GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL

- SCOALA POSTLICEALA -

PROIECT DE ABSOLVIRE

CALIFICAREA: TEHNICIAN OPTOMETRIST

PROFESOR-COORDONATOR: ELEV:

2017
 TEMA PROIECTULUI

ASTIGMATISM MIOPIC SIMPLU

VD: OD = - 2,25cyl; ax10 grade;

OS = - 2,25cyl; ax10 grade.

Vârsta: 35ani

Sexul : FEMININ

CUPRINS

MEMORIU EXPLICATIV.................................................................................................4
 CAPITOLUL I .................................................................................................................6

ANALIZATORUL VIZUAL
1. 1.1 Partile componente ale ochiului uman;
2. 1.2 Fiziologia ochiului uman, modul de functionare al sistemului ocular,
procesele de baza ale functiei vizuale, acomodatia, fenomenele de reflexie, refractie,
difractie, interferenta in componentele oculare, fenomenele fizico-chimice si electrice
de la nivelul retinei, refractia statica si dinamica;
3. 1.3 Viciile de refracţie specifice ochiului uman: miopie, hipermetropie,
astigmatism, presbiopie – descriere;

CAPITOLUL II ..............................................................................................................13

CONSULTATIA OPTOMETRICA
PREZENTAREA CABINETULUI DE OPTOMETRIE
2.1 Dotari necesare: modul de amenajare a cabinetului, spatii aferente si anexe, a
echipamentelor optometrice şi a MTSM şi PSI în cabinetul de optometrie;
2.2 Ergonomia locului de muncă al tehnicianului optometrist;
2.3 Studiu de caz;

CAPITOLUL III..............................................................................................................18

OCHELARII DE CORECTIE
3.1 Părţile componente ale ochelarului de corecţie: descrierea părţilor componente;
3.2 Lentilele necesare corecţiei;
3.3 Montura ochelarilor;
3.4 Montarea şi adaptarea ochelarilor;
3.5 Consilierea clientului purtător de ochelari;

CAPITOLUL IV ............................................................................................................22

PLANUL DE AFACERI

Bibliografie.....................................................................................................................26
Anexe............................................................................................................................28

MEMORIU EXPLICATIV

Ochelarii dateaza de peste 700 ani, de cand omul a fost in masura sa amelioreze
vederea gratie unui ajutor vizual si anume, datorita smaraldului, piatra semi-pretioasa
de culoare verde-albastra, care a fost folosita drept lupa si numai spre sfarsitul
secolului al XIII-lea inventatorii venetieni au scos pe piata 'ochelarii fixati', urmand ca in
preajma anului 1850 ochelarii sa ia forma actuala, in Anglia.
Aristotel (filozof grec) - a fost cel care a evocat problemele de vedere, in special
miopia si prezbitismul. La Ninive, Sir Henry Layard evoca existenta acestor lentile
transparente formate din pietre transparente de roca convexe, folosite in anul 4000 i.J.-
C, iar Plinius (naturalist si scriitor latin) a raportat ca Nero (imparat roman) urmarea
luptele de gladiatori cu ajutorul unui smarald. Seneca (scriitor latin) a utilizat un vas de
sticla transparent umplut cu apa care-i permitea marirea imaginii textelor scrise.
Euclide (matematician grec) a studiat puterea optica a diferitelor elemente, dar aceasta
este atribuita in general stiintei arabe. Alhazen (Ali), ginerele lui Mahomed, face prima
descriere stiintifica referitoare la puterea lentilelor de a mari, dar nu vorbeste in
lucrarea intitulata /Opticae Thesaurus/ despre posibila utilizare a lentilelor pentru citit.
Puterea de marire a sticlei cu suprafata rotunjita a fost remarcata înca din Evul Mediu.
Fizicianul si matematicianul arab Ibn al-Haztham ak-Hazin (965 – 1039), în scrierea sa
Cartea opticii, scrisa în 1028, emite primele idei asupra propagarii luminii si trateaza
pentru prima data problema folosirii lentilelor de cristal sau de sticla pentru marit si citit.
Tot el a remarcat fenomenul persistentei imaginilor pe retina si a descris principiul care,
mai târziu, a stat la baza cinematografiei.
În jurul anului 1280 se consemneaza ca sticlarii au observat ca persoanele în vârsta
vedeau mai clar obiectele daca priveau prin sticle cu suprafata convexa, iar persoanele
cu miopie vedeau mai clar daca priveau prin sticle cu suprafata concava.
În 1280, naturalistul si fizicianul italian Salvino degli Armati si Alessandro da Spina,
un calugar dominican de la Manastirea Sf. Ecaterina din Pisa, au gasit un mod de a
mari obiectele folosind doua bucati de sticla cu o anumita grosime si curbura. Fizicianul
a avut ideea de a fixa lentilele pe rama de lemn ce statea pe nas (ochelari fara brate),
iar istoria îl consemneaza pe el ca fiind inventatorul ochelarilor.
Un document din 15 iunie 1301, descoperit la Bologna, Italia, mentioneaza primele
indicatii despre existenta ochelarilor „vitros ab oculis ad legendum“. Acest document si
un altul din 1316 se refera la pretul de sase soldi bolognezi pentru „oculos de vitro cum
capsula“.
Primul manuscris referitor la ochelari dateaza din 1327, scris de Jean Brisebarre,
aflat azi la Bibiloteca Nationala din Paris.
Odata cu secolul al XIV-lea numerosi intelectuali – artisti, pictori, sculptori – îsi
corecteaza viciile de refractie prin „besicles“. În Evul Mediu „diavolul“ era reprezentat
grafic prin „besicles“, pentru a putea sa vada mai bine pacatele oamenilor.
În anul 1508, Leonardo da Vinci a descris lentilele care stau direct pe ochi – un
precursor al lentilelor de contact. Asa cum se întâmpla de obicei, au fost filozofi care au
calificat lentilele drept „artificii înselatoare“ pentru ca imaginile pe care le dau nu sunt
riguros egale cu cele pe care le vede ochiul. De altfel si Roger Bacon a fost arestat si
închis pentru ideile sale revolutionare. Abia în 1604 astronomul german Johannes
Kepler a explicat de ce lentilele pozitive corecteaza presbitismul si lentilele negative
miopia.
 In 1645 Jacques Bourgeois (1618-1701) la Paris, a imbunatatit lentila de ochelari,
imaginand lentilele care sa fie concave de o parte a ochiului si convexe de cealalta
parte.Thomas Young (1773-1879) medic si fizician britanic, intelegand ce este
astigmatismul, a scris in anul 1807 cartea intitulata “Lecture on optical Instruments,, .
Ochelarii au corectat astigmatismul doar la inceputul secolului XIX (lentilele cilindrice).
Autorii zilelor noastre nu sunt de acord asupra inventiei ochelarilor cu lentile duble,
atribuita deseori lui Benjamin Franklin, dar fara certitudine. Relativ recent spre sfarsitul
anilor '50 s-au introdus lentilele progresive, folosite de cei cu prezbitism
Pâna la sfârsitul secolului al XIX-lea, lentilele erau biconvexe – cu doua fete convexe
opuse, asa cum este confectionata lupa. Abia în secolul XX s-a constatat ca lentilele
menisc, cu o fata convexa si una concava, deformeaza mai putin, permitând formarea
imaginilor stigmatice.
Bratele ochelarilor au fost inventate abia dupa înca o jumatate de secol, respectiv în
1746.
Lentila cu doua focare dintr-o bucata, sculptata in masa, a fost pusa la punct in 1910
de catre Bentron si Emerson de la societatea Karl Zeiss, iar in 1908 J. L. Borch inventa
un procedeu de sudare a celor doua parti.
In 1953 francezul Bernard Maitenaz a inventat lentilele progresive, denumite Varilux,
utilizabile pentru vederea de aproape, intermediara si la distanta fara ruperea imaginii.
Procedeul tehnologic este foarte complex si presupune o automatizare de nivel
inalt.Lentila de contact a fost imaginata pentru prima data de Leonardo da Vinci in
lucrarea sa Regulile ochiului, unde descrie o metoda optica pentru corectarea
defectelor de refractie.
Primele lentile de contact de unica folosinta au fost realizate in laboratoarele
americane Vistakon in anul 1989, iar in 1990 societatea franceza Essilor a lansat pe
piata primele lentile elastice progresive pentru presbiti. Lentilele de contact au fost
concepute pentru ochii atinsi de cheratocon, defect rar care nu poate fi corectat cu
ochelari. Mai târziu, aria de utilizare s-a extins din motive estetice ( in special in cazul
artistilor), sau practice (cum este cazul sportivilor) la toate tipurile de ametropie.
In ultimii 70 ani, descoperirile in oftalmologie au modificat in profunzime aceasta
specialitate, avand un statut de disciplina medico-chirurgicala. Importanta oftalmologiei
este certa, datorita rolului foarte particular pe care-l are in societate, in sensul ca nu
numai 80% din informatiile pe care un individ le primeste trec prin vedere, dar acest
simt atat de important in viata omului este legat de organizarea modului de a trai:
utilizarea mijloacelor de transport, televiziunea, cinematograful, carora le suntem
tributari, fara a socoti rolul pe care-l joaca privirea in sfera relatiilor.
Evolutia oftalmologiei este dubla: pe plan social, progresele sale merg in sensul unui
conform si a unei cercetari estetice, din ce in ce mai mare. Dar evolutia este foarte
mare pe teren medical, contribuind din ce in ce mai mult la ameliorarea calitatii vietii,
dat fiind ca speranta de viata a crescut de la inceputul acestui secol XXI.
Domeniile traditionale in tratamentul oftalmologic au evoluat de la simpla tehnica de
examinare, folosirea colirului, la corectarea vederii, recurgandu-se la microchirurgie, la
neuro-oftalmologie (imaginea prin rezonanta magnetica (IRM) si la tomodensitometrie,
chirurgia de cataracta, grefele de cornee, chirurgia de retina, folosirea laserului VDS.
 In zilele noastre, savantii britanici de la Universitatea Johns Hopkins au gasit o
solutie care ar putea reda vederea celor afectati de orbire: ochiul bionic. Acest
dispozitiv, rezultat al cercetarilor interdisciplinare biologie-electronica, presupune
plasarea in spatele ochiului uman a unei componente electronice care prelucreaza
imaginile venite de la o camera video incorporata in ochelarii purtati de persoana cu
deficiente de vedere. Dispozitivul transforma imaginile in impulsuri care sunt transmise
mai departe la creier, care le interpreteaza. Testele pe oameni ar putea incepe in 2007
– 2008. Cu toate ca imaginile furnizate de ochiul bionic sunt departe de a fi perfecte,
specialistii britanici sustin ca sunt suficient de clare pentru a permite unui orb sa se
orienteze si sa se deplaseze evitând obstacolele.

