Sunteți pe pagina 1din 64

CURS

OFTALMOLOGIE

ANATOMIA
ORBITA Orbita osoas este o cavitate care nconjoar i protejeaz globul ocular

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL


Analizatorul vizual este construit, ca orice analizator, din 3 segmente: periferic de perceptie ochiul; intermediar de conducere nervul optic; central unde se face analiza si transformarea influxului nervos in senzatie vizuala SNC. Segmentul periferic este alcatuit din globul ocular si anexele globului ocular. GLOBUL OCULAR este format din 3 straturi suprapuse si continutul globului ocular. Straturile globului ocular: STRATUL FIBROS:
Corneea anterior: transparenta; Sclera posterior: alba-sidefie, dura, inextensibila; Iris; Corp ciliar; Coroida. Retina.

SRATUL VASCULAR:

SRATUL NERVOS:

SEGMENTUL INTERMEDIAR SAU DE CONDUCERE este alcatuit din nervii optici (perechea a II- a de nervi cranieni). Cei doi nervi optici parasesc orbita prin canalul optic; patrund in craniu unde, la nivelul seii turcesti se produce o incrucisare a 3/5 interne ale nervului optic; se continua cubandeletele optice si apo cu radiatiile optice. SEGMENTUL CENTRAL este reprezentat in scoarta occipitala, unde are loc transformarea excitatiei luminoase in senzatie vizuala, la nivelul scizurii calcarine, ariile 17, 18 si 19.

Muchii extraoculari Orbita conine apte muchi extraoculari, muchi somatici, voluntari, implicai n micrile globului ocular

Muchiul Dreptul superior Oblicul inferior Dreptul inferior Oblicul superior Dreptul medial Dreptul lateral Ridictorul pleoapei superioare

Originea Inelul tendinos Osul lacrimal Inelul tendinos Osul sfenoid Inelul tendinos Inelul tendinos

Inseria Sclera antero-superioar Cadranul posteroinfero-extern Sclera anteroinferioar Cadranul posterosupero-extern Sclera anteromedial Sclera anterolateral

Aciunea primar Ridicare Ridicare Coborre Coborre Adducie Abducie

Aciunea secundar Adducie, rotaie intern Abducie, rotaie extern Adducie rotaie extern Abducie, rotaie intern

Inervaia NC III NCIII NC III NC IV NC III NC VI

Osul sfenoid

Tarsul pleoapei superioare

Ridic pleoapa superioar

NC III

FUNCTIA VEDERII se compune din senzatiile de lumina, forma si culoare. SENZATIA DE LUMINA este capacitatea analizatorului vizual de a percepe separat diferite grade de intensitate luminoasa. PERCEPEREA FORMELOR reprezinta vederea morfoscopica respectiv vederea centrala (acuitatea vizuala) si vederea periferica (campul vizual). SENZATIA DE CULOARE este data de posibilitatea retinei de a percepe diferit radiatii din specrtul vizibil. Toate aceste fenomene se produc simultan in cei doi ochi si printrun fenomen de fuziune cele doua imagini se suprapun intr-o senzatie unica, ceea ce constituie vederea binoculara. VEDEREA BINOCULARA poate fi perturbata in anumite afectiuni organice sau functionale ce afecteaza globul ocular respectiv strabismul functional si paralitic.

EXAMINAREA FUNCTIEI VIZUALE


Senzaiile componente ale funciei vizuale sunt: senzaia de lumin senzaia de form senzaia de culoare

1. Examinarea senzaiei luminoase Senzaia luminoas constituie forma cea mai elementar a funciei vizuale. Examinarea cu un spot luminos Se efectueaz n camera obscur. Tehnica Se acoper un ochi, iar pe ochiul descoperit se proiecteaz spotul luminos (care poate fi lumina oftalmoscopului), rugnd pacientul s precizeze dac vede lumina. Examinarea se face de la distana de 1 m. Rezultate Dac pacientul percepe lumina se proiecteaz fasciculul luminos din principalele direcii de privire (sus-jos, stnga-dreapta) invitnd pacientul s precizeze din ce parte vine lumina. Cnd rspunsurile sunt exacte pacientul are o percepie i o proiecie luminoas bun. n caz contrar se trece la metode superioare de investigaie a retinei.

