propune un sortiment de ochelari cu rame şi lentile ieftine şi calitatea slabă a
execuţiei. S.C. Optimax S.R.L. sunt în deficit cu un timp îndelungat de eliberare a ochelarului din
cauza faptului că nu au montaj în centrul propriu şi nu au medic în componenţa personalului.

55
Preţurile pe care le percep cele două firme deja existente sunt mai mari sau asemănătoare cu ale
firmei S.C. OPTItech S.R.L. Prin combinaţia preţ - calitate, sortiment – noutate credem că vom
cuceri segmentul de piaţă propus.

Analiza punctelor forţe şi slăbiciunilor concurenţilor:

Firm Puncte forţe Slăbiciuni

OPTISENS - livrare într-o oră - calitate slabă a execuţiei
- preţuri mici - performante reduse
- amplasament bun lentile(fără tratamente
- personal instruit în vânzări adecvate)
- reputaţie redusă
- lipsa stocuri suficient
diversificate rame
OPTIMAX - amplasament bun - lipsa medicului
- calitate bună lentile - timp îndelungat de livrare
- personal instruit în optică şi (24h)
vânzări - preţ ridicat
-stocuri rame pe categorii - furnizori necompetitivi ca
(vârsta, profesie, aplicaţii) preţ/ calitate

Analiză comparativă a concurenţilor

Indicatorii Nr max de puncte (1 – S.C. OPTItech Concurent

OPTISENS OPTIMAX
5) S.R.L.
Produsul său 5 5 4 4
serviciul
Preţul 5 3 5 4
Calitatea 5 5 3 4
Amplasarea 5 3 3 4
Distribuirea 5 5 5 2
Deservire post- 5 5 3 2
vanzare
Image-ul 5 4 3 3
inteprinderii
Alte
Numărul de 39 30 26 23
puncte

56
Comentarii

3. STRATEGII de VÂNZARE

Pentru păstrarea şi lărgirea poziţiei pe piaţă, întreprinderea va adopta o stategie îndreptată

spre:
- ridicarea calităţii produsului;
- lărgirea sortimentului produsului;
- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;
- garanţie 24 luni;
- stabilirea unui preţ adecvat pentru toate categoriile sociale.
Pentru ai determina pe clienţi să cumpere produsele fabricate de societate, conducerea va
pune accentul, în primul rând, pe calitatea deosebită a serviciilor prestate, preţul corect amabilitatea
la îndeplinirea comenzii, noutatea serviciului şi produsului. La toate acestea se mai adauga faptul că
produsele vor fi fabricate cu tehnologie de înaltă precizie.

Strategia de distribuţie
Se pleacă de la ideea că pentru început frecventa comenzilor va fi mică, majorându-se cu
răspândirea imaginii şi afirmarea pe piaţă. De asemenea frecventa cumpărării se va deosebi de la o
perioadă a zilei la alta, fiind mai mică dimineaţa şi după-masa şi mai mare seară şi sâmbăta conform
programului de lucru al clienţilor.
Produsele vor fi livrate la magazin unde se vor face şi ajustările finale şi se va acorda
garanţia şi post garanţia.

Politica de preţ
Preţurile serviciilor şi produselor comercializate vor fi constituite din elementele proprii lor,
reieşind din costurile de producţie şi de achiziţie plus alte cheltuieli.
Se preconizează stabilirea preţurilor la un nivel mai jos cu 10-15 % în perioadele de
sărbători.
Se vor face discounturi conforme cu cele oferite de furnizori.
Pentru achiziţii valorice de peste 1000 lei/ ochelari se va face o reducere de 10% la preţul
fără TVA.
Se vor executa diverse manopere gratuite la reparaţii de ochelari pentru fidelizare/ atragere
noi clienţi.
57
 Promovarea şi relaţiile publice
Reclama produselor şi serviciilor va fi efectuată prin intermediul tleviziunii locale, a sitului
prpriu ([Link]), pliante publicitare, people stopper.
După ce produsele au fost fabricate la comanda clientului – după prescripţie internă sau
externă, în obligaţiile firmei intra livrarea produsului la sediul magazinului. Clienţilor care comandă
în valoare de un anumit preag li se acorda un discount.
Se creează o bază de date cu clienţi permanenţi, potenţiali structurata pe profesii, vârsta,
potenţial finaciar, data următoarei consultaţii.
Se creează broşuri educative în firma cu: vicii de refracţie, prevenire, tratament, întreţinere
ochelari, port lentile de contact.
Lista oficiale de preţ pentru: lentile, rame, ochelari, accesorii.