CAPITOLUL I

ANALIZATORUL VIZUAL
1.
2. 1.1 Partile componente ale ochiului uman

Ochiul uman este asemanator cu o bila. In fata, in mijloc exista un strat transparent,
putin proeminent, numit corneea. Aceasta este legata de stratul care formeaza albul
ochiului si acopera de jur-imprejur globul ocular – sclerotica.

Corneea este partea anterioara a stratului fibros. Pe langa rolul sau protector,
datorita transparentei lasa sa intre razele luminoase in interior, avand un rol optic
important.Grosimea sa variaza astfel:la periferic este de 1 mm, iar spre centru se
subtiaza pana la 0,6 mm. Corneea are forma unei calote sferice. Diametrul orizontal
este mai mare (11mm) decat cel vertical. Raza de curbura fiind mai mica decat cea a
sclerei , determina o bombare mai accentuata a corneei pe suprafata globului ocular.
Transparenta ei se datoreste dispozitiei regulate a lamelor sale si continutul redus in
apa. Inervatia corneei este aproape in exclusivitate senzitiva, reprezentata de
terminatiile nervilor ciliari lungi si scurti. Vascularizatia corneei este absenta. Nutritia ei
este asigurata prin imbibitie din trei surse :
 vasele limbului sclero-cornean,
 umoarea apoasa prin intermediul endoteliului cornean,
 filtrul lacrimal prin intermediul epiteliului cornean.
Zona de trecere dintre cornee si sclera, cu structura si functie particulare , se
numeste limbul sclero-cornean. Pozitia si forma ei nu poate fi modificata si ca urmare
nici distanta focala.
Sub cornee se afla irisul. Acesta da culoare ochiului, de cele mai multe ori caprui,
albastru sau verde. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaura in centru, care se
numeste pupila. Este partea colorata a ochiului ce contine numeroase fibre musculare,
care controleaza marirea si micsorarea pupilei.

Irisul formeaza partea anterioara a uveei, este situat inapoia corneei si inaintea
cristalinului , delimitand astfel camera anterioara. Are forma unui diafragm. Pe
suprafata lui anterioara se vad proeminente radiare trabeculate, printre care se vad
depresiuni de diferite dimensiuni numite cripte iriene. Aceste neregularitati constituie
relieful irisului. Diafragmul irian dozeaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi prin
reflexul fotomotor pupilar, corecteaza defectele dioptriilor oculare si au rol metabolic
prin schimburile difuzionale cu umoarea apoasa.
Aparatul vizual, cel mai important organ de simt, informeaza sistemul nervos central
asupra tuturor modificarilor care au loc in mediul inconjurator. Functioneaza pe
principiul sistemul cibernetic, adica are in exterior globul ocular numit si ,,aparat de luat
vederi”, apoi cai de transmisie a mesajului si centri corticali de interpretare a imaginii.

Globul ocular este in general de forma sferica si are o structura formata din trei
tunici concentrice:
 tunica externa fibroasa, numita sclerocorneea, cu slerotica de culoare alba
sidefie, fibroasa si rezistenta, inextensibila la adult, dar usor extensibila in prima
 copilarie, este numita si scoica sclerala, deoarece mentine forma globului
ocular si a fost asemuita cu sistemul osos din alte parti ale organismului. Este
formata din fibre conjunctive-elastice, impletite in patru straturi, in sistem de
retea de balon, care ii da rezistenta si starea opaca, netransparenta. Daca
genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substante,
apar fibre cu rezistenta redusa, care prin presiunea continutului globului ocular
se alungesc sau isi modifica forma, putand sa duca la tulburari de refractie cum
este miopia, astigmatismul, keratoconul. Rolul fiziologic al scleroticei este de a
proteja celelalte componente oculare. Membrana externa, sclerotica, in 1/6
anterioara, la polul anterior isi modifica structura prin plasarea fibrelor in sistem
paralel, ceea ce face ca aceasta portiune sa devina transparenta. Aceasta zona
este numita corneea transparenta, prin care patrunde lumina, excitantul specific
al ochiului. Corneea poate fi asemuita cu geamul unei incaperi. Corneea are
principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin
puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a
ajunge la retina.
 tunica mijlocie vasculara este numita uveea si se imparte in:
 uveea anterioara sau irisul- localizata intre cornee ce este situata
anterior, si cristalin ce este situat posterior;
 uveea intermediara sau corpul ciliar. Corpul ciliar este format de muschii
ciliari si procesele ciliare. Muschii ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si
functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana
transparenta. Indeplinesc cea mai importanta functie optica oculara si
anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam de la orice distanta.
Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare
in privirea de la orice distanta dorim. Muschii actioneaza prin contractie
sau relaxare asupra cristalinului. Procesele ciliare, bogat vascularizate,
secreta umoarea apoasa necesara mentinerii presiunii normale
intraoculare, precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt
corneea si cristalinul.
 uveea posterioara sau coroida-delimitata de ora serrata anterior si
posterior de, orificiul de trecere al nervului optic;
 tunica interna nervoasa sau retina, prezinta:
 celule fotoreceptoare: -celule cu bastonase specifice vederii
crepusculare (vedere scotopica) si celule cu conuri responsabile de
vederea fotopica sau vederea in lumina puternica, cu rol esential in
identificarea formelor si culorilor;
 celule nervoase;
 celule de sustinere.

1.2 Fiziologia ochiului uman, modul de functionare al sistemului ocular,

procesele de baza ale functiei vizuale, acomodatia, fenomenele de reflexie,
refractie, difractie, interferenta in componentele oculare, fenomenele fizico-
chimice si electrice de la nivelul retinei, refractia statica si dinamica
2.
Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Dupa calculele
unui cercetator, 80% din amintirile pe care le pastram sint inregistrate prin vedere.
Ochiul are rolul de a ne furniza informatii sub forma unor imagini colorate – despre
adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Miscand ochii in sus, in jos si in lateral,
vedem cea mai mare parte a mediului inconjurator. Daca ne uitam la un aparat de
fotografiat, vom putea intelege mai bine cum functioneaza ochiul nostru. Portiunea
anterioara a ochiului functioneaza ca o lentila optica, la fel ca lentila de sticla a
aparatului foto.
Lentila optica este un corp cu una sau doua suprafete curbe formate dintr-un material
transparent. Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se refracta. Portiunea
intunecata din centrul ochiului, pupila, regleaza cantitatea de lumina primita. Cand
lumina este slaba pupila va fi mai mare, daca se micsoreaza, va lasa o cantitate
redusa de lumina, la fel ca in cazul diafragmei din spatele lentilei aparatului de
fotografiat. Stratul din profunzimea globului ocular, retina corespunde filmului fotografic.
Dar ochiul nostru este mult mai complex ca aparatul de fotografiat.
Cu ajutorul aparatelor foto nu putem decat sa fixam imaginile din lumea exterioara pe
un film fotografic, in timp ce animalele si oamenii pot interpreta informatia aparuta pe
retina si pot actiona potrivit informatiei primite. Acest lucru este posibil datorita faptului
ca prin intermediul nervului optic are legatura cu creierul. Nervul optic se ataseaza de
globul ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul. Informatia optica
interceptata de retina este transmisa prin nervul optic la creier. Informatiile se
transmit sub forma unor impulsuri electrice in creier, care le si decoleaza. Cei doi ochi
privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea exterioara , de aceea si
informatiile trimise la creier sint oarecum diferite.
Creierul nostru insa invata inca din primele zile sa asambleze cele doua imagini, de
aceea nu vedem obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini,
creierul deduce situarea obiectelor in spatiu si distanta la care se afla – aceasta face
posibila vederea tridimensionala. Creierul transforma imaginea vazuta din pozitie
intoarsa in pozitie dreapta. Lumina este refractata in cristalin si va proiecta pe retina o
imagine inversata. Creierul citeste imaginea si o reintoarce imediat in pozitia dreapta.