2. Examinarea senzaiei de form Senzaia de form const n perceperea i reflectarea de ctre scoara cerebral occipital a imaginilor pe care obiectele din mediul nconjurtor le formeaz pe retin. Aceast funcie a analizatorului vizual se compune din: vederea central - acuitatea vizual vederea periferic - cmpul vizual
2.1. Acuitatea vizual Acuitatea vizual se determin cu ajutorul unor tabele speciale numite OPTOTIPI; Rezultatul se exprim printr-o fracie: AV = d/D unde: d = distana de la care se face examinare D = distana de la care trebuie citit rndul respectiv de un ochi emetrop

2.2. Cmpul vizual Cmpul vizual (CV) reprezint spaiul nconjurtor pe care ochiul l percepe cnd fixeaz un obiect. Limitele CV pentru lumina alb sunt: temporal 90 inferior 70 nazal 60 superior 55
Examinarea CV se face cu ajutorul unor aparate speciale, perimetre i campimetre.

3. Examinarea senzaiei cromatice Examinarea senzaiei cromatice este esenial pentru orientarea profesional, discromatopsiile fiind incompatibile pentru anumite profesiuni (conductori auto, angajai n cadrul transporturilor navale, aeriene, industria electrotehnic, etc.). Metodele de discriminare utilizeaz tabele pseudoizocromatice. Aceast metod permite depistarea majoritii tulburrilor congenitale i clasificarea lor.

TULBURARILE REFRACTIEI: HIPERMETROPIA; MIOPIA; ASTIGMATISMUL.

HIPERMETROPIA este viciul de refractie in care razele de lumina ce vin de la infinit se intalnesc intr-un punct focar situat in spatele retinei. Pentru a fi aduse pe retina se aseaza in fata ochiului lentile convexe, convergente, sferice, notate cu semnul plus (+). MIOPIA este viciul de refractie in care razele de lumina ce vin de la infinit se intalnesc intr-un punct focar situat in fata retinei. Pentru a fi aduse pe retina se aseaza in fata ochiului lentile concave, divergente, sferice, notate cu semnul minus (-). ASTIGMATISMUL se corecteaza cu lentile cilindrice.

EXAMINAREA REFRACTIEI OCULARE


Refracia ocular reprezint puterea de refringen a globului ocular, msurat n dioptrii. Cele mai importante medii refringente ale globului ocular sunt corneea (42 dioptrii) i cristalinul (22 dioptrii)

n ochiul normal razele luminoase venite de la infinit i care cad pe cornee converg ntlnindu-se ntr-un punct (ochi emetrop).
Dac razele de lumin, dup ce traverseaz dioptrul ocular nu converg pe retin, ochiul este ametrop.

Cnd razele de lumin se ntlnesc naintea retinei, ochiul este miop


Cnd razele de lumin se ntlnesc napoia retinei, ochiul este hipermetrop

Dac razele de lumin nu se ntlnesc ntr-un punct ci ntr-o linie, formnd un conoid, ochiul este astigmat

Pentru stabilirea acestor vicii de refracie, astzi, oftalmologia pune la dispoziie oftalmologului practician o serie de investigaii clasice i moderne, subiective i obiective pentru determinarea viciilor de refracie: Metode subiective Metoda Donders; Metode obiective Oftalmoscopia direct Schiascopia Astigmometria Refractometria

CORECIA VICIILOR DE REFRACIE Corecia viciilor de refracie se poate face cu lentile aeriene (montate n rama ochelarilor), lentile de contact i lentile intraoculare. Lentilele aeriene pot fi:
sferice astigmice prismatice

Lentilele sferice pot fi: convergente (convexe), notate cu semnul (+), divergente (concave), notate cu semnul (). Lentilele convergente (+, convexe) Au centrul mai gros i marginile subiri. Sunt lentile pozitive deoarece formeaz imagini reale. Hipermetropia se corecteaz cu lentile convergente n funcie de refracia pacientului (determinat obiectiv). Se prescrie cea mai puternic lentil cu care pacientul vede bine. Prezbiopia apare dup vrsta de 45 de ani. Pacientul n vrst de 45 de ani poate fi hipermetrop, miop sau astigmat; corectarea prezbiopiei va fi n funcie de refracia iniial. Emetropul va putea citi bine n funcie de vrst, ncepnd cu + 0,50 +1 Dsf, la 45-50 de ani, i crescnd dioptriile pn la 70 de ani cnd acomodaia dispare fiind necesare + 4 Dsf.

