Sunteți pe pagina 1din 77

SPECIALIZAREA:Tehnician Optometrist

TEMA PROIECTULUI



ANALIZA VICIULUI DE REFRACTIE, METODE SI MIJLOACE DE TESTARE, ALEGEREA LENTILELOR SI ELABORAREA
TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE, MONTAJ SI ADAPTAREA OCHELARULUI, PENTRU URMATOARELE CARACTERISTICI:

Viciu de refractie: ASTIGMATISM MIOPIC COMPUS

OD : sph -1,00 cyl -0,75 ax 90

OS : sph -1,25

DI in VA = 63 mm

Varsta:29 ani

Sexul: F







CUPRINS

Memoriu explicativ;

Capitolul 1 Prezentarea cabinetului de optometrie:

1. 1. Dotari necesare;

1. 2. Teste optometrice;

1. 3. MTSM si PSI in cabinetul de optometrie;

Capitolul 2 Prezentarea sistemului oculo motor:

2. 1. Partile componente ale ochiului uman;

2. 2. Fiziologia ochiului uman;

2. 3. Patologia ochiului uman;

Capitolul 3 Miopie:

3. 1. Descrierea problemei;

3. 2. Metode si mijloace de testare;

3. 3. Metode si mijloace de ameliorare;

3. 4. Consecintele necorectiei;

3. 5. Tipul compensarii;

Capitolul 4 Tehnologia de executie a ochelarului:

4. 1. Partile componenete ale ochelarului de corectie;

4. 2. Tehnologia de executie a lentilelor de corectie;

4. 3. Tehnologia de executie a ramelor de ochelar;

4. 4. Verificarea lentilei inainte de montare;

4. 5. Etapele montarii lentilelor in rama de ochelar;

Capitolul 5 Studiu de caz;

Capitolul 6 Ocelarul prescris:

6. 1. Prescriptia ochelarului;

6. 2. Lentila necesara corectiei problemei vizuale din tema;

6. 3. Calculul lentilei;

6. 4. Rama de ochelari;

6. 5. Montarea si adaptarea ochelarului;

Capitolul 7: Studiul economic:

Bibliografie

MEMORIU EXPLICATIV





DEFINIREA

Optica este stiinta despre lumina si despre interactiunea acesteia cu materia. Ea poate fi impartita in
domenii distincte in functie de fenomenele specifice pe care le studiaza si acopera un domeniu foarte larg,
domeniu strans legat de alte discipline cum ar fi de exemplu: electronica, mecanica, fizica, atomica si alte domenii
si stiinte. Din punct de vedere practic rezultatele cunoasterii trebuie corelate in functie de scopul urmarit. Nivelul
opticii aplicate este o expresie a nivelului tehnologic atins. Insa in punctul de vedere al tehnicii iluminatului,
lumina este acea parte a radiatiei electromagnetice care produce oamenilor senzatia de vedere (senzatia vizuala).
Pentru multe alte scopuri practice, lumina poate fi definita ca un anumit fel de radiatie electromagnetica.

CLASIFICARE

Optica poate fi impartita in trei domenii distincte in functie de fenomenele specifice pe care le studiaza. Din
punct de vedere practic rezultatele cunoasterii trebuie corelate in functie de scopul urmarit.

Clasificarea se face astfel:

v Optica geometrica, studiata in anul intai, bazata pe conceptul de fascicul ingust sau raza de lumina, fara
sa se preocupe de natura luminii. Este partea care studiaza fenomenele luminoase folosind notiunea de raza de
lumina si aplicand legile refractiei si reflexiei in ipoteza simplificatoare.

v II. Optica (fizica) ondulatorie bazata pe conceptul de unda, si care se ocupa cu studiul fenomenelor
rezultate din interactiunea lumina - lumina, sau altfel spus cu studiul proprietatilor radiatiilor electromagnetice ca
fenomene ondulatorii.

v III. Optica cuantica sau fotonica, bazata pe conceptul de cuanta de lumina(natura cuantica a luminii)si
care se ocupa cu studiul fenomenelor rezultate din interactiunile, lumina substanta sau altfel spus cu studiul
luminii din punct de vedere energetic, emisia, propagarea si absobtia facandu-se prin cuante de energie capabila
sa interactioneze cu substante.

Unii autori Unii autori impart optica doar in doua parti cea geometrica si cea fizica.



ANALIZA DOMENIILOR:

Optometria oftalmica se ocupa de investigarea functionarii sistemului vizual, evindentierea problemelor,
analiza rezultatelor pe baza carora se face recomandarea metodelor si mijloacelor de ameliorare a functionarii in
vederea obtinerii confortului vizual in legatura cu nevoile subiectului. Realizarea unui confort vizual optim al unui
subiect examinat este principalul obiectiv al optometristului.

Optica geometrica isi propune sa prezinte viitorilor tehnicieni optometristi, cele mai importante aspecte
utilizate in practica optometriei oftalmice. Ea este importanta pentru un optician medical, intrucat aceasta parte a
opticii reprezinta o prima aproximatie care serveste la studiul opticii tehnice

si constructiilor de aparate optice. Optica geometrica se bazeaza exclusiv pe notiuni de raza de lumina si fascicule
de lumina, care se considera ca se propaga rectiliniu atunci cand trec printr-un mediu transparent si omogen. Tot
in cadrul opticii geometrice se studiaza intensitatea luminii si alte marimi legate de aceasta, precum si metode
pentru masurarea lor.

Implicatiile sociale ale opticii sunt numeroase. Prin legatura sa cu forma de precepere vizuala informatiilor
despre lumina inconjuratoare, prin instrumentele stiintifice de mare finete pe care le ofera, optica joaca un rol
deosebit in viata cotidiana.

Specialistul optometrist, avand la baza cunostintele tehnice,tehnologice,de anatomie si fizio-patologie,
computere si alte specializari conexe, se poate adapta usor la noile cuceriri ale stiintei si tehnicii prin utilizarea
noilor metode, instrumente aparate si tehnologii.



De aceea si tara noastra s-a aliniat la aceste cerinte imperioase ale dezvoltarii activitatilor de diferite
domenii, incercand sa adopte aceleasi strategii ale Comunitatii Europene in ceea ce priveste profesia de
optometrist.





Capitolul 1. Prezentarea cabinetului de optometrie

1. 1. Dotari necesare

Cabinetul de optometrie trebuie sa fie alcatuit din macar doua incaperi: Sala de primire si cabinetul de
consultatie. Sala de primire a pacientilor trebuie sa aiba aspectul unei camere pentru invitati decat a unei camere
profesionale. Mobilierul este preferabil sa fie din pal melaminat pentru o mai usoara intretinere si de asemenea
este si mai ieftin. In camera trebuie sa existe scaune pentru o persoana dar si fotolii pentru trei persoane. Pentru
copii este bine sa existe masute rotunde, scunde si scaune corespunzatoare destul de solide si asezate spre
colturile camerei. Capacitatea salii de primire este cam de 8 locuri pentru un post de testare.

In cabinetul de consultatii in primul rand trebuie sa existe echipamentul necesar pentru examenul initial:

v Oftalmoscop de mana;

v Oftalmoscop binoculat indirect;

v Disc Placido;

v Prisma variabila;

v Lampa stilou;

v Skiascop;

v Cilindru incrucisat;

v Lampa simpla.

Pentru examenul amanuntit este necesar un echipament complet care in general se compune din;

v Unit oftalmologic, avand in componenta:-Biomicroscop cu lampa cu fanta;

-Oftalmometru;

- Foropter;

- Proiector de teste;

-Oftalmoscop;

-Skiascop;

-Lampa pentru iluminat;

v Refractometru vizual sau Autorefractometru;

v Polatest;

v Tablouri cu teste pentru aproape si pentru departe;

v Trusa de lentile pentru testare subiectiva;

v Echipament pentru campimetrie si Perimetrie;

v Teste pentru vedere in culori;

v Echipamnt pentru adaptometrie;

v Echipament pentru testarea sensibilitatii la contrast;

v Sinoptofor,Ambliofor;

v Teste de dislexie.

Ultimele sase echipamente mentionate sunt necesarenumai intr-un laborator specializat pentru ambliopie
si testarea aptitudinilor vizuale.

Cabinetul de consultatii trebuie deasemenea sa il faca pe pacient sa fie degajat. Ideal ar fi lungimea salii sa
fie de circa 7 metri, spatiul afectat trebuie sa asigure examinatorului posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului
pacientului si sa poata fi rabatat spatarul scaunului pentru anumite examene specifice. Trebuie sa se asigure
distanta standard de la pacient la tabloul de teste-5m. Echipamentul trebuie sa fie complet pentru genul de
testare si aranjat ca pacientul sa faca minimul de deplasari. Din motive optice suprafetele echipamentelor trebuie
sa fie de culoare inchisa sau mate, negre, gri inchis. Astfel se reduc reflexele pe suprafete, pacientul si
examinatorul nu sunt jenati.

Suprafetele cromatesi culorile pastel,din spitale se evita.

Iluminarea in cabinetul de testare trebuie sa fie predominant, artificiala si cu intensitate controlabila. Este
esentialca in camera sa se facadestul de intuneric, pentru a se putea folositehnici de oftalmoscopie indirecta
adaptometrie, perimetrie in intuneric. De dorit ca pentru astfel de teste sa existe camera speciala. Accesul pentru
examinator si pacient in cabinet trebuie sa se faca, daca se poate, pe usi diferite. Din sala de asteptare nu trebuie
sa se vada interiorul cabinetului, cand usa acestuia este deschisa; ar fi necesar un coridor intre sala de asteptare si
cabinet.

In cabinet trebuie sa existe si o chiuvetapentru spalarea mainilor examinatorului.

Este necesar sa existe si o oglinda in cabinet pentru ca pacientii sa-si aranjeze parul si hainele dupa
terminarea testelor. In cabinetele in care se fac adaptari de lentile de contact oglinda serveste ca pacientul sa
invete aplicarea acestor lentile pe ochi. In acest spatiu trebuie sa fie create, conditii pentru aspectarea corneeicu
lampa cu fanta dupa ce s-a instilat floresceina, in lumina ultravioleta sau violet.



1. 2. Teste optometrice



Examenul analitic functional reprezinta pentru optometrist(examinator) activitatea de informare asupra
naturii deficientei de vedere reclamate de pacient asupra caracteristicilor fizice si psihice si starii de sanatate ale
acestuia si asupra mediului in care traieste, a nevoilor vizuale corespunzatoare cu activitatile sale. Examenul
analitic functional este compus din mai multe etape:

v Istoria vizuala

v Starea de sanatate

v Aparenta fizica

v Aparenta psihologica

v Caracteristici antropometrice

v Chestionare-istoria cazului

v Analiza nevoilor vizuale

v Fisa antropometrica a cazului.

Studiul analitic al functiilor vizuale se face prin evaluarea focalizarii. Aceasta se realizeaza printr-un examen
vizual in care sa se includa functionarea binoculara si identificarea. Examenul se face intr-un local rezervat in acest
scop care sa satisfaca unele recomandari. Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara si simpla, sa nu sugereze un
anumit raspuns asteptat. La testul bicrom se va intreba:

caracterele negre sunt mai clare pe fond rosu sau verde?. Se noteaza toate raspunsurile si comportamentele
pacientului se iau in considerare, chiar daca nu par sa fie in raport cu determinarea formulei optice; fiecare test
trebuie realizat fara a cauta in mod sistematic o valoare de compensare.

Valoarea de compensare va fi stabilita in momentul in care se compara comportamentele notate fata de
diferitele teste. Optometristul trebuie sa ramana neutru fata de comportamentele observate, chiar daca se poate
sa para aberante.

Testele optometrice sunt:

1. oftalmoscopie

2. keratometrie

3. skiascopie

4. testul subiectiv

5. punctul proxim de convergenta

6. amplitudinea de acomodare Donders

7. rotatii monoculare

8. rotatii binoculare

9. testul de orientare ochi-mana

10. fixari sacadate

11. fixari aproape departe si departe-aproape

12. coarda Brock

13. foria laterala pentru departe

14. foria verticala (vederea departe)

15. fuziunea imaginilor(vederea departe)

16. vederea stereoscopica(vederea departe)

17. coordonare ochi mana(cederea departe)

18. flexibiliatea acomodativa

19. testul Dvorine pentru vederea in culori

20. adductie la vederea departe

21. forie verticala si ductiuni verticale la vederea departe

22. convergenta relativa pozitiva

23. rezerva pozitiva de fuziune

24. convergenta relativa negativa

25. rezerva negativa de fuziune

26. acomodare ralativa negativa

27. acomodare relativa pozitiva

28. reflexul pupilar

29. urmariri oculare

30. test worth

31. perimetrie

32. campimetrie

33. discriminarea detaliilor

Testul de orientare ochi- mana.



Testul are ca scop evaluarea posibilitatii de orientare vizuala a mainii;

Se foloseste un izvor luminos punctiform(bagheta sau creion).