Refractia oculara

Modificarile pe care mediile si suprafetele refringente ale ochiului le imprima razele

luminoase, reprezinta refractia oculara (o raza de lumina care trece dintr-un mediu
transparent in altul sufera o deviatie numita refractie).
Mediile refringente ale ochiului :
 corneea,
 umoarea apoasa
 cristalinul,
 vitrosul, formeaza o lentila biconvexa, costituind dioptrul ocular.
Acest dioptru are valoare de 60 dioptrii din care 40 dioptrii sunt date de cornee si 15
dioptrii sunt date de cristalin. Ochiul are capacitatea de a se modifica spontan in functie
de distanta ochi- obiect. Dintre mediile refringente oculare, numai cristalinul isi poate
modifica puterea de refractie in functie de obiectul privint, marindu-si curbura prin
interventia muschiului ciliar.
Asadar, putem vorbi de refractie oculara statica, cand curburile cristalinului raman
nemodificate, ochiul fiind in repaus acomodativ.
Refractie oculara dinamica este atunci cand sub influenta acomodatiei cristalinul isi
modifica curbura fetei sale.

Refractia statica

Ochiul normal din punct de vedere al refractiei se numeste ochi emetrop :

- suprafetele sale dioptrice sunt foarte apropiate de forma unor calote sferice si sunt
corect centrate ;
- in situatia privirii la infinit exista un echilibru perfect intre puterea dioptrica totala a
sistemului optic si lungimea axului antero-posterior.

Refractia dinamica

Acomodatia (refractia dinamica) asigura vederea clara a obiectelor la diferite distante

de ochi. Se realizeaza prin contractia si relaxarea muschiului ciliar (element activ) si
modificarea curburii cristalinului, favorizata de elasticitatea acestuia (element pasiv).
Astenopia acomodativa consta in oboseala muschiului ciliar, care in unele cazuri
apare dupa cateva minute de la inceputul acomodarii pentru vederea de aproape.
Se manifesta prin incetosarea vederii, lacrimare, cefalee frontala, greturi. Apare in
hipermetropiile de grad mic si astigmatismele necorectate. Tratamentul consta in
corectie optica corespunzatoare ametropiei.
Spasmul acomodatiei consta dintr-o contractura permanenta a muschiului ciliar ,
determinand instalarea unei miopii spasmodice. Se manifesta prin vedere clara de
aproape , cu imposibilitatea de a vedea clar la distanta. Este favorizat de efortul vizual
prelungit de aproape (filatelie, ceasornicarie, microscopie) sau de intoxicatii cu diferite
substante (parasimpaticomimetice). Tratamentul consta in corectia ametropiei ( dupa
cicloplegie) sau indepartarea substantelor toxice.
Paralizia acomodatiei consta in paralizia muschiului ciliar, ceea ce face ca ochiul sa
ajunga in stare de refractie statica:
 emetropul constata o diminuare a vederii de aproape ;
 hipermetropul vede rau la distanta si aproape ;
 miopul este mai putin afectat, ajungand sa vada bine de aproape (miopii mai
mari de -3 dioptrii).
Tratamentul consta (pe langa tratamentul etiologic) in prescriptia de pilocarpina si
prescrierea unei corectii optice mai mari cu +3 sau + 4 dioptrii pentru vederea de
aproape (fata de corectia pentru distanta).
Paralizia poate aparea in intoxicatii , dupa medicatie cicloplegica , traumatisme.

1.3 VICIILE DE REFRACTIE SPECIFICE OCHIULUI UMAN: MIOPIE,

HIPERMETROPIE , ASTIGMATISM, PRESBIOPIE, - DESCRIERE

MIOPIA

Cele mai frecvente sunt cele axiale. Se intalnesc diferite grade de miopie:
 mica: pana la 3 dioptrii;
 medie: pana la 6 dioptrii;
 mare: peste 6 dioptrii;
 forte: peste 8 dioptrii.

Miopia benigna apare in jurul varstei de 6 – 7 ani (miopia scolarilor ). Are o evolutie
progresiva pana in jurul varstei de 20 ani, cand se stabilizeaza, nedepasind -6 sau -7
dioptrii. Nu se insoteste de leziuni semnificative ale fundului de ochi si complicatii
oculare.
Miopia maligna este prezenta de cele mai multe ori de la nastere este congenitala,
transmisibila genetic. Evolueaza progresiv, atingand valori de – 20 chiar si – 40 dioptrii.
Globul ocular are dimensiuni mari cu leziuni intraoculare, vederea este alterata.
Axul antero-posterior este alungit, sclerotica se subtiaza neuniform (mai ales in
vecinatatea papilei nervului optic). Apar zone denudate de sclera, prin retractia coroidei
(= conus miopic). La aceste modificari se adauga o vizibilitate crescuta a vaselor
coroidiene, degenerari corio-retiniene si ale vitrosului, hemoragii la nivelul maculei
(pata lui Fuchs). Pe masura ce leziunile de la nivelul fundului de ochi progreseaza,
acuitatea vizuala scade. Cu timpul apar complicatii: cataracta, hemoragii retiniene,
dezlipire de retina.

HIPERMETROPIA

La nastere copiii sunt hipermetropi de 2-3 dioptrii; o data cu dezvoltarea copilului,

hipermetropia scade progresiv, ochiul devenind emetrop sau chiar miop.
Hipermetropiile se impart in:
 mici : pana la 3 dioptrii;
 medii : intre 3 si 6 dioptrii;
 mari : mai mari de 6 dioptrii.

Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata.

Persoanele ce sufera de hipermetropie vad obiectele departate mai aproape decat
sunt in mod obisnuit, desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea
la distanta. Persoanele au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile
apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. Desi defectele ce
cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei
sau glob ocular scurt), lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de
vedere. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de
acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea
sa se focalizeze pe retina). Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa
varsta de 40 de ani, cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Hipermetropia este de
obicei congenitala, o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a
dezvolta la randul lor afectiunea.
Factorii de risc varsta inaintata, peste 50-60 de ani, in special prin asociere cu
prezbitie. Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata, in special
pentru obiectele de aproape. Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul. Pot de
asemenea sa apara: vedere incetosata, in special in timpul noptii, cefalee frecventa
(durere de cap), durere si tensiune oculara, dificultate in a mentine randul atunci cand
citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori.
Se apeleaza la medic atunci cand apar:
 modificare brusca a vederii,
 pierdere brusca sau o tulburare,
 durere,
 o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului.
Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute.Un consult oftalmologic de
rutina include:
 istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic;
 istoricul medical al familiei pacientului;
 teste vizuale (acuitatea vizuala, campul vizual, refractia oculara);
 tonometrie, masurarea presiunii intraoculare;
 oftalmoscopia, care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente
oculare, utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de
lumina. Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante
cicloplegice, pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea. Majoritatea
persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Ochelarii sau lentilele de
contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata.

ASTIGMATISMUL
Astigmatismul este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor
incidente nu este format dintr-un singur punct, ci dintr-o serie de puncte (devine liniar ),
fiecare meridian al mediilor optice avand punctul sau focarul propriu.

Astigmatismul este un alt viciu de refractie, care presupune o diferenta de refractie

intre cele doua meridiane ale ochiului. In astigmatism, sfera ochiului este putin turtita,
adica usor ovala. Daca diferenta dintre meridianele ochiului este mai mare de 0,5
dioptrii, diagnosticul este de astigmatism.