4.. PLANUL OPERAŢIONAL .

Planul de producţie consta în următoarele etape:

- aprovizionarea cu materie primă a inteprinderii.
- efectuarea testărilor optometrice şi oftalmologice
- alegerea unei rame din cele expuse şi ajustarea ei
- prelucrarea pe contur a lentilelor şi montarea acestora în rame
- pregătirea ochelarului pentru livrare
- livrarea propriu-zisă.
Materia primă va fi procurata atât de la producătorii autohtoni cât şi de furnizorii unor firme
de renume din străinătate.
Pentru prelucrarea lentilelor va fi utilizat o maşină de şlefuit automată Essilor Zeta care
prelucrează orice tip de material folosit în optică oftalmică: plastic, sticlă, policarbonat pe care
putem să-l legăm la reţeaua comună de apă sau putem folosi un sistem preopriu de reciclare a apei.
Deşeurile provenite de la prelucrarea lentilelor se vor arunca conform legii în vigoare. Aparatul
beneficiază de service şi garanţie timp de un an după care service post-garantie.

5. PLANUL DE PRODUCŢIE ŞI REALIZARE

Pentrul anul 1

58
Nr Denumire Unitatea Cost Cantitate Inclusiv
. a de măsură unitar a I trim ÎI trim III trim IV trim
produsulu (lei)
i
1 Ochelar buc 120 2900 430 670 740 1060

6.. PLANUL MANAGERIAL

Firmă va fi condusă de un singur asociat având calitatea şi de administrator. Testarea

oftalmologică va fi făcută de către medic şi de către optometristi în lipsa medicului.
Procesul de prelucrare va fi efectuat de către optician iar recomandările vor fi făcute de
optometristi.
Curăţenia va fi asigurată de către o firmă specializată, de 3 ori pe săptămână.
Curăţenia zilnică va fi asigurată de personalul propriu.
Salariile administratorului va fix iar ale personalului alcătuite dintr-un salariu fix şi un
comision. Astfel salariul patronului va fi de 1500 Ron, medicul va fi plătit şi în funcţie de numărul
de consultaţii – în medie 1600 Ron / luna, optometristii 1200 Ron fiecare, opticianul 1000, iar
contabilul 300 (în regim de colaborare). Cu fiecare angajat va fi încheiat un contract de muncă
separatin care se va specifica salariul dar şi fişa postului cu sarcinile specifice fiecăruia.

Necesarul de finanţare

Necesităţile financiare totale pentru deschiderea firmei constituie 900000 Ron, în care:
- 30000 Ron –avans pentru procurare maşina de şlefuit şi aparate de diagnostic prin
creditare pe termen mediu.
- 20000 Ron – pentru procurare materie primă: rame şi lentile, soluţii de întreţinut,
lentile de contact, ochelari de soaredin credite pe termen scurt
- 40000 Ron pentru alte cheltuieli: chirie, amenajare, publicitate din surse proprii de
finanţare.

Condiţii de creditare:
Indicatorii Pentru utilaj Pentru cheltuieli curente
Mărimea creditului 50000 10000
59
Termen de creditare 3 ani 1.5 ani
Rata anuală a dobânzii 5% 5%
Numărul de rambursări pe 4 4
an
Numărul perioadelor de 2 2
graţie
Rata de rambursare 1750 450
calculată

Tabel de rambursare a capitalului împrumutat (Ron)

Nr. Şold creditor Rata de Rest de Dobânda Dobânda

rambursat scadenta cumulată
1 60000 0 60000 3000 3000
2 60000 0 60000 3000 6000
3 60000 8700 51300 3000 9001
4 51300 8700 42600 2565 11565
An 231300 17400 213900 11565 29566
ul
1
5 42600 8700 33900 2130 13695
6 33900 8700 25200 1695 15390
7 25200 4200 21000 1260 16650
8 21000 4200 16800 1050 17700
An 122700 25800 96900 6135 63435
ul
2
9 16800 4200 12600 840 18540
10 12600 4200 8400 630 19170
11 8400 4200 4200 420 19590
12 4200 4200 0 210 19800
An 48000 16800 25200 2100 77100
ul
3

Planul financiar

Veniturile şi cheltuielile au fost calculate reieşind din cheltuielile şi veniturile pentru

ochelari cu valoare medie de 1200 Ron, pe baza cărora se formează şi celelalte. De asemenea
60
cheltuielile de producţie au fost luate cele maxime posibile, iar veniturile ca minim probabile.
Bugetul a fost previzionat luând în calcul următoarele creşteri ale CA cât şi ale cheltuielilor
variabile.