Tinta se plaseaza in planul median la nivelul ochilor, la distanta de 400 mm de pacient. Acestuia i se obtureaza
unul din ochi cu un carton(12x18 cm ) iar pacientul trebuie sa arate tinta cu degetul aratator al celeilalte maini(de
ex.cu mana stanga tine cartonul opturator si acopera OS cu degetul mainii drepte atinge tinta. Apoi schimba
ochiul si mana). Normal este tintirea corecta a izvorului lumninos.

Miscarea tintei trebuie sa fie rapida. Daca subiectul are ambliopie sau fixare excentrica va avea dificultati sa
atinga tinta. Se noteaza: exactitatea fixarii cu OS, exactitatea fixarii cu OD, ezitarile si erorile de indicatie a tintei.

Testul de Rotatii binoculare



Testul are scop evaluarea miscarilor oculare in conditiile fixarii binoculare a tintei mobile; se foloseste un
izvor punctiform luminos , tinta se fixeaza in fata pacientului la distanta de 900 milimetri. Aceasta se misca in
spirala , incepand de la aproximativ 300 mm si ajungand dupa 5 rotatii la diametrul de 900 mm, cu viteza
constanta de o rotatie la 3 secunde. Tinta se misca odata in sens orar si apoi in sens antiorar. Se urmareste rotatia
globilor oculari pentru a depista eventualele sacade sau regresii. Se instruieste subiectul sa nu miste capul in
timpul urmaririi.

Normal miscarea de urmarire este regulata continua. Se noteaza caracterul miscarilor, pozitia zonelor in
care apar eventualele sacade dupa sensul orar pentru ambii ochi. Se noteaza eventualele dificultati de urmarire.

Testul Dvorine pentru vederea in culori



Scopul testului este evidentierea anomaliilor severe ale vederii culorilor. Se foloseste stereograma DVS-8 si
DVS-9(keystone V.C) si stereoscopul fiind reglat la infinit. Pacientul trebuie mai intai sa vizioneze stereograma
DVS-8 . El trebuie sa recunoasca numele din cele trei suprafete circulare. Daca sunt identificate cel putin doua
numere nu exista anomalii severe dar daca subiectul identifica doua un numar sau nic unul inseamna existenta
orbirii la culoare. Pentru cazul profesia pacientului are nevoie de o vedere buna in culori, se recomnda
examinarea suplimentara cu teste speciale. Daca testul DVS 8 este reusit, subiectul va examina DVS-9. Daca in
aceasta stereograma se identifica corect cel mult un numar inseamna ca subiectul are o anomalie a vederii
culorilor mai putin severa.

Testul foria verticala (vedera departe)



Testul are ca scop evaluarea hiperforiei si a variatiei ei.

Se foloseste stereograma speciala DVS-1 (Keystone )

Pacinetul trebuie sa priveasca stereograma prin stereoscop si sa spuna ce vede.

Stereograma are in stanga o linie orizontala alba, si in dreapta simboluri rosii. Pacientul este intrebat ce
vede: linia alba , gruparea de linii rosii, linia si simbolurile in acelasi timp, prin ce simbol trece linia, se vede tot
timpul linia si simbolurile.

Daca subiectul raposteaza ca vede cand linia, cand simbolurile,inseamna neutralizare alternativa. Daca linia
apare mai sus de cercul rosu, inseamna hiperforie de ochiul drept(OD) daca apare mai jos, insemna hiperforie de
ochiul stang(OS).

Se noteaza prezenta unei deviatii, stabilirea raportarilor, prezenta unor eventuale neutralizari;

In absenta stereoscopului se foloseste testul nr. 12.

Testul fixari sacadate (monocular)



Testul are ca scop, evaluarea miscarilor oculare;

Se utilizeaza 2 tinte diferite: bagheta cu varf rosu si verde, sau doua surse punctiforme de lumina de
culoare diferita; se optureaza ochiul dominant; cele doua tinte sunt asezate in plan frontal in fata ochiului liber, la
un metru. Distanta intre tinte este de circa 600mm in plan median. La comanda subiectul schimba repede fixarea
de la o tinta la alta. Perioda schimbarilor este de o secunda. Se fac cateva treceri in planul orizontal apoi se fixeaza
tintele in acelasi plan frontal si se comanda fixari succesive in acest plan.

Cap.2 Prezentarea sistemului oculo- motor

2.1 Partile componente ale ochiului uman

Globul ocular este o formatiune aproape sferica ,situata in partea anterioara a orbitei , cu un diametru de
aproximativ 25-26 mm.

Polul anterior corespunde centrului corneei, iar cel posterior se afla intre papila si macula .

Linia ce uneste cei 2 poli este axul optic al globului ocular .

Linia vizuala este linia ce uneste obiectul potrivit si macula trecand prin centrul optic al ochiului.

Intre cele doua axe se formeaza un unghi alfa de 5 grade

Globul ocular este format din trei straturi suprapuse care formeaza peretele lui si din medii transparente .

Cele 3 straturi sunt:

-stratul fibros

-stratul vascular

-stratul nervos(retina)

STRATUL FIBROS formeaza invelisul protector al globului ocular .este format din sclera si cornee.

Sclera reprezinta cea mai mare parte a invelisului axterior ,cca.56.

E formata din tesut fibros dens , este dura, inextensibila la adult, are culoare alb sidefie si nu e strabatuta razele
luminoase . Are o grosime de cca.1mm. La nivelulpolului sau posterior prezinta un canal conic prin care iese
nervul optic.

CORNEEA este partea anterioara a stratului fibros .Are rol protector si optic.

Este mai groasa la periferie decat la centru.

Diametrul orizontal este mai mare decat cel vertical.

Nu prezinta vascularizatie.

Nutritia se face din trei surse :-vasele limbului sclero corneean

-umoarea apoasa

-filmul lacrimal

Zona de trecere dintre cornee si sclera se numeste limbul sclero-cornean.



STRATUL VASCULAR este situat sub sclera, e intens vascularizat si bogat in celule pigmentare .

E compus din 3 parti anatomice si functionale distincte :-irisul

-corpul ciliar

-coroida

Irisul formeaza partea anterioara a uveei; e situat inapoia corneei si inaintea cristalinului si are forma unui
diafragm cu un orificiu in centru=pupila.

Corpul ciliar reprezinta partea mijlocie a tractului uveal si se intinde de la radacina irisului la ora,, serata .In
componenta sa intra2 straturi :-muschiul ciliar(cu rol in acomodatie)

-procesele ciliare(secreta umoarea apoasa)

Stratul nervos ests reprezentat din retina , care este situata intre coroida si corpul vitros.

Captuseste globul ocular de la papila pana la orificiul papilar.

E o membrana foarte subtire ,perfect transparenta .

E aplicata in pozitia sa normala pe coroida prin presiunea exercitata de corpul vitros, fiind aderenta la coroida
numai la periferia sa si este fixata la nivelul marginii papilei nervului optic.

Culoarea rosie-portocalie a fundului de ochi e data de coroida subiacenta care contine numeroase vase si
celule pigmentare.

CONTINUTUL GLOBULUI OCULAR

Intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului se afla camera anterioara

Camera posterioara se afla in spatiul cuprins intre fata posterioara a irisului , corpul ciliar si fata anterioara a
cristalinului. Ambele camere sunt umplute cu umoare apoasa.

Cristalinul este o lentila biconvexa, perfect transparenta si are proprietatea de a-si modifica raza de curbura a
suprafetelor sale in procesul de acomodatie. Este lipsit de vase sanguine.

Corpul vitros este o substanta gelatinoasa care ocupa tot spatiul cuprins intre fata a cristalinului si peretele
globului ocular; reprezinta cca.6/10 din volumul globului ocular.



SEGMENTUL INTERMEDIAR se compune , de fiecare parte din:

-nervul optic

-chiasma optica

-bandeletele optice

-corpiigeniculati externi

-radiatiile optice



SEGMENTUL CENTRAL este situat in scoarta cerebrala a lobului occipital, aria 17 Brodmann.

Ochiul omenesc contine aproximativ 7 milioane conuri si 130 milioane bastonase, foarte neuniform raspandite.
Conurile ocupa mai ales partea centrala a retinei, in timp ce densitatea bastonaselor creste spre periferie. In
partea centrala, putin mai sus de axa optica, exista o regiune numita pata galbena in mijlocul careia se afla o mica
adancitura foveea centralis populata exclusiv de conuri, in numar de 13000 15000. Sub actiunea involuntara
a unor muschi speciali ai ochilului, globul ocular sufera miscari de rotatie in orbita sa, astfel incat imaginea sa se
formeze totdeauna in regiunea petei galbene, cea mai importanta regiune fotosensibila a ochiulu

Un ochi normal, aflat in stare de repaus, are focarul situat pe retina. Din aceasta cauza, pentru obiectele situatea
la infinit (practic, la distante mai mari decat circa 15 m) ochiul formeaza imaginile pe retina fara nici un efort de
modificare a cristalinului.

Apropiind obiectul, cristalinul se bombeaza sub actiunea muschilor ciliari, asa fel incat imaginea sa
ramana tot pe retina. Fenomenul se numeste acomodare. Cristalinul insa nu se poate bomba oricat si de aceea
obiectul poate fi adus doar pana la o anumita distanta minima distanta minima de vedere sub care ochiul nu
mai poate forma imaginea pe retina. Acomodarea ochiului este deci posibila in tre un punct aflat la o distanta
maxima (punctul remotum), care, pentru ochiul normal este la infinit (practic, peste 15 m) si un punct aflat la o
distanta minima (punctul proximum), care pentru ochiul normal este de 1015 cm la tineri si aproximativ 25 cm la
adulti. In mod normal, ochiul vede cel mai bine, putand distinge cele mai multe detalii, la o distanta mai mare
decat distanta minima de vedere si anume la aproximativ 25 cm, numita distanta vederii optime. Tulburari
patologice ale acomodatiei

1. Astenopatia acomodativa oboseala acomodatiei la hipermetrop (fara corectare se trateaza prin
corectie optoca dupa paralizia acomodatiei) sau prezbiop

2. Spasmul acomodativ trebuie purtata lentila de + chiar daca pacientul vede mai bine cu
Paralizia acomodatiei prin tratament cu Atropina.
Culorile

Ochiul poate vedea 7 milioane de culori. Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap .Alte culori sau
combinatii de culori sunt linistitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate mari productivitatea, minimaliza
obosirea vizuala si pot relaxa intreg corpul.

Culoarea regilor era purpuriu. Pentru persoanele importante, se desfasoara covoare rosii. In unele culturi
se credea ca anumite culori aveau puteri energizante sau vindecatoare. De exemplu, o pictura a lui Jan Van Eyeck
(1434) descrie o mireasa in perioada Renascentista.

Purtand o rochie verde ,aratand, astfel dorinta si posibilitatea de a purta copii. Omul Verde era zeul fertilitatii in
cultura celta. Verdele era o culoare sacra pentru egipteni, reprezentand speranta si bucuria primaverii.

VERDE

- este culoarea cea mai odihnitoare pt ochi

- poate ajuta la diminuarea durerii, uneori poare chiar alina durerea cresterii dintilor la bebelusi

- oamenii care lucreaza intr-un mediu colorat in verde are mai putine dureri de stomac

- Cazurile de sinucidere au scazut cu 34% cand podul Blackfriar din Londra a fost vopsit in verde

GALBEN

- Copii plang mai mult in camere galben

- 2.2 FIZIOLOGIA OCHIULUI UMAN

Globul ocular este alcatuit dintro serie de elemente refringente precum;

-corneea

-umoarea apoasa

-cristalinul

-corpul vitros

Sistemul de dioptrici sferici centrati ai ochiului este alcatuit din 4 suprafete dioptrice principale;

1.Fata anterioara a corneei

2.Fata posterioara a corneei

3.Fata anterioara a cristalinului

4.Fata posterioara a cristalinului

Pentru facilitatea studiului opticii fiziologice se obisnuieste sa se asimileze sistemul de dioptri centrati oculari
cu un dioptru echivalent (ochiul redus Donders)cu urmatoarele caracteristici;

-r =6mm

-n =1,337

D =+60

F =23mm

C situat la 17 mm de retina

In mod normal sistemul dioptric ocular permite focalizarea unui fascicol incident de raze paralele venite de la
infinit intr-un focar punctiform situat la nivelul posterior al ochiului pe retina , situatie in care vorbim de
emetropie.

In situatia in care focarul nu se formeaza pe retina, vorbim de ametropii.

Daca focarul se formeaza in spatele retinei este vorba de hipermetropie.

Daca focarul se formeaza inaintea retinei , ochiul este miop.

Daca nu este un focar unic punctiform, ci doua sau mai multe focare liniare , ochiul este astigmat.



AMETROPIILE

Ametropiile sunt tulburari ale refractiei oculare statice . Clinic un ochi este in stare de repaus cand priveste la o
distanta mai mare de 5 m (distanta considerata infinitul oftalmologic).

HIPERMETROPIA

La nastere copii sunt hipermetropi de 2-3 dioptrii; odata cu dezvoltarea copilului, hipermetropia scade progresiv,
ochiul devenind emetrop sau chiar miop.

Hipermetropiile se impart in:

-:mici pana la 3 dioptrii

-medii:intre 3si 6 dioptrii

-mari:mai mare de 6 dioptrii

Corectarea hipermetropiei se face cu lentile sferice convergente( notate cu +,),convexe.