Hipermetropul adaug peste viciul de refracie dioptriile necesare vrstei. Ex: hipermetrop de + 4 Dsf; la 70 de ani va necesita o corecie dioptric pentru aproape de + 4 Dsf la care se adaug + 4 Dsf, nsemnnd deci + 8 Dsf; hipermetropul de + 2 Dsf va necesita la vrsta de 60-65 de de ani o corecie optic de + 5 Dsf (+ 2 Dsf la care se adaug + 3 Dsf) Miopul, n funcie de gradul miopiei i vrst va putea citi cu sau fr corecie optic. Ex: miop de - 2 Dsf; la 50 de ani va citi cu - 1 Dsf (-2 Dsf la care se adaug +1 Dsf); la 70 de ani va citi cu + 2 Dsf (- 2Dsf la care se adaug + 4 Dsf).

Lentile divergente () (concave) Au centrul mai subire i marginile mai groase. Sunt negative () deoarece nu formeaz imagini reale ci virtuale; imaginea format este virtual, dreapt i mai mic dect obiectul. Sunt destinate coreciei miopiei. Lentile astigmice Nu focalizeaz razele de lumin ntr-un punct ci ntr-una sau dou linii focale. Lentilele astigmice sunt lentile cilindrice, bicilindrice sau torice.

REETA DE OCHELARI Prescrierea ochelarilor pentru vederea la distan i la aproape se face n funcie de refringena ochiului msurat prin metode obiective. ntotdeauna la prescrierea ochelarilor trebuie inut cont de vrsta, profesiunea, obiceiurile i starea psihic a pacientului. Pe reet trebuie indicate: distana interpupilar, forma i nlimea eii nasului, distana bitemporal, distana lentil cornee, lungimea braelor, culoare lentilelor: transparente, cu absorie de 15-50%, heliomate, care i schimb culoarea la lumina solar devenind cu att mai ntunecate cu ct lumina solar este mai puternic. Pentru vederea la distan: la miopi se prescrie cea mai mic lentil cu care pacientul vede bine; la hipermetropi se prescrie cea mai puternic lentil cu care pacientul vede bine; n cazul astigmatismului axul astigmat trebuie prescris cu precizie. Pentru vederea la aproape la prezbii se ine cont de vrst (i nu numai).

STRABISMUL
STRABISMUL FUNCTIONAL, in functie de directia deviatiei globilor oculari poate fi convergent in interior, spre nas; divergent in exterior, spre temporal. Mai rar, globul ocular deviaza in sus sau in jos. Strabismul funcional duce la perturbari grave ale vederii binoculare, cu consecinte dezastruoase ale functiei vederii (ambliopia). Din aceasta cauza strabismul functional trebuie tratat de cand apare. Acesta apare de obicei in urma unui viciu de refractie. STRABISMUL PARALITIC se datoreste paraliziei unuia din nervii cranieni cu aparitia secundare a vederii duble (diplopia).

EXAMINAREA DEZECHILIBRELOR OCULOMOTORII SI SENZORIALE

Examinarea pacientului strabic Examenul oftalmologic Examenul ortoptic


Bilan motor Bilan senzorial

Bilanul motor:
Examinarea deviaiei strabice Examinarea duciilor evideniaz ducii limitate n direcia muchiului paralizat. Examinarea versiilor se realizeaz n cele nou poziii diagnostice ale privirii. Este important aprecierea urmtoarelor aspecte: limitarea micrii unui ochi sau micare excesiv ntr-o anumit direcie pe de o parte, i apariia incomitenelor (inegalitilor) de unghi n diferite direcii ale privirii, pe de alt parte.

Bilan senzorial - etap a examenului ortoptic, permite s


apreciem dac i n ce msur dezechilibrul oculomotor a influenat starea senzorial vederea binocular. percepia simultan fuziune vedere stereoscopic

PATOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL cuprinde afectiuni ale anexelor si ale globului ocular. PATOLOGIA PLEOAPELOR cuprinde afectiuni ale pielii (dermatoze), afectiuni ale marginii libere, ale tarsului si glandelor tarsale, ale muschilor oculari, precum si afectiuni congenitale, traumatice si tumorale. Cele mai frecvente sunt blefaritele (afectiuni ale marginii libere). Sunt de obicei cronice cu pusee de acutizare, greu de vindecat. Tratamentul este cronic, cu igiena riguroasa, cu unguente cu antibiotice si cortizonice. Orgeletul este o inflamatie acuta supurativa a glandei sebacee Zeiss din interiorul pleoapei; de obicei colecteaza si dreneaza, fiind de etiologie stafilococica. Se trateaza cu coliruri si unguente cu antibiotice antistafilococice. Nu trebuie traumatizat pentru exprimarea continutului. Salazionul este o inflamatie granulomatoasa a glandelor Meibomius. In general se ichisteaza si trebuie intervenit chirurgical, practicandu-se incizie cu excizia glandei. Pleoapele se pot intoarce datorita diferitelor cauze inspre globul ocular (entropion) sau in afara (ectropion). Pot apare spasme ale muschiului orbicular (blefarospasm) sau paralizia orbicularului. Tumorile pleoapei cele mai frecvente sunt epitelioamele spino- sau bazocelulare. Trebuie ales momentul operator cat mai precoce pentru un prognostic bun. Xantelasma apare pe pleoapa superioara sau inferioara, de obicei la sexul feminin. Se intervine chirurgical cu excizia formatiunii respective.

EXAMINAREA PLEOAPELOR
Inspecia Inspecia pleoapelor poate evidenia diferite modificri, expresii ale proceselor patologice localizate la acest nivel. Modificri ale deschiderii fantei palpebrale; poziia normal a pleoapelor cnd fanta palpebral este deschis este urmtoarea: pleoapa superioar depete cu 1-2 mm limbul sclerocorneean, la ora 12, pleoapa inferioar este tangent la limb la ora 6. Modificri patologice ale deschiderii fantei papebrale pot fi n sensul unei ngustri (ptoza palpebral) sau mriri (lagoftalmia). Modificri ale marginii libere palpebrale ectropion - rsfrngerea marginii libere n afar, cu expunerea conjunctivei palpebrale entropion - rsfrngerea marginii pleoapei inferioare spre globul ocular, producnd contactul cilior cu corneea Modificri ale culorii i integritii tegumentelor palpebrale: hiperemie, n procesele inflamatorii, nsoit sau nu de edem papebral, cruste sau ulceraii, plgi palpebrale, tumori, Modificri ale motilitii palpebrale. Motilitatea palpebral se testeaz solicitnd pacientul s clipeasc; astfel, se pot detecta: imposibilitatea nchiderii fantei palpebrale, lagoftalmie; apare n pareza nervului facial i are drept consecin leziuni corneene (cheratit lagoftalmic) motilitate redus sau absent a pleoapei superioare, ptoz palpebral.

Palparea pleoapelor poate evidenia: emfizem subcutanat; prezena proceselor inflamatorii (alazion) cu semnele celsiene aferente; profunzimea anului orbito-palpebral.

CONJUNCTIVA ofera un procent de 10 % din patologia oculara, o mare parte fiind ocupat de conjunctivite. Conjunctivitele sunt afectiuni inflamatorii ale conjunctivei. Ele pot avea o etiologie extrem de vasta, respectiv pot fi microbiene, virale, micotice, alergice etc. Prezinta o simptomatologie comuna data de semne subiective senzatia de corp strain, intepaturi, fotofobie, durere. Semnele obiective sunt reprezentate de modificari ale culorii conjunctivei (hiperemie), de modificari de relief (edem, formatiuni proeminente) si modificari de secretie (mucoasa, seroasa, purulenta, fibrinoasa etc.). Tratamentul conjunctivitelor este in functie de agentul etiologic, cu coliruri cu antibiotice cu spectru larg, cu antiinflamatorii steroidice sau nesteroidice, cu vasoconstrictoare. Se pot aplica substantele active si sub forma de unguente. Dintre afectiunile degenerative ale conjunctivei sunt pterigionul (pliu al conjunctivei ce inainteaza pe cornee) este cel mai des intalnit. Rezolvarea lui este chirurgicala.

EXAMINAREA CONJUNCTIVEI
Examinarea conjunctivei se realizeaz parcurgnd mai multe etape: Examinarea conjunctivei la lumina zilei cu ochiul liber i n camera obscur cu ajutorul luminatului lateral simplu sau combinat i la biomicroscop. Proba cu vasoconstrictoare. Examenul cu fluorescein sodic 2%. Laborator: -examenul secreiei conjunctivale -examenul microbiologic -examenul citologic -biopsia conjunctival - examenul anatomopatologic

ORBITA este o cavitate osoasa in care este adapostit globul ocular. Este inextensibila astfel incat orice procesce se dezvolta in interiorul orbitei (vascular, inflamator, tumoral) va impinge globul ocular inainte, dand exoftalmia.