Creşterea estimată Anul 2 Anul 3 Anul 4

2% 4% 6%

Bugetul prvizionat de venituri

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

Venituri 224000 228480 237619 266133
realizate (Ron)
Nr de ochelari 2800 2856 3027 3390
Preţ mediu pe 120 120 120 120
ochelari

Bugetul previzionat de cheltuieli

Cheltuieli de producţie directe- Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

variabile (Ron)
Materii prime: rame lentile, pietre 106105 108228 112557 126063
Materiale auxiliare (tocuri, lavete, 17684 18688 18759 21010
soluţii de curăţat)
Manopera directă (salarii+taxe şi 30000 30600 31824 33734
contribuţii sociale)
Energie, alte utilităţi 20400 20808 21640 22939
Servicii sau lucrări subcontractate 4800 4896 5091 5398
Alte cheltuieli directe 3600 3672 3819 4048
182589 186892 193690 213192
Cheltieli de producţie indirecte – fixe
Administraţie/management 9600 9600 9600 9600
Cheltuieli de birou/secretariat 3600 3600 3600 3600
Cheltuieli de pază 3600 3600 3600 3600
Cheltuieli de protecţia muncii şi a 4800 4800 4800 4800
mediului
Cheltuieli cu amortizarea 4200 4200 4200 4200
61
 25800 25800 25800 25800
Total 208389 212692 219490 238992

Contul de profit / Pierdere

Indicatorii Anul
1 2 3 4
Venituri 224000 228480 237619 266133
realizate
Cheltuieli 208389 212692 219490 238992
Profitul brut 15611 15788 18129 27141
Impozitul pe 2497,76 2526,08 2900,64 4342,56
venit
Profitul net 13113,24 13261,92 15228,36 22798,44
Rata de 17400 25800 16800 0
rambursat
Dobânda 11565 6135 2100 0
bancară
Profit -15851,76 -18673,08 -3671,64 22798,44
disponibil
Profit -15851,76 -34524,84 -38196,48 -15398,04
cumulat

În urma întocmirii contului de profit şi pierdere se poate observa că deşi profitul net există
încă din primul an de expoatare, profitul disponibil şi cel cumulat apar abia din anul 5 de exploatare
datorită micşorării ratei de rambursat şi a dobânzii.

Fluxul de numerar (Ron)

Indicatorii Anul
1 2 3 4
Resursele 40000 34148,24 15475,16 11803,52
financiare la
începutul perioadei
Intrări în numerar
Credite 60000
Vânzări 224000 228480 237619 266133
Total INTRĂRI de 324000 262628,24 253094,16 277936,52
numerar
Ieşiri din numerar
Investiţii 50000
Cheltuieli curente 208389 212692 219490 238992
Impozitul pe venit 2497,76 2526,08 2900,64 4342,56

62
 Rata de rambursat 17400 25800 16800 0
Dobânda bancară 11565 6135 2100 0
Total IEŞIRI de 289851,76 247153,08 241290,64
numerar
SURPLUS / 34148,24 15475,16 11803,52 34601,96
DEFICIT de
numerar

Fluxul de numerar ne demonstrează că societatea are capacitatea de a face faţă costului

finanţării: rambursarea creditului şi plata dobânzii (pentru un împrumut bancar) sau plată
dividendelor (pentru un raport de capital social).

Calculul pragului de rentabilitate – valoric (Ron)

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

Cheltuieli fixe (CF) 25800 25800 25800 25800
Cheltuieli variabile 182589 186892 193690 213192
CĂ (vânzări) 224000 228480 237619 266133
Profit (Pr) 13113,24 13261,92 15228,36 22798,44
MCV=(CA-CV)/CĂ 0,184870535 0,182020308 0,18487158 0,198926852
Pragul de 210489,14 214601,99 221928,97 244303,07
rentabilitate=(CF+Pr)/
MCV

Prin calculul pragului de rentabilitate observăm că nivelul activităţii de la care societatea

începe să obţină profit nu este cu mult diferit de nivelul realizat. Exemplul anului 1: valoare prag
210489,14, valoare realizată 224000. În acest punct (la prag) valoarea veniturilor şi valoarea
costurilor sunt identice, profitul fiind deci zero.