Se prescrie lentila cu cea mai mare valoare dioptrica ce permite cea mai buna acuitate vizuala la distanta de 5 m.

MIOPIA

Ochi mare in care razele formeaza imagini in fata retinei

Clasificare:

Mica: -1 - -3

Medie: -3 - -7

Mare: -8 - -10

Fortissima: > -10

Ochiul miop:

Ochiul miop in functie de determinarea genetica:

Miopie benigna

Miopie maligna (boala)

Complicatriile miopiei sunt legate de alungirea polului posterior al Globului Ocular cu subtierea retinei si a
coroidei, putandu-se produce hemoragii retino-coroidiene.

Cele mai frecvente complicatii sunt legate de fixarea retinei de restul structurilor anatomice: la papila,
macula, oro-serrata.



Complicatii in vecinatatea:

a. papilei: coroidoza miopica peripapilara si conusul miopic subtierea retinei si coroidei in vecinatatea
papilei nervul optic.

b. maculei: dupa 60 de ani bilateral se face o impregnare pigmentara a maculei pata Fuchs, care este
cauza principala de scadere a vederii la miopii in varsta

c. oro-serrata: leziuni predispozante pentru dezlipirea si ruptura retiniana fotocoagularea cu laser
limiteaza dezlipirea de retina

d. Vicii de refractie compuse Astigmatismul

exista un viciu de refringenta intre punctele de pe suprafata corneei ce depaseste o dioptrie

exista un astigmatism fiziologic de pana la 1 dioptrie, determinat de compresia pe care o realizeaza pleoapa
pe cornee compensata de procesul de acomodare.

Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice convergente sau divergente cu un singur meridian activ care
se atasaza perpendicular pe meridianul astigmat.

Astigmatismul este de trei feluri:

a. Simplu intotdeauna un ax este emetrop, al doile ax poate fi hipermetrop astigmatism simplu
hipermetropic sau al doilea ax este miop astigmatism simplu miopic

b. Compus: ambele axe sunt + Astigmatism compus hipermetropic, sau - Astigmatism compus miopic

c. Mixt

Tulburarile fiziologie ale acomodatiei Prezbiopie.

REFRACTIA DINAMICA

Acomodatia asigura vederea clara a obiectelor la diferite distante de ochi. Se realizeaza prin contractia si
relaxarea muschiului ciliar si modificarea curburii cristalinului, favorizata de elasticitatea acestuia.



SPASMUL ACOMODATIEI consta dintr-o contractura permanenta a muschiului ciliar ,
determinand instalarea unei miopii spasmodice.

Se manifesta prin vedere clara de aproape, cu imposibilitatea de a vedea clar la distanta .

Tratamentul consta in corectia ametropiei sau indepartarea substantelor toxice

PARALIZIA ACOMODATIEI consta in paralizia muschiului ciliar, ceea ce face ca ochiul sa ajunga in stare de
refractie statica.

Emetropul constata o diminuare a vederii de aproape; hipermetropul vede rau la distanta si aproape; miopul
este mai putin afectat, ajungand sa vada bine la aproape (miopii mai mari de -3D)

Tratamentul consta in prescriptia de pilocarpina si prescrierea unei corectii optice mai mari cu +3 +4 dioptrii
pentru vederea de aproape (fata de corectia de distanta)

. Presbiopia

Prezbiopia = scaderea puterii de acomodare a cristalinului si corectia optica de aproape in functie de deficitul
acomodarii: citim si scriem la 25 cm., avem nevoie de 4 dioptrii pentru vederea de aproape, la varsta de 45 de ani
puterea de acomodare a cristalinului este de 3,5 d. deficitul acomodativ se corecteaza cu + 0,5 d. pentru vederea
de aproape, iar pentru vederea la distanta NU este necesara.; la varsta de 70 de ani pentru vederea de aproape
sunt necesare + 4 d. daca pacientul a fost emetrop si pentru vederea la distanta sunt necesare + 2 d.

Vederea Stereoscopica

Oamenii si celelalte animale care sunt capabile sa focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect sunt capabile de
vedere stereoscopica, care este fundamentala pt o perceptie mai adanca a lucrurilor. Principiul consta in
prezentarea unei imagini din doua unghiuri , putin diferite, pentru ca apoi ochiul sa contopeasca aceste imagini
intr-o singura imagine tridimensionala.

Una din categoriile de imagini stereoscopice sunt numite autostereograme, care nu necesita intrumente
speciale pt a fi vizualizate, si au putut fi realizare cu ajutorul graficii pe calculator. Doua imagini ,reprezentand
ochiul stang, respectiv drept , sunt suprapuse .Vazuta normal , imaginea rezultata arata ca un model abstract.
Imaginea tridimensionala apare atunci cand ocii privitorului sunt focalizati ,si de exemplu , doua puncte diferite
sunt suprapuse, si se vede numai unul

.

2.3.PATOLOGIA GLOBULUI OCULAR

PATOLOGIA PLEOAPELOR



Anomalii congenitale

Anchiloblefarom=lipsa de deschidere a fantei palpebrale.

Blefarofimoza =deschiderea insuficienta a fanteipalpebrale

Colobomul palpebral=lipsa de substanta, de forma triunghiulara, cu baza la marginea libera a pleoapei.

Ptoza congenitala=caderea, de obicei bilaterala, a pleoapei superioare.

Afectiuni inflamatorii

Inflamatii ale pielii pleoapelor

Impetigo=eruptie buloasa streptococica, localizata si la fata , nari, buze.

Abcesul palpebral=e mai fregvent la pleoapa superioara si se asociaza cu edem important.

Zona zoster palpebrala=eruptie eritemato-veziculoasa unilaterala, localizata pe un teritoriu nervos bine
delimitat. Se asociaza cu leziuni corneene uneori.

Inflamatii ale marginii laterale

Blefarita e inflamatia marginiilibere a pleoapelor , poate fi eritomatoasa , scuamoasa, ulceroasa.

Orjeletul extern este infectia stafilococica a glandelor sebacee Zeiss.Poate fi unic sau multiplu.



Tumorile pleoapelor

Tumori congenitale

Angiomul=tumori vasculare

Tumori benigne

Moluscum contagiosum=tumora de talie mica, cu centrul ombilicat, insotita frecvent de conjuctivita.

Papilomul =tumora senila sau pediculata, mobila pe planul profund.

Tumori maligne

Melanomul malign se poate dezvolta dintr-un nerv preexistent

Epiteliomul pleoapelor este cea mai fregventa tumora a pleoapelor

PATOLOGIA CORNEEI

Anomalii congenitale

Sunt relativ rare .Corneea poate fi mai mica decat normal , sau mai mare . Ambele anomaliise insotesc de
modificari ale refractiei si alte anomalii de dezvoltare a ochiului .

Inflamatiile corneei =keratite

Pot fi :-exogene

-endogene

Cele exogene apar ca urmare a patrunderii agentilor patogeni din mediul extensiv , fie post traumatic , fie prin
propagarea unor procese patologice de vecinatate (conjunctivite, dacriocistite, blefarite)

Cele endogene sunt produse de agenti patogeni ce ajung la cornee pe cale hematogena , nervoasa sau umorala ,
fiind secundare unei stari patologice generale.

Keratita exogena poate avea etiologie alergica, fungica, bacteriana sau virala.

TUMORILE CORNEEI

Acestea pot fi : -benigne (fibromul)

- maligne (epiteliam , sarcom, melanom)

Sunt rare.

Tratamentul este chirurgical in cele benigne se practica extirparea tumorii , in cele maligne se face extirparea
acesteia sau enucleatie.

PATOLOGIA SCLEREI

Este saraca in vase sanguine , de aceea e rar afectata de infectii hematogene.

Inflamatii

Se deosebesc doua forme principale:-episclerita care care intereseaza straturile superficiale ale sclerei si alta care
intereseaza structurile sclerale profunde- sclerita propriu zisa.

PATOLOGIA UVEEI

Din punct de vedere al localizarii proceselor patologice putem imparti uveea in doua portiuni:

Portiunea anterioara, irigata de arterele ciliare anterioare si arterele ciliare lungi posterioare.

Portiunea posterioara , irigata de arterele ciliare scurte posterioare.

TUMORILE UVEEI

TUMORILE IRIENE sunt rare si de obicei benigne. Intre acestea intalnim chisturile si tumorile pigmentare:-nervul
pigmentar si melonomulirian ; irisul poate fi invadat de tumori maligne pornite din corpul ciliar.

TUMORILE COROIDEI pot fi primitive(angiomul, melanomul malign)sau secundare(metastatice, mai ales din
cancerul de san si stomac)

PATOLOGIA CRISTALINULUI

Anomalii congenitale

-de dezvoltare: -afachia =lipsa cristalinului

-microsfero fachia=cristalin mic sferic

-ectopia cristalinului=anomalie de pozitie, de obicei bilaterala si simetrica .

-de transparenta=cataracta congenitala, situata in diferite straturi ale cristalinului(capsulara, zonulara, nucleara,
totala s.a.)

Afectiuni dobandite

Tulburari de transparenta(cataracte)

Se manifesta printr-o scadere a transparentei cristalinului insotita de o scadere mai mult sau mai putin accentuata
a vederii.

Sunt de doua feluri:

-cataracte primitive

-cataracte cu etiologie si patologie cunoscute:-patologica (urmare a unei afectiuni generale), complicata
(urmare a unei afectiuni oculare), traumatica.

PATOLOGIA RETINEI

Anomaliile congenitale ale retinei sunt rare; mai adesea sunt asociate cu anomaliile coroidei.



Inflamatiile retinei

Orice agent patogen infectios sau toxic pote ajunge pe calea vaselor retiniene , dintr-un focar din organism , la
retina si sa produca aici un focar inflamator. Astfel se produc retinitele metastatice in urma emboliilor septice
vasculare ale retinei.


Abcesul metastatic al retinei apare in vecinatatea papilei, sub forma unor pete exsudative, usor proieminente,
si poate duce la panoftalmie.

Uneori se vad si hemoragii, de aspect variat, datorat leziunilor peretilor vasculari.

Tratamentul este vascular si local, combinat cu al afectiunili cauzale.

Degenerescentele retinei

Retinopatia pigmentara

Are mai ales caracter ereditar, cu debut in copilarie.Primele simptome constau in hemeralopie (orbul gainilor). Cu
varsta campul vizual se ingusteaza , devenind tubular, astfel incat pacientii nu se pot orienta in spatiu nici ziua.

Degenerescenta maculara senila

Esenta modificarilor patologice consta la inceput in edem exsudativ format pe fondul aterosclerotic, care se
agraveaza lent.

Dezlipirea de retina

Dezlipirea de retina primara apare fara sa fie precedata de o afectiune oculara aparenta capabila sa provoace
clivajul retinei.

Debuteaza cu tulburari de vedere.

Dezlipirea de retina apare mai ales superior si se intinde progresiv. Globul ocular devine hipoton.

Tratamentuleste chirurgical sau laser si vizeaza producerea unor cicatrici care sa oblitereze ruptura retiniana si
sa realizeze o aderenta intre retina si coroida.

Dezlipirea de retina secundara se instaleaza in urma unor procese patologice care intereseaza diferite
segmente ale globului ocular :-traumatisme

-tumori

-inflamatii

Tumorile retinei pot fi maligne si benigne

PATOLOGIA NERVULUI OPTIC

Anomalii congenitale

Sunt rare , mai ales coloboame. Majoritatea sunt variatii anatomice , fara consecinte functionale.

Inflamatiile nervului optic (nevritele optice)

Nevritele optice sunt inflamatii de origine toxica sau infectioasa ale nervului .

Tumorile nervului optic

Tumorile nervului optic sunt de doua feluri:

-tumori ale tecilor(meningioame), care apar dupa varsta de 20 ani si sunt mai rare,

-tumori ale tesutului nervului optic (glioame), care apar inainte de 15 ani si reprezinta din tumorile acestuia.

Tumorile nervului optic se manifesta prin exoftalmie progresiva , ireductibila , strabism, scaderea acuitatii vizuale
care apare precoce si evolueaza rapid.

Corpii straini

Actiunea corpului strain depinde de marimea , viteza , natura chimica, locul de patrundere si sediul sau. Cand
corpulstrain se gaseste in segmentulanterior al ochiului sau in partea anterioara a vitrosului, el poate fi descoperit
in lumina focala sau la biomicroscop

Cand se afla in straturile profunde (retina, coroida), iar mediile oculare sunt transparente, el poate fi
descoperit la examenul oftalmologic..

Deformari

Miopia este cauzata de lipsa simetriei a globului ocular, sau lipsa abilitatii muschilor oculari de a schimba
forma lentilelor , pentru a focaliza corect imaginea pe retina .Miopia poate fi corectata prin folosirea lentilelor
biconcave. Presbitismul, este cauzat de pierderea elasticitatii ochiului odata cu inaintarea in varsta, apare de
obicei dupa varsta de 50 de ani , si poate fi corectata prin purtarea unor ochelari cu lentile convexe. Strabismul
poate fi corectat pin purtarea unor lentile speciale, dar in stadii avansate, este necesara o operatie asupra
muschilor oculari. Ambliopia este o slabire a vederii, fara o avarie fizica a ochiului, si poate fi cauzata de abuzul de
droguri, alcool , tigari ,sau poate fi cauzate de isterie.