Astigmatismul este simplu daca imaginea se formeaza bine pe unul dintre

meridiane si se formeaza rau pe celalalt meridian, existand astigmatism miopic sau
hipermetrop. Exista si astigmatismul compus, cand ambele meridiane prezinta vicii de
refractie mai mari de 0,5. Astigmatismul mixt inseamna ca un meridian este miop, iar
celalalt meridian este hipermetrop. In general, omul nu suporta o diferenta de dioptrii
intre cei doi ochi mai mare de trei dioptrii, si asta nu se poate corecta bine cu ochelarii.
Tocmai de aceea, oamenii cu diferenta de dioptrie intre cei doi ochi depasind trei
dioptrii trebuie sa poarte lentile de contact.

Este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu este

format dintr-un singur punct, ci dintr-o serie de puncte (devine liniar); fiecare meridian
al mediilor optice avand punctul sau focarul propriu.
Astigmatismul regulat este acela in care fiecare meridian are aceeasi refractie in
orice punct al sau, iar trecerea de la refractia unui meridian la refractia meridianului
vecin se face treptat. Meridianul cu refractia cea mai slaba si cel cu refractia cea mai
puternica sunt perpendiculare unul pe celalalt si se numesc meridiane principale.
Dupa refractia meridianelor principale intalnim:
 astigmatism simplu: un meridian principal este emetrop, iar celalalt
hipermetrop sau miop;
 astigmatism compus: ambele meridiane principale sunt mioape sau
hipermetroape, dar de grad diferit;
 astigmatism mixt: unul din meridianele principale este miop, iar celalalt
hipermetrop.
Daca meridianul principal vertical este mai refringent, iar cel orizontal este mai putin
refringent, vorbim de astigmatism conform regulei sau direct (conform astigmatismul
fiziologic), iar daca cel orizontal este mai refringent, vorbim de astigmatism contrar
regilei sau indirect. Prin corectie se suprima diferenta de refractie intre cele doua
meridiane.
Astigmatismul neregulat se datoreaza unor afectiuni corneene ( infiltrate, cicatrici,
degenerescente). In acest tip de astigmatism exista diferenta de refractie, nu numai
intre meridiane diferite, ci si intre diferite puncte ale aceluiasi meridian. Corectia este
chirurgicala sau cu lentile de contact.

Dintre dezavantajele necorectarii defectului de vedere amintim :

 oboseala oculara si oboseala psihica ;

 capacitate redusa de lucru ;
 imposibilitatea indeplinirii unor sarcini de lucru sau casnice;
 favorizeaza evolutia dioptriei in timp.

Avantajele corectiei :

 capacitate maxima de lucru ;

 integrare sociala perfecta ;

 aport maxim de informatie din mediu.

Pentru un pacient care vine prima data la un consult oftalmologic , si se

stabileste ca are acest viciu de refractie , se testeaza mai multe dioptrii , incepand
de la valori mai mici , urmarindu-se acuitatea vizuala cu ajutorul optotipului de
distanta. Se urmareste sa se obtina acuitate vizuala 1. Dupa ce obtinem acuitate
 vizuala 1 , se verifica senzatia subiectiva referitoare la efectul lentilelor sfero-
cilindrice , daca tolereaza o usoara deformare a obiectelor , mai usor sesizabila pe
linii orizontale sau verticale , si se ajusteaza corespunzator dioptria in functie de
raspunsurile primite , daca este cazul.

Daca dioptria este perceputa ca fiind prea tare pentru pacient , se reduce din
valoare , pana cand pacientul afirma ca i se pare cel mai comod. In cazul in care
dioptria stabilita nu ofera acuitate vizuala 1 , si pacientul nu suporta o dioptrie mai
mare , vorbim de compensare partiala. In acest caz pacientul este sfatuit sa revina
la un alt control oftalmologic , pentru a se putea face corectia necesara unei
acuitati vizuale 1.

PRESBIOPIA

Presbiopia reprezintă diminuarea puterii de acomodare a ochiului a dată cu

înaintarea în vărstâ,mai ales la distingerea obiectelor de aproape.Pe măsura
apropierii de vârsta media, 40 de ani, cristalinul se subţiază şi îşi pierde din
elasticitate. Acomodarea vizuală reprezintă capacitatea cristalinului de a-şi modifica
convexitatea şi grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite
distanţe. Pierderea acestei proprietăţi duce la diminuarea vederii, deoarece obiectele
nu mai sunt focalizate bine.Aceste probeleme încep să fie remarcate în jurul vârstei
de 40-45 de ani,când pentru a citi dintr-un ziar sau o carte, acestea trebuie să fie
îndepărtate de ochi pentru a vedea clar. În mod normal, muşchii care susţin cristalinul
se relaxează şi se contractă în funcţie de distanţa la care se află obiectele. În
presbiopie muşchii încă funcţionează, dar cristalinul îşi pierde din elasticitate şi nu-şi
poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape.Imaginile sunt
focalizate în spatele retinei, în loc să fie focalizate pe retina, aceasta determinând o
vedere neclară. Pentru îmbunătăţirea vederii se mareşte distanţa dintre obiect şi ochi
şi astfel proiecţia va avea loc la nivelul retinei. De exemplu, se poate îndepărta ziarul
până se obţine o imagine bunăsi clara. De aceea presbiopia de mai numeşte sşi
sindromul „braţului scurt”.
Simptome: -principalul simptom al presbiopiei este vederea neclară în
special în distingerea obiectelor apropiate.Aceasta se înrăutăţeşte la lumina
slabă sau pe fond de oboseală.Presbiopia poate de asemenea să producă
dureri de cap(cefalee) sau astenopie(oboseala ochilor).

Consecinţele necorecţiei
În cazul necorecţiei se poate ajunge la astenopie acomodativă,care constă în
oboseala muşchiului ciliar,dacă nu se folosesc la timp ochelarii pentru aproape sau ei
nu sunt purtaţi în mod constant.Se manifestă prin înceţoşarea vederii, lăcrimare,
cefalee frontală, stare de greaţă. O altă consecinţă constă în paralizia acomodaţiei,
care constă în paralizia muşchiului ciliar. Emetropul constată o diminuare a vederii de
aproape,hipermetropul nu vede bine nici aproape,nici la distanţă, miopul este mai
puţin afectat,ajungând să vadă bine aproape.
Tipul compensării
Pentru corecţia presbiopiei se vor prescrie lentile sferice convergente cu o
putere dioptrică egală cu diferenţa dintre acomodaţia necesară pentru a vedea
clar la distanţa de 25-33 cm şi amplitudinea acomodativă restantă.Lentilele
convergente înlocuiesc deficitul de acomodaţie.Ele se prescriu pentru o distanţă de
25-33 cm sau mai mult,în funcţie de ocupaţia individului.
Se va prescrie lentila cea mai puternică cu care vede cel mai bine.Purtarea
unei lentile prea puternice poate produce paralizia acomodaţiei.
Cea mai pusă la punct si la modă metodă de corecţie a presbiopiei este cea
chirurgicală şi constă în schimbarea cristalinului natural cu unul artificial multifocal.
Metoda oferă o satisfacţie foarte mare presbiopilor cu condiţia de a se face la
amândoi ochii. Marele avantaj pe care îl oferă aceasta metodă este că respectivul
pacient nu va mai fi nevoit niciodată să poarte ochelari de vedere şi nu va mai face
cataracta.

.
 CAPITOLUL II

CONSULTATIA OPTOMETRICA

Prezentarea cabinetului de optometrie

2.1 Dotari necesare: modul de amenajare a cabinetului, spatii aferente si anexe,
a echipamentelor optometrice şi a MTSM şi PSI în cabinetul de optometrie

Cabinetul de testare ar fi ideal sa fie de cca 7 m spatiul trebuie sa asigure

examinatorului posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului pacientului si sa poata fi
rabatat spatarul scaunului pentru examene specifice. Trebuie sa se asigure distanta
standard de la pacient la tabloul de teste (5 m). Examenul din cabinet trebuie sa fie
complet pentru genul de testare si aranjat ca pacientul sa faca minimul de deplasari.
Iluminarea in cabinetul de testare trebuie sa fie predominant artificiala si cu intensitate
controlabila. Este esential ca in cabinet sa se faca intuneric pentru a se folosi tehnici
de oftalmoscopie indirecta, adaptometrie, perimetrie. In cabinet trebuie sa mai existe :
o canapea, o chiuveta si o oglinda.
Echipamentul de baza pentru testarea optometrica.
In cabinet ar trebui sa existe in primul rand echipamentul necesar pentru examenul
initial:
 oftalmoscop binocular indirect;
 oftalmoscop de mana;
 disc Placido;
 prisma variabila;
 lampa stilou;
 Skiascop;
 cilindru incrucisat;
 lampa simpla.
Pentru examenul amanuntit este necesar un echipament complet, care in general se
compune din:
 unit oftalmologic;
 biomicroscop cu lampa cu fanta;
 oftalmometru;
 foropter;
 proiector de teste;
 oftalmoscop;
 skiascop; lampa pentru iluminat;
 refractometru vizual sau autorefractometru;
 polatest;
 tablouri cu teste pentru aproape si pentru distanta;
 trusa de lentile pentru testarea subiectiva;
 echipament pentru campimetrie si perimetrie;
 teste pentru vedere in culori;
 echipament pentru adaptoimetrie;
  echipament pentru testarea sensibilitatii la contrast;
 sinoptfor, ambliofor;
 teste de dislexie.