Calculul termenului de recuperare – TR

Investiţia iniţială 100000

Suma CF 96028,88
Rata de actualizare notată „a” (rata inflaţiei) 0,06
1+a 1,06
Numărul de ani de viaţa economică a investiţiei notat „n” 5
Cash flow mediu anual actualizat – Cfma=(Suma CF/(1+a))/n 18118,66
Tr=Investiţia iniţială/CFma 5,52

63
 Numărul de ani de viaţa economică a investiţiei este 5 (luând în considerare durată de viaţă
a utilajelor cu ajutorul cărora se realizează produsele firmei). Termenul de recuperare este de 5,5
ani.
Calculul valorii actualizate nete:

Investiţia iniţială 60000

CF1*(1+0,06)^-1 32215,32
CF2*(1+0.06)^-2 13772,84
CF3*(1+0,06)^-3 9901,60
CF4*(1+0,04)^-4 27461,87
Suma CF 1,2,3,4 actualizate 83351,63
VAN=Suma CF actualizate – investiţia 23351,63
iniţială

În urma acestei analize financiare putem spune că proiectul de afaceri este unul viabil,
acceptabil. Profitul obţinut îi va permite societăţii să-şi onoreze obligaţiile sale faţă de banca
precum şi să acumuleze resurse financiare necesare, începând cu anul 5 de exploatare, pentru
extinderea afacerii în viitorul apropiat.
Funcţie de experienţa acumulată, de potenţialul financiar după un ciclu exploatare, de
evoluţia concurenţei, de progresul tehnologiei şi nivelului de trăi se va lua decizia de extindere a
afacerii.

BIBLIOGRAFIE

64
- Prof. Ing. Stoica Anca- Cursuri Optometrie Grupul Şcolar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti
“ Spiru Haret” Bucuresti-2008-2010;
- Dr. Muresanu Silviu Marius Alexandru - Curs Optică Fiziologică Bucureşti 2008-2010;
- Prof. univ. dr. Mircea Olteanu - Tratat de oftalmologie, E. Medicală Bucureşti 1989;
- Tratat de oftalmologie, sub redacţia Paul Cernea, EM 2001;
- Cezar Th Niculescu, Bogdan Voiculescu - Anatomia şi fiziologia omului, Corint Bucureşti 2007
- Nicolae Zolog - Miopia, Facla 1980;
- Prof. dr. Fr. Fodor, dr. Liana Sireteanu - Oftalmologie, EDP Bucureşti 1981;
- F. Fodor, G. Fugulyan - Îmbătrânirea ochilor, ESE Bucureşti 1989;
- Batesc G. - Optică, EDP , Bucureşti 1982;
- Dodoc P. - Teoria şi construcţia aparatelor optice, Vol.1 şi 2, ET Bucureşti 1989;
- Dumitrescu N., Ionescu Muscel S. - Optică tehnică, Vol. 1 şi 2, UPB 1991 ;
- Ing. State D. M., dr. Lascu E. Utilajul şi tehnologia confecţionării lentilelor, ramelor şi
ochelarilor - manual pentru şcoli profesionale şi cursuri de specialitazare, EDP Bucureşti 1980;
- Prof. ing. Danescu F. prof. ing. Grosu M., prof. ing. Rotaru T., prof. ing Stoian G., prof. ing.
Vertan E. - Utilajul şi tehnologia mecanicii fine şi a opticii - manuale pentru clasa a XIa şi a XIIa,
licee industriale cu profil de mecanică, calificarea mecanic de mecanică fină şi optică şi şcoli
profesionale, EDP Bucureşti 1989;
- Popescu I. I., Toader E - Optică, ESE Buceresti 1989;
- Emil I. Toader, Virgil Spulber - Optică pentru tehnicieni, ET Bucureşti 1985;
- Dumitrescu N. - Tehnologia de adaptare a ochelarilor, UPB Bucureşti 1999;
- N. Dumitrescu - Bazele opticii fiziologice, UPB 1994;
- ECCO European Diploma Optometry (candidate guidelines) - Zentralverband der
Augenoptiker, Dusseldorf 2008;
- Securitatea şi sănătatea în munca - ediţia a IVa 15 august 2007; Codul Muncii
- Situaţiile de urgenţă - ediţia a VIIa 22 iunie 2008: Noile reglementări P.S.I. şi protecţie civilă;
- Sergiu Buiuc, Leonida Jolobceastai,- Oftalmologie practică, Vol 1 şi 2 Junimea 1979;
- diverse surse - internet, GOOGLE, YAHOO,
-- Dr Fizician Klaus Schmidt. “Myopia Manual” , Ediţia January 2015.
- materiale promoţionale: INTEGRATED LENS TECHNOLOGY (ILT), ESSILOR, ZEISS,
HOYA, ROYALNOUA.,