Orbirea

Presiunea pe nervul optic poate cauza orbirea. Desprinderea retinei din interiorul globului ocular poate cauza
orbire, pentru ca retina va iesi din cadrul imaginii formate de lentile. Corectarea permanenta a acestui defect se
face numai prin operatie.

Capitolul 3

3. 1. Descrierea problemei

Astigmatism miopic compus

Astigmatismul este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu este format
dintr-un singur punct, ci dintr-o serie de puncte(devine liniar); fiecare meridian al mediilor optice avand punctul
sau focarul propriu. Astigmatismul regulat este acela in care fiecare meridian are aceasi refractie in orice ce punct
al sau iar trecerea de la refractia unui meridian la refractia meridianului vecin, se face treptat. Meridianul cu
refractia cea mai slaba si cel cu refractia cea mai puternica sunt perpendiculare unul pe celalalt si se numesc
meridiane principale. In conditiile normale meridianul vertical este usor mai bombat ca urmare a turturii ochiului
de catre pleoapa superioara. Acest meridian are o refractie miopica de 0,5 dioptrii determinand astigmatismul
fiziologic compatibil cu vederea .

Dupa refractia meridianelor principale intalnim:

v Astigmatism simplu: un meridian principal este emetrop iar celalalt este hipermetrop sau miop.

v Astigmatism compus: ambele meridiane principale sunt mioape sau hipermetroape , dar de grad
diferit.

v Astigmatism mixt: unul dintre meridianele principale, este miop, iar celalalt hipermetrop.

3. 2. Metode si mijloace de testare

Testele pentru astigmatism sunt:

v Cadranul Parent;

v Testul Raubitschek;

v Mira Foucault si Capriori;

Daca subiectul are astigmatism miopic compus, o lentila divergenta il va aduce in stadiul dorit dar nu trebuie sa se
produca astigmatism mixt, caci acomodarea ar falsifica rezultatele.

Se aseaza apoi in fata ochiului pe langa lentila sferica un cilindru concav cu axa perpendiculara pe directia
de claritate maxima; distanta focala anterioara se apropie de retina cealalta ramanand fixa. Se mareste prograsiv
puterea cilindrului pana la identitate de aspect atestului in toate directiile. Astigmatismul este corectat si
subiectul transformat in miop simplu fara astigmatism. Se modifica usor corectia sferica pentru a transforma
miopul in emetrop cautand sa se obtina acuitate maxima. Se verifica din nou astigmatismul si la nevoie se aduc
modificari cilindrilor.

Testul cu mire si capriori in cazul cand este orientat dupa meridianul cel mai putin miop pare cu liniile unei
mire mai negre ca liniile celeilalte perpendiculara pe prima, liniile capriorilor apar la fel de cenusii. Puterea
cilindrului corector, va fi acea care face ca mirele sa apara identice cu innegrire.

Testul Raubitschok apare cu liniile la fel de negre daca axa de simetrie a testului coincide cu o sectiune
principala a ochiului astigmat. Pentru a controla puterea cilindrului se adaoga o lentila sferica de 0.25 dpt. Liniile
testelor trebuie sa se pastreze la fel de nete. Daca puterea sferica este bine aleasa, adaugand + 0.12 dpt. sau +
0.25 dpt. acuitatea trebuie sa scada usor daca se adaoga 0.25 dpt. acuitatea trebuie sa ramana neschimbata.

3. 3 Metode si mijloace de ameliorare

Aceasta corectie optica se poate face cu:

v Lentile aeriene;

v Lentile de contact;

v Chirurgical (keratotomia cu laser)

1. clasica

2. sleroplastia

3. operatia focala scoaterea cristalinului.



3.4Consecintele necorectiei





Capitolul 4. Tehnologia de executie a ochelarului

4.1.Partile componente ale ochelarului

Ochelarul este un instrument optic,care are rolul de a proteja ochiul sau de a corecta anumite defecte ale
vederii.Este format din rama propriu zisa si doua lentile.Rolul principal al ramelor este de a pozitiona cat mai
corect lentila pe axul optic al ochilor.

Partile comonente ale ramelor executate din materiale plastice.

a).CADRUL

Cadrul, reprezinta partea din fata a ramei de ochelari.Rolul sau este de a fixa lentilele. Trebuie avut grija ca
aceasta sa nu afecteze campul vizual.In unele cazuri cand se tine cont de estetica si moda ,se fac si unele
compromisuri.In figura 2 , este reprezentat desenul de executie al unui cadru(executat din material plastic),
precum si o serie de dimensiuni caracteristice ale acestuia:l1-lungimea totala a cadrului;h1-inaltimea totala a
cadrului; l2-lungimea lentilei masurata fata de linia ochelarului; h2-inaltimea lentilei masurata pe verticala; l3-
latimea seii nazale care poate varia intre 16 si 24mm; l4-lungimea partii de legatura;h3-inaltimea partii de
lagatura; h4-ianaltimea seii nazale; l5-lungimea lentilei; h5-depinde de unghiul 2 alfa si de raza de curbura r; l6-
distanta dintre centrelel optice ale lentilei. Ramele pentru ochelari trebuie sa fie comode,dar in acelasi timp sa
corespunda din punct de vedere medical.

Este foarte important ca rama sa fie astfel potrivita,incat pupila ochiului,aflata in repaus,sa corespunda
cu centrul O. Inaltimea h5, valoarea 2 alfa si raza r asigura un port comod si totodata o asezare corecta din punct
de vedere optic.

Lentila se fixeaza in cadru,intr-un canal cu un unghi de 90 de grade si o adancime de 0,8mm,de obicei in
linia simetrica a grosimii V. Exceptie fac cadrele executate din celuloid cu straturi din care se poate indeparta
eventual un strat sau mai multe prin aschiere.

In cazul cadrului executat din placa de celuloid cu mai multe straturi si diferite culori,prin indepartarea
unor straturi cu scopuri decorative se poate obtine o greutate mai mica a ramei. In fig 3.partea superioara a
cadrului,ramane de grosimea de 4 mm,iar pentru restul cadrului se va indeparta unul sau doua straturi pana la
dimensiunea de 3,4mm. Astfel,locasul pentru lentila va ajunge in linia simetrica a grosimii ce a mai ramas.

Partea de lagatura a ramei,foloseste pentru atasarea bratelor.

Lungimea si latimea ei sunt in functie de marimea bratelor. Partea de lagatura se poate prelucra sub mai
multe forme.

Folosirea mai buna a campului vizual este asigurata de rama perivist . Acest tip de rama,poate avea mai
multe forme. Caracteristica de baza este ca la montarea lentilelor este nevoie de fire de nylon sau suruburi.

Cadrele se pot executa din:celuloid,acetat de leluloza,celuloid cu un strat de acetat de
celuloza,plexiglas,P.V.C.



b).BRATUL

Bratul,ajuta la fixarea ochelarului pe capul purtatorului.Se cunosc multe tipuri de brate,dar tehnologia lor
de fabricatie este aceeasi.Inca de la inceputul executiei,bratul ia forma si marimea apropiata de marimea
finala.Pentru prelucrarea bratelor,se folosesc placi de celuloid cu grosimea de 2-4mm.

La un ochelar ececutat corect,bratul nu atinge tampla,iar pozitia corecta a ochelarului este asigurata prin
intermediul oaselor din spatele urechilor.Latimea bratelor,depinde de latimea partii de legatura a cadrului(locul
unde bratul este asamblat la cadru cu ajutorul balamalelor).Forma bratelor depinde si de lungimea lor.

Punctele dimensionale ale bratului sun : E-punctul urechii;SS-linia bratului;NN-normala la linia bratului;c-
unghiul laturii;Q-centrul balamalei;l-lungimea bratului;g-lungimea partii de siguranta;F-unghiul de inclinare al
partii de siguranta fata de linia bratului

Lungimea bratului se poate indica fie pe total,adica de la centrul balamalei pana la punctul inferior al
bratului L,sau numai lungimea partiala de l;a centrul balamalei Q pana la punctul urechii E.Practic,pentru fiecare
om,in functie de configuratia capului,se poate stabili lungimea bratului corespunzatoare.

Lungimea bratelor variaza intre 125 si 126mm si lungimea portiunii de siguranta intre 25 si 40mm.Bratele
montate la cadru sunt reprezentate in ,undeEE reprezinta punctele urechilor,W latimea capului,t latimea
bitemporala,D unghiul bratului.Bratele pot avea si diferite forme .De obicei in interiorul bratelor de celuloid,
pentru a le mari rezistenta sunt introduse intarituri din metal numite armaturi .Acestea sunt introduse prin
injectare si sunt executate din sarma de alpaca sau alama moale,cu un diametru de 1,5mm.Lungimea lor depinde
de lungimea bratului si intotdeauna mai mica cu 510mm.La unele rame de ochelari,armaturile sunt nichelate
sau aurite.Bratele pot fi executate si din appiflex,un material flexibil care permite o usoara modelare dupa
fizionomia persoanei

29

c)BALAMALELE(SARNIERE)

Cu ajutorul balamalelor,se realizeaza asamblarea bratului la cadru.Se pot executa din alpaca sau alama si pot
varia ca forma si dimensiuni.Balamaua se compune dintr-o parte dreapta si o parte stanga.Pentru asamblare este
nevoie de suruburi.

Sunt balamale care se pot aplica atat de partea dreapta cat si pe partea stanga deopotriva.

Balamalele pot avea latimea de 5,6,7,8 mm.Ele sunt executate din alama,bronz,sau zinc.Pot fi
demontabile(cu surub) sau nedemontabile.Balamaua este prevazuta cu doua gauri avand un diametru de 1,2mm.

Partea care se monteaza pe brat,are o lungime mai mare,iar cea care este montata pe cadru,este mai
scurta, si de asemenea prevazuta cu doua goluri.O balama este corect montata,atunci cand pentru a deschide
bratele trebuie fortata putin,iar cand bratele sunt lasate libere nu cad unul peste celalalt.Suruburile folosite sunt
de tipul M1,2 sau M1,4 si se pot insuruba cu ajutorul surubelnitei.Suruburile trebuie bine stranse,nu trebuie sa se
desurubeze cand se misca bratele.Pentru o prindere mai sigura,se pot folosi piulite.Dupa felul montarii,balamalele
pot fi:ingropate,incastrate,aplicate.

Balamalele ingropate se pot asambla in doua feluri:

v -prin incalzirea balamaleila 80-85 grade celsius si aplicarea ei cu penseta pe locul dorit.

v -prin frezarea unui locas in locul unde se fixeaza balamaua atat in cadru cat si in brat.

Balamaua incastrata face corp cu armatura.Se fixeaza in cadru intr-un locas frezat prin lipire si presare.

Balamalele aplicate sunt nituite cu nituri avand diametru de 2mm si lungimea de 12-14mm.Operatia
cuprinde urmatoarele faze:gaurirea cadrului si a bratului,executarea nitului,fixarea balamalei,nituirea.



d)SAUA NAZALA(PUNTE)

Saua este executata din material plastic.Se poate clasifica astfel:sa normala,sa in unghi,si sa arcuita sau
ondulata.

Ca pozitie fata de cadrul ramei,saua poate fi asezata la mijloc(pe directia liniei ochelarului)sau in partea
superioara.Saua nazala este caracterizata prin trei parametri:raza de varf,sageata(distanta de la linia ochelarului la
marginea inferioara a seii)si baza (latimea seii).

Dupa format saua nazala poate fi:

-cu lungimea mai mare decat deschiderea AB >AB;

-cu lungimea mai mare decat deschidereaAB=AB;

-cu lungimea mai mica decat deschiderea AB<AB.

Cele trei cazuri sunt reprezentate in figura 12,iar in sunt reprezentate diferite forme constructive.Saua
nazala este prevazuta cu doua aripioare.Ele sunt pastile din material plastic de diferite forme in functie d
fizionomia nasului.Aripioarele sustin greutatea cadrului.Ele sunt ansamblate la rama prin lipire,urmand apoi
operatia de finisare.In fig.14 sunt reprezentate cateva tipuri de aripioare.

e).NITURI SI APLICATII METALICE

Niturile se folosesc pentru montarea balamalelor.Ele pot fi simple sau prevazute cu diferite aplicatii
metalice(ornamentate) exacutate din alpaca semidura.Niturile folosite au diametrru de 1,4mm.De obicei ele se
executa mai lungi decat ar fi nevoie,astfel ca dupa montare sa se poate taia1,5-2mm.

Pentru o montare usoara cele doua nituri trebuie sa fie paralele,iar lungimea lor sa fie aceeasi cu a niturilor
simple.

Partile componenete ale ochelarului executate din materiale plastice

Metalul este din ce in ce mai folosit pentru fabricarea ramelor pentru ochelari datorita numeroaselor sale
calitati.