Spatii adiacente
Sala de receptie trebuie sa fie una cu aspect particular sau de club. Sa existe scaune
dar si fotolii, iar pentru copii sa existe un spatiu special amenajat cu mese rotunde si
jucarii. Capacitatea salii sa fie de aproximativ 7 locuri.

MTSM SI PSI in cabinetul de optometrie

Descrierea masurilor de tehnica securitatii muncii si paza si stingerea incendiilor in

acest cabinet, modul de intretinere al aparatelor de testare folosite.
Securitatea si sanatatea in munca:
 actele normative care reglementeaza managementul securitatii si sanatatii in
munca:
• O 508/933/2002 privind aprobarea normelor generale de protectie a muncii
L53/2003 codul muncii;
• L 319/06 legea securitatii si sanatatii in munca;
• HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
• HG1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor de munca;
• HG971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si
sanatate la locul de munca;
• HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
• norme specifice locurilor de munca privind instruirea salariatiloriin domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
• Obligatiile generale si specifice care revin fiecarei categorii de salariati pentru
managementul securitatii si sanatatii in munca;
• Revizia instalatiilor si echipamentelor la termenele indicate in cartea tehnica;
• echiparea cu mijloace de interventie;
• interventia la instalatia de gaze , instalatia electrica precum si la aparatura si
echipamente se face de catre personal atestat profesional;
• intretinerea in stare buna a aparaturii si echipamentelor precum si a mijloacelor
de interventie.
De asemenea, noua legislatie prevede ca aplicarea masurilor de securitate, igiena si
sanatate nu trebuie sa implice nici un cost pentru salariati. Angajatorii asigura,
obligatoriu si gratuit, si materialele igienico-sanitare, iar categoriile de astfel de
materiale si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul
colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. Astfel, neluarea vreuneia
dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care ii
revine aceasta indatorire, daca creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui
accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de la
un an la 2 ani sau cu amenda penala. Aceeasi pedeapsa se aplica si in cazul
nerespectarii de catre orice persoana a masurilor stabilite privind securitatea si
sanatatea in munca. Daca fapta a produs consecinte deosebite, pedeapsa este de
inchisoare de la un an la 3 ani sau amenda penala.

In domeniul securitatii muncii se acorda asistenta tehnica persoanelor juridice la

elaborarea programului de prevenire a riscurilor profesionale si controleaza
realizarea acestora. Dispune sistarea activitatii sau scoaterea di functiune a
echipamentelor tehnice, in cazul in care constata o stare de pericol iminent de
accidentare sau imbolnavire profesionala.

Controleaza aplicarea dispozitivelor legale referitoare la certificarea produselor,

masinilor si a echipamentelor de protectie din punct de vedere al securitatii in
munca.

Descrierea masurilor de tehnica securitatii muncii si stingerea incendiilor sunt :

 legislatia si normele de protectie a muncii sunt insusite in conformitate cu

specificul locului de munca ;

 echipamentul de protectie din dotare este utilizat corect;

 echipamentul de protectie este intretinut si pastrat in conditii de siguranta

conform normelor in vigoare;

 insusirea clara si corecta a procedurilor de protectie a muncii este asigurata

prin participarea la instructajul periodic;

 activitatea specifica este desfasurata cu respectarea permanenta a normelor

de protectie a muncii;

 aplica normele de paza si stingere a incendiilor ;

 lucrul este efectuat in conditii de securitate si in conformitate cu normele PSI in

vigoare ;

 procedurile de paza si stingere a incendiilor sunt insusite prin instructaje

periodice si prin aplicatii practice ;

 echipamentele de stingere a incendiilor din dotare sunt utilizate cu rapiditate si

eficienta pentru limitarea pericolelor ;

 se raporteaza pericolele care apar la locul de munca ;

 pericolele sunt identificate cu discernamant pentru a fi raportate persoanei

abilitate conform normelor interne ;

 starea echipamentelor de protectie si stingere a incendiilor este verificata si

 raportata persoanei abilitate conform procedurilor interne ;

 aplica procedurile de urgenta si evacuare ;

 accidentul aparut este semnalat prin contactarea cu promptitudine a persoanei

abilitate conform procedurilor interne si normelor in vigoare ;

 masurile de urgenta si de evacuare sunt aplicate cu rapiditate, corectitudine si

luciditate, respectand procedurile interne ;

 primul ajutor este acordat cu promptitudine in conformitate cu tipul accidentului

2.2 Ergonomia locului de muncă al tehnicianului optometrist

Ergonomia locului de munca, are in principal rolul de a armoniza intr-un tot unitar,
elementele locului de munca, in vederea asigurarii conditiilor, care sa permita
optometristului desfasurarea unei activitati bune.

Dupa tipul de organizare a productiei, locurile de munca se clasifica in :

 locuri de munca pentru productie de unicate,
 de serie mica,
 serie mijlocie,
 de serie mare,
 de masa.
Dupa numarul oamenilor muncii, locurile de munca sunt:
 individuale,
 colective.
Dupa numarul de utilaje, locurile de munca pot fi :
 cu un singur utilaj,
 cu mai multe utilaje.

Zona de lucru este suprafata rezervata unui executant, individual sau colectiv, care
realizeaza aceeasi lucrare, pentru a-si indeplini sarcinile de munca. Ea trebuie corect
dimensionata, astfel incat sa permita asezarea mijloacelor de munca si a obiectelor
muncii necesare pentru desfasurarea activitatii cu miscari cat mai putin obositoare.
Se disting urmatoarele zone de lucru :
• zona de lucru in orizontal ,
• zona de lucru in vertical.
Indiferent daca munca se desfasoara in orizontal sau vertical, este recomandabil sa
tindem ca miscarile sa fie executate in sfera normala. In acest scop, materialele,
piesele, butoanele spre care se intind mainile, este recomandabil sa fie plasate in
interiorul sferei normale de munca, dupa criteriul frecventei de utilizare.

Ambianta fizica constituie o componenta importanta in proiectarea ergonomica a

locurilor de munca. Ea depinde de conditiile organizatorice si are implicatii directe
asupra bunei stari fiziologice a executantilor, cat si asupra volumului si calitatii
productiei.

Iluminatul conditioneaza activitatea umana, avand in vederea ca peste 90 % din

cantitatea informatiilor acumulate provin prin intermediul analizorului vizual. Pe langa
valorile minime ale nivelurilor de iluminare, o ambianta este considerata iluminata
corect daca:
• este o corelare corecta intre contrast, iluminarea fondului, timpul de expunere si
nivelul acuitatii vizuale;
• diferentierea detaliilor mici se regleaza mai bine prin imbunatatirea contrastelor
decat prin cresterea iluminarii;
• corelatia dintre inaltimea caracterelor de pe sursele de informatii si distanta de
citire favorizeaza reducerea consumului de energie electrica a erorilor de citire;
• se are in vedere nu numai cantitatea de lumina ci si alti factori care favorizeaza
acuitatea vizuala (intensitatea luminii, calitatea luminii, cromatica mediului,
distributia iluminarii).

2.3 Studiu de caz

Doamna Mihai Georgiana, locuieste in Iasi, are 35 ani si este farmacist. Doamna
Mihai este purtatoare de ochelari si a venit la un control oftalmologic de rutina.
Intrebata fiind despre starea sanatatii sale, am inteles ca nu suferea de alte boli si nici
in familie nu se cunosc. Am efectuat teste vizuale precum acuitatea vizuală, câmpul
vizual si refracţia oculară. S-au testat mai multe dioptrii, urmarindu-se obtinerea unei
acuitati vizuale cat mai bune, si totodata am verificat starea de confort a pacientei cu
ochelarul de proba la ochi, atat in cabinet cu optotipul la distanta de 5m, cat si in spatii
mai mari (in sala de asteptare). De asemenea, s-a testat acuitatea vizuala si la
optotipul de aproape.
Vechea dioptrie era pentru:
• OD= -0.25 / -2.25cyl, ax10º,
• OS= -0.25 / - 2.25cyl, ax10º
• Distanta interpupilara=60mm,
• Diagnostic- astigmatism miopic compus.
Fiind vorba de un vechi viciu de refractie, astigmatism miopic compus , doamna
Mihai este familiariazata cu purtarea ochelarilor, dar simte ca nu mai este atat de
bine cu actualii ochelari. In urma controlului efectuat s-a constatat o usoara
modificare: am obtinut o mai buna acuitate vizuala fara sfera, pe ambii ochi.
Pacienta purtand ochelari de la 2 ani corectia facandu-se cu lentile sfero-cilindrice
nu vor fi probleme de acomodare. Ochelarul prescris doamnei este un ochelar cu
port permanent, astfel incat s-a verificat acuitatea vizuala si la apropiere. Dupa
confirmarea doamnei ca este bine cu ochelarul s-a prescris o reteta pentru
ochelari. Noua prescriptie de ochelari, cat si pentru lentile de contact, daca doreste
 sa poarte, este:
• OD = -2,25 cilindru, in ax de 10 grade
• OS = -2,25 cilindru, in ax de 10 grade,
• Distanta interpupilara = 60mm,
• Diagnostic = astigmatism miopic simplu.
Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Ochelarii
si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a astigmatismului, ambele
sunt eficiente, au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale.
Dupa alegerea ramei si a lentilelor cu protectie maxima la calculator si la soare, se
recomanda reconsultul peste un an.
Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice:
 Ochelarii :
• reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie,
• sunt accesibili pentru cea mai mare parte a purtatorilor de ochelari,
• pot avea diferite forme si culori, in pas cu tendintele modei,
• nu necesita o intretinere speciala, ca in cazul lentilelor de contact,
• schimba aspectul fizic si esti conditionat de modelul acestora,
• sunt incomozi in practicarea sporturilor ,
• se pot rupe sau sparge cu usurinta, de aceea putem opta pentru lentilele de
contact,
 Lentilele de contact:
• sunt mai usoare decat ochelarii,
• au un camp vizual mai mare,
• recomandate celor ce practica sporturi, ca: inot, tenis, fotbal, ski,
• permit purtarea oricarui tip si model de ochelari de soare,.
• pot fi purtate timp de o luna de zile non stop-cazul lentilelor cu port extins
sau intre 10 si 12 ore timp de 2 luni de zile,
• in cazul in care dorim sa ne machiem, ne vom machia dupa ce ne punem
lentilele de contact si ne vom demachia dupa ce le scoatem,
• costul lor este mai mare decat al unei perechi de ochelari.
• igiena a mainilor si a lentilelor de contact, riguroasa.
 CAPITOLUL III

OCHELARII DE CORECTIE

3.1 Părţile componente a ochelarului de corecţie: descrierea părţilor

componente

Ochelarul este un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul, sau de a corecta
anumite defecte ale vederii. Este format din rama propriu-zisa si din doua lentile. Rolul
principal al ramelor este de a pozitiona, cat mai corect lentila pe axul optic al ochiului.
Rama pentru ochelari este formata din: suport pentru lentile, numit cadru ,bratele
pentru fixarea ochelarului dupa ureche si saua nazala. Ele trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici : sa fie estetice, usoare, rezistente la agenti fizici si chimici, neinflamabile,
durabile , usor de prelucrat. Ramele de ochelari se pot executa din materiale plastice si
metalice.

Partile componente a ramei executate:

Metalul este din ce in ce mai folosit pentru fabricarea ramelor de ochelari datorita
numeroaselor sale calitati. Am ales o rama de acetat moderna , usoara si
eleganta.Ramele tip glazant (cu surub sau pe capse) au avantajul ca forma lentilei nu
este strict legata de forma ramei, iar campul vizual este foarte bun. Dezavantajul lor
era ca lentila se putea sparge foarte usor. Astfel, prin polimerizari repetate s-a
descoperit cel mai rezistent material la zgarieturi, fisuri-policarbonatul. Ramele glazant
actuale au fost precedate de alte forme mai vechi. Existau rame formate numai din
saua nazala de care erau prinse cele doua lentile si cele doua brate. Alt tip de rama
glazant avea partea de sus a ramei iar de saua nazala erau prinse lentilele cu cate un
surub. Astazi ramele glazant sunt foarte raspandite, ele se pot adapta la barbati, la
femei si copii pentru ochelari de corectie sau protectie. Lentilele sunt prinse de partea
superioara a ramei prin cate doua suruburi.Partea superioara este prevazuta cu doua
orificii necesare pentru fixarea lentilelor.
Pernitele sunt pastile executate din material plastic iar suportul din metal cu diametrul
de 1,2 mm. Suportul curbat dupa forma nasului este sudat de partea superioara a
ramei. Pernitele sunt turtite lateral si prezinta pe suprafata lor adancituri pentru o mai
buna fixare pe nasul purtatorului. Ele se pot executa din celuloid sau acetat de celuloza
si au diferite forme.
Ramele glazant sunt rame usoare, astfel incat rama sa fie bine fixata pe nasul
purtatorului.
Bratele din metal sunt foarte usoare, au un diametru de 2,4 mm. La un capat sunt
prevazute cu o balama, iar la celalalt capat cu aparatori. Balamalele sunt prevazute cu
orificii de diametru de 0,8 mm. La montare, balamalele se nituiesc, niturile avand un
diametru de 0,7 mm.
Anourile au rolul de a proteja lentila si sunt deseori folosite la ramele glazant. Sunt
anouri metalice, diferite ca forma, dupa marimea si forma lentilei. Se executa mai ales
din duble. In partea interioara se afla un canal cu adancimea de 0,5 mm in unghi de
90۫ . Pe partea superioara, sunt lipite mici piese rotunde, cu ajutorul carora anoul este
montat la partea superioara a ramei cu ajutorul unor suruburi. Anourile sunt perechi
pentru stanga si dreapta, iar suruburile sunt de tipul M 1,25 x 1,5.
Ornamentele sunt montate impreuna cu lentilele la partea superioara a ramei. Pe
ornamente sunt sudate doua suruburi M 1,2 x 8 mm si M 1,2 x12 mm avand intre ele o
distanta de 10 mm. Pentru a proteja lentilele se mai pot aplica saibe din material plastic
sau metalice.

3.2 Lentilele necesare corecţiei

Lentila este o piesa optica transparenta , de forma unui disc, ce are cel putin una din
suprafete curbata. Rolul sau este de a corecta viciile de refractie ale ochilor sau de a-i
proteja de radiatiile mediului inconjurator. O lentilă simplă se compune dintr-un material
transparent mărginit de două suprafețe șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și
caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia: axa optică este
axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbură ale suprafețelor ei. Cand
una dintre suprafețe este plană, axa optică este acea dreaptă perpendiculară pe
suprafața plană care trece prin centrul de curbură al celeilalte suprafețe. Focarele
lentilei sînt acele puncte în care se concentrează (sau din care diverg) razele de
lumină care vin într-un fascicul paralel orientat după axa optică.
Lentilele pentru ochelari au proprietatea de a devia lumina de doua ori, atât la
incidenţă, cât şi la emergenţă. Suprafaţa interioară a lentilei se numeste bază-imagine,
iar suprafaţa exterioară se numeşte bază-obiect.
In cazul doamnei Mihai au fost prezentate metodele posibile corectiei vizuale.
Acestea sunt: lentilele sferice si asferice. I-au fost recomandate lentilele din plastic
asferice, cu indice de refractie 1.74 din cauza avantajelor (extrem de subtiri, usoare si
acuitate vizuala imbunatatita, datorita asfericitatii lor) pe care acestea le prezinta si
totodata si tratamentele optionale care pot fi aplicate pe lentile.
Ca si tratamente posibile sunt: tratamentul antireflex, fotocromatic, lentilele speciale
pentru calculator, dar doamna a optat pentru lentilele cu grad de protectie la calculator,
avand si tratament fotocromatic, datorita sensibilitatii crescute la lumina naturala.
In urma prezentarii avantajelor prin folosirea lentilelor conventionale, fara tratament
antireflex, vederea dumneavoastra este mult mai expusa la lumina artificiala; indiferent
ca cititi, in medii cu lumina artificiala, sau conduceti noaptea, tratamentul antireflex
elimina disconfortul si senzatia de ochi obositi sau iritati.
Beneficiile acestor lentile sunt : protectie vizuala maxima, confort vizual sporit,
vedere clara atat la distanta cat si la apropiere, eliminarea reflexiilor iritante, perceptia
naturala a culorilor, claritatea imaginii, aspect placut datorita culorilor folosite,
transparenta mai mare, aburire scazuta la schimbarea de temperatura, curatare mai
usoara a lentilei, cresterea rezistentei la zgarieturi .
Straturile hidrofob, oleofob si antistatic permit o intretinere mai usoara a lentilei
datorita aderentei foarte reduse a apei, a substantelor uleioase, a particulelor de praf.
Lentilele se pot curata mult mai usor, iar in conditiile schimbarii temperaturii mediului
acest tratament are avantajul de a asigura purtatorilor o calitate mai buna a purtarii
datorita claritatii remarcabile. Dezavantajul acestor lentile consta in faptul ca daca nu
sunt intretinute cum trebuie se pot zgaria usor .
Lentilele se vor sterge cu microfibra, care este un material foarte moale, si nu se
sterg pe uscat. Se recomanda sa se foloseasca solutiile speciale pentru lentile,
urmarindu-se ca aceste solutii sa nu deterioreze tratamentele aplicate pe lentile, sau
daca nu, chiar la baie cu apa calduta si sapun lichid; se va evita frecarea lentilelor de
suprafete dure si cel mai bine ar fi ca atunci cand ochelarul nu este pe ochi sa se
pastreze intr-un etui.

3.3 Montura ochelarilor

La alegerea ramei doamna Mihai a probat mai multe modele. A probat rame metalice
cu contur complet, rame din plastic modelele cu bratul mai gros, rame pe jumatate de
contur, rame pe surub si capse. Ramele pe surub sau pe capse nu au fost o optiune,
deoarece a avut si in final dupa mai multe incercari, doamna Mihai a optat pentru
ramele din acetat, iar lentilele fotocromatice pe gri vor oferi un confort vizual sporit si
eleganta unor ochelari de soare. Fiind convinsa ca acest model de rama o avantajeaza
din toate punctele de vedere: estetic, functional si in mare voga, ne-a multumit pentru
amabilitate , urmand sa revina la optica noastra pentru ridicarea ochelarului, cand va fi
sunata, deoarece lentilele sunt de comanda speciala.

3.4 Montarea şi adaptarea ochelarilor

In optica, lentila este o piesa realizata dintr-un material transparent ( sticla, material
plastic ), cu doua suprafete opuse in general in curbe, folosita singura sau impreuna cu
alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina si a forma imagini ale
obiectelor. Lentilele se bazeaza pe fenomenul de refractie a luminii , adica schimbarea
directiei de propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent in altul. In
limba romana cuvantul “ lentila “ provine din franceza, unde lentilele inseamna initial o
linte ( o planta ale carei seminte au o forma plata usor bombata), iar apoi a fost folosit
si pentru a desemna piesa optica avand aproximativ aceeasi forma.
Verificarea lentilelor se face asfel :
- verificarea dimensiunilor liniare – grosimea la centru si diametrul lentilelor
slefuite se masoara cu sublerul, micrometrul sau cu comparatorul cu cadran, in functie
de toleranta cotelor nominale. Grosimea la centru a lentilelor polisate se masoara cu
micrometrul cu varfuri sau cu comparatorul cu cadran. Uniformitatea grosimii la
margine ofera indicatii asupra centrarii lentilelor.
- verificarea razelor de curbura – razele de curbura ale suprafetelor slefuite se pot
verifica cu urmatoarele aparate : dispozitive de rodat, sabloane la raza si cu ajutorul
comparatoarelor cu cadran montate in inele sferometrice.
- verificarea acuratetei suprafetelor polisate – suprafetele polisate se verifica cu o
lupa cu puterea de 6 …8X, observandu-se defectele de acuratete ca : puncte,
zgarieturi, portiuni neprelucrate,
- centrarea lentilelor – se verifica cu un aparat pentru controlul centrarii.
- verificarea parametrilor optici – parametrii optici ai pieselor optice se verifica
in laboratoarele de masuri optice. In acest scop, se folosesc standuri optice, in
dotarea carora intra autocolimatoarele, lunette, microscoape, alte aparate si
focometre, refractometre, sferomete .
Inainte de a fi lentila montata in ochelar se verifica daca lentila nu prezinta defecte,
cum ar fii : zgarieturi, lipsa centrului focal, puncte, defecte de la aplicarea stratului
antireflex. Apoi lentila se pune la frontifocometru si se verifica daca lentila corespunde
ca dioptrie si se centreaza.
Dupa aceasta operatiune se scaneaza forma ramei, se ventuzeaza lentila si se
pune in masina de slefuit automata 3D.
La masina de slefuit automata se introduc date cum ar fi :
- tipul de lentila : sticla, plastic, polycarbonat, bifocal, progresiv
- tipul ramei : plastic, metallic
- distanta pupilara a pacientului ( pentru aproape sau departe )
- deschizatura ramei
Dupa ce s-a slefuit prima lentila se pune in ochelar. Daca rama este metalica se
desface surubul de prindere cu o surubelnita, se pozitioneaza lentila in ochelar si
se strange surubul, daca rama este din plastic se incalzeste la un aparat ce sufla
aer cald si se preseaza lentila in ochelar. Acelasi procedeu se face si pentru
celalalt ochi.
Dupa ce sau slefuit lentilele si sau introdus in ochelar, se verifica daca nu sau
zgariat lentilele in timpul montarii.
Operatia de montare a lentilelor in ramele de acetat presupune incalzirea usoara a
ramei si introducerea prin usoara fortare a lentilelor, fara a tensiona lentilele. Dupa ce
s-au verificat ochelarii si pacienta a confirmat ca se simte bine, s-au eliberat atat
ochelarii, tocul si laveta speciala, un ghid de utilizare al ochelarilor, reteta de ochelari
cu dioptriile prescrise, plicurile lentilelor comandate, cu tratamentele si indicele de
refractie ales.
Pentru adaptarea ochelarului am procedat astfel: un mic aranjament la capetele,
bratelor ramei, astfel incat ochelarul sa nu alunece pe nas.
I-am recomandat, pe viitor, folosirea lentilelor de contact ,,Pure Vision Toric’’,ce vor
inlocui ochelarii in diverse ocazii.

3.5 Consilierea clientului purtător de ochelari

Pentru a se putea bucura de ochelari un timp cat mai indelungat este bine să urmati
indicatiile urmatoare:
• Spalaţi ochelarii sub un jet de apa călduţa si cu o picatura de sapun lichid. Clătiţi-i
bine cu apa curata. Stergeti-i cu o laveta curata si moale. Aceasta va preveni ca
suprafata lentilei sa fie distrusa de particulele mici de praf.
• De fiecare data cand nu purtati ochelarii ar trebui sa fie pastrati intr-un toc pentru
ochelari (preferabil tare).
• Pastrati ochelarii departe de temperaturi foarte ridicate, cum ar fi pe bordul masinii
parcate în soare.
Doamna Mihai a parasit optica noastra multumita de calitatea serviciilor oferite si
incantata de noul sau look.
Peste 12 luni doamna Mihai Georgiana va reveni la controlul oftalmologic pentru
verificarea dioptriilor.
 CAPITOLUL IV

PLANUL DE AFACERI

Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea bugetului de
start. Acesta include acele costuri care sunt necesare o singura data , cum ar fi:
renovarea spatiului aferent cabinetului de optica medicala, compartimentarea spatiului,
dotarea cu echipamentele si aparatura necesara, depozitul pentru marfa, amplasarea
mobilierului, etc.
Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli :
- personal (costuri de angajare);
- taxe legale si profesionale;
- licente si permise;
- echipament;
- asigurari;
- aprovizionare;
- publicitate si promovare;
- salarii si prime;
- contabilitate;
- venituri;
- utilitati;
- cheltuieli neprevazute.
Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti
incepi afacerea. Bugetul operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor,
costurile la care te astepti si cum esti pregatit sa faci fata acestor cheltuieli. Bugetul
operational trebuie sa includa de asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau
sase luni de operare. El trebuie sa asigure urmatoarele cheltuieli: chirie, depreciere,
plata imprumuturilor, datorii, subscriptii, onorarii, reparatii, taxe, personal, etc.
Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului, pe care le vei folosi,
sunt incluse de obicei tot in aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti
dezvolti singur sistemele de inventar si de contabilitate, consulta un specialist in
finante, pentru a a intelege fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in
finante te poate asista la dezvoltarea acestei parti a planului de afaceri.

SC DANIOPTIC SRL GALATI este o societate comerciala, avand ca obiectiv

principal al ativitatii: montarea si vanzarea ochelarilor de vedere , ochelarilor de soare,
lentile de contact terapeutice, cosmetice si cu dioptrii , tocuri pentru ochelari de vedere
si de soare, solutii pentru lentile aeriene si de contact, lavete de sters ochelarii, snururi
pentru ochelari, clip atasabil pentru conducul pe timp de ceata, etc.
Produsele sunt:
• rame pentru ochelari de vedere si ochelari de soare produse de diferite firme
( AMC, Rhein Vision, Ditu, Optic Partner, INTEROPTIK),
 • lentile procurate de la furnizori specializati in domeniu (Essilor, Zeiss, Hoya,
Rhein Vision, Optic Partner, Interoptik).
Ochelarii de soare au lentile testate oftalmologic, au filtru polarizant si protectie UV.

POZITIA PE PIATA

Produsul intra pe piata, sub deviza: ,, Avantajele fata de restul de competitori sunt
date de oferirea unui produs mai bun la un pret avantajos avand in vedere
competitivitaea din jur”.
In acest caz cumparatorii vor fi personae cuprinse de la cea mai frageda varsta pana
la adanci batraneti ,tinand cont ca pot avea nevoie de ochelari si copii mici si batrani la
90 ani.

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

Imbunatatirea gamei de produse deja existente, preturi accesibile asa incat sa

atragem clientii cu produse de cat mai buna calitate pentru a spori vanzarea produselor
noastre si de a fi cat mai multumiti clientii.

DESCRIEREA SOCIETATII

SC DANIOPTIC SRL GALATI cu un capital social de 200 Lei a fost infiintata la

14.05.2012 si este inregistrata la registrul comertului.
Este o societate cu raspundere limitata si face parte din categoria intreprinderilor mici
Este proprietate cu asociat uni: - DIMA CRINA.
Obiectivul principal al companiei este realizarea a cresterii volumului activitatii si
implicit a profitabilitatii .
Pe baza cunostintelor dobandite ,strategia viitoare a afacerii va fi una de diferentiere
calitativa fata de oferta concurentei .
Scopul societatii SC DANIOPTIC SRL GALATI este satisfacerea necesitatilor
populatiei din zona IREG a orasului Galati .
Pentru realizarea scopurilor propuse, societatea va practica urmatoarele genuri de
activitate:
 Prescrierea retetelor pentru ochelari de vedere si lentile de contact;
 Consilierea clientilor in vederea alegerii tipului de rama si lentile cat mai
potrivite;
 Montarea ochelarului dupa reteta clientului;
 Montarea lentilelor in ramele clientului;
 Vanzarea ochelarilor de soare;
 Recomandarea diferitor tipuri de lentile de contact (monofocale, progresive,
cosmetie sau terapeutice);
 Ajustarea ochelarilor dupa caz;
 Reparatii de ochelari unde este cazul;
 Garantia calitatii.
PRODUSELE SI SERVICIILE

Ochelarii care vor fi montati de catre societatea noastra vor satisface gusturile
clientilor .
Vom urmari ca serviciile sa fie de cea mai buna calitate.

AMPLASAMENTUL SOCIETATII

Societatea SC DANIOPTIC SRL GALATI isi are sediul in judetul Galati, strada Ion
Creanga, nr.45 si este amplasata la soseaua principala a zonei IREG.
Tinand cont ca societatea are un personal amabil si cu experienta, iar serviciile sunt
ireprosabile, speram sa fie o afacere profitabila.
Alte avantaje:
• loc de munca placut si curat;
• conditii de lucru normale;
• program de lucru de 8 ore;
• salariu motivant;
• respect angajat- angajator si invers;
• respect fata de client.

PLANUL DE MARKETING

PIATA

Toate categoriile de clienti cu probleme sau fara probleme vizuale .

Din studiul facut piata aleasa este o piata in crestere .
In raza prevazuta de firma noastra nu mai sunt alti mari producatori.Prin combinatia
pret-calitate speram sa cucerim un segment cat mai mare din piata vizata .

 SEGMENTUL DE PIATA URMARIT

Clientii potentiali ai societatii sunt persoanele de toate varstele incepand de la copii noi
nascuti pana la batrani de orice varsta .

 CONCURENTA
Tinand cont ca pe raza noastra nu mai exista alti concurenti, totusi incercam sa
atragem clientii prin :
 Servicii de inalta calitate;
 Preturi mici ,acceptabile pentru orice categorie de oameni;
 Reclame

STATEGIA VANZARILOR
Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va adopta o strategie
indreptata spre:
• Ridicarea calitatii produselor
• Montarea ochelarului cat mai correct
• Aducerea ,procurarea de rame cat mai bune si a lentilelor de cea mai buna calitate

STRATEGIA DE DISTRIBUTIE

Pentru inceput comenzile sunt mici, acestea majorandu-se odata cu raspandirea

imaginii si afirmarea pe piata.BProdusele firmei vor fi distribuite direct clientilor.

POLITICA DE PRET

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elemente proprii, reesind din
costurile de productie , din alte cheltuieli.Se preconizeaza stabilirea preturilor la un
nivel mai jos la pensionari varstnici si persoanele cu diferite probleme materiale.

PROMOVAREA SI RELATIILE PUBLICE

Reclama produselor si serviciilor prestate va fi efectuata prin intermediul retelei

massmedia, foi volante, standuri luminescente.
Dupa ce ochelarii au fost montati la comanda clientului, in obligatiile firmei intra
intretinerea, reparatia in caz de deteriorare din cauza firmei si oferirea de garantie pe o
perioada de timp.

PLANUL OPERATIONAL

Furnizorii sunt in numar mare din diferite tari si asigura aprovizionarea cu materie
prima a societatiii.
Marfa provine din Germania, China, Italia si Romania.
Vor fi obtinute toate avizele necesare bunei desfasurari a activitatii firmei.

ORGANIZAREA PRODUCTIEI

Aprovizionarea trebuie sa tina evidenta materiei prime intrate si iesite nu trebuie ca

societatea sa ramana descoperita.
Se preconizeaza ca societatea va lucra 70-74 ore pe saptamana .
Medicul autorizat pentru consultatii va lucra 4 ore pe saptamana.

PLANUL MANAGERIAL

Firma va fi condusa de toti asociatii in dependenta de cota parte a fiecaruia la

capitalul social. Asociatii vor coordona intreaga activitate, se vor ocupa direct de
problemele firmei. Cei trei actionari vor avea fiecare stabilit unde si cum se vor ocupa
de firma .
Salariul asociatilor cat si angajatilor va fi alcatuit din salariul fix cat si un commission.
Astfel asociatii vor primi un salariu de 1500lei pe luna .
Persoanele angajate care vor fi zilnic la societate si se vor ocupa de comenzi vor
primi un salariu de 1250 lei.
Managerul si contabilul firmei asigura controlul societatii, al legalitatii operatiunilor
desfasurate.

NECESARUL DE FINANTARE

Necesitatile financiare totale pentru deschiderea afacerii constituie 300.000 lei , in

care:
 10.000 lei pentru amenajarea spatiulu;
 250.000 lei pentru aparatura;
 10.000 lei pentru mobilierul din societate;
 30.000 lei pentru aprovizionare cu marfa.
Creditarea a fost facuta de catre fiecare asociat in parte , fiecare venind cu cate o
suma de bani.
Societatea SC DANIOPTIC SRL GALATI este societate platitoare de impozit 3%
microinteprindere. Fluxul de numerar ne demonstreaza ca societatea are capacitatea
de a face fata costului finantarii. Rambursasrea creditului si plata dobanzii pentru un
imprumut bancar sau plata dividentelor pentru un raport de capital social. Numarul de
ani de viata economica a investitiei este de cinci ,luind in considerare durata de viata a
utilajelor cu ajutorul carora se realizeaza produsele firmei.
In urma acestei analize financiare putem spune ca proiectul de afaceri este unul
viabil, acceptabil.
Profitul obtinut ii va permite societatii sa-si onoreze obligatiunile sale atat fata de
banca cat si fata de buget, precum si s- a acumuleze resurse financiare necesare,
incepand cu anul III de exploatare,pentru extinderea afacerii in viitorul apropiat.
 BIBLIOGRAFIE

 Optica – autori I .I. Popescu, Ed SE 1989;

 Optica fiziologica – autori M. I. Baritz, Ed. Infomarket 2002;
 Utilajul si tehnologia mecanicii fine si a opticii – manual pentru licee cu profil
mechanic- autori M . Grosu, G. Stoian, Ed. 1989;
 Optica tehnica – autori N. Dumitrescu, ed 2000;
 Aparatura biomedicala – autori P . Borza, I. Matlac, Ed. Tehnica 1996;
 Oftalmodex – autor P. Vlad, Ed. All 1999;
 Materiale biocompatibile- autori D. Bunea, Ed Bren 1998;
 Suporturi de curs;
 Surse internet.
 ANEXE

ANALIZATORUL VIZUAL

FIG. 1 OCHI NORMAL

FIG. 2 OCHI CU ASTIGMATISM

FIG. 3 OCHI HIPERMETROP

FIG. 4 OCHI MIOP