ANEXE

65
Fig. 1 Spectrul luminii vizibile cuprins intre 390 si 720 nm.

Fig. 2 Imagini inedite ale ochiului uman. Se

pun in evidenta, irisul, pupila, cornea, anexe
ochi.

66
Fig. 3 Globul ocular. Fig. 4 Unghiul alpha.

Fig. 5 Structura globului

ocular.

Fig. 6 Structura
histologica a retinei a).

67
Fig. 7 Structura retinei b).

68
Fig. 8 Macula. Fig. 9 Papila nervului optic.

Fig. 9 Papila nervului optic.

Fig. 10 Si umoarea apoasa.

69
Fig. 12 Corpul vitros.

Fig. Calea
optica.

70
Fig. 15 Aparatul lacrimal.
Fig. 16 Muschi oculomotori.

71
Fig. 17 Difractia.

Fig. 18 Interferenta.

72
 Fig. 19. Refractia luminii. Fig 20. Inversarea imaginii pe retina.

Fig. 21 Acomodarea. Se observa bombarea versus subtierea cristalinului.

73
Fig. 22 Bombare versus subtiere in procesul Fig. 23. Ochi emetrop, imagine pe fovee.
acomodarii datarata muschilor ciliari.

Fig. 24 Ochi hipermetrop, imagine in spatele retinei.Fig25. Ochi miop. Imagine in fata retinei.

Fig. 26. Ochi astigmat. Mai multe focare imagine. Fig. 27 Ochi prezbiop.

74
Fig. 28 Cabinet optometrie. Sala de testare. Fig. 29 Oftalmoscop de mana, schita.

Fig. 29 Skiascop. Fig. 30 Cilindru Maddox (incrucisat).

Fig. 31 Autorefracto-Keratometru. Fig. 32 Trusa lentile, culori diferite rosu (-), negru (+).

75
Fig. 33 Tablou teste. Fig 34 Ochelari de test.

Fig. 35. Documente necesare pentru MTSM si PSI.

Caracteristica conditiilor igienico-sanitare a factorilor periculosi si daunatori de productie

Factorii periculosi si daunatori Aprecierea condiiilor de munca

Vizuala Dupa proiect
de productie
1 2 3
[Link] sanitaro-igienici Perioada Perioada
Rece Calda
Microclimatul
temperatura , 0 C n 17-19 20-22
umiditatea relativa a aerului,% n 40-60 40-60
viteza miscarii aerului , m/s n 0,2 0,3

Iluminatul
natural lateral,% + 0,9
artificial comun,lx + 200
Ventilatia
aeratia naturala,k dv 2 2
infiltrarea naturala,k dv 3 3
[Link] incaperilor
2.1 zona sanitara de protectie IV IV
2.2 categoria industriei dupa
pericolul exploziv si incendiar G G
2.3 gradul de rezistenta la foc a
cladirii I I
[Link] periculosi si nocivi de
producere
3.1 Electrici
genul curentului Alternativ Alternativ
tensiunea , V 220/380 220/380
fregventa ,Hz 50 50
3.2 Mecanici
vibratie,Hz(mm/sec,dB) + 93
zomotul ,dB +

76
 miscarea partilor masinilor si
mecanismelor + +
3.3Termica
Detalii incalzite, 0 C + +
3.4 Paf (pulbere)
neorganic + C MA  10 mg/m 3
4. Posibilitatea izbucnirii
incendiului sau a exploziei
gazul inflamabil + +
surse de aprindere tigara,scanteie tigara,scanteie