Ramele din metal(alpaca,nichelate,aurite,tombac,duble,otel inixidabil) isi pastreaza culoarea dar isi pot
pierde din stralucire.Aceasta se poate reobtine prin frecare cu o carpa moale.Ramele metalice moderne sunt
usoare si elegante.Cele mai raspandite sunt ramele glazant(cu surub).Avantajul acestor rame este ca forma
lentilei nu este legata strict de forma ramei,iar campul vizual este foarte bun.Dezavantajul lor este insa ca lentila
se poate sparge relativ usor.Ramele glazant actuale,au fost precedate de alte forme mai vechi.Existau rame
formate numai din saua nazala de care erau prinse cele doua lentile si doua brate.Alt tip de rama glazant avea
partea de sus a ramei iar de saua nazala erau prinse lentilele cu cate un surub.Astazi ramele glazant sunt foarte
raspandite,ele se pot adapta la barbati,femei si copii pentru ochelari de corectie sau protectie.Lentilele sunt
prinse de partea superioara a ramei cu cate doua suruburi.

Partea superioara este prevazuta cu doua orificii necesare pentru fixarea lentilelor.Marimea ramei este
data de marimile l1 respectiv l2 din desen.Se poate executa din sarma de alpaca cu un diametru de 1,6 mm.

Pernitele sunt pastile executate din material plastic,iar suportul din metal cu diametru de 1,2mm.

Suportul curbat dupa forma nasului este sudat de partea superioara a ramei.Pernitele sunt turtite lateral si
prezinta pe suprafata lor adancituri pentru o mai buna fixare pe nasul purtatorului.Ele se pot executa din celuloid
sau acetat de celuloza si au diferite forme.

Ramele glazant sunt rame usoare,greutatea lor creste prin montarea lentilelor.

Sportul pernitelor trebuie astfel aranjat,incat rama sa fie bine fixata pe nasul purtatorului.

Bratele din metal sunt foarte usoare,au un diametru de 2,4mm.La un capat sunt prevazute cu o balama,iar
in celalalt capat cu aparatori.Balamalele sunt prevazute cu orificii cu diametru de 0,8mm.La montare balamalele
se nituiesc niturile avand un diametru de 0,7mm.

Anourile au rolul de a proteja lentila si sunt deseori folosite la ramele glazant.Sunt anouri metalice diferite
ca forma dupa marimea si forma lentilei.In partea inferioara se afla un canal cu adancimea de 0,5mm in unghi de
90 de grade.Pe partea superioara sunt lipite mici piese rotunde,cu ajutorul carora anoul este montat la partea
superioara a ramei cu ajutorul unor suruburi.Anourile sunt perechi pentru dreapta si pentru stanga,iar suruburile
sunt de tipulM1,25x1,5.

Ornamentele sunt montate impreuna cu lentilele la partea superioara a ramei.Pe ornamente sunt sudate
doua suruburi M1,2x8mm si M1,2x12mm avand intre ele o distanta de 10mm.Pentru a proteja lentilele se mai pot
aplica saibe din material plastic sau metalic.



Partile componenete ale ramelor combinate

Ramele combinate sunt foarte placute deoarece sunt combinatii din materiale plastice cu materiale
metalice.Este reprezentat un ochelar care are partea superioara din din celuloid,saua nazala si anourile din
metal.Pernitele sunt comode si se aseaza usor dupa fizionomia purtatorului de ochelari.Partea superioara a ramei
executata din celuloid se monteaza cu suruburiM1,4x2mm fixate in doua locuri spre nazal si spre temporal.Acest
tip de rama combinata este folosita pentru barbati.Bratele sunt executate tot din celuloid si sunt prevazute cu
armaturi metalice.

La ramele combinate se folosesc bratele combinate.Fabricarea acestor brate este diferita de fabricarea
bratelor obisnuite.Rame de ochelari cu astfel de brate combinate se recomanda pentru sportivi si copii.Bratul are
capatul mai arcuit,se poate fixa mai strans dupa ureche.Bratul este format din:partea impletitaa,formata din
doua straturi de sarma de alpaca de 0,4mm grosime.Pentru a-I mari elasticitatea,fiecare strat dupa impletire,se
bate sub forma rotunda.

Impletitura se executa pe arc de otel cu diametru de 0,8mm si dupa extragerea arcului se obtine o
impletitura cu diametru de 0,8mm.O alte componenta a acestui brat este armatura de metalb.Aceasta
armatura este mai scurta si are diametru de 0,8mm.Pe armatura se monteaza materialul plasticcBratul mai are
si o parte de legatura notata pe desen cu d,iar la capat se afla terminatia bratuluie.Bratul combinat se executa
din alpaca nichelata.Daca impletitura este bine executata,ea este deosebit de elastica,se poate indoi in orice
directie si isi pastreaza forma.

4.2. Tehnologia de executie a lentilelor de corectie



Lentilele pentru ochelarii de corectie sunt destinate pentru corectarea viciilor de refractie ale ochiului.Ele
sunt confectionate din sticla minerala sau sticla organica transparente.Din punct de vedere constructiv,lentilele
pentru ochelari pot fi:

v -sferice

v -plane

v -asferice.

Lentilele pentru ochelari au priprietatea de a devia raza de lumina de doua ori,atat la incidenta cat si la
emergenta.Suprafata interioara a lentilei1 se numeste baza-imagine,iar suprafata exterioara 2 se numeste baza
obiect.

Raza de curbura ale suprafetelor lentilei si in general distantele se considera pozitive daca sunt in acelasi
sens cu razele de lumina.

STAS 10150-85 se refera la lentilele pentru ochelari axosimetrice,astigmatice si la lentilele prismatice
executate din sticla silicat incolora.

In functie de defectele admise,lentilele pentru ochelari se clasifica in 3 clase de calitate 1,2,3.

Lentilele pentru ochelari potfi:

v sferice,

v asferice,

v combinate,

v bifocale,(multifocale)

v prismatice

v de contact.

Lentilele pentru ochelari axosimetrici

Aceste lentile sunt construite din doua suprafete sferice sau dintr-o suprafata sferica si una plana. Lentilele
sferice au doua centre de curbura,iar dreapta care uneste aceste centre se numeste axa optica. Marginea lentilei
este o suprafata cilindrica,axa ei constituie axa geometrica a lentilei.

Daca aceste doua axe, axa optica si axa geometrica coincid, lentila este centrata.

Lentilele sferice se impart in doua grupe:

-lentile convergente(convexe);

-lentile divergente(concave).



1.Lentilele convergente-aceste lentile au proprietatea de a aduna razele de lumina paralel cu axa optica
intr-un punct focar-imagine. Cu cat distanta este mai mica cu atat lentila deviaza axa de lumina spre raza optica.

a). Lentilele biconvexe pentru ochelari sunt cele mai slabe din punct de vedere al formarii imaginii. Nici
razele de lumina paralele cu axa optica si nici razele care cad oblic pe suprafata lentilei nu vor da imagini corecte.
Aceste lentile se executa pana la 6,00 dpt din 0,25dpt in 0,25dpt in ordine crescatoare, iar peste aceasta valoare
din 0,50dpt in 0,50dpt diametrul acestor lentile variaza intre 48si 72mm. Lentilele biconvexe dau o imagine
perfecta numai in jurul centrului lor optic, pe o suprafata mica. Inspre margini apar aberatii geometrice si
cromaticedin ce in ce mai mari.

b).Lentilele plan-convexe pentru ochelari sunt marginite de o suprafata sferica si una plana. Razele de
lumina intra pe suprafata sferica si ies prin cea plana.

c).Lentilele periscopice pentru ochelari sunt lentile menisc cu o suprafata convexa si una concava, la care
valoarea absoluta a puterii autorefractometrului a carui suprafata are curbura mai mica este de 1,25dpt. Aceste
lentile sunt de calitate mai buna decat cele enumerate mai sus.

d).Lentilele menisc pentru ochelari au o suprafata convexa si una concava. Suprafata interioara are raza de
curbura de 87,17mm adica-6dpt. Din punct de vedere al calitatii imaginii, aceste lentile sunt mai bune decat cele
periscopice. Ele dau o imagine destul de clara chiar si in cazul razelor de lumina ce cad oblic pe suprafata lor.
Imaginea obtinuta pentru un punct obiect este aproape punctuala, deci o imagine stigmatica. Aceasta se
realizeaza deoarece aproximativ toate punctele care formeaza suprafata interioara a lentilei se afla la aceeasi
distanta de cornee. Fascicolul de lumina care intra oblic in lentila va fi aproximativ perpendicular pe suprafata
retinei. Lentilele menisc sunt folosite de la 4,5dpt la +24,50dpt. La schimbarea valorii dioptrice a lentilei, raza
suprafetei interioare ramane constanta. Pe masura ce creste valoarea dioptrica a lentilei,scade valoarea
suprafetei exterioare si creste grosimea la centru. Astfel, la 0,00dpt grosimea la centru este de 1,50mm, iar la
+20,50dpt grosimea la centru este de 13,4mm. Lentilele menisc pana la +6dpt cresc din 0,25dpt in 0,25dpt, iar
pana la +8 cresc din 0,50dpt in 0,50dpt. Diametrul acestor lentile, pana la valoarea de +8 dpt este de 55mm iar
intre +14dpt si +20dpt diametrul are valoarea de 48mm. Lentilele menisc convergente sunt mai subtiri la margine
si mai groase la centru.

e). Lentilele punctuale pentru ochelari sunt de cea mai buna calitate pentru optica medicala. Aceste lentile
dau o imagine perfect punctuala, chiar si in cazul fasciculelor de lumina, care cad foarte oblic pe suprafata lor. Ele
sunt lentile sferice corijate pentru astigmatismul fasciculelor de lumina oblice. In cazul lentilelor convergente,
miscand lentilele,obiectele privite prin ele se vor deplasa in directii opuse miscarii lentilelor. Deci in afara de
caracteristicile lor, grosimea mai mare la centru si capacitatea de a mari obiectele, lentilele convergente se mai
pot identifica si prin acest procedeu.



2.Lentilele divergente(concave). Aceste lentile au proprietatea de a raspandi razele de lumina care cad pe
suprafata lor. Aceste lentile divergente sunt numite si lentile negative(-). Le centru sunt mai subtiri decat la
margine, iar obiectele privite prin aceste lentile se misca in directia deplasarii lentilei.

a).Lentilele biconcave pentru ochelari au ambele suprafete concave. Ele sunt lentile de proasta calitate din
punct de vedere al formarii imaginii. Aceste lentile nu dau o imagine punctuala in cazul razelor de lumina care cad
oblic pe suprafata lor.

b).Lentilele plan-concave pentru ochelari, au o suprafata plana si o suprafata concava. Razele de lumina
oblice trec prin suprafata plana si sunt deviate numai de cea concava..

c)Lentilele periscopice pentru ochelari, sunt lentile sferice la care valoarea absoluta a puterii
autorefractometrului a carui suprafata are putere mai mica de 1,25dpt.. Valoarea lor se realizeaza prin valoarea
dioptrica alentilei.

d).Lentilele menisc concave pentru ochelari sunt identice cu lentilele periscopice pentru ochelari, dar la
lentilele menisc concave valoarea suprafetei exterioare este constanta de +6dpt, variaza insa raza suprafetei
interioare de care depinde valoarea dioptrica a lentilelor. Cu cat lentilele au o valoare dioptrica mai mare, cu atat
scade grosimea la centru e:

-intre 1,00dpt si -2,00dpt-grosimea e=1,5mm

-intre 5,00dpt si -5,75dpt-grosimea e=1,1mm

-intre 10,00dpt si -20,00dpt-grosimea e=0,7mm.

e).Lentilele lenticulare pentru ochelari sunt lentile sferice concave de cea mai buna calitate. Suprefata
exterioara a lentilei are baza constanta de obicei -7dpt; variaza valoarea supreafetei interioare. Aceste lentile sunt
folosite in cazul lentilelor cu o valoare de -10,00dpt. Pentru micsorarea greutatii acestor lentile,ele sunt prevazute
cu fatet marginal. Acest fatet poate fi slefuit plan sau in forma de V. Prin taierea acestui fatet se scade campul
vizual, dar lentila cu asemenea valori mari prezinta aberatii la margina.

Lentile asferice(astigmatice)

Aceste lentile sunt corpuri transparente marginite de o parte sau pe ambele parti de suprafete cilindrice,
torice sau elipsoidale.

In optica sunt folosite lentilele asferice cilindrice sau torice.

Lentilele asferice mai poarta numele si de lentile astigmatice ceea ce inseamna ca nu formeaza o imagine
punctuala, stigmatica ci o imagine alungita.

4.3. Tehnologia de executie a ramelor de ochelari

Tehnologia confectionarii ramelor metalice

Ramele metalice au forme asemanatoare cu ramele din materiale plastice.Rama metalica este formata din anouri
,legate intre ele prin bara de legatura si un suport nazal. Bratele sunt prinse de anouri prin balamale.

Unele modele de rame metalice au anourile prinse de un centru superior,pe care se monteaza si suportul
nasal si bratele.

Anourile pentru ramele metalice pot avea diferite forme constructive, in general insa anoul nu este complet
inchis, ci prezinta o deschidere necesara pentru montarea lentilei.