EXAMINAREA ORBITEI
Exoftalmometria Metode clinice de examinare a orbitei Inspecia evideniaz poziia, protruzia, precum i decalajul de protruzie ntre cei doi globi oculari. Palparea poate evidenia: zone dureroase, denivelri osoase, formaiuni tumorale orbitale, gradul de reductibilitate al exoftalmiei, crepitaii n cazul emfizemului subcutanat traumatic. Auscultaie evideniaz un suflu continuu, sincron cu pulsul, n cazul existenei unei fistule carotido-cavernoase. Metode radiologice de examinare a orbitei Alte investigaii aduc date suplimentare pentru elucidarea diagnosticului: ecografia modul A i B, scintigrafia, gamaorbitografia, termografia, puncia biopsie, examinri de laborator, ORL, stomatologice, neurologice, endocrinologice

APARATUL LACRIMAL este alcatuit din Glanda lacrimala; Caile lacrimale. Glanda lacrimala este situatape peretele supero-extern al orbitei si este responsabila de secretia lacrimilor. Caile lacrimale sunt lcatuite din punctele lacrimale (superior si inferior), canaliculele lacrimale (superior si inferior), sacul lacrimal si canalul lacrimonazal. Uneori aceste cai pot fi obstruate si lacrimile nu se mai pot drena spre fosele nazale, aparand lacrimarea cronica, uneori cu suprainfectarea sacului lacrimal (dacriocistita).

EXAMINAREA APARATULUI LACRIMAL


EXAMINAREA GLANDEI LACRIMALE Inspecia Examinarea ncepe la lumina zilei i se continu n camera obscur la biomicroscop. Prin inspecie se examineaz poriunea palpebral a glandei lacrimale. Se tracioneaz n sus i n afar unghiul palpebral extern, bolnavul fiind rugat s priveasc spre vrful nasului. Se pot constata una sau mai multe din urmtoarele modificri: modificri de volum: creterea volumului glandei prin edemaiere, cu deformarea marginii libere a pleoapei superioare, n form de S culcat (n afeciunile inflamatorii sau tumorale ale glandei lacrimale); modificri de culoare: hiperemie conjunctival i tegumentar (n afeciunile inflamatorii ale glandei lacrimale);

Palparea Se palpeaz digital regiunea glandei lacrimale transpalpebral, sub rebordul orbital superior, n treimea extern. Se pot obine astfel informaii despre: modificri de sensibilitate - durere la palparea transpalpebral (n afeciuni inflamatorii ale glandei lacrimale); modificri de consisten ale glandei lacrimale moale-fluctuent n inflamaii, tumori benigne i mixte, dur n tumori maligne, sarcoidoz, prezena microcalculilor; aderena la planurile anatomice superficiale i profunde este modificat n sensul unei mobilizri dificile a glandei lacrimale (n tumorile maligne invadante n orbit ale glandei lacrimale).

EXAMINAREA CILOR LACRIMALE Inspecia La lumina zilei i n camera obscur la biomicroscop se inspecteaz pe rnd punctele lacrimale, apoi regiunea sacului lacrimal. La nivelul punctelor lacrimale se pot observa: modificri de poziie ale punctelor lacrimale, datorit ectropionrii pleoapei inferioare, cu eversiunea punctului lacrimal inferior si epifor; puncte lacrimale dilatate cu margini edemaiate i hiperemiate n canaliculite; imperforarea punctului lacrimal cu epifor (anomalie congenital). La inspecia regiunii sacului lacrimal se pot detecta: modificri de culoare ale tegumentelor suprajacente, n sensul unei hiperemii i edemaieri (sugestive pentru dacriocistita acut); modificri de relief tumefacia circumscris, vizibil sub tendonul orbicularului, uneori cu deplasarea anterioar a acestuia, datorat distensiei sacului lacrimal (n dacriocistita acut i cronic); tumefacia i edemul sunt extinse att la nivelul pleoapei superioare ct i inferioare (n dacriocistita acut i flegmonul sacului lacrimal); fistul cutanat n regiunea sacului lacrimal cu exteriorizarea unei colecii abundente, purulente (n flegmonul sacului lacrimal).