Planul de prevenire si protectie

Nr. Loc de Riscuri Masuri Masuri Masuri Actiuni Termen Persoana Obs.
crt. munca/ evaluate tehnice igienico- de alta in de care
post de sanitare natura scopul realizare raspunde
lucru realizarii de
masurii realizarea
masurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Norme metodologice
Intreprinderea/unitatea: _______________

FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALA

privind securitatea si sanatatea in munca

NUMELE SI PRENUMELE ______________________

LEGITIMATIA, MARCA _________________________
GRUPA SANGUINA ____________________________
DOMICILIUL __________________________________

Data si locul nasterii ____________________________

Calificarea ________________ Functia _____________
Locul de munca ________________________________

77
Autorizatii (ISCIR s.a.) ___________________________
Traseul de deplasare la/de la serviciu _______________

Instruirea la angajare

1) Instruirea introductiv generala, a fost efectuata la data _______ timp de ___ ore, de catre ____
avand functia de ______.
Continutul instruirii _______

Semnatura celui instruit .....................

Semnatura celui ce a efectuat instruirea ......................
Semnatura celui care a verificat insusirea cunostintelor .......................

2) Instruirea la locul de muinca, a fost efectuata la data ________, loc de munca/post de lucru ____
timp de _____ ore, de catre ____ avand functia de _____.
Continutul instruirii ____________

Semnatura celui instruit ............

Semnatura celui care a efectuat instruirea .............
Semnatura celui care a verificat insusirea cunostintelor ..............

3) Admis la lucru
Numele si prenumele ______________
Functia _________________________
Data si semnatura _________________

Instruirea periodica

Semnatura Semnatura Semnatura

Data Durata (h) Ocupatia Materialul celui celui celui care
instruirii predat instruit care a a verificat
instruit instruirea

78
Instruirea periodica suplimentara

Semnatura Semnatura Semnatura

Data Durata (h) Ocupatia Materialul celui celui celui care
efectuarii predat instruit care a a verificat
instruit instruirea

Rezultatele testarilor

Data Materialul examinat Calificativ Examinator

Sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca

Abaterea savarsita Sanctiunea administrativa Numarul si data deciziei

Norme metodologice
Intreprinderea/ unitatea _________

FISA DE INSTRUIRE COLECTIVA

privind securitatea si sanatatea in munca

Intocmita azi ____________

79
 Subsemnatul _______, avand functia de _______, am procedat la instruirea unui numar de
_____ persoane de la ____, conform tabelului nominal de pe verso, in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, p[entru vizita (prezenta) in intreprindere/unitate in zilele ___ .
In cadrul instruirii s-au predat urmatoarele materiale : _______
Prezenta fisa de instructaj se va pastra la _____________ .

Verificat, Semnatura celui care a efectuat instruirea ,

Pe verso trebuie trecut urmatorul tabel

TABEL NOMINAL
cu persoanele participante la instruire

Subsemnatii am fost instruiti si am luat la cunostinta de materialele prelucrate si consemnate

in fisa de instruire colectiva privind securitatea si sanatatea in munca si ne obligam sa le respectam
intocmai.

Numele si prenumele persoanei care a intocmit un exemplar ____________

Semnatura ________
Nota : fisa se completeaza in doua exemplare .
======================================================================

Fig. 36 Diverse simboluri pentru MTSM si PSI si sistem portabil/ flexibil de evacuare praf.

80
 Fig. 37 Refractia obiectiva, cu
autorefractometru Fig. 38 Tehnica
lentile

Fig. 38 Lentile divergente, mai subtiri la centru versus mai groase la margini.

Fig. 39 Corectia miopiei se face cu lentile divergente.

81
Fig. 40 Prescriptia de ochelari.

Fig. 40 Reteta Hagiu Victor, 28 ani, Iasi.

82
Fig. 41 Prospectul complet al lentilei alese.

83
Fig. 41 Bis. Tratamente lentile.

Fig. 42 Montura [Link] si dimensiuni ale acesteia ce se regasesc notate pe ea.

84
Fig. 41 Brate de ochelari. ` Fig. 43 Balamale ochelari.

Fig. 44 Sa nazala.

Fig.45 Montura aleasa.

85