Anourile se executa din sarma de alama moale cu diametrul de 2,3 mm,ce se trefliaza la profilul
dorit.Treflierea sau tragerea este procedeul prin care sarmele, bratele si tevile, sub actiunea unui efort de
tractiune, sunt trecute printr-un orificiu calibrat, de forma profilului dorit si sufera o reducere si uneori o
modificare a formei sectiunii. La trefilare, pe langa modificarea dimensiunii si a formei, se modifica si
caracteristicile fizica-mecanice ale materialului din care se executa produsul respectiv.

Dupa trefilare, in vederea inlaturarii efectului de ecruisare, alama este supusa unui tratament termic de
recristalizare prin recoacere la 500-600 grade celssius. Filtrele se executa din otel, diamante si carburi metalice.

Sarma de alama astfel trefilata la forma corespunzatoare, adica prezentand in sectiune un canal in V la un
unghi de 90 grade si adancime de 0,5 - 0,6mm necesar pentru asezarea lentilei este infasurata pe un sablon avand
forma corespunzatoare anourilor dorite.Infasurarea se executa pe strung similar cu realizarea arcurilor elicoidale.

Din acest arc elicoidal se taie cate o spira,obtinadu-se anoul (ringul )respectiv, pantoscopic, dreptunghiular,
rotund, trapezoidal. La cele doua capete libere ale anourilor se lipesc,prin alamire sau argintare,indeosebi
elementele de prindere ale ramei galzant si de prindere a lentileor. La unele modele,prinderea anourilor intre ele
prin bare de legatura si suportul nasal ce sa fac tot prin sudura. Bratele se executa din sarma de alama, ce este
supusa unei operatii de formare a sarmei prin indrepatre obtinandu-se diferite profiluri, in general, bratul prezinta
o parte de sectiune dreptunghiulara cu o latura foarte mica 0,5-1mm(ca o banda subtire) iar la cele doua capete
sunt prelucrate astfel incat sa permita montarea la cadru la un cap, iar la celalalt este ascutit pentru a putea fi
montata o aparatoare de plastic pentru protectia urechilor purtatorului de ochelari.

Suportul nasal se executa din sarma de alama cu grosimea de 1,2 - 2,5mm. Dupa ce se taie la lungime, se
aplatizeaza cele doua capete prinzandu-se de ele pernitele de protectie a nasului.

Dupa aceea sarma se indoaie la forma dorita a suportului nasal.

Aparatorile pentru brate si pernitele pentru suportul nasal se realizeaza prin injectarea in matrite inchise pe
masini de injectat materiale plastice. Materialul plastic este polietilena de joasa presiune.

Balamalele se executa din alama tare, au diferite forme constructive si realizeaza in principal legatura dintre
brate si anouri, dar pentru unele modele servesc si la prinderea lentilei. Axul balamalei indeplineste si rolul de
surub de strangere al anoului de lentila.

Profilul balamalelor se obtine in general prin stantare, operatie urmata de executarea gaurilor necesare pentru
prinderea de brat sau de rama si eventual freazrii si ajustarii pentru pasuirea corecta a balamalelor.

Dupa executarea subansamblurilor ochelarilor se trece la asamblarea acestora.In functie de modelul
respective, rama pentru ochelari poate fi demontabila sau sudata. Dar indifferent de tipul ramei, se poate stabili o
schema de montaj pentru ambele cazuri.

La ramele sudate, lipirea se poate executa cu ajutorul unui aliaj cu alama. Inainte de lipire, portiunea de lipit
este decapata prin curatire cu pasla inmuiata in acid boric. Topirea aliajului intre cele doua piese se realizeaza sub
actiunea unei flacari.

In cazul sudurii electrice se vor curate mai inatai suprafetele de oxizi, se introduce partile ce trebuie sudate
intr-un lichid de sudare intr-o baie intre electrozi. Varful sarmei de sudare cu diametrul de 0,3mm din argint se
introduce in baie aducandu-se in contact cu zonele ce trebuie imbinate. Cand se atinge tempeartura de topire a
argintului aceasta se va scurge pe cele doua zine de lipit. Se scoate din baie si se raceste in apa rece. Se mai poate
executa sudura si cu electrozi de cupru la o tensiune de 1,5 - 3,5V. Daca piesele sudate cu astfel de electrozi sunt
din duble sau tombac,trebuie inlaturate straturile de oxid din timpul sudarii, prin dizolvarea cu solutie de 20% acid
clorhidric.

Dupa sudare urmeaza operatia de curatare si apoi lustruirea ramei, mai ales la ramele din duble,sau operatii
de nichelare, exolare etc.. in vederea obtinerii unui aspect placut.

Balamalele sunt prinse de cadru sau de brate cu ajutorul unor bride, imbinarea realizandu-se prin nituire sau
insurubare. La imbinarile cu suruburi se folosesc saibe din material plastic, cu care se acopera piulitele metalice.

Montarea ramelor demontabile decurge dupa aceeasi succesiune de operatii. Suruburile sunt M1,2 si sunt
montate cu grija in locasurile respective fara a le zgaria.

Dupa montare, urmeaza operatiile de ajustare a ramei dupa configuratia si fizionomia clientului.Se indoaie
bratele in zona aparatorilor pentru urechi.Indoirea se realizeaza prin incalzirea cu un cleste de indoit care are
suprafetele bine prelucrate sau acoperite cu placute protectoare pentru a nu azgaria plasticul. De asemenea,se
ajusteaza suportul nasal,precum si unghiul din planul cadrului si cele doua brate. Suportul nasal cambreaza cu
ajutorul unui cleste de cambrat.

Unele modele de rame metalice sunt combinatii de montaj prin sudura si insurubare. Astfel, suportul nasal
este realizat din doua parti sudate de anouri, anourile sunt prinse intre ele prin brate de legatura prin sudura, pe
aceste brate se prinde prin suruburi un ornament. Prinderea lentilei pe anouri se realizeaza prin suruburi M 1,2-4
de care se prinde balamaua.

Opeartie de montare a lentilelor in ramele metalice presupune o marire a deschiderii anourilor cu 10-15 grade,
introducerea lentilei si strangerea cu surub a celor doua parti. La strangerea surubului se va avea grija san u se
tensioneze lentila, in astfel de cazuri se poate proceda fie la ajustarea profilului lentilei, fie a anourilor.



4.4.Verificarea lentilei inainte de montare

Se masoara lentilele sfero-torice pe fontifocometru, unde apar valorile pentru cele doua directii principale. Se
verifica dupa prescriptia medicala axietatea(in system TABO sau international).

Tehnologia de verificare a lentilelor cuprinde:

-se aleg si se identifica dupa inscrisurile de pe ambalaj sau dintr-un document ales;

-se verifica puterea dioptrica;

-dimensiunile normale in dioptrii;

-culoare ,daca nu este alba;

-indicarea oricarui tip de strat depus;

-marca materialului sau indicele sau de refractie si denumirea comerciala a fabricantului sau furnizorului, datele
tehnice necesare si atocurile disponibile la cerere;

-se scot lentilele din ambalaj, se spala si se verifica la acuratete (bule,striuri) stirbituri;

-se verifica monturile.

La un ochelar montat cele doua lentile trebuie sa fie in acelasi plan.

Controlul lentilei

Verificarea dimensiunilor liniare-Grosimea la centru si diametrul lentilelor slefuite se masoara cu
sublerul,micrometrul sau comparatorul cu ecran, in functie de toleranta cotelor nominale. Grosimea la centru a
lentilelor polisate se masoara cu micrometrul cu varfuri sau cu comparatorul cu cadran, la care suprafetele de
palpare sunt din Plexiglas, pentru a nu se deteriora piesele. Grosimea lentilelor se masoara cu rigle.scari
gradate,sublere sau lupe cu scari gradate. Dimensiunea fatetelor se controleaza cu lupe de masurare cu puterea
de 10-16 X,prevazute cu scari gradate cu o precizie de 0,1mm. Unghiul de inclinare al fatetelor se verifica cu
echere, sabloane sau raportoare.

Verificarea razelor de curbura-Razele de curbura se verifica cu urmatoarele aparate: dispozitive
de rotat, sabloane la raza si cu ajutorul comparatoarelor cu ecran montate in inele sferometrice. Razele de
curbura a suprafetelor polisate se pot verifica cu ajutorul sferometrului si a calibrelor optice sferice, iar cele
polisate pentrru precizii mari, cu interferometrul. Verificarea se poate face folosind lumina monocromatica, se
manifesta prin zone luminoase sau intunecoase. Inainte de verificare, suprafetele care se controleaza si suprafata
calibrului se degreseaza,se spala si se sterg cu atentie. Calibrul se suprapune peste suprafata piese si se apasa
usor pana cand se simte ca intre suprafete s-a produs aderenta si apare imaginea de interferenta.

Verificarea acuratetei suprafetelor polisate-Se verifica cu o lupa cu puterea de 6-8X,observandu-
se defectele de acuratete ca :puncte, zgarieturi, pertiuni neprelucrate.etc.

Centrarea lentilelor-Se verifica cu un aparat pentru controlul centurii.

Verificarea parametrilor optici-Se verifica in laboratoarele de masuri optice,Se folosesc standuri
optice, in dotarea carora intra autocolimatoare, lunette, microscoape, alte aparate si dispozitive necesare pentru
masuri optice. Laboratoarele de masuri optice au in dotare si focometre, refractometre, interferometer,
etc.necesare masurarii perametrilor constructive sau optici ai pieselor optice.

4.5.Etapele montarii lentilelor in rama de ochelari



Tehnologia de montaj a lentilelor in rame cuprinde urmatoarele operatii: verficarea datelor lentilei si a
monturilor, ajustarea preliminara a monturilor, fabricarea calibrului dupa lacasul din dreapta lentilei, verificarea
calibrului in al doilea lacas, trasarea liniei de referinta si verificarea in ambele anouri,alegerea sistemului de
referinta, masurarea intervalului monturii, determinarea prin calcul a descentrarii si centrarii centrelor de montaj
pe calibru, verificarea lentilei pe frontifocometru, trasarea lentilei dupa contur, cretuirea, polisarea conturului
lentilei, si verificarea generala a asamblarii.

Pentru ramele din material plastic, montarea incepe cu incalzirea ramei, lentilele asezandu-se in canalul
interior al anoului, intotdeauna in partea exterioara a cercului, se apasa si operatia se termina spre nasal pana se
aseaza corespunzator. La incalzire rama se dilate, iar dupa racire se contracta, lentila ramanand astfel fixate in
rama.

Pentru ramele metalice montarea lentilelor se face astfel: se desfac suruburile si se probeaza lentila de mai
multe ori. Slefuirea este buna cand partile desfacute se ating si lentila nu se misca. Se strang suruburile si se
probeaza daca lentila nu se misca, dupa care se aplica pe rama ornamentele indepartate intitial. Se sterg lentilele,
se probeaza imbinarile bratelor si se fac opeartii de imbinare.

Fabricarea calibrului Calibrul se poate confectiona din carton,placa din masa plastica sau folie de aluminiu.
Se ia montura si se aseaza pe placa semifabricat pentru calibru,pentru o trasare mai buna se va tine seama de
adancimea santului din montura si de grosimea varfului de trasat. Decuparea se face cu foarfeca, lasandu-se o
mica portiune la margine, trasarea se incepe de la nasal in partea de sus a calibrului, pastrand aceeasi inclinare a
varfului de trasat.

Se puncteaza temporal pe calibru si se verifica in anoul monturii. Se mai pot confectiona calibrele pe masini
speciale de decupat calibre. Se monteaza ram ape masa masiniiconturul monturii este urmarit de un palpator sau
cititor optic si apoi transmisa forma unui ac de trasat, care imprima dimensiunile si forma de confectionat.
Calibrul pentru masina de flefuit la contur este gaurit de centrul Boxing. Trasarea centrului calibrului serveste la
stabilirea corecta a proiectiilor pupilelor pe calibru. Se masoara intervalul monturii, se separa distanta
interpupilara din prescriptia medicala, se calculeaza dupa caz descentrajul si se noteaza centrul

Trasarea lentilei dupa contur-Se face verificarea pe frontifocometru pentru stabilirea axului si puterea
centrelor dioptrice, baneanteles verificarea puterii dioptrice.

Se axeaza calibrul pe fata interioara a lentilei(concava), incat centrul optic al lentilei sa coincide cu centrul
proiectiilor pupilelor pe calibru.Trasarea se face cu diamante. Corpul celui care decupeaza sta parallel cu maa de
lucru, bratul care tine diamantul este paralelcu fata mesei. Trasarea se face dinspre afara spre corp. In timpul
trasarii diamantul isi pastreaza aceeasi pozitie rotindu-se numai sticla.

Cretuirea-Operatiacuta are ca scop indepartarea surplusului de sticla tramas dupa trasarea conturului
calibrului. Operatia se executa cu cleste de cretuit, folosind numai colturile clestelui. Operatia se face sub
protectie,astfel incat sa se evite patrunderea aschiilor de sticla sau a prafului de sticla in ochi sau caile respiratorii.