Palparea Palparea digital a regiunii sacului lacrimal poate evidenia: modificri de sensibilitate - durere la presiune, n afeciunile inflamatorii ale sacului lacrimal; modificri de temperatur - tegumente suprajacente calde, n afeciunile inflamatorii ale sacului lacrimal; modificri de consisten mpstare sau fluctuen n dacriocistita acut i flegmonul sacului lacrimal, microcalculi; secreie purulent, la presiunea digital a regiunii sacului, care se elimin prin punctele lacrimale, n condiiile unui sac destins cu un coninut patologic i n lipsa permeabilitii canalului lacrimonazal.

Explorarea permeabilitii cilor lacrimale Splarea cilor lacrimale Sondajul (cateterismul) cilor lacrimale

Examinri paraclinice ale cilor lacrimale Examenul radiologic are rolul de a evidenia forma, volumul, calibrul cilor lacrimale i sediul unor eventuale obstacole. Scintigrafia secvenial a cilor lacrimale sau dacriocistografia izotopic.

CORNEEA face parte din invelisul fibros al globului ocular, impreuna cu sclera. Ea trebuie sa fie perfect transparenta pentru a-si indeplini rolul vizual. Orice modificare transparentei corneei de natura traumatica, inflamatorie, degenerativa duce la modificari ale acuitatii vizuale. Patologia traumatica a corneei cuprinde plagile corneene, contuziile si arsurile. Plagile corneene trebuie recunoscute si, fara manevre nocive, trimise in centre specializate. In arsuri trebuie acordat primul ajutor de urgenta, respectiv lavajabundent, indepartarea particulelor solide cu solutii de ser iziologic sau apa distilata. Se spala in ideea diluarii si indepartarii agentului. Arsurile se pot produce cu agenti fizici (energia radianta, gaze, vapori, lichide fierbinti sau metale topite sau incandescente), chimici (acizi sau baze). Cele mai grave sunt arsurile cu baze. Afectiunile inflamatorii se numesc keratite. Sunt date de agenti din mediul extern (exogene) sau de cauza interna (endogene).

EXAMINAREA CORNEEI
Inspecia Biomicroscopia reprezint examinarea oftalmologic precis i absolut necesar n leziunile corneene. Prin biomicroscopie se pot determina cu precizie forma, dimensiunea, culoarea, grosimea, transparena, luciul, netezimea sau prezena vaselor la nivelul corneei. Testarea sensibilittii corneene

SCLERA este alba, inextensibila, putand suferi in urma unui traumatism perforant (plagi sclerale) sau contuziv puternic (rupturi sclerale). Rupturile sclerale sunt mai grave. La nivelul sclerei poate sa apara un nodul mic, de etiologie plurifactoriala, numit episclerita.

EXAMINAREA SCLEREI
Examinarea sclerei anterioare Examinarea sclerei anterioare, preecuatoriale se face prin conjunctiva bulbar care o acoper, n condiii normale aceasta fiind de culoare roz-transparent. Examinarea sclerei posterioare Examinarea sclerei posterioare, retroecuatoriale, nu se poate efectua n mod direct, astfel nct statusul acesteia se apreciaz n context clinic i se investigheaz paraclinic prin metode complexe.

In centrul IRISULUI se gaseste un orificiu rotund, egal ca diametru la cei doi ochi PUPILA. La lumina pupila se strange (mioza), iar la intuneric se dilata (midriaza). Reflexul fotomotor (mioza sub influenta luminii) este foarte important in neurologie.

EXAMINAREA PUPILEI
Examinarea pupilei la lumina zilei i n camera obscur (biomicroscopia i oftalmoscopia) este util pentru a aprecia: statica pupilar culoare form poziie contur diametru dinamica pupilar Pupila normal: CENTRAT REFLEXIV DIAMETRUL 2-4 mm ROTUND Reflexele pupilare Reflexul fotomotor direct Reflexul fotomotor indirect sau consensual Reflexul fotomotor indirect sau consensual

IRISUL, CORPUL CILIAR SI COROIDA alcatuiesc UVEEA. Cele mai frecvente afectiuni ale uveei sunt cele inflamatorii = uveite si cele tumorale (tumori melanice de iris, corp ciliar, coroida). Uveitele pot fi anterioare: Irita; Ciclita; sau posterioare: Coroidita. Sunt afectiuni cu etiologie frecvent necunoscuta. Pot avea un focar de infectie (din sfera ORL, dentara) sau o boala de colagen, reumatismala, stari imunologice, diferite boli infectioase.

EXAMINAREA UVEEI
EXAMINAREA IRISULUI Se apreciaz: FORMA CULOAREA RELIEFUL POZIIA

EXAMINAREA CORPULUI CILIAR


Poziia corpului ciliar, napoia irisului, l face inaccesibil examenului direct, examinarea efectundu-se prin: Diafanoscopie Ecografie Computer tomografie Rezonan magnetic nuclear

EXAMINAREA COROIDEI
Se efectueaz prin: Oftalmoscopie direct i indirect Biomicroscopia FO cu lentile Goldmann, Hruby, dublu asferice (6090 DP) Diafanoscopia Angiofluorografia Ecografia ocular Computer tomografia Rezonan magnetic nuclear

In interiorul globului ocular se afla o formatiune deosebit de importanta in refractia oculara CRISTALINUL. Principala lui calitate e transparenta. Pierderea transparentei cristalinului se numeste cataracta. CATARACTA poate avea multiple etiologii, dar de obicei apare la persoanele in varsta cataracta senila.Tratamentul ei este chirurgical si consta in indepartarea cristalinului opacifiat si inlocuirea lui cu unul artificial. Cristalinul mai poate fi dislocat din locul lui: Partial subluxatii; Total luxatii.

EXAMINAREA CRISTALINULUI
La lumina zilei Examenul biomicroscopic

Ecografia

GLAUCOMUL consta in cresterea presiunii intraoculare (exista si glaucom fara tensiune). Poate fi primar si secundar (de foarte multe cauze). Glaucomul se insoteste de modificari ale campului vizual si ale papilei nervului optic si poate duce in final, daca nu este tratat corect, la modificari ireversibile ale campului vizual si ale papilei nervului optic. Chiar si in tarile avansate glaucomul duce la un procent mare de nevazatori. Depistat precoce, corect tratat, medicamentos sau chirurgical, poate fi stapanit, iar functia vizuala poate fi pastrata.

EXPLORAREA TENSIUNII INTRAOCULARE


Sunt utilizate urmtoarele metode tonometrice: Tonometria prin indentaie Tonometria prin aplanaie Tonometria non contact

AFECTIUNILE RETINEI si NERVULUI OPTIC le putem depista prin examinarea fundului de ochi. Sunt boli generale multiple ce dau modificari ale retinei. Astfel se pot stadializa hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat prin modificarile retiniene. Astfel retinopatia hipertensiva se poate stadializa dupa aspectul vaselor retiniene in gradele I si II, dupa implicarea retinei in gradul III si in functie de prinderea nervului optic, in gradul IV. Retinopatia diabetica poate fi depistata uneori la un examen de rutina la un pacient necunoscut ca diabetic.

EXAMINAREA RETINEI
1.Examenul funcional al retinei Msurarea acuitii vizuale angular i morfoscopic reprezint modalitatea de determinare a funciei maculei. Examenul cmpului vizual evideniaz funcia fiziologic a ansamblului cmpului retinian. Examinarea simului cromatic testeaz sensibilitatea conurilor foveolare. Studiul simurilor de discriminare a contrastelor Arden Adaptometria studiaz senzaia luminoas i exprim tulburrile funciei vizuale n condiii de iluminare sczut.

2. Oftalmoscopia Aspectul normal al FO de culoare roie-glbuie sau rou nchis (funcie de cantitatea de pigment) include: papila sau discul optic disc rotunjit sau ovalar roz-glbui sau roz, bine delimitat; macula cu aspectul unui oval orizontal, de culoare mai nchis dect restul FO i nconjurat de un reflex luminos; n centrul maculei se afl foveea, mai nchis la culoare dect restul maculei cu o zon central strlucitoare (reflexul foveolar); vasele retiniene ce se examineaz la nivelul papilei i se urmresc pe tot traiectul lor; au pereii transpareni, putndu-se observa coloana sanguin i dunga de reflex mai intens pe arter, pe vasele mari i la tineri.

EXAMINAREA NERVULUI OPTIC


Examenul functional const n: Anamnez Determinarea AV Determinarea CV Examinarea simului cromatic

Examenul obiectiv Examenul FO Papila normal este:


PLAN CU CONTUR NET ROTUND DE CULOARE ROZ CU EMERGENA CENTRAL A VASELOR RETINIENE

Electroretinograma (ERG) Potenialul evocat occipital (POE) Angioflurografia (AFG) Oftalmodinamometria Examene radiologice Metode biofizice