Polosarea conturului lentilei-Se executa pe masina de slefuit, se prelucreaza conturul cu un disc abraziv
pentru gros, lasand un adaos pentru finisare, se executa cu un disc fin,dupa care se executa tesiturile. Tesirea se
executa pe mijlocul conturului lentilei. Bizetul(muchie de slefuit la suprafata din sticla) la lentilele divergente se
face parallel cu baza. Bizetul preantampina cobirea la montarea in rama.

Montarea lentilelor in rama . Pentru ramele din material plastic montarea incepe cu incalzirea ramei,lentila
aseandu-se in canalul anterior al anoului, intotdeauna din partea exerioara a cercului, se apasa si operatia se
termina spre nasal,pan ace lentila se aseaza corespunzator. La incalzire rama se dilate, iar dupa racire se
contracta, lentila ramanand astfel fixate in rama.

Pentru ramele metalice montarea lentilelor se face astfel: se desfac suruburile si se probeaza lentila de mai
multe ori. Slefuirea este buna cand partile desfacute se ating si lentila nu se misca. Se strang suruburile si se
probeaza daca lentila nu se misca.

Verificarea montajului- La un ochelar corect montat cele doua lentile trebuie sa fie in acelasi plan. Se
regleaza simetri si curbura cercurilor. Linia mediana cu cele doua cercuri trebuie sa fie perpendicular ape linia
mediana a monturii.Se actioneaza asupra puntii si se adduce montura astfel inact liniile de referinta sa fie paralele
cu baza.

Plachetele trebuie sa fie paralele cu planul cercurilor. Se verifica apoi deschiderea bratelor, se verifica daca
unghiurile sunt la fel si la aceeasi valoare. Bratele nu trebuie sa fie prea libere,pentru a se evita desfacerea
suruburilor si schimbarea ughiului de desfacere. Pentru ajustare, ramele din materiale plastice se incalzesc, la fel
si partile din material plastic la monturile metalice.

Capitolul 5 Studiu de caz

Examinarea corecta a unui bolnav de ochi cuprinde in mod schematic:

v interogatoriul;

v examenul somatic general al bolnavului;

v examenul local al ochiului;

v examene complementare de laborator.

Detaliind acestea avem urmatoarele etape:

v interogatoriul bolnavului;

v datele personale ale bolnavului;

v motivul prezentarii la medic;

v istoricul bolii actuale;

v antecedentele personale si eredo-colaterale ;

v conditiile de viata si de munca.

Datele personale ale bolnavului

Vom nota numele si prenumele, varsta, sexul, starea civila, profesia, locul de munca, domiciliul.

Varsta, poate da anumite indicatii in stabilirea diagnosticului. Astfel, la un bolnav

in etate ne gandim la glaucom, cataracta, afectiuni vasculare ale retinei si alte afectiuni caracteristice acestor
varste.

Copiii se imbolnavesc mai frecvent de keratoconjunctivita flictenulara, prezinta complicatii ale bolilor
infectioase eruptive,traumatisme, vicii de refractie si altele.

Sexul: Anumite afectiuni, cum sunt imbolnavirile cu caracter profesional, se intalnesc mai ales la sexul
masculin.

Profesia: Anumite conditii de munca favorizeaza aparitia unor inbolnaviri:

conjunctivite in mediu cu praf, corpi straini la frezori, nevrita optica retrobulara in

intoxicalii cu mercur, benzen, nistagmus la minieri, astenopie acomodativa la elevii cu vicii de refractie.

Locul de nastere si domiciliul au importanta, intrucat unele afectiuni se intalnesc

mai frecvent in anumite regiuni sau tari.

Motivul prezentarii la medic

Ne informam asupra simptomelor subiective si obiective prezentate de bolnav.

Bolnavii oculari se plang de tulburari de vedere ca:

- scaderea vederii,

- eclipsa de vedere,

- pete in campul vizual,

- vedere dubla;

- dureri sau senzatii neobisnuite in sfera oculara,

- localizate sau iradiate.

Vom cauta sa diferentiem durerea in sfera oculara de senzatiile de prurit, de corp

strain sub pleoape;

-prima ne indreapta atentia spre afectiuni ale globlui ocular (iridociclita, glaucom, ulcer cornean) sau inflamatii
acute ale anexelor (ale orbitei, aparatului lacrimal),

-a doua asupra unei conjunctivite cronice, blefarite;

Deasemeni pot fi si aspecte anormale ale ochiului observate personal sau de persoane din anturaj cum
sunt: congestia globului,modificari in pozitia globului, a pleoapelor, modificarea culorii pupilei, formatii tumorale,
fotofobie, lacrimare, secretie sau alte patologii.

Istoricul bolii actuale

Vom stabili datele cu privire la debutul afectiunii (bruc sau insidios, de data

recenta sau veche, precedat sau nu de simptome generale sau locale).

Vom stabili caracterele si evolutia bolii actuale (stationara, progresiva); factorii delansatori (traumatisme,
corpi straini, agenti fizici sau chimici, contagiozitate), tratamentele efectuate sau alte cauze.

Din aceasta ancheta vom deduce aproximativ natura si sediul bolii (conjunctiva,

leziuni ale polului anterior sau posterior, vicii de refractie si alte concluzii).

Antecedentele personale si eredocolaterale

Antecedentele personale sunt deosebit de importante.

Dupa investigarea antecedentelor fiziologice vom insista indeosebi asupra antecedentelor patologice,care
ar putea fi de exemplu, imbolnaviri infecto - contagioase, boli cronice, traumatisme, afectiuni oculare, boli
profesionale. Vom cere relatii asupra parintilor si fratilor, insistand asupra starii lor de sanatate. Ne vom informa
daca au suferit de boli cronice (tbc., lues) si mai ales de afectiuni oculare (glaucom, cataracta, strabism, miopie,
degenerescenta pigmentara).

Conditiile de viata si de munca

Conditiile de viata, si de munca ale bolnavului trebuie investigate cu atentie

intrucat ele pot explica multe din tulburarile organice sau functionale pentru care

suntem consultati. Astfel, locuinta insalubra, alimentatia insuficienta, surmenajul

conflictele familiale, conditiile necorespunzatoare la locul de munca (lumina puternica lipsa unor mijloace de
protectie, activitate de noapte, mediu toxic) pot provoca sau intretine anumite suferinte.

Dupa efectuarea interogatoriului vom trece la examenul obiectiv al bolnavului

care cuprinde examenul general si examenul local al globului si anexelor.

Examenul general al bolnavului

In cadrul examenului general vom efectua inspectia bolnavului si examenul

aparatelor si al sistemelor.

Datele furnizate de inspectie reprezinta indicatii in stabilirea diagnosticului. Din

atitudinea generala a pacientului se pot deduce tulburari mai mult sau mai putin grave ale functiei vizuale. Astfel,
orbul merge cu bratul intins pentru a descoperi eventuale obstacole, bolnavul in criza de glaucom acut sta in pat
solicitand sa fie examinat la, domiciliu, iar bolnavii cu vicii de refractie, afectiuni ale anexelor globului.

O pozitie vicioasa a capului inclinata lateral se intalneste in viciile de

refractie (astigmatism), paralizii ale musculaturii oculare; inclinata spre spate - in ptoza palpebrala.In caz de
fotofobie bolnavul isi tine capul inclinat inainte si isi acopera fata cu bratul, atitudine observata la copiii cu
keratoconjunctivita flictenulara. Examinarea fizionomiei bolnavului ne poate furniza unele date. Amintim astfel
faciesul adenolimfatic, hipertiroidian, bacilar, nefritic, eredo - sifilitic.

Examenul tegumentelor, mucoaselor, fanerelor, al pachetelor ganglionare. Cat

si cel orientat pe aparate si sisteme ne intregeste datele necesare stabilirii diagnosticului.

ISTORIA CAZULUI:

Pacient: Prenume: Alina

Nume: Gabor

Localitatea: Arbore

Adresa: Strada Centrului Numarul 203

Data nasterii : 22. 01. 1980

Optometrist: Manoila Floarea Medic oftalmolog : Totoescu Alina



ISTORIA VIZUALA:



Plangerea: Scaderea acuitatii vizuale in V.D.

Data aparitiei: Deranjanta in urma cu doua luni.

Alterneaza vederea clara cu vederea neclara? - Inainte da , acum este neclara.

Va dor ochii? - Da in spatele ochilor.

Intepaturi usturime simtiti? - Da usturimi cand sunt obosita.

Vedeti dublu? - Nu.

Vi se inrosesc ochii? - Da cand lucrez la calculator sau cand ma uit mult
la TV.

Aveti dureri de cap? - Da uneori.

Clipiti des? - Da.

Distingeti culorile? - Da.

Cand a fost efectuat ultimul control

oftalmologic? - In urma cu 2 ani.

De cand purtati ochelari si de ce? - De la varsta de 20 de ani deoarece aveam
probleme in V. D.

ISTORIE VIZUALA FAMILIALA:

Membri ai familiei cu probleme vizuale; -tata

Strabism; -nu

Miopie; -tatal;

Hipermetropie; - nu;

Glaucom; -nu;



STAREA DE SANATATE:

Aveti probleme de tensiune sanguina? -nu tensiunea 12/ 7;

Aveti diabet? -nu;

Aveti/ Ati avut hepatita? -nu;

Sunteti o persoana nervoasa? -da;

APARENTA PSIHOLOGICA:

Personalitate/ Temperament: -Mezomorf/ Sangvin;

Limbaj mod de exprimare; -adecvat;

Memorie vizuala; -buna;

Model de activitate; -contabil;

Ochelari existenti; OD: -0,75 sph.

OS: -1,00 sph.

Pacientul vine la cabinetul de optometrie acuzand probleme cu acuitatea vizuala. Pacientul este purtator
de ochelari OD: -0,75 sph

OS: -1,00 sph

In functie de plangerile sale, si dupa efectuarea unui nou control s-a constatat ca pacientul are la ochiul
drept un astigmatism miopic. Deasemenea s-a constatat ca are nevoie de o noua corectie prin schimbarea
ochelarului. Astfel daca inainte a purtat OD: - 0,75 sph

OS: - 1.00 sph

In urma corectie are nevoie de: OD: - 1,00 sph. 0,75 cyl ax 90

OS: - 1,25 sph.

Capitolul 6. Ochelarul prescris

Ochelarul este un instrument optic,care are rolul de a proteja ochiul sau de a corecta anumite defecte ale
vederii.Este format din rama propriu zisa si doua lentile.Rolul principal al ramelor este de a pozitiona cat mai
corect lentila pe axul optic al ochilor.

Date caracteristice ale ochelarului

Pentru a -si putea indeplini functia de ajutator al vederii clare, ochelarul trebuie

sa fie potrivit pentru fiecare persoana in parte, tinand seama de considerente anatomice, fizice si estetice. El nu
trebuie sa pricinuiasca purtatorului nici un fel de neplaceri, trebuie sa-l satisfaca din punct de vedere optic si sa-i
dea o infatisare cat mai avantajoasa.

Rama ochelarului trebuie sa fie potrivita de optician aslfel incat lentilele sa aiba o

anumita distanta si o anumita dispozitie fata de ochi.

Pentru a indeplini toate aceste conditii, opticianul trebuie sa cunoasca datele

pentru fiecare purtator de ochelari, care sunt:

v distanta interpupilara. Serveste la centrarea lentilelor fate de ochi (in
general partea stanga mai mica decat partea dreapta);

v inaltimea pupilelor;

v distanta bitemporala;

v latimea nasului la punctul de sprijin al ochelarului;

v lungimea necesara pentru bratele ramei.

La inceputul purtarii ochelarului, apare senzatia de perceptie modificata a spatiului asffel incat
hipermetropului i se pare ca obiectele sunt mai aproape, in timp ce miopului i se pare ca obiectele sunt mai
departate.

6. 1. Prescriptia ochelarului:

In urma consultatiei pacientului i s-a prescris un ochelar cu lentile cu valori de:

OD: - 1,00 sph. 0,75 cyl ax 90

OS: - 1,25 sph.

Lentilele respective dupa cererea pacientei si recomandarea optometristului s-a decis la optiunea pentru
lentile cu tratament antireflex. Rolul lentilei cu tratament antireflex este de a proteja ochiul impotriva luminii
daunatoare a ecranului calculatorului sau al televizorului.

6. 2. Lentila necesara corectiei

Lentilele necesare corectiei pacientului exemplificat in studiul nostru de caz



Lentilele necesare corectiei pacientului sunt lentile aeriene din sticla organica, Clarlet de la Partenerul
furnizor ZEISS cu tratament antireflex. Sticla organica este extrem de usoara, este alegerea perfecta pentru
purtatorii de ochelari care gandesc in primul rand din punctul de vedere al calitatii. Aparitia acestui produs
deosebit a fost posibila datorita unui material organic nou. Prin utilizarea unui material din plastic complet nou
Clarlet este cu pana la 40 % mai subtire decat o lentila din plastic uzuala. Avantajele lentilei Clarlet cu HA si ET
sunt:

v Reflexe de lumina nederanjante datorita bunei calitati a suprafetei antireflex;

v Rezistenta la zgarieturi datorita suprafetei HA;

v Usor de curatat datorita stratului Clean- Coat;

v Usoara datorita noului material plastic;

v Aberatii reduse la margini datorita geometriei asferice a suprafetei.

Pentru cresterea performantelor optice si estetice se recomanda tratament antireflex Carat care include:

v 6 straturi antireflex cu nuanta verzuie care reduc reflexia luminii pe suprafata lentilei sub 0,6 % si
asigura transparenta maxima;

v Tratament de durificare a suprafetei HA care protejeaza lentila impotriva zgarieturilor;

v Tratament hidrofob oleofob Clean- Coat care ajuta la o intretinere usoara si reduce aderenta apei si a
murdariei pe suprafata lentilei.

6. 3. Calculul lentilei

Calculul razelor de curbura
Elementele unei lentile sunt: -razele celor
doi dioptri, notate: R1, R2; -puterile dioptriceale celor
doi dioptrii, notate: 1, 2; -puterea totala a lentilei este data in
prescriptia ochelarului, notata total;

-grosimea la centru depinde felul lentilei si de materialul din care este executata lentila,
-diametrul lentilei, notat D;

-coeficienti optici specifici lentilelor de ochelari: indicele de refractie notat n, coeficientul Abbe,
coeficientul de dispersie etc.

1 + 2 = total

1 = (n 1) / R1; 2 = (n 1) / R2



Recalcularea lentilelor combinate, cu acelasi semn

Astigmatism hipermetropic sau miopic compus:

-puterea suprafetei sferice recalculate, ramane cu acelasi semn;valoarea ei absoluta fiind suma
algebrica a puterilor celor doua suprafete;

-suprafata cilindrica isi schimba semnul, dar ramane cu aceeasi valoare;

-axul fara efect se schimba cu 90sau 180, astfel incat:

v Daca axul determinat la masuratori este mai mic de 90.

v Daca axul determinat la masuratori este mai mare de 90.



6. 4. Rama de ochelari



Rama de ochelari pentru studiul de caz abordat in lucrare

Montura trebuie sa asigure confort si stabilitate.

v Se acorda atentie formelor pometilor .

v Montura nu trebuie sa se rezeme de pometi.

v Se acorda atentie arcadei sprancenelor partea de sus nu trebuie sa atinga arcada -.

v Se tine seama de lungimea genelor genele nu trebuie sa ajunga pana la montura.

v Se tine seama de forma tamplelor.

v Se tine sema in special de forma fetei.



Pacientei i s-a recomandat o rama cu montura metalica de forma usor patrata tinand cont de fizionomia si
forma fetei, care i se aseaza mai bine pe fata. Montura metalica are bratele din material plastic, usor care se
ajusteaza dupa forma auriculara. Tinand cont ca lentila este din sticla organica, ochelarul final nu va fi un ochelar
greu, deranjant la purtare.



Capitolul 7 Studiul economic



PLANUL DE AFACERI AL SC. TOTAL OPTIC S.R.L.



Sumar:

SC TOTAL OPTIC SRL este o societate comerciala obiectivul principal al societatii este montarea si vanzarea
ochelarilor de vedere respective soare,lentile de contact si toate articolele ce insotesc asemenea produse pentru
pastrarea lor durabila si ingrijire de calitate . Produsele au ca componente rame produse de diferite firme si lentile
procurate de la furnizori specializati in domeniu.

Cea de a doua categorie de produse, adica ochelari de soare au ca si componente aceleasi cu prima
categorie iar lentilele lor pot fi dupa cerintele cumparatorului sau clientului de diferite nuante si anumita
protectie UV ceruta.



POZITIA PE PIATA

Produsulintra deja pe piata saturate care asteapta explozia ,,noului,, Avantajele fata de restul de
competitori sunt date de oferirea unui produs mai bun la un prt avantajos avand in vedere ca nr competitorilor
in acest domeniu este foarte mare .In acest caz cumparatorii vor fi personae cuprinse de la cea mai frageda varsta
pana la adanci batraneti ,tinand cont ca pot avea nevoie de ochelari si copii mici si batrani la 90 ani.



OBIECTTIVE PE TERMEN LUNG

Imbunatatirea gamei de produse deja existente, preturi accesibile asa incat sa atragem clientii cu produse
de cat mai buna calitate pentru a spori vanzarea produselor noastre si de a fi cat mai multumiti clientii.

I. DESCRIEREA SOCIETATII

Societatea SC TOTAL OPTIC SRL cu un capital social de 1000 ron a fost infiintata la

02 .10 . 2007 si este inregistrata la registrul comertului.

Este o societate cu raspundere limitata si face parte din categoria intreprinderilor mici

Este proprietate a trei membri asociati;

MANOILA VASILE 50%

MANOILA FLOAREA 25%

RUSTI ELENA 25%





Obiectivul principal al companiei este realizarea a cresterii volumului activitatii si implicit a profitabilitatii .

Pe baza cunostintelor dobandite ,strategia viitoare aafacerii va fi una de diferentiere calitativa fata de
oferta concurentei .

Scopul societatii SC TOTAL OPTIC SRL este satisfacerea necesitatilor populatiei din comuna Arbore si a
satelor si comunelor din jurul acesteia .

Pentru realizarea scopurilor propuse, societatea va practica urmatoarele genuri de activitate:

Prescriere retete de ochelari de vedere

Montarea ochelarului dupa reteta clientului

Vanzarea de ochelari de soare

Procurare de lentile de contact

Montarea lentilelor in ramele clientului

Reparatii de ochelari unde este cazul



PRODUSELE SI SERVICIILE

Ochelarii care vor fi montati de catre societatea noastra vor satisface gusturile clientilor .

Vom urmari ca serviciile sa fie de cea mai buna calitate

AMPLASAMENTUL SOCIETATII

Societatea SC TOTAL OPTIC SRL isi are sediul in comuna ARBORE la nr 787 jud. SUCEAVA si este amplasata
la soseaua principala a comunei care este drum judetean

Tinand cont ca pe raza comunei noastre si prin imprejurimi nu mai exista alta societate de acest
gen,speram sa fie o afacere profitabila.

Alte avantaje:

Un loc de munca placut si curat

Conditii de lucru normale

Un program de lucru de 8 ore

Un salariu motivant.

II.PLANUL DE MARKETING

PIATA

Toate categoriile de clienti cu probleme sau fara probleme vizuale .

Din studiul facut piata aleasa este o piata in crestere .

In raza prevazuta de firma noastra nu mai sunt alti mari producatori.Prin combinatia pret-calitate speram sa
cucerim un segment cat mai mare din piata vizata .

SEGMENTUL DE PIATA URMARIT

Clientii potentiali ai societatii sunt persoanele de toate varstele incepand de la copii noi nascuti pana la
batrani de orice varsta .





CONCURENTA

Tinand cont ca pe raza noastra nu mai exista alti concurenti, totusi incercam sa atragem clientii prin :

Servicii de inalta calitate

Preturi mici ,acceptabile pentru orice categorie de oameni

Reclame

STATEGIA VANZARILOR

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va adopta o strategie indreptata spre:

Ridicarea calitatii produselor

Montarea ochelarului cat mai correct

Aducerea ,procurarea de rame cat mai bune si a lentilelor de cea mai buna calitate

STRATEGIA DE DISTRIBUTIE

Pentru inceput comenzile sunt mici, acestea majorandu-se odata cu raspandirea imaginii si afirmarea pe
piata.Produsele firmei vor fi distribuite direct clientilor.





POLITICA DE PRET



Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elemente proprii, reesind din costurile de productie , din alte
cheltuieli.Se preconizeaza stabilirea preturilor la un nivel mai jos la pensionari varstnici si persoanele cu diferite
probleme materiale.

PROMOVAREA SI RELATIILE PUBLICE

Reclama produselor si serviciilor prestate va fi efectuata prin intermediul retelei massmedia, foi volante ,standuri
luminescente.

Dupa ce ochelarii au fost montati la comanda clientului , in obligatiile firmei intraintretinerea, reparatia in caz de
deteriorare din cauza firmei si oferirea de garantie pe o perioada de timp.

III.PLANUL OPERATIONAL

Furnizorii sunt in numar mare din diferite tari si asigura aprovizionarea cu materie prima a societatiii.

Marfa provine din Germania China Romania.

Vorfi obtinute toate avizele necesare bunei desfasurari a activitatii firmei.

ORGANIZAREA PRODUCTIEI



Aprovizionarea trebuie sa tina evidenta materiei prime intrate si iesite nu trebuie ca societatea sa ramana
descoperita.

Se preconizeaza ca societatea va lucra 30-32 ore pe saptamana .

Medicul autorizat pentru consultatii va lucra 4 ore pe saptamana

IV.PLANUL MANAGERIAL

Firma va fi condusa de toti asociatii in dependenta de cota parte a fiecaruia la capitalul social.

Asociatii vorcoordona intreaga activitate, se vor ocupa direct de problemele firmei.

Cei trei actionari vor avea fiecare stabilit unde si cum se vor ocupa de firma .

Salariul asociatilor cat si angajatilor va fi alcatuit din salariul fix cat si un commission.

Astfel asociatii vor primi un salariu de 1000ron pe luna . Persoanele angajate care vor fi zilnic la societate si se vor
ocupa de comenzi vor primi un salariu de 700 ron.

Managerul si contabilul firmei asigura controlul societatii, al legalitatii operatiunilor desfasurate.

VI.NECESARUL DE FINANTARE

Necesitatile financiare totale pentru deschiderea afacerii constituie 30.000 ron , in care:

10.000 ron pentru amenajarea spatiului

15.000 ron pentru aparatura

5.000 ron pentru mobilierul din societate

Creditarea a fost facuta de catre fiecare asociat in parte , fiecare venind cu cate o suma de bani.

VI.PLANUL FINANCIAR

BUGETUL PREVIZIONAT DE VENITURI

ANUL I ANUL II

Venituri relizate 16.500ron 28.500ron

Nr.ochelari 110 190

Pret mediu ochelari 150 150

BUGETUL PREVIZIONAT DE CHELTUIELI

Cheltuieli ANUL I ANUL II

Materie prima-rame

-lentile 8.250 ron 14.250ron

Ambalaje-tocuri

-lavete 825ron 1425ron



Manopera-taxe

-salarii 5120 ron 8000ron



Energie,alte

Utilitati 960 ron 1020ron

Servicii sau

Lucrari subcontractate 60ron 60ron

Alte cheltuieli 150ron 200ron



Total 15.365 ron 24.995ron

CONTUL DE PROFIT PIERDERE

INDICATORII ANUL I ANUL II



Venituri realizate 16.500ron 28.500ron

Cheltuieli 15.365ron 24.995ron

Profit brut 1.135ron 3505ron

Impozitul pe venit 495ron 855ron

Profit net 640ron 2650ron

Rata de ramburs 1200ron ---------

Dobanda bancara 300ron ------------

Profit disponibil -860ron 2650ron

Profit cumulate -860ron 2650ron

FLUXUL DE NUMERAR

INDICATORII ANUL I ANUL II

Resursele financiare

la inceputul perioadei 1850ron 7200ron

Credite 1200ron --------------

Vanzari 16.500ron 28.500ron

Total intrari

de numerar 19.550ron 35.700ron

Investitii 32.000 -------------

Cheltuieli curente 15.365ron 24.995ron

Impozitul pe venit 495ron 855ron

Rata de rambursat 1200ron ----------

Dobanda bancara 300ron ------------

Total iesiri de numerar 49.360ron 35.850ron

Surplus 9850ron

Deficit 29.810ron

Societatea S.C. TOTAL OPTIC S.R.L. este societate platitoare de impozit 3% microinteprindere.

Fluxul de numerar ne demonstreaza ca societatea are capacitatea de a face fata costului finantarii:

-rambursasrea creditului si plata dobanzii pentru un imprumut bancar sau plata dividentelor
pentru un raport de capital social

Numarul de ani de viata economica a investitiei este de cinci ,luind in considerare durata de viata a
utilajelor cu ajutorul carora se realizeaza produsele firmei

In urma acestei analize financiare putem spune ca proiectul de afaceri este unul viabil, acceptabil.

Profitul obtinut ii va permite societatii sa-si onoreze obligatiunile sale atat fata de banca cat si fata de
buget, precum si s- a acumuleze resurse financiare necesare, incepand cu anul III de exploatare,pentru
extinderea afacerii in viitorul apropiat.



















BIBLIOGRAFIE



Microsoft Encarta 99 Encyclopedia

Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961. 54Choosing Color: Guidelines to Give You
Bright Ideas. Yahoo. 20 November 1998.

Morton, J.L. Color and Appetite Matters. Yahoo. 6 November 1998. Morton, J.L. Color and Culture
Matters. Yahoo. 6 November 1998.

Nassau, Kurt. Experimenting with Color. New York. 1997.

The Science of Light and Color. Yahoo. 20 November 1998.

Van De Water, Ana. Moody Blues: Room Colors Affect Emotions.

Compendiu de fizica autori:

- prof. univ. dr. CRISTIAN CONSTANTINESCU

- lect. univ. dr. ION BUNGET

-Editura Stiintifica si enciclopedica BUCURESTI, 1972













ANEXE:







DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Comentarii


Vizualizari: 1283
Importanta: rank
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta