PROIECT DE ABSOLVIRE

SCOALA POSTLICEALA

CALIFICAREA : TEHNICIAN OPTOMETRIST

Analiza viciului de refractie, metode si mijloace de testare,

alegerea lentilelor si elaborarea tehnologiei de executie, montaj si
adaptarea ochelarului,pentru urmatoarele caracteristici :

OD : - 0,50 sf ~ - 0,25 cyl ax 40

OS : - 0,50 sf ~ - 0,75 cyl ax 90

DI in VA = 59 mm

Varsta : 23 ani

Sexul : F
Memoriu explicativ

Ochelarii dateaza de peste 700 ani, de cand omul a fost in masura sa

amelioreze vederea gratie unui ajutor vizual si anume, datorita smaraldului, piatra semi-
pretioasa de culoare verde-albastra, care a fost folosita drept lupa si numai spre
sfarsitul secolului al XIII-lea inventatorii venetieni au scos pe piata 'ochelarii fixati',
urmand ca in preajma anului 1850 ochelarii sa ia forma actuala, in Anglia.
Aristot (filozof grec) - a fost cel care a evocat problemele de vedere, in special
miopia si prezbitismul. La Ninive, Sir Henry Layard evoca existenta acestor lentile
transparente formate din pietre transparente de roca convexe, folosite in anul 4000 i.J.-
C, iar Plinius (naturalist si scriitor latin) a raportat ca Nero (imparat roman) urmarea
luptele de gladiatori cu ajutorul unui smarald. Seneca (scriitor latin) a utilizat un vas de
sticla transparent umplut cu apa care-i permitea marirea imaginii textelor scrise. Euclide
(matematician grec) a studiat puterea optica a diferitelor elemente, dar aceasta este
atribuita in general stiintei arabe. Alhazen (Ali), ginerele lui Mahomed, face prima
descriere stiintifica referitoare la puterea lentilelor de a mari, dar nu vorbeste in lucrarea
intitulata /Opticae Thesaurus/ despre posibila utilizare a lentilelor pentru citit.
Roger Bacon (1214-1294), aristocrat englez, filozof, a preluat aceste lucrari si a
continuat sa studieze refractia de-a curmezisul sticlei si cristalului de roca. Si-a dedicat
viata Stiintelor dupa un doctorat in teologie, studiind limbi straine, matematica si fizica.
A studiat la Oxford si la [Link] Paris, inainte de a deveni calugar, cerand reforme in
stiinta si Biserica, motiv pentru care a fost condamnat si a facut inchisoare la Paris intre
1257-1292.
Inventatorul ochelarilor nu este cunoscut, dar se stie ca in Italia spre sfarsitul
secolului al XIII-lea, pentru a avea o vedere mai clara si pentru evitarea tulburarilor de
vedere, se folosea o pomada si picaturile de colir.
Alessandro Spina, dominican italian, mort in 1313, a fabricat ochelari pe care-i
distribuia in jurul sau, deci s-ar putea crede ca italienii au inventat ochelarii.
Bernard Gordon, francez, profesor chirurg la Montpellier, a scris in 1305 o carte
despre ochelari in limba latina, intitulata /Lilium Medicinae/ in care sfatuia folosirea
colirului, fara nevoia folosirii ochelarilor.
O premiera in reproducerea formei ochelarilor se afla intr-o pictura a lui Tommaso
da Modena. Se spune ca in special calugarii utilizau ochelarii pentru recopierea
manuscriselor, pana cand germanul Johannes Gutenberg (1397-1468) a inventat
tiparul. Explozia tipariturilor de carti a fost atat de mare, incat necesitatea ochelarilor
devenise absoluta.
La inceputul secolului XIX se folosea monoclul (pentru un singur ochi) si lornieta
sau 'face-à-main' pentru ambii ochi, care permitea sa fie tinuta in fata ochilor, printr-o
tija, de obicei din argint cizelat, atasat in jurul gatul printr-un lant la fel de pretios. Mai
tarziu a aparut montarea ochelarilor pentru a sta fix la baza nasului, purtand denumirea
de /pince-nez/.
In secolele XIII-XIV, lentilele erau fabricate din smarald sau quartz si numai din anii
1300 s-a folosit sticla de Venetia. Mai tarziu, italianul Giambattista della Porta (1535-
1615) a descris diversele experiente optice, iar Johannes Kepler in 1611 a publicat
lucrarea intitulata Dioptrice, el fiind socotit veritabilul fondator al dioptriilor actuale,
explicand teoria refractiei si a reflectiei luminii.
In 1728 au aparut monturile de ochelari si numai la sfarsitul secolului XVIII s-au
inventat ochelarii cu brate in spatele urechilor.
In secolele XIII si XIV se foloseau numai lentile biconvexe pentru corectarea
prezbitismului si numai in secolul XV au aparut lentilele care corecteaza miopia, deci cu
sticle concave. Cardinalul Nicolas de Cuse (1401-1464) scrie in anul 1440 primul text in
lucrarea “De Beryllo “ despre lentilele concave necesare corectarii miopiei. Raphael a
folosit ochelari de miopie in pictura Papei Leon X.
In 1645 Jacques Bourgeois (1618-1701) la Paris, a imbunatatit lentila de ochelari,
imaginand lentilele care sa fie concave de o parte a ochiului si convexe de cealalta
[Link] Young (1773-1879) medic si fizician britanic, intelegand ce este
astigmatismul, a scris in anul 1807 cartea intitulata “Lecture on optical Instruments
“. Ochelarii au corectat astigmatismul doar la
inceputul secolului XIX (lentilele cilindrice).
Autorii zilelor noastre nu sunt de acord asupra inventiei ochelarilor cu lentile duble,
atribuita deseori lui Benjamin Franklin, dar fara certitudine. Relativ recent spre sfarsitul
anilor '50 s-au introdus lentilele progresive, folosite de cei cu prezbitism.
In ultimii 70 ani, descoperirile in oftalmologie au modificat in profunzime aceasta
specialitate, avand un statut de disciplina medico-chirurgicala. Importanta oftalmologiei
este certa, datorita rolului foarte particular pe care-l are in societate, in sensul ca nu
numai 80% din informatiile pe care un individ le primeste trec prin vedere, dar acest
simt atat de important in viata omului este legat de organizarea modului de a trai:
utilizarea mijloacelor de transport, televiziunea, cinematograful, carora le suntem
tributari, fara a socoti rolul pe care-l joaca privirea in sfera relatiilor.
Evolutia oftalmologiei este dubla: pe plan social, progresele sale merg in sensul unui
conform si a unei cercetari estetice, din ce in ce mai mare. Dar evolutia este foarte
mare pe teren medical, contribuind din ce in ce mai mult la ameliorarea calitatii vietii,
dat fiind ca speranta de viata a crescut de la inceputul acestui secol XXI.
Domeniile traditionale in tratamentul oftalmologic au evoluat de la simpla tehnica de
examinare, folosirea colirului, la corectarea vederii, recurgandu-se la microchirurgie, la
neuro-oftalmologie (imaginea prin rezonanta magnetica (IRM) si la tomodensitometrie,
chirurgia de cataracta, grefele de cornee, chirurgia de retina, folosirea laserului.
VDS.

Cap. 1 Prezentarea cabinetului de optometrie

1.1 Dotari necesare : modul de amenajare a cabinetului, spatii aferente si anexe, aparatura si dispozitivele necesare.

Cabinetul de testare trebuie sa-l faca pe pacient sa fie degajat. Ideal ar fi

lungimea salii sa fie cca 7 m. Spatiul afectat trebuie sa asigure examinatorului
posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului pacientului si sa poate fi rabatut spatarul
scaunului pentru anumite examene specifice. Trebuie sa se asigure distanta standard de
la pacient la tabloul de teste ( 5 m ). Echipamentul din cabinet trebuie sa fie complet
pentru genul de testare si aranjat ca pacientul sa faca minimul de deplasari. Din motive
optice suprafetele echipamentelor trebuie sa fie de culoare inchisa sau mate, negre, gri
inchis, astfel se reduc reflexele pe suprafete, pacientul si examinatoul nu sunt jenati. Se
evita suprafetele cromate si culorile pastelate.

Iluminarea in cabinetul de testare trebuie sa fie predominant artificiala si cu

intensitae controlabila. Este essential ca in camera sa se faca destul de intuneric pentru
a se putea folosi tehnici de oftalmoscopie indirecta, adaptometrie, perimetrie in
intuneric.

Din sala de asteptare nu trebuie sa se vada interiorul cabinetului

cand usa acestuia este deschisa, ar fi necesar un coridor intre sala de asteptare si
cabinet. In cabinet ar putea fi o canapea cu trei locuri pentru insotitorii pacientului
examinat sau chiar pentru pacient intre fazele unei testari complexe. In cabinet trebuie
sa fie si o chiuveta pentru spalarea mainilor examinatorului. Este necesar sa existe si o
oglinda in cabinet pentru ca pacientii sa-si aranjeze parul si hainele dupa terminarea
testelor.
 In cabinetele in care se fac adaptari de lentile de contact, oglinda serveste ca
pacientul sa invete aplicarea acestor lentile pe ochi. In acest spatiu trebuie sa fie create
conditii pestru aspectarea corneei cu lampa cu fanta dupa ce s-a instalat fluorescina, in
lumina ultravioleta sau violet.

Sala de receptie trebuie sa aibe aspectul unei camere pentru invitati, particulara
sau de club, decat al unei camere profesionale. Mobilierul din aceasta camera este
preferabil sa fie confectionat din materiale plastice deoarece se evita existenta
alergentilor, se poate spala usor si este mai ieftin. Nu se recomanda mobilier cu crom
pentru ca are aspect commercial si este rece. In camera trebuie sa existe scaune pentru
o persoana dar si fotolii sau canapele. Pentru copii ar trebui sa existe un spatiu special
amenajat cu mese rotunde, scaune corespunzatoare si jucarii.

Capacitatea salii de receptie este aproximativ sapte locuri, pentru un post de

testare.

In cabinet trebuie sa existe in primul rand echipamentul necesar pentru examenul

initial, cum ar fii :

- oftalmoscop de mana ;

- oftalmoscop binocular indirect;

- disc Placido;

- prisma variabila;

- lampa stilou

- skiascop;

- cilindru incrucisat

- lampa simpla

Pentru examenul amanuntit este necesar un echipament complet care se compune din :

- unit oftalmologic, avand in componenta : biomicroscop cu lampa cu fanta,

oftalmometru, foropter, proiecteo de teste, oftalmoscop, skiascop, lampa pentru
iluminat;

- refractometru visual sau autorefractometru;

- politest;
 - tablouri cu teste pentru aproape si pentru departe;

- trusa de lentile pentru testare subiectiva.

Intr-un laborator specializat pentru ambliopie si testarea aptitudinilor vizuale mai sunt
necesare niste echipamente cum ar fii :

- echipament pentru campimetrie si perimetrie;

- test pentru vedere in culori;

- echipament pentru adaptometrie;

- echipament pentru testarea sensibilitatii la contrast;

- sinoptofor, ambliofor;

- teste de dislexie.

1.2 Teste optometrice : descrierea examenului analitic functional, rolul testelor optometrice, care sunt, de
exemplificat 5 teste la alegere ( altele decat cele necesare cazului dat prin tema ) ;

Examenul analitic functional al ochiului uman, trebuie sa includa atat evaluarea

procesului de focalizare cat si a proceselor de binoculizare si identificare. Acest examen
trebuie sa faca intr-un loc rezervat in acest scop. Formularea instructiunilor si
intrebarilor trebuie sa fie clara, simpla, fara sa se sugereze un anumit raspuns. Este
important sa se noteze toate comportamentele observate, chiar daca par sa fie in raport
imediat cu determinarea formulei optice de compensare. Fiecare test se realizeaza, fara
a cauta in mod sistematic o valoare a compensarii. Aceasta valoare va fi stabilita numai
in momentul in care se compara comportamentele notate fata de diferite teste.

Testele optometrice ce se pot realiza in cabinetul de optometrie sunt in numar de

44 , din care se aleg in functie de caz, aproximativ trei, pana la cinci teste.

Aceste teste sunt :

 Testul nr. 1 – Oftalmoscopie

 Testul nr. 2 - Keratometria

 Testul nr. 3 – Forie obisnuita in vederea aproape

 Testul nr. 3a – Forie obisnuita in vederea aproape

 Testul nr. 4 - Skiascopie pentru vederea departe

 Testul nr. 5 – Skiascopie pentru vederea aproape

 Testul nr.6 – Skiascopia la 1 m

 Testul nr.7 – testul subiectiv ( formula de baza )

 Testul nr. 8 – Foria indusa in vederea la distanta, de compensarea

determinate la testul nr. 7

 Testul nr. 9 – Aductie reala la distanta ( convergenta relativa pozitiva la

distanta )

 Testul nr. 10 – Convergenta la distanta ( spargerea fuziunii in baza ex si

recuperare )

 Testul nr. 11 – Abductie la distanta

 Testul nr. 12 – Forie verticala si ductiuni verticale la vederea la distanta

 Testul nr. 13b - Forie indusa de tinta apropiata, in cazul in care subiectul
poarta compensarea data la testul nr. 7

 Testul nr. 14 a – Cilindrii cruce ( cil X ), in vederea monoculara aproape

 Testul nr. 14 b – Cil X binocular in vederea aproape ( test de fuziune )

 Testul nr. 15 b – Forie indusa de compensarea stabilita la testul nr. 14b

 Testul nr. 16 a – Convergenta relativa pozitiva

 Testul nr. 16 b- Rezerva pozitiva de fuziune

 Testul nr. 17 a – Convergenta relativa

 Testul nr. 17 b – Rezerva negativa de fuziune

 Testul nr. 18 – Forie si ductiune verticala in vederea aproape

 Testul nr. 19 – Amplitudinea de acomodare

 Testul nr. 20 – Acomodarea relativa pozitiva

 Testul nr. 21 – Acomodarea relativa negativa

 Testul nr. 22 – Reflexul pupilar

  Testul nr. 23 – Reflexul de compensare a miscarilor corpului

 Testul nr. 24 – Reflexul de versiune

 Testul nr. 25 – Urmariri oculare

 Testul nr. 26 – miscarea ochilor in vederea aproape

 Testul nr. 27 – Miscarea ochilor in vederea departe

 Testul nr. 28 – Testul Worth

 Testul nr, 29 – Perimetrie

 Testul nr. 30 – Camprimetrie

 Testul nr. 31 – Caroiajul Amsler

 Testul nr. 32 – Capacitatea de a vedea culorile

 Testul nr.33 – Discriminarea detaliilor

 Restul nr. 34 – Integritatea spatiala

 Testul nr. 35 – Memoria vizuala

 Testul nr. 36 – viteza de citire

 Testul nr. 37 – Testul rosu – verde pentru vederea la distanta

 Testul nr. 38 – Testul rosu – verde in vederea aproape

 Testul nr. 39 – Eficacitatea vizuala

Testele speciale sunt : testul cruce, testul acului indicator, testul cu patrat, testul
pentru vederea stereoscopica, teste subiective pentru verificarea vederii la distanta si
teste pentru astigmatism.

Descrierea unor teste optometrice :

Testul nr. 1 - Oftalmoscopie

Rolul acestui test este observarea transparentei mediilor optice oculare, starea
structurilor, aranjamentul optic al acestor structuri. Se folosesc ca dispozitive
oftalmoscopul electric, tinta departe, eventual oftalmoscop binocular indirect, iluminarea
trebuie sa fie slaba in laborator.

Se testeaza ochiul drept cu ochiul drept, ochiul stang cu ochiul stang. Se

aranjeaza in oftalmoscop o lentila convexa de 20 dpt. Se observa cornea, conjuctiva,
pleoapele. Se schimba lentila cu alta de putere mai mica si se observa succesiv
umoarea apoasa, irisul, cristalinul, corpul vitros. Se schimba lentila si se pune la
punct un vas din zona papilei. Se extinde examenul pe o suprafata cat mai mare a
retinei deplasand instrumentul si schimband orientarea ochiului. Se cere subiectului sa
priveasca in oftalmoscop si se observa foveea si regiunea maculara. Apoi se cere
subiectului sa fixeze centrul reticulului din oftalmoscop. Se observa pozitia foveei, in
raport cu reticulul si stabilitatea ei.

Comportamentele observabile sunt structurile normale sau anormale, mediile

optice transparente sau tulburi. Compensarea este necesara punerii la punct pe retina,
centrarea poate fi stabila, instabila, descentrat stabil sau instabil. Se noteaza starea
structurilor, adancimea cupei papilare, valoarea compensarii pentru punere la punct.
Pentru un ochi sanatos, structurile trebuie sa fie normale, mediile optice transparente,
alinierea foveala stabila si centrata pentru fiecare ochi.

Testul nr. 28 - Testul Worth

Acest test evalueaza permanenta vederii simultane in vederea de aproape si

departe. Se foloseste lanterna Worth care are pe peretele frontal patru orificii, in care
s-au montat un geam alb opac, un filtru rosu si doua filtre verzi , un ochelar cu un filtru
rosu si unul verde complementare, iluminatul ambiental trebuie sa fie normal. Se
prezinta subiectului lanterna la distanta de 33 cm si apoi se departeaza progresiv. Se
cere subiectului sa spuna cate puncte luminoase vede si ce culori au.

Se pot observa :

a) patru puncte : unul alb, unul rosu, doua verzi

b) cinci puncte : doua rosii si doua verzi

c) doua puncte rosii

d) trei puncte verzi

e) alternanta acestor posibilitati.

Se noteaza numarul si culorile pentru diferite distante. Normal trebuie sa se observe

patru puncte, exceptie pentru distanta de spargere a fuziunii, cand apar cinci puncte.
 Testul nr. 29 - Perimetrie

Acest test are ca scop evaluarea limitelor de sensibilitate ale campului visual. Se
foloseste un perimetru, iluminarea depinde de metoda de lucru adoptata.

Subiectul este asezat pe un scaun, capul trebuie rezemat de un support special.

Ochiul care nu se testeaza este obturat. Subiectul fixeaza un punct central. Se
deplaseaza tinta pe un meridian, dinspre exterior spre interior si se cere subiectului sa
semnaleze momentul cand percepe tinta si cand dispare. Se repeat incercarea pentru
16 meridiane, se traseaza diagrama. Tinta poate fi o pastila alba sau colorata sau un
punct luminos.

Se pot observa urmatoarele :

a) reducerea campului in toate directiile;

b) reducerea campului intr-o directie;

c) marirea petei oarbe;

d) scotom in interiorul campului;

e) camp normal.

Testul nr. 22 – reflexul pupilar

Acest test are ca scop verificarea echilibrului orto si para – simpatico la nivelul
irisului. Se foloseste lampa stilou, testele optotip situate la 5 m, iluminatul ambiental
trebuie sa fie atenuat. Se cere subiectului sa fixeze tinta cu ambii ochi. Pentru testarea
reflexului fotomotor se aseaza lampa stilou stinsa la 2 cm in centrul pupilei. Se
protejeaza de lumina cu mana celalalt ochi. Se aprinde lampa. Se repeat testul in
acelasi mod pentru celalalt ochi. Pentru testarea reflexului consensual se ilumineaza OD
si se observa OS si invers. In timpul observatiei se pastreaza lampa stilou aprinsa.

Se pot observa urmatoarele :

a) reflexul fotomotor : contractie, largire ( dilatare ), oscilatii, fara reactie;

b) reflexul consensual : contractia ambelor pupile sau unei singure pupile;

se noteaza comportamentul observat ca amplitudine si viteza de raspuns. Normal este

o contractie consensuala.
 Testul nr. 32 – Capacitatea de a vedea culorile

Scopul testului este determinarea sensibilitatii ochiului la diferite lungimi de unda

ale radiatiei luminoase. Se foloseste un joc de jetoane de diferite culori, fiecare culoare
se regaseste pe doua jetoane, iluminarea ambientala trebuie sa fie normala.

Se cere subiectului sa aranjeze jetoanele perechi de aceeasi culoare. Pentru copiii

sub cinci ani se prezinta un jeton si se cere sa se gaseasca unul la fel.

Se pot observa urmatoarele :

a) gruparea este realizata integral

b) inverseaza unele culori

c) confuzie totala a culorilor.

Normal este reusita totala.

1.3 MTSM si PSI in cabinetul de optometrie : descrierea masurilor de tehnica securitatii muncii si paza si stingerea
incendiilor in acest cabinet, modul de intretinere al aparatelor de testare folosite.

Actul normativ stabileste principalele obligatii ale lucratorilor, carora le revine raspunderea de a avea grija de
sanatatea si securitatea proprie, si a celorlalti participanti la procesul de munca, precum si de a respecta instructiunile
date de propriul angajator.

Proiectul de lege initiat de Guvern prevede ca angajatorul este unicul raspunzator pentru aplicarea masurilor in cadrul
intreprinderii sau institutiei. In cazul in care apeleaza la servicii externe, angajatorul nu este exonerat de responsabilitatile sale in
acest domeniu.

De asemenea, noua legislatie prevede ca aplicarea masurilor de securitate, igiena si sanatate nu trebuie sa
implice nici un cost pentru salariati. Angajatorii asigura, obligatoriu si gratuit, si materialele igienico-sanitare, iar
categoriile de astfel de materiale si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul
colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. Astfel, neluarea vreuneia dintre masurile legale de
securitate si sanatate in munca de catre persoana care ii revine aceasta indatorire, daca creeaza un pericol grav si
iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de
la un an la 2 ani sau cu amenda penala. Aceeasi pedeapsa se aplica si in cazul nerespectarii de catre orice persoana
a masurilor stabilite privind securitatea si sanatatea in munca. Daca fapta a produs consecinte deosebite, pedeapsa
este de inchisoare de la un an la 3 ani sau amenda penala.

In domeniul securitatii muncii se acorda asistenta tehnica persoanelor juridice la elaborarea programului de
prevenire a riscurilor profesionale si controleaza realizarea acestora. Dispune sistarea activitatii sau scoaterea di
functiune a echipamentelor tehnice, in cazul in care constata o stare de pericol iminent de accidentare sau
imbolnavire profesionala.
 Controleaza aplicarea dispozitivelor legale referitoare la certificarea produselor, masinilor si a echipamentelor
de protectie din punct de vedere al securitatii in munca.

Descrierea masurilor de tehnica securitatii muncii si stingerea incendiilor sunt :

- legislatia si normele de protectie a muncii sunt insusite in conformitate cu specificul locului de munca ;.

- echipamentul de protectie din dotare este utilizat corect.;

- echipamentul de protectie este intretinut si pastrat in conditii de siguranta conform normelor in vigoare.

- insusirea clara si corecta a procedurilor de protectie a muncii este asigurata prin participarea la instructajul periodic.

- activitatea specifica este desfasurata cu respectarea permanenta a normelor de protectie a muncii.

- aplica normele de paza si stingere a incendiilor ;

- lucrul este efectuat in conditii de securitate si in conformitate cu normele PSI in vigoare ;

- procedurile de paza si stingere a incendiilor sunt insusite prin instructaje periodice si prin aplicatii practice ;

- echipamentele de stingere a incendiilor din dotare sunt utilizate cu rapiditate si eficienta pentru limitarea pericolelor
;

- se raporteaza pericolele care apar la locul de munca ;

- pericolele sunt identificate cu discernamant pentru a fi raportate persoanei abilitate conform normelor interne ;

- starea echipamentelor de protectie si stingere a incendiilor este verificata si raportata persoanei abilitate conform
procedurilor interne ;

- aplica procedurile de urgenta si evacuare ;

- accidentul aparut este semnalat prin contactarea cu promptitudine a persoanei abilitate conform procedurilor
interne si normelor in vigoare ;

- masurile de urgenta si de evacuare sunt aplicate cu rapiditate, corectitudine si luciditate, respectand procedurile
interne ;

- primul ajutor este acordat cu promptitudine in conformitate cu tipul accidentului .

Gama de variabile sunt :

- echipamentul de protectie este specific locului de munca ;

- echipamentele si materialele de stingere a incendiilor sunt : hidranti, extinctoare, lopeti, nisip, galeti, furtunuri
etc.
 - truse de prim ajutor: fese, pansamente sterile, alcool, medicamente ;.

-sistem de avertizare: sonor, luminos, comunicativ .

Cap. 2 Prezentarea sistemului oculo – motor

2.1 Partile componente ale ochiului uman: descrierea acestor

componente , specificandu-se si rolul lor.

Ochiul uman este asemanator cu o bila.( prezentat in fig. 1 de la anexe). In fata , in mijloc exista un strat
transparent , putin proeminent , numit [Link] este legata de stratul care formeaza albul ochiului si acopera
de jur-imprejur globul ocular – sclerotica.

Corneea este partea anterioara a stratului [Link] langa rolul sau protector , datorita transparentei lasa sa intre
razele luminoase in interior , avand un rol optic important.

Grosimea sa variaza astfel:la periferic este de 1 mm , iar spre centru se subtiaza pana la 0,6 [Link] are
forma unei calote sferice .Diametrul orizontal este mai mare (11mm) decat cel vertical .Raza de curbura fiind mai mica
decat cea a sclerei , determina o bombare mai accentuata a corneei pe suprafata globului [Link] ei se
datoreste dispozitiei regulate a lamelor sale si continutul redus in apa.

Inervatia corneei este aproape in exclusivitate senzitiva , reprezentata de terminatiile nervilor ciliari lungi si scurti.
Vascularizatia corneei este absenta. Nutritia ei este asigurata prin imbibitie din trei surse : vasele limbului sclero-
cornean , umoarea apoasa prin intermediul endoteliului cornean , filtrul lacrimal prin intermediul epiteliului cornean.

Zona de trecere dintre cornee si sclera , cu structura si functie particulare , se numeste limbul sclero-cornean.
Pozitia si forma ei nu poate fi modificata , si ca urmare nici distanta focala.

Sub cornee se afla [Link] da culoare ochiului , de cele mai multe ori caprui , albastru sau [Link] este
de fapt un disc musculos , cu o gaura in centru , care se numeste [Link] partea colorata a ochiului ce contine
numeroase fibre musculare , care controleaza marirea si micsorarea pupilei.

Irisul formeaza partea anterioara a uveei , este situat inapoia corneei si inaintea cristalinului , delimitand astfel
camera [Link] forma unui diafragm. Pe suprafata lui anterioara se vad proeminente radiare trabeculate ,
printre care se vad depresiuni de diferite dimensiuni numite cripte [Link] neregularitati constituie relieful
[Link] irian dozeaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor pupilar , corecteaza
defectele dioptriilor oculare si au rol metabolic prin schimburile difuzionale cu umoarea apoasa.

Aparatul vizual, cel mai important organ de simt, informeaza sistemul nervos central asupra tuturor
modificarilor care au loc in mediul inconjurator. Functioneaza pe principiul sistemul cibernetic, adica are in exterior
globul ocular numit si 'aparat de luat vederi', apoi cai de transmisie a mesajului si centri corticali de interpretare a
imaginii. Globul ocular este in general de forma sferica si are o structura formata din trei membrane: - Membrana
externa, numita sclerotica, de culoare alba sidefie, fibroasa si rezistenta, inextensibila la adult, dar usor extensibila in
prima copilarie, este numita si scoica sclerala, deoarece mentine forma globului ocular si a fost asemuita cu sistemul
osos din alte parti ale organismului. Este formata din fibre conjunctive-elastice, impletite in patru straturi, in sistem de
retea de ba¬lon, care ii da rezistenta si starea opaca, netransparenta. Aceste fibre iau nas¬tere prin secretarea de
substante colagene si mucopolizaharizi a unor celule nu¬mite fibrocite. Daca genetic aceste celule nu au mesaj normal
de sintetizare a acestor substante, apar fibre cu rezistenta redusa, care prin presiunea conti¬nutului globului ocular se
alungesc sau isi modifica forma, putand sa duca la tulburari de refractie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.
Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare. Membrana externa, sclerotica, in 1/6
anterioara, la polul anterior isi mo¬difica structura prin plasarea fibrelor in sistem paralel, ceea ce face ca aceasta
portiune sa devina transparenta. Aceasta zona este numita corneea transpa¬renta, prin care patrunde lumina,
excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuita cu geamul unei incaperi.

Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin puterea ei de refractie de
40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina. - Membrana mijlocie este numita uveea si se
imparte in: uveea anterioara si uveea posterioara. Uveea anterioara cuprinde la randul ei doua elemente: corpul ciliar
si irisul. Corpul ciliar este format de muschii ciliari si procesele ciliare. Muschii ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si
functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana transparenta. Indeplinesc cea mai importanta
functie optica oculara si anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam de la orice distanta. Aceasta este functia
de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in privirea de la orice distanta dorim. Muschii actioneaza prin
contractie sau relaxare asupra cristalinului. Procesele ciliare, bogat vascularizate, secreta umoarea apoasa necesara
mentinerii presiunii normale intraoculare, precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt corneea si
cristalinul.

2.2 Fiziologia ochiului uman : modul de functionare al sistemului

ocular , procesele de baza ale functiei vizuale , acomodatia ,
fenomenele de reflexie , refractie , difractie , interferenta in
componentele oculare , fenomenele fizico-chimice si electrice de la
nivelul retinei , tipurile de vedere.

Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara . Dupa calculele unui cercetator , 80% din
amintirile pe care le pastram sint inregistrate prin [Link] are rolul de a ne furniza informatii sub forma unor
imagini colorate – despre adancimea , distanta si miscarea obiectelor. Miscand ochii in sus , in jos si in lateral , vedem
cea mai mare parte a mediului inconjurator .Daca ne uitam la un aparat de fotografiat , vom putea intelege mai bine
cum functioneaza ochiul nostru . Portiunea anterioara a ochiului functioneaza ca o lentila optica , la fel ca lentila de
sticla a aparatului [Link] optica este un corp cu una sau doua suprafete curbe formate dintr-un material
transparent. Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se refracta. Portiunea intunecata din centrul ochiului , pupila ,
regleaza cantitatea de lumina primita. Cand lumina este slaba , pupila va fi mai mare , daca se micsoreaza , va lasa o
cantitate redusa de lumina , la fel ca in cazul diafragmei din spatele lentilei aparatului de fotografiat. Stratul din
profunzimea globului ocular , retina corespunde filmului fotografic. Dar ochiul nostru este mult mai complex ca aparatul
de fotografiat. Cu ajutorul aparatelor foto nu putem decat sa fixam imaginile din lunea exterioara pe un film fotografic
, in timp ce animalele si oamenii pot interpreta informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit informatiei primite.
Acest lucru este posibil datorita faptului ca prin intermediul nervului optic are legatura cu creierul. Nervul optic se
ataseaza de globul ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul . Informatia optica interceptata de
retina este transmisa prin nervul optic la creier. Informatiile se transmit sub forma unor impulsuri electrice in creier ,
care le si decoleaza. Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite obiectele din lumea exterioara , de aceea si
informatiile trimise la creier sint oarecum diferite. Creierul nostru insa « invata « inca din primele zile sa asambleze
cele doua imagini , de aceea nu vedem obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini , creierul
deduce situarea obiectelor in spatiu si distanta la care se afla – aceasta face posibila vederea tridimensionala. Creierul
transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie dreapta. Lumina este refractata in cristalin si va proiecta pe
retina o imagine inversata. Deoarece nu putem privi lumea toata viata stand in cap , creierul « citeste » imaginea si o
reantoarce imediat in pozitia dreapta. Pentru a invata acest lucru este nevoie de ceva timp , de aceea bebelusii vad la
inceput lumea intoarsa cu capul in jos.

Refractia oculara

Globul ocular este alcatuit dintr-o serie de elemente refringente precum :

-corneea ;

-umoarea apoasa ;

-cristalinul ;

-corpul vitros.

Toate acestea alcatuiesc dioptrul ocular.

Sistemul de dioptri sferici centrati ai ochiului este alcatuit din patru suprafete dioptrice principale:

[Link] anterioara a corneei , care separa aerul (n=1) de parenchimul corneean (n=1,377), cu o raza de curbura
medie r=7,8 mm si o valoare dioptrica D= +48.

[Link] posterioara a corneei , care separa parenchimul corneean de umoarea apoasa (n=1,337) , cu o raza medie
r=6,5 mm si o valoare dioptrica D= -6.

[Link] anterioara a cristalinului , care separa umoarea apoasa de substanta cristalina.

Datorita modului de formare si evolutie a cristalinului , indicele de refractie al fibrelor cristaliniene nu este omogen
, fiind cu atat mai mare cu cat contingentul de fibre dintr-un anumit strat este mai vechi.

Pentru optica fiziologica se admite pentru ansamblul cristalinului o valoare medie n = 1,415 . In repaus
acomodativ r=10,5 si D = +7,4.

[Link] posterioara a cristalinului , care separa fibrele cristalinului ( n=1,415) , de vitros (n= 1,337) , cu raza de
curbura (in repaus acomodativ) r =6 mm si D = +13.

Valoarea dioptrica totala a corneei este de aproximativ D =+42,1 dioptrii (grosime medie g=0,5 mm).

Valoarea dioptrica totala a cristalinului ( pentru o grosime medie de g =5 mm) este D =+ 20,06 dioptrii.

Valoarea dioptrica totala a sistemului de dioptrii oculari este de + 60 D , cu o abatere de 3,5 D , ceea ce situeaza
centrul optic la 17 mm de retina.

Pentru facilitatea studiului opticii fiziologice se obisnuieste sa se asimileze sistemul de dioptri centrati oculari cu
un dioptru echivalent (ochiul redus Donders ) cu urmatoarele caracteristici :
 r = 6 mm ;

n = 1,337 ;

D = +60 ;

F = 23 mm ;

C situat la 17 mm de retina.

In mod normal sistemul dioptric ocular permite focalizarea unui fascicol incident de raze paralele – venite de la
infinit – intr-un focar punctiform situat la nivelul posterior al ochiului pe retina , situatie in care vorbim de emetropie.

In situatia in care focarul nu se formeaza pe retina , vorbim de ametropii.

Daca focarul se formeaza in spatele retinei este vorba de hipermetropie.

Daca focarul se formeaza inaintea retinei , ochiul este miop.

Daca nu este un focar unic punctiform , ci doua sau mai multe focare liniare , ochiul este astigmat.

Refractia statica.

Ametropiile sunt tulburari ale refractiei oculare statice (ale refractiei ochiului in stare de repaus ). Clinic un ochi
este in stare de repaus cand priveste la o distanta mai mare de 5 m (distanta considerata infinitul oftalmologic).

Indiferent de felul ametropiilor , in determinarea lor sunt incriminate trei eventualitati :

a) lungimea axului antero-posterior , care este prea scurt ( hiperop) sau prea lung (miop) =ametropii axiale.

b) dimensiunile razelor de curbura corneeana sau cristaliniana sunt anormale in raport cu celelalte structuri ( mica
in hiperopie , mare in miopie) ;=ametropii de curbura.

c) Valoarea indicelui de refractie al unuia din mediile refringente (prea puternica sau prea slaba) ; =ametropii de
indice.

Ametropiile pot fi si accidentale , ca urmare a deplasarii cristalinului intr-un ochi normal ( emetrop) , ceea ce
impune un alt tip de atitudine terapeutica.

Hipermetropia.
 La nastere copiii sunt hipermetropi de 2-3 dioptrii ; o data cu dezvoltarea copilului , hipermetropia scade
progresiv , ochiul devenind emetrop sau chiar miop.

Hipermetropiile se impart in :

- mici : pana la 3 dioptrii

- medii : intre 3 si 6 dioptrii

- mari : mai mari de 6 dioptrii

Corectare hipermetropiei se face cu lentile sferice convergente ( notate cu « + » ) , convexe.

Se prescrie lentila cu cea mai mare valoare dioptrica ce permite cea mai buna acuitate vizuala la distanta de 5 m
.

Miopia.

Cele mai frecvente sunt cele axiale. Se intalnesc diferite grade de miopie :

- mica : pana la 3 dioptrii

- medie : pana la 6 dioptrii

- mare : peste 6 dioptrii

- forte : peste 8 dioptrii.

Miopia benigna apare in jurul varstei de 6 – 7 ani (miopia scolarilor ). Are o evolutie progresiva pana in jurul varstei
de 20 ani , cand se stabilizeaza , nedepasind -6 sau -7 dioptrii. Nu se insoteste de leziuni semnificative ale fundului de
ochi si complicatii oculare.

Miopia maligna este prezenta de cele mai multe ori de la nastere ; este congenitala , transmisibila genetic.

Evolueaza progresiv , atingand valori de – 20 chiar si – 40 dioptrii.

Globul ocular are dimensiuni mari cu leziuni intraoculare , vederea este alterata.

Axul antero-posterior este alungit , sclerotica se subtiaza neuniform (mai ales in vecinatatea papilei nervului optic).
Apar zone denudate de sclera , prin retractia coroidei (= conus miopic).
 La aceste modificari se adauga o vizibilitate crescuta a vaselor coroidiene , degenerari corio-retiniene si ale
vitrosului , hemoragii la nivelul maculei (pata lui Fuchs).

Pe masura ce leziunile de la nivelul fundului de ochi progreseaza , acuitatea vizuala scade. Cu timpul apar
complicatii : cataracta , hemoragii retiniene , dezlipire de retina .

Miopia se corecteaza cu lentila cea mai slaba divergenta , concava , sferica (« -« ) , care da cea mai buna acuitate
vizuala la distanta de 5 m.

Lentilele de contact sunt de preferat , mai ales in cazul miopiilor mari si maligne , deoarece diminueaza efectul de
micsorare excesiva a dimensiunii imaginii corectate pe retina , ameliorand astfel acuitatea vizuala.

Astigmatismul.

Este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu este format dintr-un singur punct
, ci dintr-o serie de puncte ( devine liniar) ; fiecare meridian al mediilor optice avand punctul sau focarul propriu.

Astigmatismul regulat este acela in care fiecare meridian are aceeasi refractie in orice punct al sau , iar trecerea
de la refractia unui meridian la refractia meridianului vecin se face treptat.

Meridianul cu refractia cea mai slaba si cel cu refractia cea mai puternica sunt perpendiculare unul pe celalalt si
se numesc meridiane principale.

In conditiile normale , meridianul vertical este usor mai bombat , ca urmare a turtirii ochiului de catre pleoapa
superioara. Acest meridian are o refractie miopica de – 0,5 dioptrii , determinand astigmatismul fiziologic , compatibil
cu vederea.

Dupa refractia meridianelor principale intalnim :

-astigamatism simplu : un meridian principal este emetrop , iar celalalt hipermetrop sau miop ;

-astigmatism compus : ambele meridiane principale sunt mioape sau hipermetroape , dar de grad diferit ;

-astigmatism mixt : unul din meridianele principale este miop , iar celalalt hipermetrop.

Daca meridianul principal vertical este mai refringent , iar cel orizontal este mai putin refringent , vorbim de
astigmatism conform regulei sau direct (conform astigmatismul fiziologic) , iar daca cel orizontal este mai refringent ,
vorbim de astigmatism contrar regilei sau indirect.

Prin corectie se suprima diferenta de refractie intre cele doua meridiane.

 Astigmatismul neregulat se datoreaza unor afectiuni corneene ( infiltrate , cicatrici , degenerescente). In acest tip
de astigmatism exista diferenta de refractie , nu numai intre meridiane diferite , ci si intre diferite puncte ale aceluiasi
meridian.

Corectia este chirurgicala sau cu lentile de contact.

Refractia dinamica.

Acomodatia (refractia dinamica) asigura vederea clara a obiectelor la diferite distante de ochi. Se realizeaza prin
contractia si relaxarea muschiului ciliar (element activ) si modificarea curburii cristalinului , favorizata de elasticitatea
acestuia (element pasiv).

Astenopia acomodativa consta in oboseala muschiului ciliar , care in unele cazuri apare dupa cateva minute de la
inceputul acomodarii pentru vederea de aproape.

Se manifesta prin incetosarea vederii , lacrimare , cefalee frontala , greturi. Apare in hipermetropiile de grad mic
si astigmatismele necorectate. Tratamentul consta in corectie optica corespunzatoare ametropiei.

Spasmul acomodatiei consta dintr-o contractura permanenta a muschiului ciliar , determinand instalarea unei miopii
spasmodice.

Se manifesta prin vedere clara de aproape , cu imposibilitatea de a vedea clar la distanta.

Este favorizat de efortul vizual prelungit de aproape ( filatelie , ceasornicarie , microscopie ) sau de intoxicatii cu
diferite substante (parasimpaticomimetice).

Tratamentul consta in corectia ametropiei ( dupa cicloplegie) sau indepartarea substantelor toxice.

Paralizia acomodatiei consta in paralizia muschiului ciliar , ceea ce face ca ochiul sa ajunga in stare de refractie
statica.

Emetropul constata o diminuare a vederii de aproape ; hipermetropul vede rau la distanta si aproape ; miopul
este mai putin afectat , ajungand sa vada bine de aproape (miopii mai mari de -3 dioptrii).

Tratamentul consta (pe langa tratamentul etiologic) in prescriptia de pilocarpina si prescrierea unei corectii optice
mai mari cu +3 sau + 4 dioptrii pentru vederea de aproape (fata de corectia pentru distanta).

Paralizia poate aparea in intoxicatii , dupa medicatie cicloplegica , traumatisme , etc.

2.3. Patologia ochiului uman : descrierea problemelor de natura
optica si patologica , prezentarea , pe scurt , a patologiei pleoapelor
, cristalinului , retinei , corpii straini intraoculari.

Bolile ochiului pot afecta globul ocular , nervul optic sau anexele ochiului (conjunctiva , pleoapele , muschii si
nervii oculomotori).

Ele pot fi de diferite tipuri :

-afectiunile congenitale sint cauzate de o modificare de origine genetica in dezvoltarea aparatului ocular , sau de
o afectiune contractata in timpul vietii intrauterine (rubeola , de exemplu).

-afectiunile inflamatorii afecteaza partea superficiala a aparatului ocular (conjunctivita , episclerita) sau
membranele interioare (uveita , coroidita).

-glaucomul este o afectiune in cursul careia presiunea intraoculara , prea ridicata , este insotita de alterari ale
nervului optic.

-bolile vasculare sint grave mai ales atunci cand privesc vascularizarea retinei sau a nervului optic ( ocluzia arterei
sau venei centrale a retinei).

-bolile degenerative pot fi legate de anomalii ereditare ( degenerescente tapetoretiniene) sau de imbatranirea
ochiului (degenerescenta maculara legata de varsta , cataracta zisa « senila »).

-tulburarile de oculomotricitate sunt reprezentate , in principal , prin paralizii oculomotorii (oftalmoplegie) si prin
strabisme.

Patologia pleoapelor

Anomalii congenitale.

Anchiloblefarom = lipsa de deschidere a fantei palpebrale.

Blefarofimoza = deschiderea insuficienta a fantei palpebrale.

Colobomul palpebral = lipsa de substanta , de forma triunghiulara , cu baza la marginea libera a pleoapei.

Ptoza congenitala = caderea , de obicei bilaterala , a pleoapei superioare.

Afectiuni inflamatorii. Inflamatii ale pielii pleoapelor.

Impetigo = eruptie buloasa streptococica , localizata si la fata , nari buze.

Abcesul palpebral = e mai frecvent la pleoapa superioara si se asociaza cu edem important.

Zona zoster palpebrala = eruptie eritemato – veziculoasa unilaterala , localizata pe un teritoriu nervos bine delimitat.
Se asociaza cu leziuni corneene uneori.

Inflamatii ale marginii laterale.

Blefarita e inflamatia marginii libere a pleoapelor , poate fi eritematoasa , scuamoasa , ulceroasa.

Orjeletul extern este infectia stafilococica a glandelor sebacee Zeiss. Poate fi unic sau multiplu (hordeoloza). Pe
marginea libera a pleoapei apar puncte galbene pustuloase ce se evacueaza la exterior.

Inflamatii ale tarsului si glandelor Meibomius.

Orjeletul intern este un abces stafilococic al glandelor Meibomius , insotit de o tumefactie galbuie sub conjunctiva.

Chalazionul este un nodul granulomatos al tarsului , dezvoltat prin cronicizarea unui proces inflamator al glandelor
Meibomius ; poate fi unic sau multiplu , uni sau bilateral.

Tulburari de statica palpebrala.

Entropionul se caracterizeaza prin rasfrangerea inauntru a marginii libere palpebrale , cilii fiind orientati spre conjunctiva
bulbara si cornee , pe care le irita prin miscarea de clipit. Poate fi spastic sau cicatricial.

Ectropionul reprezinta rasturnarea in afara a marginii libere sau chiar a intregii pleoape. Poate fi senil , spastic ,
cicatricial , paralitic (paralizia de nerv facial ) , « ex vacuo » (dupa o proteza oculara mai mare decat cavitatea).

Tumorile pleoapelor. Tumori congenitale.

Angiomul = tumori vasculare

Ex. Angiomul plan (« pata de vin ») sau angiomul profund.

Tumori benigne.

Moluscum contagiosum = tumora de talie mica , cu centrul ombilicat , insotita frecvent de conjunctivita.

Papilomul = tumora senila sau pediculata , mobila pe planul profund.

Tumori maligne.

Melanomul malign se poate dezvolta dintr-un nev preexistent ; invadeaza tesutul cutanat si tarsul , ajungand la
orbita si sinusurile fetei.

Epiteliomul pleoapelor este cea mai frecventa tumora a pleoapei ; dupa 50 de ani toate tumorile palpebrale trebuie
inspectate ca fiind epitelioane pana la proba contrarie.
Anatomopatologic se deosebesc epiteliomul bazocelular si epiteliomul spinocelular.

In cazul primului prognosticul este bun , evolutia este doar locala , nu da metastaze si nu invadeaza ganglionii.

Cel spinocelular este agresiv , invadant si da metastaze.

Tratamentul este chirurgical , radioterapie si chimioterapie.

Patologia cristalinului.

Anomalii congenitale. De dezvoltare.

Afakia = lipsa cristalinului.

Microsferofakia = cristalin mic , sferic.

Ectopia cristalinului = anomalie de pozitie , de obicei bilaterala si simetrica.

Cel mai frecvent cristalinul este deplasat in sus si inauntru.

De transparenta.

De exemplu , cataracta congenitala , situata in diferite straturi ale cristalinului (capsulara , zonulara , nucleara , totala
, etc.)

Afectiuni dobandite. Tulburari de transparenta (cataracte).

Se manifesta printr-o scadere a transparentei cristalinului , insotita de o scadere mai mult sau mai putin
accentuata a vederii.

Sunt de doua feluri :

-cataracte primitive : presenila , senila , etc ,cu etiologie si patogenie insuficient cunoscute.

-cataracte cu etiologie si patologie cunoscute : patologica ( urmare a unei afectiuni generale ) , complicata (urmare
a unei afectiuni oculare) , traumatica.

Cataracta senila.

Are mai multe faze evolutive :

-faza incipienta se manifesta prin scaderea progresiva a acuitatii vizuale prin aparitia punctelor de condensare a
fibrelor cristaliniene.

Pot sa apara : miodezopsii ( « muste zburatoare ») , diplopie sau poliopie monoculara , miopie tranzitorie ( presbitii nu
mai suporta corectia de aproape).
 -faza intumescenta se manifesta prin scaderea marcata a acuitatii vizuale(pana la n.d. sau p.m.m.)

Are loc o imbibare cu apa a cristalinului , ceea ce duce la impingerea irisului inainte si micsorarea camerei anterioare.

-faza de maturizare. In aceasta faza cristalinul isi reia volumul normal ; acuitatea vizuala ajunge la p.m.m. sau p.l.

Pupila are culoare alb – cenusie. Camera anterioara are dimensiuni normale.

-faza hipermatura. Are loc dezorganizarea structurii cristaliniene.

Acuitatea vizuala este scazuta. Cristalinul este alb laptos cu nucleu brunescent.

Evolutia cataractei senile poate urma toate fazele amintite , sau sa nu treaca prin faza de intumescenta sau
hipermaturizare.

Cataracta senila bilaterala nu are obligatoriu evolutie paralela la ambii ochi.

Tratamentul consta in extractia chirurgicala a cristalinului opacifiat.

Deplasarile cristalinului.

Sunt congenitale si dobandite. Cele congenitale mai poarta si denumirea de ectopii.

Subluxatia reprezinta deplasarea partiala a cristalinului din loja sa.

Apar : acuitate vizuala scazuta , miopie , astigmatism sau diplopie monoculara.

Camera anterioara e inegala ca profunzime , apare tremorul irisului (iridodonezis) , pupila este deformata si uneori se
produce hernierea vitrosului in camera anterioara printre cristalin si iris.

Luxatia este deplasarea totala a cristalinului din loja sa , in camera anterioara , in vitros su conjunctiva. Uneori poate
fi expulzat complet prin plagile corneei.

Ambele necesita interventie chirurgicala ; temporizarea se face doar in cazul luxatiei in vitros , cand cristalinul este bine
tolerat.

Patologia retinei.

Anomaliile congenitale ale retinei sunt rare ; mai adesea sunt asociate cu anomaliile coroidei.

Fibrele mielinizate.

In mod normal fibrele nervului optic prezinta teaca de mielina doar dupa lama ciuruita , dar uneori , intr-un sector
sau in jurul papilei sunt mielinizate si apar la examenul oftalmoscopic ca fascicule albe , radiare , usor proeminente.
Acestea raman nemodificate toata viata.
Tulburarile circulatorii retiniene au fost tratate la manifestari oculare in patologia generala (HTA , DZ).

Inflamatiile retinei.

Orice agent patogen infectios sau toxic poate ajunge pe calea vaselor retiniene , dintr-un focar din organism ,
la retina si sa produca aici un focar inflamator. Astfel se produc retinitele metastatice in urma emboliilor septice
vasculare ale retinei.

Abcesul metastatic al retinei apare in vecinatatea papilei , sub forma unor pete exsudative , usor proeminente , si
poate duce la panoftalmie.

Uneori se vad si hemoragii , de aspect variat , datorat leziunilor peretilor [Link] este general si
local , combinat cu al afectiunii cauzale.

Degenerescentele retinei . Retinopatia pigmentara.

Are mai ales caracter ereditar , cu debut in copilarie. Primele simptome constau in hemeralopie (« orbul
gainilor »). Cu varsta campul vizual se ingusteaza , devenind tubular , astfel incat pacientii nu se pot orienta in spatiu
nici ziua.

Oftalmoscopic apar pete pigmentare brune , ramificate , mai ales in periferia fundului de ochi in apropierea vaselor.
Retina este subtiata , papila este alb – galbuie , iar arterele retiniene sunt ingustate. Prognosticul este grav , ducand
la orbire.

Degenerescenta maculara senila.

Esenta modificarilor patilogice consta la inceput in edem exsudativ format pe fondul aterosclerotic , care se
agraveaza lent. Apoi leziunea prezinta aspect de atrofie , in macula aparand o placa albicioasa , slab delimitata ,
marginita de pigment sau de hemoragii. In retina se gasesc focare mici exsudative

Dezlipirea de retina.

Dezlipirea de retina primara apare fara sa fie precedata de o afectiune oculara aparenta capabila sa provoace
clivajul retinei.

Debuteaza cu tulburari de vedere (o umbra in campul vizual , care se mareste progresiv).Acuitatea vizuala nu e
afectata in mod deosebit , decat in momentul in care dezlipirea de retina afecteaza si macula.

De multe ori debutul este precedat de prodroame caracteristice : miodezopsii ( « muste zburatoare ») , fosfene
(scantei) , metamorfopsii (obiectele apar deformate).

Dezlipirea de retina apare mai ales superior si se intinde progresiv. Globul ocular devine hipoton.

Oftalmoscopic se constata o modificare de cduloare a zonei dezlipite , care devine cenusie , iar vasele retiniene
par de culoare mai inchisa. Suprafata retinei dezlipite proemina in vitros , iar la nivelul sau se poate evidentia o ruptura
liniara sai semiliniara.
 Tratamentul este chirurgical sau laser si vizeaza producerea unor cicatrici care sa oblitereze ruptura retiniana si
sa realizeze o aderenta intre retina si coroida.

Dezlipirea de retina secundara se instaleaza in urma unor procese patologice care intereseaza diferite segmente
ale globului ocular : traumatisme , tumori , inflamatii etc.

Tumorile retinei pot fi maligne si benigne.

Retinoblastomul (gliomul) este o tumora maligna ce se dezvolta cu predilectie la copiii sub 4 ani , afectand de
obicei un singur ochi. Uneori are caracter familial sau ereditar si determina moartea copilului prin invazia in cutia
craniana.

Trece prin mai multe faze :

-faza 1 : trece frecvent neobservata ; in retina se pot vedea mici focare tumorale , cu aspect vatos.

-faza 2 : de hipertensiune intraoculara , ochiul este iritat , dureros. Prin pupila se vede tumora care proemina in
vitros , de culoare alb – galbui (« ochi de pisica amaurotic »).

-faza 3 : tumora creste , perforeaza sclera , corneea , etc (se exteriorizeaza).

Prognosticul este grav , chiar la descoperirea timpurie iar tratamentul consta in enuclearea globului ocular cu o portiune
lunga din nervul optic.

Corpii straini.

Actiunea corpului strain depinde de marimea , viteza , natura chimica , locul de patrundere si sediul sau. Adesea
se poate observa traiectul corpului strain la nivelul segmentului anterior al ochiului ( plaga corneeana perforata ,
cataracta traumatica).Cand corpul strain se gaseste in segmentul anterior al ochiului ( camera anterioara ; iris ;
cristalin) sau in partea anterioara a vitrosului , el poate fi descoperit in lumina focala sau la biomicroscop (daca nu e
mascat de hemoragie , exudate sau opacifierea cristalinului).

Cand se afla in straturile profunde ( retina , coroida) , iar mediile oculare sunt transparente , el poate fi descoperit
la examenul oftalmologic.

O metoda foarte importanta pentru descoperirea si localizarea corpului strain intraocular este examenul radiologic
, neeficace totusi pentru corpii straini radiotransparenti sau fragmente foarte fine.

Pe langa leziunile mecanice , corpii straini mai pot da nastere la complicatii infectioase sau de natura chimica (
oxizi metalici ce impregneaza tesuturile oculare). Plagile penetrante ale orbitei antreneaza adesea dupa ele corp strain
, care produc in timp leziuni inflamatorii si chiar fistule. Corpii straini tolerati sau inerti sunt lasati pe loc , ceilalti trebuie
extrasi.

Cap. 3 Astigmatismul miopic compus

3.1 descrierea problemei ( viciului de refractie ) al pacientului din
tema : definitie, descriere atat din punct de vedere optic cat si
patologic.
Astigmatismul este o ametropie de curbura in care focarul principal al razelor incidente nu este format dintr-un
singur punct, ci dintr-o serie de puncte ( devine liniar ), fiecare meridian al mediilor optice avand punctul sau faocarul
propriu.

Astigmatismul este un alt viciu de refractie, care presupune o diferenta de refractie intre cele doua meridiane ale
ochiului. In astigmatism, sfera ochiului este putin turtita, adica usor ovala. Daca diferenta dintre meridianele ochiului
este mai mare de 0,5 dioptrii, diagnosticul este de astigmatism.

Astigmatismul este simplu daca imaginea se formeaza bine pe unul dintre meridiane si se formeaza rau pe celalalt
meridian, existand astigmatism miopic sau hipermetrop. Exista si astigmatismul compus, cand ambele meridiane
prezinta vicii de refractie mai mari de 0,5. Astigmatismul mixt inseamna ca un meridian este miop, iar celalalt meridian
este hipermetrop. In general, omul nu suporta o diferenta de dioptrii intre cei doi ochi mai mare de trei dioptrii, si asta
nu se poate corecta bine cu ochelarii. Tocmai de aceea, oamenii cu diferenta de dioptrie intre cei doi ochi depasind trei
dioptrii trebuie sa poarte lentile de contact.

Astigmatismul compus este cand ambele linii focale se afla fie in fata retinei (astigmatism miopic compus 38%)
fie in spatele ei (astigmatism hipermetropic compus 27%). Daca o linie focala se afla in fata si cealalta in spatele retinei
se numeste astigmatism compus mixt (11%).

Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice convergente sau divergente cu un singur meridian activ care se
atasaza perpendicular pe meridianul astigmat.

Astigmatismul este o ametropie asferica in care razele luminoase provenite de la mai mult de 6 m (infinitul
oftalmologic) nu se focalizeaza intr-un punct focal ci intr-o linie focala (astigmatismul regulat) sau intr-o figura
geometrica neregulata (astigmatismul neregulat). Un exemplu tipic de suprafata sferica refractiva astigmata este
lentila cilindrica. Aceasta se caracterizeaza printr-o suprafata cilindrica cu o anumita raza de curbura si printr-un ax
perpendicular pe sectiunea cilindrului. Razele incidente paralele vor fi focalizate pe o linie focala paralela cu axul
cilindrului. Cu cat raza de curbura este mai mica cu atat lentila cilindrica are o putere refractiva mai mare. Pentru
intelegerea astigmatismului, corneea umana poate fi aproximata ca avand o forma de calota torica elipsoidala cu
diametrul lung orizontal. Forma torica presupune existenta a doua meridiane principale, perpendiculare intre ele, unul
de curbura maxima (raza de curbura minima) si unul de curbura minima (raza de curbura maxima). Corneea are
doua meridiane principale, unul vertical in care raza de curbura este de 7.7mm si unul orizontal in care raza de
curbura este de 7.8mm. Aceste valori explica astigmatismul fiziologic al corneei. Orice calota torica care are doua
meridiane principale si o infinitate de meridiane intermediare cu curburi care variaza progresiv intre meridianul de
curbura minima si cel de curbura maxima. Daca aceasta variatie este o functie continua adica daca variaza predictibil,
uniform neliniar, astigmatismul este regulat. Daca insa variatia meridianelor este aleatorie sau suprafata isi pierde
uniformitatea atunci astigmatismul este neregulat. In cazul astigmatismului regulat razele venite de la infinit vor
focaliza pe doua linii focale. Meridianul cu curbura maxima focalizeaza lumina pe o linie focala anterioara si cel de
curbura minima pe o linie focala posterioara. Intre cele doua linii focale meridianele intermediare focalizeaza sub
forma unei figuri geometrice numita conoidul lui Sturm. Daca reconstituim aceasta
forma pornind de la sectiuni dinspre linia focala anterioara spre cea posterioara observam variatia continua a sectiunii
de la linia focala anterioara, spre un oval anterior, apoi un cerc, un oval posterior si linia focala posterioara. La
mijlocul conoidului Sturm sectiunea are forma unui cerc numit cercul confuziei minime deoarece in acel punct aria de
sectiune este minima. Ea corespunde mediei puterilor dioptrice ale meridianelor principale sau echivalentului sferic .

3.2 Metode si mijloace de testare : descrierea testelor optometrice recomandate astigmatismului .

 Testele recomandate pentru determinarea compensarii astigmatismului sunt : keratometria, skiascopia departe si
aproape, testul subiectiv nr. 7, aprecierea perceptuala, cilindrii incrucisati.

Keratometria – scopul acestui test este evaluarea gradului de toricitate al corneei.

Se utilizeaza autokeratometrul, iluminarea ambientala trebuie sa fie normala. Se determina puterile dioptrice in
sectiunile principale si orientarile acestor sectiuni. Se observa calitatea imaginilor mirelor, orientarea sectiunilor
principale, diferenta intre puterile si sectiunile principale. Se noteaza puterile dioptrice in sectiunile principale si
orientarea lor sau diferenta puterilor si orientarea sectiunii cu puterea dioptrica cea mai mica in valoare algebrica.

Normal este un astigmatism nul sau mixt, astigmatism fiziologic de 0,50 dpt cu axa inclinata la 0 grade.

Skiascopie pentru vederea departe – testul are ca scop evaluarea obiectiva a refractiei ochilor.

Se foloseste skiascopul electric, tinta este asezata departe la aproximativ 5 – 10 m, foropter sau trusa pestru
testare subiectiva, rigla de skiascopie, mediul ambiental este iluminat atenuat. Subiectul examinat fixeaza tinta cu
ambii ochi. Examinatorul pastreaza ambii ochi deschisi si ochiul drept controleaza ochiul drept, ochiul stang
controleaza ochiul stang. Distanta examinator – pacient se recomanda sa fie 0,50 m sau 0,67 . Se incepe cu ochiul
drept, se neutralizeaza deplasarea reflexului retinian in toate meridianele. Se procedeaza la fel pentru ochiul stang.
Se revine la ochiul drept apoi la cel stang. Pentru distanta examinator – pacient de 0,50 m , se scade din
compensarea gasita +2,00 dpt, iar pentru 0,67 m se scade + 1,50 dpt.

Se pot observa : neutralizare sferica in convex,plan sau concave ; neutralizare cilindrica ; o singura valoare de
neutralizare, valoarea de neutralizare variabila ; effect Jello sau foarfece ; effect Jello imposibil de determinat sensul
depalsarii umbrei, effect foarfeve imposibil de determinat axele si puterile dioptrice.

Skiascopie pentru vederea aproape – acet test are ca scop evaluarea capacitatii de punere la punct pe obiecte
din planul apropriat.

Se foloseste skiascopul , tinta in forma de “ T “ pentru vederea aproape ( Vb = 1 si Vb = 0,5 ) cu litere si figuri,
foropter sau trusa de testare subiectiva, rigla de skiascopie.

Se aseaza tinta la distanta de 0,50 m de pacient. In foropter se aranjeaza valoarea dioptrica pentru vederea la
distanta . Skiascopul este asezat in acelasi plan cu tinta. Se cere subiectului sa numere literele de pe tinta. Se
mareste puterea dioptrica pozitiva, pentru a se obtine miscare inversa a reflexului retinian, in toate meridianele. Se
miscoareaza progresiv puterea dioptrica pozitiva, pana la neutralizare, intr-o sectiune apoi in cealalta sectiune
principala.

Se noteaza puterile toate gasite cu adaugarea cuvantului “ GROS”. Acomodarea este afectata de efortul de
convergenta. Cu cat exoforia este mai mare, cu atat efortul de convergenta va fi mai mare.

Testul nr. 7 - testul subiectiv ( formula de baza ) – acest test are ca scop determinarea subiectiva a compensarii
pentru vederea departe.

Se foloseste foropterul sau trusa de testare subiectiva , testele optotip pentru distanta, rozeta Parent, mira
cruce cu linii paralele, cilindrul in cruce +/- 0,50 dpt si +/- 0,25 dpt, testul rosu – verde polarizat.

Se noteaza compensarile gasite pentru ambii ochi, in vederea departe.

Cilindrii incrucisati – testul are ca scop determinarea compensarii in vederea disociata, folsind cilindrul in cruce.

Se utilizeaza foropterul cu prisme variabile de 3 pdpt si cilindrii in cruce de + 0,50 pdpt si + 0,25 pdpt sau
trusa de testare , tinta este o cruce cu linii paralele verticale si orizontale, situata la 40 cm de subievt, iluminare
ambientala redusa.
 In fata ochilor se pune compensarea gasita la testul nr. 7. Se obtureaza ochiul stang. Se disociaza pe verticala
vederea binoculara, punand in fata OD o prisma de 3 pdpt baza jos, iar fata OS o prisma de 3 pdpt baza sus sau in
fata OS o prisma de 6 pdpt. Subiectul vede doua imagini ale crucii. Se intreaba subiectul, daca in marginea
superioara ( OD ) , liniile verticale si cele orizontale par la fel de negre si distincte. Daca nu sunt, se egaleaza , pe cat
posibil cu lentile cilindrice. Se repeta etapa pentru OS. Apoi se pune in fata ambilor ochi, cilindri incrucisati cu axele la
90* si se mareste puterea dioptrica sferica pozitiva sau se reduce puterea dioptrica sferica concava, pentru ca liniile
verticale in cele doua imagini sa fie mai negre ca liniile orizontale. Se atrage atentia subiectului asupra imaginii
superioare ( OD) si se reduce puterea sferica convexa sau se mareste puterea sferica concave, pana ce liniile tintei
par la fel. Se repeat etapa si pentu OS. Daca aditia in fata unui ochi este mai mare ca la celalalt, se repeat etapele
pentru a fi siguri de rezultat. Daca liniile nu pot fi vazute egal, se pastreaza lentila care face ca verticala sa ramana
putin mai negre ca orizontalele.

3.3 Metode si mijloace de ameliorare : descriere .

In cadrul unei consultatii oftalmologice , cu ajutorul unui refractometru , se va stabili cu precizie gradul si axul
astigmatismului.

Practic , noi toti avem astigmatism. Este vorba de astigmatismul fiziologic (0,50-0,75 dpt) , pentru care nu se va
impune corectie optica , fiind insotit de o vedere normala.

Un ochi astigmat poate sa nu antreneze modificari de refractie. Un astigmatism usor presupune si o vedere buna.
Odata cu aparitia unor simptome ca dureri de cap , incruntare , oboseala oculara , ochi uscati , sensibilitate la lumina
, vedere neclara in anumite ocazii , se impune control amanuntit si tratament adecvat. Astigmatismul poate acompania
frecvent miopia sau hipermetropia.

Daca vederea devine inconfortabila , exista mai multe optiuni terapeutice , care sa se adapteze stilului de viata al
fiecarei persoane.

Este important sa descoperim la timp astigmatismul , mai ales la copii , in special cand este vorba de un
astigmatism forte la un ochi. Acest examen va stabili corectia optica necesara , pentru a se evita ambliopia.

In urma controlului oftalmologic , se incearca sa se stabileasca cea mai buna metoda de ameliorare a viciului de
refractie pentru pacient. Se iau in considerare toate metodele de ameliorare pentru acest caz. Aceste metode sunt :
lentile aeriene , lentile de contact sau interventie chirurgicala.

Lentilele de contact se recomanda in cazul unui astigmatism forte , sau pentru persoanele (de exemplu sportivi)
care din cauza anumitor activitati nu pot purta corectie aeriana.

De asemenea , lentilele de contact se recomanda atunci cand diferenta intre cei 2 ochi este mai mare de 3 dpt.

Interventia chirurgicala este optionala si se recomanda in cazul in care portul ochelarilor si al lentilelor de contact
pune in pericol desfasurarea activitatii normale a persoanei.

Cea mai utilizata metoda de ameliorare a astigmatismului este ochelarul.

 3.4. Consecintele necorectiei : descrierea consecintelor
necorectarii defectului de vedere depistat in functie de
caracteristicile date in tema , avantajele si dezavantajele acestei
necorectii.

Dintre dezavantajele necorectarii defectului de vedere amintim :

-oboseala oculara si oboseala psihica ;

-capacitate redusa de lucru ;

-imposibilitatea indeplinirii unor sarcini de lucru sau casnice

-favorizeaza evolutia dioptriei in timp.

Avantajele corectiei :

-capacitate maxima de lucru ;

-integrare sociala perfecta ;

-aport maxim de informatie din mediu.

3.5. Tipul compensarii : modurile de corectie si de

ameliorare a problemei vizuale : lentile aeriene , lentile de
contact , operatii , port temporar de ochelari cu lentile incolore
sau colorate etc.

Pentru cazul dat in tema se opteaza pentru corectie aeriana cu lentile sfero-cilindrice. Aceste lentile sunt
corpuri transparente , marginite de o parte sau de ambele parti , de suprafete cilindrice , torice sau elipsoidale.
In optica medicala sunt folosite lentilele asferice cilindrice sau torice. Lentilele asferice mai poarta numele si de
lentile astigmatice , ceea ce inseamna ca nu formeaza o imagine punctuala , stigmatica , ci o imagine alungita.

Pentru un pacient care vine prima data la un consult oftalmologic , si se stabileste ca are acest viciu de
refractie , se testeaza mai multe dioptrii , incepand de la valori mai mici , urmarindu-se acuitatea vizuala cu
ajutorul optotipului de distanta. Se urmareste sa se obtina acuitate vizuala 1. Dupa ce obtinem acuitate vizuala 1
, se verifica senzatia subiectiva referitoare la efectul lentilelor sfero-cilindrice , daca tolereaza o usoara deformare
a obiectelor , mai usor sesizabila pe linii orizontale sau verticale , si se ajusteaza corespunzator dioptria in functie
de raspunsurile primite , daca este cazul.

Daca dioptria este perceputa ca fiind prea tare pentru pacient , se reduce din valoare , pana cand pacientul
afirma ca i se pare cel mai comod. In cazul in care dioptria stabilita nu ofera acuitate vizuala 1 , si pacientul nu
suporta o dioptrie mai mare , vorbim de compensare partiala. In acest caz pacientul este sfatuit sa revina la un
alt control oftalmologic , pentru a se putea face corectia necesara unei acuitati vizuale 1.
Cap. 4 Tehnologia de executie a ochelarului de corectie

4.1. Partile componente ale ochelarului de corectie : descrierea

partilor componente pentru toate tipurile de rame.

Cel mai folosit dispozitiv de vedere este ochelarul , fapt pentru care trebuie sa i se acorde un studiu si o atentie
deosebita , atat din punct de vedere medical , estetic cat si moral. Fiind un element strain aplicat pe corpul uman ,
multe persoane , in special cele tinere , au tendinta de a-l respinge. In acest caz intervine una din sarcinile tehnicianului
optometrist , respectiv de a lamuri persoana , de necesitatea portului unui ochelar. Astfel , trebuie gasite cuvintele
potrivite fiecariu om , care sa-l ajute sa vada lumea din jur « cu alti ochi ».

Profesiunea de optometrist este o profesiune dezvoltata , pornind de la aspectele tehnice ale domeniului , spre
partea de ingrijire medicala acordata factorului uman , fapt care face din acest specialst un factor de interfata cu
medicul oftalmolog , un specialist ce se poate integra in activitatea de servicii pentru populatie cu o investitie medie ,
dar cu eficienta maxima. Ei trebuie sa fie permanent bine informati , pregatiti moral si cu profesionalism , abilitat sa
lucreze in echipa si sa fie apt sa faca fata multiplelor probleme pe care le ridica aceasta activitate dinamica.

Specialistul optometrist , avand la baza cunostinte tehnice , tehnologice , de anatomie si fizio-patologie ,

computere si alte specializari conexe , se poate adapta usor la noile cuceriri ale stiintei si tehnicii prin utilizarea noilor
metode , instrumente , aparate si tehnologii.

Ochelarul este un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul , sau de a corecta anumite defecte ale vederii.
Este format din rama propriu-zisa si din doua lentile. Rolul principal al ramelor este de a pozitiona , cat mai corect
lentila , pe axul optic al ochiului. Rama pentru ochelari este formata dintr-un suport pentru lentile , numit cadru ,
bratele pentru fixarea ochelarului dupa ureche si saua nazala. Ele trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici : sa fie
estetice , usoare , rezistente la agenti fizici si chimici , neinflamabile, durabile , usor de prelucrat.

Ramele de ochelari se pot executa din materiale plastice si metalice.

Partile componente ale ramelor executate din materiale plastice.

Cadrul reprezinta partea din fata a ramei de ochelari. Rolul sau este de a fixa lentilele. Trebuie avut grija ca
aceasta sa nu afecteze campul vizual. In unele cazuri , cand se tine cont de estetica si moda , se fac si unele
compromisuri. Este foarte important ca rama sa fie astfel potrivita , incat pupila ochiului aflata in repaus sa fie in centrul
[Link] se fixeaza in cadru , intr-un canal cu un unghi de 90 grade si o adancime de 0,8 mm. Exceptie fac cadrele
executate din celuloid cu straturi din care se poate indeparta eventual un strat sau mai multe prin aschiere.

In cazul cadrului executat din placa de celiloid cu mai multe straturi si diferite culori , prin indepartarea unor
straturi cu scopuri decorative se poate obtine o greutate mai mica a ramei.

Partea de legatura a ramei foloseste pentru atasarea bratelor. Lungimea si latimea ei sunt in functie de marimea
bratelor.

Folosirea mai buna a campului vizual este asigurata de rama perivist. Acest tip de rama poate avea mai multe
forme. Caracteristica de baza este ca la montarea lentilelor este nevoie de fire de nylon sau suruburi.
 Cadrele se pot executa din : celuloid , acetat de celuloza , celuloid cu un strat de acetat de celuloza , plexiglas ,
P.V.C.

Bratul ajuta la fixarea ochelarului pe capul purtatorului. Se cunosc multe tipuri de brate , dar tehnologia lor de
fabricatie este aceeasi. Inca de la inceputul executiei , bratul ia forma si marimea apropiata de marimea finala. Pentru
prelucrarea bratelor se folosesc placi de celuloid cu grosimea de 2-4 mm.

La un ochelar executat corect , bratul nu atinge tampla , iar pozitia corecta a ochelarului este asigurata prin
intermediul oaselor din spatele urechilor. Latimea bratelor depinde de latimea partii de legatura a cadrului ( locul unde
bratul este asamblat la cadru cu ajutorul balamalelor). Forma bratelor depinde si de lungimea lor. Lungimea bratelor
variaza intre 125 si 126 mm si lungimea portiunii de siguranta intre 25 si 40 mm.

Bratele pot avea diferite forme si , de obicei , in interiorul bratelor din celuloid , pentru a le mari rezisenta sunt
introduse intarituri din metal numite armaturi. Acestea sunt introduse prin injectare si sunt executate din sarma de
alpaca sau alama moale , cu un diametru de 1,5 mm. Lungimea lor depinde de lungimea bratului si intotdeauna mai
mica cu 5.10 mm. La unele rame de ochelari , armaturile sunt nichelate sau aurite. Bratele pot fi executate si din apiflex
, un material flexibil care permite o usoara modelare dupa fizionomia persoanei.

Balamalele. Cu ajutorul balamalelor se realizeaza asamblarea bratului la cadru. Se pot executa din alpaca sau
alama si pot varia ca forma si dimensiuni. Balamaua se compune dintr-o parte dreapta si o parte stanga. Pentru
asamblare este nevoie de suruburi.

Sunt balamale care se pot aplica atat pe partea dreapta cat si pe partea stanga deopotriva.

Ele pot avea latimea de 5,6,7,8 mm si sunt executate din alama , bronz sau zinc. Pot fi demontabile (cu surub) sau
nedemontabile.

Balamaua este prevazuta cu doua gauri , avand un diametru de 1,2 mm. Partea care se monteaza pe brat are o
lungime mai mare , iar cea care este montata pe cadru este mai scurta si , de asemenea , prevazuta cu doua goluri.
O balama este corect montata atunci cand pentru a deschide bratele trebuie fortata putin , iar cand bratele sunt lasate
libere nu cad unul peste celalalt. Suruburile folosite sunt de tipul M1,2 sau M 1,4 si se pot insuruba cu ajutorul
surubelnitei. Suruburile trebuie bine stranse , nu trebuie sa se desurubeze cand se misca bratele. Pentru o prindere
mai sigura se pot folosi piulite. Dupa felul montarii , balamalele pot fi : ingropate , incastrate , aplicate.

Balamalele ingropate se pot asambla in doua feluri : prin incalzirea balamalei la 80-85 grade C si aplicarea ei cu
penseta pe locul dorit , sau prin frezarea unui locas in locul unde se fixeaza balamaua atat in cadru cat si in brat.

Balamaua incastrata face corp comun cu armatura si se fixeaza in cadru intr-un locas frezat prin lipire si presare.

Balamalele aplicate sunt nituite cu nituri avand diametrul de 2 mm si lungimea de 12-14 mm. Operatia cuprinde
urmatoarele faze : gaurirea cadrului si a bratului , executarea nitului , fixarea balamalei , nituirea.

Saua nazala (punte) este executata din material plastic. Se poate clasifica astfel : sa normala , sa in unghi si
sa arcuita (ondulata).
 Ca pozitie fata de cadrul ramei , saua poate fi asezata la mijloc (pe directia liniei ochelarului) sau in partea
superioara. Saua nazala este caracterizata prin trei parametrii : raza de varf , sageata (distanta de la linia ochelarului
la marginea inferioara a seii) si baza (latimea seii0.

Nituri si aplicatii metalice.

Niturile se folosesc pentru montarea balamalelor. Ele pot fi simple sau prevazute cu diferite aplicatii metalice
(ornamentate) executate din alpaca semidura. Niturile folosite au diametrul de 1,4 mm. De obicei ele se executa mai
lungi decat ar fi nevoie , astfel ca dupa montare sa se poata taia 1,5-2 mm.

Ornamentele pot fi in forma de X care se monteaza mai ales pe brate sau in forma de V care se monteaza pe
cadru. Aceste aplicatii se executa din alpaca cu o grosime de 0,2 mm. Pentru o montare usoara cele doua nituru trebuie
sa fie paralele , iar lungimea lor sa fie aceeasi cu a niturilor simple.

Partile componente ale ramelor executate din materiale metalice.

Metalul este din ce in ce mai folosit pentru fabricarea ramelor de ochelari datorita numeroaselor sale calitati.
Ramele din metal (alpaca , nichelate , aurite , tombac , duble , otel inoxidabil) isi pastreaza culoarea dar isi pot pierde
din stralucire. Aceasta se poate reobtine prin frecare cu o carpa moale. Ramele metalice moderne sunt usoare si
elegante. Cele mai raspandite sunt ramele glazant (cu surub). Avantajul acestor rame este ca forma lentilei nu este
strict legata de forma ramei , iar campul vizual este foarte bun. Dezavantajul lor este ca lentila se poate sparge foarte
usor. Ramele glazant actuale au fost precedate de alte forme mai vechi. Existau rame formate numai din saua nazala
de care erau prinse cele doua lentile si cele doua brate. Alt tip de rama glazant avea partea de sus a ramei iar de saua
nazala erau prinse lentilele cu cate un surub. Astazi ramele glazant sunt foarte raspandite , ele se pot adapta la barbati
, la femei si copii pentru ochelari de corectie sau protectie. Lentilele sunt prinse de partea superioara a ramei prin cate
doua suruburi.

Partea superioara este prevazuta cu doua orificii necesare pentru fixarea lentilelor.

Pernitele sunt pastile executate din material plastic iar suportul din metal cu diametrul de 1,2 mm. Suportul curbat
dupa forma nasului este sudat de partea superioara a ramei. Pernitele sunt turtite lateral si prezinta pe suprafata lor
adancituri pentru o mai buna fixare pe nasul purtatorului. Ele se pot executa din celuloid sau acetat de celuloza si au
diferite forme.

Ramele glazant sunt rame usoare , greutatea lor creste prin montarea lentilelor. Suportul pernitelor trebuie astfel
aranjat , incat rama sa fie bine fixata pe nasul purtatorului.

Bratele din metal sunt foarte usoare , au un diametru de 2,4 mm. La un capat sunt prevazute cu o balama , iar la
celalalt capat cu aparatori. Balamalele sunt prevazute cu orificii de diametru de 0,8 mm. La montare , balamalele se
nituiesc , niturile avand un diametru de 0,7 mm.

Anourile au rolul de a proteja lentila si sunt deseori folosite la ramele glazant. Sunt anouri metalice , diferite ca
forma , dupa marimea si forma lentilei. Se executa mai ales din duble. In partea interioara se afla un canal cu adancimea
de 0,5 mm in unghi de 90۫ . Pe partea superioara , sunt lipite mici piese rotunde , cu ajutorul carora anoul este montat
la partea superioara a ramei cu ajutorul unor suruburi. Anourile sunt perechi pentru stanga si dreapta , iar suruburile
sunt de tipul M 1,25x1,5.
 Ornamentele sunt montate impreuna cu lentilele la partea superioara a ramei. Pe ornamente sunt sudate doua
suruburi M 1,2x8 mm si M 1,2x12 mm avand intre ele o distanta de 10 mm. Pentru a proteja lentilele se mai pot aplica
saibe din material plastic sau metalice.

Partile componente ale ramelor combinate.

Ramele combinate sunt foarte placute deoarece sunt combinatii de materiale plastice cu metale. La ramele
combinate se folosesc bratele combinate. Fabricarea acestor brate este diferita de bratele obisnuite. Ramele de ochelari
cu astfel de brate combinate (impletite) se recomanda pentru sportivi si copii. Bratul are capatul mai arcuit , se poate
fixa mai strans dupa ureche. Bratul este format dintr-o parte impletita , formata din doua straturi de sarma de alpaca
de 0,4 mm grosime. Pentru a-i mari elasticitatea , fiecare strat dupa impletire , se bate sub forma rotunda.

Impletitura se executa pe arc de otel cu diametrul de 0,8 mm si dupa extragerea arcului se obtine o impletitura
cu diametrul de 0,8 mm. O alta componenta a acestui brat este armatura de metal. Aceasta armatura este mai scurta
si are diametrul de 0,8 mm. Pe armatura se monteaza materialul plastic. Bratul mai are si o parte de legatura iar la
capat se afla terminatia bratului. Bratul combinat se executa din alpaca nichelata. Daca impletitura este bine executata
, ea este deosebit de elastica , se poate indoi in orice directie si isi pastreaza forma.

4.2. Tehnologia de executie a lentilelor de corectie : definitie ,

clasificare , descrierea procesului tehnologic de executie a
lentilelor in productia de serie mica , mijlocie sau mare (se alege
tipul productiei in functie de tipul de lentila dat in tema proiectului :
pentru lentile sferice – productie mare , pentru lentile sfero-
cilindrice productia mica sau unicat).

Lentila este o piesa optica transparenta , de forma unui disc , ce are cel putin una din suprafete curbata. Rolul sau
este de a corecta viciile de refractie ale ochilor sau de a-i proteja de radiatiile mediului inconjurator.

Din punct de vedere constructiv , lentilele se pot clasifica astfel ;

-sferice : r ≠ ∞ = ct ;

-plane : r = ∞ s ;

-asferice : r ≠ ∞ , r ≠ ct.

Lentilele pentru ochelari au proprietatea de a devia raza de lumina de doua ori , atat la incidenta , cat si la
emergenta. Suprafata anterioara a lentilei se numeste baza – imagine , iar in desenele de specialitate este notata cu
1 ; suprafata exterioara se numeste baza – obiect si este notata cu 2.

Razele de curbura ale suprafetelor lentilei si , in general , distantele se considera pozitive , daca au acelasi sens
cu razele de lumina.

In functie de defectele admise , lentilele se pot clasifica in trei clase de calitate ; 1,2,3.
 Dupa mediul de lucru se intalnesc lentile aeriene si lentile de contact , iar dupa natura materialului din care sunt
executate se intalnesc :

a)minerale sau anorganice :

-Crown ( este un siliconat de aluminiu , cu n = 1,523 si aberatie cromatica mica) ;

-Flint ( n = 1,6 contine plumb).

b)organice (materiale artificiale) : polimerii. Caracteristica principala a acestor materiale este structura moleculara. Cele
mai importante componente sunt siliciul si carbonul. Polimerii sunt de trei feluri : naturali , modificati si sintetici.

Lentilele asferice sunt corpuri transparente , marginite de o parte sau pe ambele parti de suprafete cilindrice ,
torice sau elipsoidale. In practica medicala se utilizeaza lentilele asferice cilindrice sau torice. Ele formeaza o imagine
alungita.

Lentilele cilindrice sunt marginite de o suprafata cilindrica si una plana si se clasifica astfel :

- lentile plan-convex-cilindrice sau cilindrice-convergente : se obtin prin taierea unui cilindru cu un plan paralel cu
axa cilindrului. Aceasta lentila este marginita de o suprafata plana si o suprafata cilindrica convexa.

-lentile plan-concav-cilindrice sau cilindrice divergente : au suprafata cilindrica in interior.

La aceste tipuri de lentile , daca se intersecteaza cilindrul , cu un plan care trece prin axa sa , sau paralel cu
aceasta , se formeaza un dreptunghi. Acest dreptunghi formeaza axa neutra a cilindrului. Daca acest plan este
perpendicular pe axa cilindrului , atunci lentila are caracteristicile unei lentile sferice.

Fiecare plan care este perpendicular pe axa sa , formeaza focarul intr-un punct. Aceste puncte sunt situate pe o
dreapta si alcatuiesc axa de focar a cilindrului sau axa principala. Puterea de refractie a lentilei pe aceasta axa este
dependenta de raza de curbura si de indicele de refractie. Pe axa neutra aceasta este nula. Axa neutra si axa principala
sunt perpendiculare intre ele. Puterea de refractie se schimba treptat , de la axa principala , unde este maxima , spre
axa neutra , unde este 0.

Lentilele torice sunt medii transparente , marginite de suprafete torice. Prin suprafata torica , se intelege suprafata
care are , in doua sectiuni perpendiculare , raze diferite. Suprafata torica se obtine prin rotirea unui arc de cerc , in
jurul unei axe , care nu trece prin centrul arcului de cerc , iar corpul obtinut este un tor.

Lentilele torice nu au axa neutra , ele au doua axe principale in doua directii diferite si cu valori dioptrice diferite.

Lentilele combinate sunt medii transparente marginite de o suprafata sferica si una asferica si pot fi convergente
sau divergente , iar clasificarea lor este urmatoarea :

-lentile combinate sfero-cilindrice ;

-lentile combinate sfero-torice ;

-lentile combinate cilindru in cruce.

 Lentila combinata sfero-cilindrica are o suprafata sferica si una cilindrica. Poate avea ambele suprafete concave
sau convexe , sau o suprafata concava si una convexa. Ca exemplu se pot nota astfel : sf :+1,00 dpt cil : +1,50 dpt
ax 90۫ , deci axa neutra a acestei lentile trebuie montata la 90 ۫. Pe axa neutra,lentila are valoare sferica, iar pe axa
principala suma algebrica dintre valoarea sferica si cea cilindrica. Din exemplul prezentat lentila va avea pe axa neutra
valoarea de +1,00 dpt , iar pe axa cilindrica +2,50 dpt. Diferenta dintre cele doua valori reprezinta puterea cilindrica.
Puterea mai mica corespunde puterii sferice a lentilei. Pe lentila , axa cilindrului se marcheaza cu trei puncte , trasate
cu tus negru spalabil.

Lentila combinata sfero-torica are urmatoarele valori : pe o directie valoarea sferica la care se aduna valoarea
minima a torului , iar pe directia perpendiculara valoarea sferica la care se aduna valoarea maxima a torului. Ele pot
fi exterioare si interioare , in functie de locul suprafetei torice , ce poate fi spre planul- obiect sau spre planul-imagine.

Aceste lentile pot fi astigmate convergente (pozitive) sau divergente(negative).

Lentilele combinate cu cilindru in cruce se caracterizeaza prin faptul ca in directia celor doua axe principale au
puteri diferite.

Procesul de executie a pieselor optice este un ansamblu de operatii si actiuni destinate modificarii formei ,
dimensiunilor , calitatii si pozitiei reciproce dintre suprafete , ale unor semifabricate din sticla , pentru transformarea
acestora in piese finite , ca de exemplu , lentile.

Forma geometrica a pieselor optice este relativ simpla in comparatie cu aceea a pieselor mecanice , predominand
suprafete active plane si sferice , impreuna cu suprafetele cilindrice sau plane , servind ca baze de montare. Precizia
ceruta formei geometrice a suprafetelor active , dimensiunilor , precum si calitatilor acestora este foarte ridicata. Aceste
particularitati au permis sa se realizeze procese tehnologice tipizate pentru executarea pieselor optice , determinate de
tipul de piesa , precizia de executie si planul de productie.

Procesele tehnologice aplicate pentru prelucrarea pieselor optice trebuie sa asigure realizarea acestora la
parametrii calitativi impusi in desenele de executie , la un cost minim si in conditii de securitate a muncii.

In cazul prelucrarii pieselor optice de precizie medie predomina criteriul economic. La productia de unicate se
executa piesele optice necesare prototipurilor produselor nou asimilate , precum si piesele optice de mare precizie , cu
gabarit mare sau cu destinatie speciala.

La productia de serie mica (sau de unicate) este economic ca piesele optice sa se prelucreze din semifabricate
ieftine (blocuri sau placi de sticla optica) , utilizandu-se masinile – unelte cele mai simple si universale , care sa se
regleze repede si usor , folosindu-se scule si dispozitive cat mai ieftine. Pe aceste considerente , in industria optica se
mentine prelucrarea cu abrazivi liberi pe masini prevazute cu dispozitive specifice acestora , folosindu-se fixarea si
gruparea semifabricatelor prin lipire si blocare elastica.

4.3. Tehnologia de executie a ramelor de ochelari : din material

plastic , metalic si combinat.

Ramele pentru ochelarii de corectie sau protectie , cel mai adesea se executa din urmatoarele materiale plastice :
acetat de celuloza , nitrat de celuloza (celuloid) , polistirol , etc.
 Pentru realizarea acestor rame se foloseste prelucrarea la rece si prelucrarea la cald.

Fiecare procedeu de prelucrare are avantajele si dezavantajele sale. Prin prelucrarea materialelor plastice la rece
, calitatea materialului nu se schimba. Procesul tehnologic in acest caz cuprinde mai multe operatii. Procedeul se
foloseste pentru fabricarea individuala a ramelor si pentru serii mici. Metoda este totusi economica , intrucat se pot
procura usor si repede scule potrivite.

Prin prelucrarea la cald , odata cu incalzirea materialului , acesta isi pierde din plasticitate , devine rigid si isi pierde
astfel si durabilitatea. Procedeul se foloseste la productia de serie mare.

La fabricarea ramelor pentru ochelari , un lucru important este finetea si luciul suprafetei. Utilizarea ramelor este
influentata de forma, de aspect , de marime si durabilitatea sa. Operatiile de finisare ale suprafetei sunt operatii prin
care sunt inlaturate neregularitatile care raman de la operatiile de prelucrare. In timpul fabricarii pieselor componente
ale ramelor pentru ochelari este important controlul finetei suprafetelor care se realizeaza cu sabloane etalon. Etalonul
1 este cel mai fin.

Prelucrarea la rece cuprinde urmatoarele operatii :

-taierea placii de material plastic in bucati (straifuri) ;

-copierea modelului pentru cadru la masina pantograf ;

-tobarea cadrelor ;

-trasarea pe cadru a locului unde vor fi montate balamalele ;

-gaurirea cadrelor cu masina de gaurit ;

-executarea curburii nazale ;

-montarea balamalelor ;

-taierea din straifuri a bratelor ;

-injectarea in brate a armaturilor metalice ;

-frezarea profilului bratelor ;

-tobarea bratelor ;

-gaurirea bratelor pentru montarea balamalelor ;

-montarea bratelor la cadru ;

-confectionarea pernitelor nazale ;

-lipirea cu acetona a pernitelor la cadru ;

 -acetonarea ramelor ;

-lustruirea la perie a aplicatiilor metalice ;

-ambalarea produsului finit.

Prima operatie care se executa pentru a executa o rama de ochelari din material plastic este taierea materialului
la masini de tipul ferastraielor circulare , obtinandu-se straifuri de dimensiunile dorite. Astfel , pentru rame de copii ,
lungimea placii va fi de 13 cm , pentru rame de barbati intre 15 si 15,5 cm , iar pentru rame de femei intre 14 si 14,5
cm.

Dupa aceasta operatie , straifurile se fixeaza la masina pantograf unde se copiaza modelul dorit pentru cadru.

Pantograful este o masina care realizeaza prelucrarea unei piese , asemenea cu o piesa sau forma data la o
anumita scara. Se compune din urmatoarele parti :

-un motor electric care actioneaza scula , in acest caz o freza. Aceasta are o turatie de 16000 rot/min. Freza este
fixata in arborele principal al masinii intr-o mandrina de prindere. Frezele utilizate sunt profilate , putand realiza si
locasul lentilei in rama.

-masa principala a masinii cuprinde un piston actionat de un compresor de aer. Compresorul coboara sau ridica
masa principala pe care se afla si sistemul de prindere al straifului. Pe masa este fixat printr-un dispozitiv de prindere
modelul necesar pentru cadru. Masa este montata pe doua sanii de otel , care permit deplasarea acesteia in toate
directiile. Masa principala se poate deplasa in directia dorita prin intermediul a doua manere. Patru limitatoare nu permit
deplasarea frezei decat in limitele unui dreptunghi. Deplasarile mesei se fac manual.

Pentru ca deplasarile piesei fata de scula sa determine realizarea ramei , in paralel este montata rama model pe
masa. Pe capul masinii , este fixat poansonul de copiere care este montat in paralel cu freza.

In functie de profilul frezei , masa principala poate ocupa doua pozitii pe verticala. La prima pozitie se copiaza
conturul exterior al cadrului , iar la a doua pozitie , interiorul cadrului si in acelasi timp se executa si canalul interior
pentru fixarea lentilei.

In momentul in care se apasa pedala , masa principala se ridica , actioneaza o supapa care permite patrunderea
aerului cu o presiune mare printr-un dispozitiv asezat in fata mandrinei in care este fixata freza. Astfel , aschiile care
rezulta prin copiere sunt aruncate in directia opusa. Dupa copiere , se traseaza la ambele proeminente numite bac ,
axele pentru doua gauri asezate vertical la o distanta de 2,1-2,5 mm. Apoi , cadrul se intoarce intr-o toba de forma
hexagonala , unde este tinut timp de 16 ore , efectuandu-se operatia de tobare.

Bratele se executa din placi de celuloid cu o grosime de 2,8 mm. Din aceste placi se taie straifuri de 16-18 mm.
Dupa taiere , bucata de material este introdusa in masina de injectat armaturi metalicecare realizeaza injectarea
armaturilor astfel : straiful de material este dirijat catre un incalzitor de inalta frecventa , incalzindu-se numai zona ce
urmeaza a fi armata ; armatura are o forma adecvata , respectiv ascutita la un capat , fiind de asemenea incalzita ,
este impinsa in material. Toate deplasarile sunt realizate prin actionari pneumatice , comandate de un sistem electronic
de comanda. In functie de materialul utilizat la executarea bratelor este necesar un reglaj al temperaturii. Utilajul de
prelucrare dezvolta o putere de 16000 w.
 Operatia de frezare a bratelor se executa la o masina care are la baza principiul copierii dupa un model. In paralel
cu bratul care trebuie prelucrat , pe masa masinii se afla modelul de referinta. Pozitiile relative ale piesei si modelului
sunt dispuse pe verticala. Masa are o miscare de translatie alternativa pe directie orizontala. In cursa activa , prin
deplasarea mesei, modelul va intalni doua discuri plasate de o parte si cealalta a modelului. Coaxial cu aceste discuri ,
dar intr-un alt plan , pe directie verticala , respectiv in planul piesei , se afla doua piese profilate conform formei pe
care trebuie sa o aibe bratul.

Dupa operatia de frezare , bratul este introdus in toba si mentinut 16 ore. Tobarea este necesara pentru rotunjirea
muchiilor , atat pentru cadru cat si pentru brate.

Dupa aceasta operatie , cadrelor li se executa conturul nazal la o masina de presat formata dintr-un sablon fix
prevazut cu doua limitatoare pentru diferite modele , un piston actionat de un compresor de 6-8 atm , o masa prevazuta
cu un sistem electric pentru incalzire. Operatia de incalzire este necesara deoarece la presare cadrele se pot rupe.

Se fixeaza cadrul pe masa , iar la coborarea pistonului acesta imprima conturul nazal dorit. Urmeaza operatia de
gaurire a cadrelor si bratelor , care se executa cu un burghiu avand un diametru de 1,1-1,8 mm.

Dupa montarea balamalelor este nevoie de un capuitor , contracapuitor , un ciocanel , nituri , aplicatii , etc.
Balamalei i se aplica lovituri pana intra piciorusele aplicatiei in gaurile specifice. Se taie din lungimea aplicatiei si se
nituieste cu nituitorul. Se executa aceeasi operatie si la brate. Urmeaza montarea bratelor la cadru , prin intermediul
suruburilor.

Cu o penseta si prin intermediul acetonei se executa lipirea aripioarelor de csdru de la capat. Ultima etapa este
finisarea ramei. Se pileste rama pana ce deschizatura bratelor este buna.

Pilirea cadrului , respectiv a bratului , se realizeaza cu ajutorul unei pile [Link] pilire se curata
suprafetele respective cu smirghel fin. Este necesara apoi o slefuire mi ales la ramele executate din acetat sau celuloid.
La ramele de celuloid se foloseste lustruirea cu carpa si acetona , iar la ramele executate din acetat se foloseste
lustruirea cu carpa speciala.

Ramele gata montate se introduc in baia de acetona. Pentru aceasta operatie este nevoie de o cuva si un gratar
mai mare pentru a se putea introduce in baie mai multe rame deodata. Ramele de acetat se tin in baie circa 2 min ,
iar cele de celuloid circa 1 min. Apoi ramele se lustruiesc la perie , pentru ca aplicatiile metalice sa aiba un luciu placut.

Prelucrarea la cald se aplica in special materialelor termoplaste. Pentru injectarea in matrite a ramelor pentru
ochelari se foloseste acetatul de celuloza. Acesta este color sau incolor , transparent si se foloseste sub forma de
granule. Este un material rezistent ceea ce il face sa fie indicat pentru aceste rame. Un dezavantaj este tendinta
materialului de a fi higroscopic.

Fazele procesului tehnologic sunt : vopsirea materiei perime , uscarea , injectarea in matrite , tratamentul final ,
gaurirea.

a)Vopsirea materiei prime. Din punct de vedere economic materia prima incolora se poate procura si depozita
usor. Vopsirea se va face la inceputul procesului tehnologic. Cantitatile mai mici se vopsesc pe placi de aluminiu , iar
cantitatile mai mari in cutii prevazute cu o instalatie de amestecare care executa permanent o miscare de rotatie in
jurul axei sale. Viteza de rotatie a instalatiei trebuie aleasa in asa fel incat granulele de acetat de celuloza sa nu se
lipeasca de peretele instalatiei , ci sa cada uniform de pe el. Pentru vopsire se foloseste vopsea de anilina .
amestecandu-se pana cand aceasta se imparte uniform pe suprafata tuturor granulelor. Culoarea neagra se realizeaza
cu ajutorul negrului de fum.

Ramele se vopsesc dupa operatia de stantare. In acest scop rama se sprijina pe brate , se pune sablonul si se
vopseste cu ajutorul unui pistol special de vopsit. In spatiul unde se executa vopsirea , trebuie se existe ventilatoare
care schimba permanent aerul , protejandu-l si pe cel care vopseste.

b)Uscarea materiei prime. In timpul prelucrarii ,umezeala are un efect negativ ; de aceea trebuie inlaturata. La
peste 100۫ C umezeala trece in stare de vapori , care nu se pot evapora din masa de materie topita. In material se pot
produce bule de gaze , umezeala se indeparteaza inaintea operatiei de injectare. Uscarea se realizeaza in cuptoare
electrice la temperatura de 70۫ C. Timpul de uscare depinde de gradul de umezeala existent. Pentru a se stabili timpul
optim de uscare , se ia o proba din materialul umed si se usuca in cuptorul electric , pana ajunge la greutatea standard
a unei rame. Pentru a ajunge la aceasta greutate standard , in timpul uscarii trebuie facute mai multe masuratori.
Timpul scurs pana la obtinerea greutatii standard a materialului de proba este folosit pentru determinarea timpului de
uscare a materialului.

c)Injectarea. Materia prima pregatita pentru injectare trebuie sa aiba temperatura mai ridicata decat temperatura
de topire , dar mai mica decat temperatura la care se descompune. Temperatura optima este cea situata la mijlocul
intervalului dintre cele doua temperaturi. Acetatul de celuloza are temperatura de prelucrare situata intre 140 ۫C si
230۫C.

Tehnologia aplicata depinde de urmatorii factori : temperatura de injectare , presiunea de injectare si temperatura
matritei de injectare.

Temperatura de injectare este asigurata de masina de injectat al carei cilindru este incalzit in timpul functionarii
cu ajutorul unui element , cu rezistenta electrica. Temperatura de injectare influenteaza proprietatile de curgere ale
materialului , in forma. Cu cat temperatura materialului este mai mare , cu atat aceste este mai fluid si umple mai usor
cavitatile formei.

Intre tempeartura si presiune trebuie creat un echilibru. Daca unul din acesti parametrii nu este corespunzator ,
se va obtine o piesa rebut. Temperatura matritei de injectare influenteaza materialul , iar de multe ori acesta este rece
, isi pierde temperatura si se contracta producandu-se o scadere a volumului sau.

Dupa operatia de injectare piesa obtinuta poate rezulta incompleta. Cauzele acestui defect sunt : temperatura
scazuta in cilindrul de topire , pozitia pistonului nu este corecta , presiunea exercitata de piston este mai mica decat
normal , existenta in matrita a unor ventuze care nu lasa aerul sa iasa din matrita , surplusul de material se datoreaza
unei presiuni mari de lucru , ventilul este defect , nu se inchide corect sau capacul matritei nu se inchide perfect , rama
obtinuta prezinta bule , datorita unei presiuni mici de lucru fata de cea normala sau existenta aerului in matrita ,
suprafata ramei prezinta neregularitati sfaramicioase datorita unei raciri bruste a materialului , existenta unor umflaturi
pe suprafata ramei datorita temperaturii de lucru prea ridicate sau umiditatii materialului.

Aceste defecte se pot inlatura daca se face o injectare de proba unde se intrunesc toate conditiile necesare
obtinerii unei piese de cdalitate superioara.

d)Tratamentul final este operatia prin care se indeparteaza surplusul de material manual , in asa fel incat rama sa
nu suporte nici o deteriorare. In acest caz , o serie de rame considerate rebut pot fi totusi utilizate.
 e)Gaurirea. Cadrul si bratele trebuie gaurite. In timpul gauririi materialul se incalzeste din cauza frecarii care apare.
Pentru micsorarea incalzirii , burghiul trebuie uns cu ulei sau parafina. Burghiul se mai poate raci , ridicandu-l de mai
multe ori in timpul operatiei de gaurire. Partea activa a burghiului este lata , taie adanc , iar cantitatea de material
aschiata de acesta este mare.

Tehnologia executarii ramelor metalice.

Ramele metalice au forme asemanatoare cu cele din materiale plastice. Ele sint formate din : anouri, bara de
legatura , suport nazal , si brate care se prind de anouri cu balamale. Anourile pentru ramele metalice au diferite forme
constructive , in general insa anoul nu este complet inchis , ci prezinta o deschidere necesara pentru montarea lentilei.

Anourile se executa din sarma de alama moale cu diametrul de 2,3 mm , ce se trefileaza la profilul dorit. Trefilarea
sau tragerea este procedeul prin care sarmele , barele si tevile , sub actiunea unui efort de tractiune , sunt trecute
printr-un orificiu calibrat , de forma profilului dorit si sufera o reducere si , uneori , o modificare a formei sectiunii. La
trefilare , pe langa modificarea dimensiunii si a formei , se modifica si caracteristicile fizico-mecanice ale materialului
din care se executa produsul respectiv.

Dupa trefilare , in vederea inlaturarii efectului de ecruisare , alama este supusa unui tratament termic de
recristalizare prin recoacere la 500-600۫ C. Filierele se executa din otel , diamant si carburi metalice.

Sarma de alama astfel trefilata la forma corespunzatoare , adica prezentand in sectiune un canal in V la un unghi
de 90۫si adancime de 0,5-0,6 mm , necesar pentru asezarea lentilei este infasurata pe un sablon , avand forma
corespunzatoare anourilor dorite.

Din acest arc elicoidal se taie cate o spira , obtinandu-se anoul respectiv : pantoscopic , dreptunghiular , rotund ,
trapezoidal , etc. La cele doua capete libere ale anourilor se lipesc , prin alamire sau argintare , indeosebi , elementele
de prindere ale ramei glazant si de prindere a lentilelor. Bratele se executa din sarma de alama , ce este supusa unei
operatii de deformare a sarmei prin indreptare , obtinandu-se diferite profiluri. In general , bratul prezinta o parte de
sectiune dreptunghiulara cu o latura foarte mica 0,5-1 mm , iar cele doua capete sunt prelucrate astfel incat sa permita
montarea la cadru la un cap , iar la celalalt este ascutit pentru a putea fi montata o aparatoare de plastic pentru
protectia urechilor purtatorului de ochelari.

Suportul nazal se executa din sarma de alama cu grosimea de 1,2-2,5 mm. Dupa ce se taie la lungime , se
aplatizeaza cele doua capete , prinzandu-se de ele cele doua perinite de protectie a nasului. Dupa aceea , sarma se
indoaie la forma dorita a suportului nazal.

Aparatorile pentru brate si pernitele pentru suportul nazal se realizeaza prin injectarea in matrite inchise pe masini
de injectat material plastic. Materialul plastic este polietilena de joasa presiune.

Balamalele se executa din alama tare , au diferite forme constructive si realizeaza in principal legatura dintre brate
si anouri , dar pentru unele modele servesc si la prinderea lentilei. Axul balamalei indeplineste si rolul de surub de
strangere al anoului pe lentila.

Profilul balamalelor se obtine in general prin stantare , operatie urmata de executarea gaurilor , necesare pentru
prinderea de brat sau de rama si eventual frezarii si ajustarii pentru pasuirea corecta a balamalelor.
 Dupa executarea subansamblurilor ochelarilor se trece la asamblarea acestora. In functie de modelul respectiv ,
rama pentru ochelari poate fi demontabila sau sudata (cu exceptia prinderii lentilei si a bratelor in balamale).

La ramele sudate , lipirea se poate executa cu ajutorul unui aliaj cu alama. Inainte de lipire , portiunea de lipit
este decapata prin curatire cu pasla inmuiata in acid boric. Topirea aliajului intre cele doua piese se realizeaza sub
actiunea unei flacari.

Dupa sudare , urmeaza operatia de curatire si apoi lustruirea ramei , mai ales la ramele din duble , sau operatii
de nichelare , eloxare , etc. in vederea obtinerii unui aspect placut.

Balamalele sunt prinse de cadru sau de brate cu ajutorul unor bride , imbinarea realizandu-se prin nituire sau
insurubare. La imbinarile cu suruburi se folosesc saibe din material plastic , cu care se acopera piulitele metalice.

Dupa montare , urmeaza operatiile de ajustare a ramei dupa configuratia si fizionomia clientului. Se indoaie bratele
in zona aparatorilor pentru urechi. Indoirea se realizeaza prin incalzire , cu un cleste de indoit care are suprafetele de
lucru bine prelucrate sau acoperite cu placute protectoare pentru a nu zgaria plasticul. De asemenea , se ajusteaza
suportul nazal , precum si unghiul din planul cadrului si cele doua brate. Suportul nazal se cambreaza cu ajutorul unui
cleste de cambrat. La ramele la care montajul se face si prin sudura si prin insurubare , suportul nazal este realizat din
doua parti sudate de anouri , anourile sunt prinse intre ele prin bare de legatura prin sudura , iar pe aceasta bara se
prinde , prin suruburi , un ornament. Prinderea lentilei in anouri se realizeaza prin suruburi M 1,2x4 de care se prinde
si balamaua.

O alta combinatie posibila este cea cu glazantul din ebonita neagra , anourile prinzandu-se de glazant prin suruburi.

Operatia de montare a lentilelor in ramele metalice presupune o marire a deschiderilor anourilor cu 10-15۫ ,
introducerea lentilelor si strangerea cu surub a celor doua parti. La strangerea surubului se va avea grija sa nu se
tensioneze lentila , in astfel de cazuri se poate proceda fie la ajustarea profilului lentilei , fie a anourilor

4.4 Verificarea lentilei inainte de montare : descrierea etapelor de verificare a lentilelor de ochelari inainte de
montare , inclusive aparatele si dispozitivele necesare acestei vericari

In optica, lentila este o piesa realizata dintr-un material transparent ( sticla,

material plastic ), cu doua suprafete opuse in general in curbe, folosita singura sau
impreuna cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina si a forma
imagini ale obiectelor. Lentilele se bazeaza pe fenomenul de refractie a luminii , adica
schimbarea directiei de propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent in
altul. In limba romana cuvantul “ lentila “ provine din franceza, unde lentilele inseamna
initial o linte ( o planta ale carei seminte au o forma plata usor bombata), iar apoi a fost
folosit si pentru a desemna piesa optica avand aproximativ aceeasi forma.

Verificarea lentilelor se face asfel :

- verificarea dimensiunilor liniare – grosimea la centru si diametrul lentilelor

slefuite se masoara cu sublerul, micrometrul sau cu comparatorul cu cadran, in functie
de toleranta cotelor nominale. Grosimea la centru a lentilelor polisate se masoara cu
micrometrul cu varfuri sau cu comparatorul cu cadran. Uniformitatea grosimii la
margine ofera indicatii asupra centrarii lentilelor.

- verificarea razelor de curbura – razele de curbura ale suprafetelor slefuite se pot

verifica cu urmatoarele aparate : dispozitive de rodat, sabloane la raza si cu ajutorul
comparatoarelor cu cadran montate in inele sferometrice.

- verificarea acuratetei suprafetelor polisate – suprafetele polisate se verifica cu o

lupa cu puterea de 6 …8X, observandu-se defectele de acuratete ca : puncte, zgarieturi,
portiuni neprelucrate,

- centrarea lentilelor – se verifica cu un aparat pentru controlul centrarii.

- verificarea parametrilor optici – parametrii optici ai pieselor optice se verifica in

laboratoarele de masuri optice. In acest scop, se folosesc standuri optice, in
dotarea carora intra autocolimatoarele, lunette, microscoape, alte aparate si
focometre, refractometre, sferomete .

4.5 Etapele montarii lentilelor in rama de ochelari : descrierea etapelor manuale si automate, inclusive aparatele si
dispozitivele necesare.

Inainte de a fii lentila montata in ochelar se verifica daca lentila nu prezinta defecte,
cum ar fii : zgarieturi, lipsa centrului focal, puncte, defecte de la aplicarea stratului
antireflex. Apoi lentila se pune la frontifocometru si se verifica daca lentila corespunde
ca dioptrie si se centreaza.

Dupa aceasta operatiune se scaneaza forma ramei, se ventuzeaza lentila si se

pune in masina de slefuit automata 3D.

La masina de slefuit automata se introduc date cum ar fi :

- tipul de lentila : sticla, plastic, polycarbonat, bifocal, progresiv

- tipul ramei : plastic, metallic

- distanta pupilara a pacientului ( pentru aproape sau departe )

- deschizatura ramei

Dupa ce s-a slefuit prima lentila se pune in ochelar. Daca rama este metalica se
desface surubul de prindere cu o surubelnita, se pozitioneaza lentila in ochelar si se
 strange surubul, daca rama este din plastic se incalzeste la un aparat ce sufla aer
cald si se preseaza lentila in ochelar. Acelasi procedeu se face si pentru celalalt ochi.

Dupa ce sau slefuit lentilele si sau introdus in ochelar, se verifica daca nu sau
zgariat lentilele in timpul montarii.

Cap. 5 studiu de caz

Pentru doamna Anghel Raluca , ziua de 5 mai a fost ziua in care , in urma controlului oftalmologic efectuat la
cabinetul nostru , a aflat ca are nevoie de corectie optica.

Doamna Anghel , locuieste in Timisoara ,are 23 ani si lucreaza la un hotel ca receptionista.. Ocupatia de baza
era introducerea datelor in calculator si ghid turistic pentru turistii cazati la hotel. Nemaipurtand niciodata ochelari , si
nemaifacand nici un control oftalmologic pana in prezent, doamna Anghel credea ca are o vedere buna , chiar daca ,
de multe ori , obosita fiind , avea senzatia ca la distante mai mari nu percepe foarte bine amanuntele mici. Si asa s-a
hotarat sa faca un control oftalmologic. A auzit despre optica noastra de la cateva prietene , si multumita fiind de
informatiile primite cu privire la calitatea seviciilor noastre, s-a hotarat sa ne viziteze.

In urma discutiei avute , am constatat ca doamna Anghel , care nu a mai purtat niciodata ochelari , a inceput de
o perioada de timp , sa aiba dureri de cap si privire incetosata , mai ales ca lucra mult la calculator. Intrebata fiind
despre starea sanatatii sale , am inteles ca nu suferea de alte boli , si nici in familie nu se cunosc antecedente care so
fi determinat sa faca acest control oftalmologic. Pur si simplu , in urma oboselii resimtite s-a hotarat sa ne viziteze. A
urmat apoi masurarea dioptriilor la dioptron , iar rezultatul a fost ca intradevar pacienta noastra are nevoie de corectie
optica. S-au testat mai multe dioptrii , urmarindu-se obtinerea unei acuitati vizuale cat mai bune , si totodata am
verificat starea de confort a pacientei cu ochelarul de proba la ochi. Fiind vorba de un astigmatism miopic compus si
corectia facandu-se cu lentile sfero-cilindrice , era posibil ca pacienta sa nu se simta foarte comod cu aceasta corectie.
Ochelarul prescris doamnei este un ochelar cu port permanent , asa ca s-a verificat acuitatea vizuala si la apropiere ,
iar pacienta a fost rugata sa faca si cativa pasi cu ochelarul de proba la ochi , urmarindu-se ca valorile prescrise sa nu
dea impresia de « a calca in gol » . Dupa confirmarea doamnei ca este bine cu ochelarul sa prescris o reteta pentru
ochelari.

Cap. 6 Ochelarul prescris

6.1 Prescriptia ochelarului : descriere, rol si varianta finala a

valorilor dioptrice pentru cazul dat.

Dupa ce s-au testat dioptriile si pacienta a confirmat ca se simte bine , am completat reteta : la ochiul
drept dioptria este : -0,50 sf ~ -0,25 cil ax 40* ,iar la ochiul stang , dioptria este: - 0,50 sf ~ -0,75 cil ax 90۫ . Am
informat pe doamna Anghel ca este vorba despre un astigmatism miopic compus( adica mai pe intelesul doamnei am
explicat ce inseamna astigmatismul cand corneea are o forma alungita (ca o minge de rugby) si nu sferica asa cum ar
fi normal. Forma alungita determina focalizarea razelor de lumina in doua puncte pe retina in loc de unul.) , si ca este
necesar sa corectam acest viciu de refractie daca doreste sa scape de neplacerile cauzate de lipsa corectiei si totodata
sa-si imbunatateasca capacitatea de lucru. I-am prezentat toate tipurile de corectie , iar dansa a optat pentru acea
varianta care i se pare cea mai convenabila , atat din punct de vedere financiar si tinand cont ca este vorba despre
primul ochelar , cat si din punct de vedere al sigurantei sale.
6.2 Lentila necesara corectiei problemei vizuale din tema :
descrierea lentilei aeriene sau de contact daca este cazul,
prezentarea avantajelor si dezavantajelor acestor lentile.

Doamnei Anghel i-au fost prezentate metodele posibile corectiei vizuale. Acestea sunt : lentilele aeriene, lentilele
de contact si interventia chirurgicala. Pentru inceput doamna a optat pentru corectia cu lentilele aeriene.

I-au fost recomandate lentilele din plastic din cauza avantajelor pe care acestea le prezinta si totodata si
tratamentele optionale care pot fi aplicate pe lentile. Ca si tratamente posibile sunt : tratamentul antireflex , heliomat
,lentilele speciale pentru calculator , dar doamna a optat numai pentru tratamentul antireflex .

In urma prezentarii avantajelor prin folosirea lentilelor conventionale , fara tratament antireflex , vederea
dumneavoastra este mult mai expusa la lumina artificiala ; indiferent ca lucrati la calculator , in medii cu lumina
artificiala , sau conduceti noaptea , tratamentul antireflex elimina disconfortul si senzatia de ochi obositi sau
iritati ; Beneficiile acestor lentile sunt : protectie vizuala maxima , confort vizual sporit , vedere clara
atat la distanta cat si la apropiere , eliminarea reflexiilor iritante , perceptia naturala a culorilor , claritatea imaginii ,
aspect placut datorita culorilor folosite , transparenta mai mare , aburire scazuta la schimbarea de temperatura ,
curatare mai usoara a lentilei , cresterea rezistentei la zgarieturi .

Dezavantajul acestor lentile consta in faptul ca daca nu sunt intretinute cum trebuie se pot zgaria usor . Lentilele
se vor sterge cu microfibra , care este un material foarte moale , si nu se sterg pe uscat . Se recomanda sa se foloseasca
solutiile speciale pentru lentile , urmarindu-se ca aceste solutii sa nu deterioreze tratamentele aplicate pe lentile , sau
daca nu , chiar la baie cu apa calduta si sapun lichid , sau cu servetele umede speciale pentru lentile ; se va evita
frecarea lentilelor de suprafete dure , si cel mai bine ar fi ca atunci cand ochelarul nu este pe ochi sa se pastreze intr-
un etui.

6.4 Rama de ochelari : descrierea ramei de ochelari aleasa pentru

executarea finala a ochelarului aerian, specificand de ce s-a optat
pentru acest tip de rama.
La alegerea ramei doamna Anghel a probat mai multe modele. A probat rame metalice cu contur complet, rame
din plastic modelele cu bratul mai gros, rame pe jumatate de contur si rame pe surub . Ramele pe surub i sau parut
prea sensibili si in final dupa mai multe incercari , doamna Anghel a optat pentru ramele metalice, cu contur complet
care i sau parut cei mai rezistenti. S-a hotarat pentru o rama de culoare neagra, dreptunghiulara si suficient de mare
, incat sa-i ofere un camp vizual maxim.

I-am explicat doamnei ca la rama aleasa perinitele sunt din silicon , antialergice , reglabile dupa forma nasului ,
si faptul ca bratele ochelarului no ating la tample , se evita oxidarea ramei in contact cu pielea. Fiind convinsa ca acest
model de rama o avantajeaza din toate punctele de vedere : estetic , functional, financiar ne-a multumit pentru
amabilitate , urmand ca a doua zi sa revina la optica noastra pentru ridicarea ochelarului.

6.5 Montarea si adaptarea ochelarului : descrierea modului de

montare si adaptare a ochelarului final specific cazului din tema.

Se comanda lentilele doamnei conform dioptriilor din reteta si se trece la montarea ochelarului Se verifica fiecare
lentila in parte sa nu aiba defecte de fabricatie, zgarieturi , puncte, dupa care lentilele cu ajutorul frontifocometrului se
centreaza conform datelor din reteta . Adica la ochiul drept lentila trebuie sa fie – 0,50 sf ~ - 0,25 cyl in AX 40 si ochiul
stang – 0,50 sf ~ - 0,75 cyl in ax 90.

Dupa scanarea ramei si introducerea datelor in masina automata , lentilele se ventuzeaza , urmand procesul de
slefuire. Apoi se trece la montarea lentilelor in rama , si se verifica ca ochelarul astfel obtinut sa respecte intocmai
prescriptia , pentru a oferi purtatorului un confort vizual maxim.

Pentru adaptarea ochelarului am procedat astfel : un mic aranjament la capetele,

bratelor ramei , astfel incat ochelarul sa nu alunece pe nas , iar perinitele un pic
apropiate pentru ca ochelarul sa se aseze mai bine pe nasul purtatorului.

Doamna Anghel Raluca a parasit optica noastra multumita de calitatea serviciilor oferite si incantata de faptul
ca incepand din acel moment activitatea sa zilnica va fi considerabil imbunatatita , convinsa fiind ca toate neplacerile
simtite in trecut ca durerile de cap sau privirea incetosata vor disparea complet , iar amanuntele mici de la distante
mari nu vor mai fi o problema.

Peste 6 luni doamna va reveni la controlul oftalmologic pentru verificarea dioptriilor.

Cap. 7 Studiul economic

Pentru a intelege ce este un plan de afaceri , trebuie definit intai conceptul de « afacere » . O definitie
neconventionala a acestui concept poate fi « intentia unei persoane (fizice sau juridice) de a intreprinde anumite
activitati in scopul obtinerii unui profit ».

O afacere trebuie gandita din timp , exact ca atunci cand iti construiesti o casa : trebuie ca inainte de a te apuca
de constructia efectiva , sa pui pe hartie , sub forma unui proiect , conceptia si calculele tale. Acest proiect este planul
de afaceri , proiectul afacerii tale. Si evident , o afacere buna necesita un plan de afaceri bine gandit.

Un plan de afaceri se bazeaza pe urmatoarele elemente :

-un intreprinzator care isi asuma in mod constient anumite riscuri si doreste sa obtina un anumit profit ;

-mai multe activitati care consuma resurse si care genereaza profit (ideea de afacere) ;

-un mediu in care se desfasoara aceste activitati (mediul de afaceri).

Conceptul firmei se naste in mintea fiecariu intreprinzator parcurgand cateva etape :

 -la inceput a fost ideea de afacere ;

-apoi din idee se naste viziunea ;

-si in final , pentru a aplica strategia , ai nevoie de planul afacerii.

In egala masura , planul de afaceri reprezinta si un instrument extern , fiind si un instrument excelent de comunicare
cu mediul economic. Acesta « transmite » tuturor celor din jurul tau : clienti , furnizori , parteneri strategici , finantatori
, ca tu stii cu certitudine ce ai de facut , iar intr-o economie de piata functionala , partenerii tai de afaceri seriosi ,
apreciaza acest lucru si te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

Marketing-ul joaca un rol vital in investitiile de succes. Cat de bine faci marketing-ul pentru produsul tau va
determina succesul afacerii. Elementul cheie al unui plan de marketing de succes este buna cunoastere a nevoilor ,
dorintelor si asteptarilor clientilor. Identificand acesti factori , poti realiza o strategie de marketing care iti va permite
sa trezesti si sa satisfaci nevoile clientilor tai. Identifica-ti clientii in functie de varsta , sex , venit , nivel educational ,
rezidenta. La inceput concentreaza-te asupra acelor clienti care aproape sigur se vor indrepta spre produsul tau. O
data cu extinderea numarului de clienti va trebui sa modifici si planul de marketing pentru a-i include si pe ceilalti.

Conducerea unei afaceri cere mai mult decat dorinta de a fi propriul tau sef. Necesita dedicatie , perseverenta ,
abilitatea de a lua decizii si abilitatea de a te descurca atat cu angajatii cat si cu finantele. Planul managerial , alaturi
de planul de management financiar si planul de marketing , pun bazele succesului pentru afacerea ta.

La fel ca si mijloacele fixe si echipamentele , oamenii sunt resurse. Ei sunt cel mai important bun al unei afaceri.
Vei descoperii ca angajatii si echipa ta joaca un rol important in toate operatiile afacerii tale. In mod consecvent , este
obligatoriu sa stii care sunt calitatile pe care le ai si cele pe care nu le ai , de vreme ce va trebui sa angajezi personal
pentru a suplinii lipsurile tale. De asemenea este obligatoriu ca tu sa stii cum sa-ti conduci si cum sa-ti tratezi angajatii
, integrandu-i in echipa si tinandu-i la curent cu schimbarile si cerandu-le mereu parerea despre acestea.

Angajatii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piata , la perfectionari ale
produselor si serviciilor deja existente sau la noi linii de produse si servicii care pot sa imbunatateasca laturile mai putin
competitive.

Planul tau managerial trebuie sa raspunda la anumite intrebari cum ar fi :

-cum te ajuta experienta ta antreprenoriala in noua afacere ;

-care iti sunt slabiciunile si cum poti sa le compensezi ;

-cine va face parte din echipa manageriala ;

-care sunt punctele tari si cele slabe ale echipei manageriale ;

-care sunt indatoririle acesteia ;

-sunt bine definite aceste indatoriri ;

-va functiona aceasta asistenta ;

-care este necesarul curent de personal ;

-care sunt planurile tale pentru angajarea si instruirea personalului ;

-ce salarii , beneficii , concedii vei oferi ;

-ce beneficii , in cazul in care exista , iti poti permite in acest moment.

Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune cai , pentru ca afacerea ta sa ramana profitabila si
solvabila. Fiecare pas facut cu succes in lumea afacerilor depinde de cat de bine vei putea conduce afacerea din punct
de vedere financiar. In fiecare an , mii de afaceri cu un potential ridicat de succes , dau faliment din cauza
managementului financiar prost.

Ca proprietar al unei afaceri , va trebui sa identifici si sa implementezi politici care sa conduca si sa asigure
indeplinirea obligatiilor financiare ce-ti revin. Pentru a-ti conduce finantele cat mai bine , planifica-ti un buget realist ,
prin determinarea sumei de bani care iti este necesara pentru deschiderea afacerii (costurile de start) si a sumei
necesare pentru a o pastra (costuri de operare). Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea
bugetului de start. Acesta include acele costuri care sunt necesare o singura data , cum ar fi : echipamentele , depozitele
utilitatilor , etc.

Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli :

-personal (costuri de angajare) ;

-taxe legale si profesionale ;

-licente si permise ;

-echipament ;

-asigurari ;

-aprovizionare ;

-publicitate si promovare ;

-salarii si prime ;

-contabilitate ;

-venituri ;

-utilitati ;

-cheltuieli neprevazute.
 Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti incepi afacerea. Bugetul
operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor , costurile la care te astepti si cum esti pregatit sa faci fata
acestor cheltuieli. Bugetul operational trebuie sa includa de asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau sase
luni de operare. El trebuie sa asigure urmatoarele cheltuieli : chirie , depreciere , plata imprumuturilor , datorii ,
subscriptii , onorarii , reparatii , taxe , personal , etc.

Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului , pe care le vei folosi, sunt incluse de obicei tot in
aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti dezvolti singur sistemele de inventar si de contabilitate , consulta
un specialist in finante , pentru a a intelege fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in finante te poate
asista la dezvoltarea acestei parti a planului de afaceri.

Studiul economic

Prezentul studiu s-a facut pentru firma S.C. OPTIDAR S.R.L., cu sediul in Timisoara,str. Carol Telbizs nr. 4.

Obiectul de activitate al acestei firme este de testare a problemelor de vedere, de executie si de comercializare
a ochelarilor de vedere si accesoriile necesare acestora, de comercializare a ochelarilor de soare, de comercializare a
lentilelor de contact si a solutiilor necesare pentru lentilele de contact.

Cabinetul pentru testarea vederii este dotat cu aparatura moderna specifica domeniului optometriei: un
autokeratorefractometru, trusa de lentile pentru testarea subiectiva, un oftalmoscop, un biomicroscop, lampa stilou,
panouri cu optotipi, ochelarul de testare, scaun special pentru pacient, scaun pentru examinator.

Pentru montarea lentilelor in rame magazinul este dotat cu un frontifocometru, o masina automata pentru slefuirea
lentilelor pe contur, masina automata pentru gaurirea lentilelor, truse de clesti speciali, truse de surubelnite.

In magazinul propriu se pot vinde rame pentru ochelari, lentile de corectie si de protectie, solutii lichide pentru
curatarea si intretinerea lentilelor, suporturi pentru ochelari, lavete pentru stergerea lentilelor, solutii pentru intretinerea
lentilelor de contact, lentile de contact cu dioptrii si cosmetice, ochelari de soare.

Schema de personal are urmatoarea componenta: un medic oftalmolog, trei tehnicieni optometristi, un optician si
un contabil. Personalul prezentat are calificarea corespunzatoare noilor standarde in vigoare in acest domeniu. Acestia
executa lucrari diversificate, avand stabilite sarcini multiple si complexe. Tehnicienii optometristi efectueaza controalele
medicale oftalmologice, executa ochelarii de corectie sau protectie prescrisi pentru care au achizitionate materialele
necesare de la firmele producatoare.

Conform studiilor intreprinse piata pe care va activa intreprinderea este o piata in crestere, caracterizata printr-o
cerere puternica de astfel de produse. Cumparatorii vor fi in principal persoane cu varsta intre 35 – 70 ani, dar si tineri
si copii.

Cabinetul are prevazut un program de 8 ore, timp de 5 zile pe saptamana si 4 ore sambata. Programul a fost stabilit
in asa fel incat sa poata acoperi toate solicitarile si cele de dimineata si cele de dupa amiaza.
 In perspectiva se prevede extinderea intreprinderii si in alte localitati.

La nivelul unei luni se realizeaza venituri in medie 35 000 lei.

Veniturile zilnice realizate de firma sunt de aproximativ 1200 lei si cuprind incasari din urmatoarele activitati:

1. 7 consultatii (in medie / zi) x 15 lei = 105 lei

2. 10 comenzi de executie ochelari x 80 lei =800 lei

3. alte produse vandute = 295 lei

Situatia actuala a firmei se prezinta astfel :

1. cifra de afaceri: 120 000 lei

2. capitalul social: 240 lei

3. numar salariati: 5

4. profit net: 20 000 lei

I. Descrierea afacerii

Societatea S.C. Optidar S.R.L., cu un capital social de 240 lei a fost infiintata in 20.03.2002 si este inregistrata la
registrul comerului cu numarul J35/1377/2002.

Intreprinderea este o societate cu raspundere limitata si face parte din categoria intreprinderilor mici. Exista un singur
asociat.

Obiectivul general al companiei prin derularea acestui proiect este de realizare a cresterii volumului activitatii si
implicit a profitabilitatii.

Pe baza cunostintelor dobandite, succeselor anterioare si tipului serviciilor oferite strategia viitoare a afacerii va fi
una de diferentiere calitativa fata de oferta concurentei.

Scopul societatii este satisfacerea necesitatilor populatiei din zona magazinului cu produse si servicii de optica
medicala.

Pentru realizarea scopurilor propuse, inteprinderea va practica urmatoarele genuri de activitati:

1. testarea problemelor de vedere;

2. executia si comercializarea ochelarilor de vedere si a accesoriilor necesare acestora;

3. comercializara ochelarilor de soare si comercializarea lentilelor de contact si a solutiilor necesare pentru acestea;

Pretul produselor si serviciilor va fi acceptabil.

Produsele si serviciile

Produsele care vor fi fabricate si comercializate de intreprindere, iar serviciile vor satisface toate nevoile clientilor.
Produsele firmei noastre sunt orientate pentru satisfacerea nevoilor specifice fiecarui tip de activitate.

Produsele propuse vor fi deosebite calitativ fata de ceea ce se poate gasi pe piata.

Sortimentul va cuprinde lentile si rame de la producatori recunoscuti si servicii de testare realizate cu aparatura de
inalta performanta si personal calificat.

Amplasamentul societatii

Intreprinderea va activa pentru inceput in Timisoara. In urma unui studiu s-a ajuns la concluzia ca zona aleasa
pentru deschiderea magazinului are potential.

Analizand zona data putem afirma ca aceasta:

- este relativ compacta;

- venitul mediu al locuitorilor este in general destul de inalt;

- este situat in centrul orasului ;

- infrastructura dezvoltata;

- inexistenta unei oferte largi de servicii si produse de optica medicala.

Concurentii din zona sunt 2 societati: S.C. Beta Optic S.R.L. care ofera servicii rapide insa de calitate indoielnica
datorita montajului care se face manual si S.C. Optica Milapar S.R.L. cu produse la preturi mari si fara medic oftalmolog
si montaj realizat la alta firma.

Alte avantaje:

- conditii normale de lucru (electricitate, canalizare, incalzire, gaz, telefon, internet);

- existenta unui spital cu cabinet oftalmologic in zona;

- existenta unui numar mare de imobile si sedii de banci, institutii si magazine in jur.

II. Planul de marketing

1. Piata

Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat
catre persoanele de toate varstele.

Piata aleasa de intreprindere este o piata in crestere. Firma nu este singura care presteaza asemenea servicii in
raza orasului, dar concurenta nu este numeroasa. In viitorul apropiat, daca veniturile de la activitate vor spori, se
asteapta deschiderea noilor filiale in alte localitati , sau alte zone ale orasului.

Cota pe piata la nivelul orasului se astepta sa fie de 2%, aceasta marindu-se respectiv odata cu pozitionarea si pe
alte piete.

2. Segmentul de piata urmarit

Clientii potentiali ai societatii sunt persoanele de toate varstele, incepand cu copiii de la 5 ani pana la oamenii in
varsta. Totusi piata tinta a intreprinderii o constituie persoanele a caror varsta este de 35 pana la 70 ani.

3. Concurenta

In raza prevazuta de firma noastra mai exista doi competitori: S.C. Beta Optic S.R.L. si S.C. Optica Milapar S.R.L.
si un concurent indirect: spitalul cu sectia de oftalmologie care poate sa trimita clientii la alte centre de optica. S.C.
Beta Optic S.R.L. propune un sortiment de ochelari cu rame si lentile ieftine si calitate indoielnica a executiei. S.C.
Optica Milapar S.R.L. ofera un timp indelungat de eliberare a ochelarului din cauza faptului ca nu au montaj in centrul
propriu si nu au medic in componenta personalului. Preturile pe care le percep cele doua firme deja existente sunt mai
mari sau asemanatoare cu ale firmei S.C. Optidar S.R.L. Prin combinatia pret - calitate, sortiment – noutate speram
sa cucerim un segment mai mare de piata.

Analiza punctelor forte si slabiciunilor concurentilor:

Firma Puncte forte Slabiciuni

Beta Optic - livrare intr-o ora - calitate indoielnica a executiei

- preturi mici - reputatie proasta

- amplasament bun
Optica Milapar - amplasament bun - lipsa medicului

- calitate buna - timp indelungat de livrare

Analiza comparativa a concurentilor

Indicatorii Nr max de puncte (1 – 5) Concurent

 S.C. Optidar Optica milapar
Beta Optic
S.R.L.
Produsul sau 5 5 4
4
serviciul
Pretul 5 4 5 4
Calitatea 5 5 3 4
Amplasarea 4 4 3 4
Distribuirea 5 5 5 2
Deservire post- 5 5 2
3
vanzare
Image-ul 4 4 3
3
inteprinderii
Alte
Numarul de puncte 37 32 26 23
Comentarii

4. Strategia vanzarilor

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata, intreprinderea va adopta o stategie indreptata spre:

- ridicarea calitatii produsului;

- largirea sortimentului produsului;

- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;

- stabilirea unui pret convenabil pentru toate paturile sociale.

Pentru a-i determina pe clienti sa cumpere produsele fabricate de societate, conducerea va pune accentul, in primul
rand, pa calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil, amabilitatea la indeplinirea comenzii, noutatea
serviciului si produsului. La toate acestea se mai adauga faptul ca produsele vor fi fabricate cu tehnologie de inalta
precizie.

Strategia de distributie

Pentru inceput frecventa comenzilor va fi mica, majorandu-se cu raspandirea imaginii si afirmarea pe piata. De
asemenea frecventa cumpararii se va deosebi de la o perioada a zilei la alta, fiind mai mica dimineata si dupa-masa si
mai mare seara si sambata.

Produsele vor fi livrate la magazin unde se vor face si ajustarile finale si se va acorda garantia.

Politica de pret
 Preturile serviciilor si produselor comercializate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de
productie si din alte cheltuieli.

Se preconizeaza stabilirea preturilor la un nivel mai jos cu 10-20 % in perioadele de sarbatori.

Promovarea si relatiile publice

Reclama produselor si serviciilor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante si standuri
luminiscente.

Dupa ce produsele au fost fabricate la comanda clientului – dupa prescriptie interna sau externa, in obligatiile firmei
intra livrarea produsului la sediul magazinului. Clientilor care comanda in valoare de un anumit prag li se acorda un
discount.

III. Planul operational

Planul de productie consta in urmatoarele etape:

- aprovizionarea cu materie prima a inteprinderii;

- efectuarea testarilor optometrice si oftalmologice;

- alegerea unei rame din cele expuse si ajustarea ei;

- prelucrarea pe contur a lentilelor si montarea acestora in rame;

- pregatirea ochelarului pentru livrare;

- livrarea propriu-zisa.

Materia prima va fi procurata atat de la producatorii autohtoni cat si de furnizorii unor firme de renume din
strainatate.

Pentru prelucrarea lentilelor va fi utilizata o masina de slefuit automata Topcon care prelucreaza orice tip de material
folosit in optica oftalmica: plastic, sticla, policarbonat, pe care putem sa o legam la reteaua comuna de apa sau putem
folosi un sistem propriu de reciclare a apei. Deseurile provenite de la prelucrarea lentilelor se vor arunca conform legii
in vigoare. Aparatul beneficiaza de service si garantie timp de trei ani, dupa care service post-garantie.

Planul de productie si realizare

Pentrul anul 1

Nr. Denumirea Unitatea de Cost unitar Cantitatea Inclusiv

produsului masura (lei) I trim II trim III trim IV trim
1 Ochelar buc 80 2800 450 630 720 1000
IV. Planul managerial

Firma va fi condusa de un singur asociat. Testarea oftalmologica va fi facuta de catre medic si de catre optometristi
in lipsa medicului.

Procesul de prelucrare va fi efectuat de catre optician iar recomandarile vor fi facute de optometristi.

Curatenia va fi asigurata de catre o firma specializata de 2 ori pe saptamana.

Salariile patronului, cat si ale personalului vor fi alcatuite dintr-un salariu fix si un comision. Astfel salariul patronului
va fi de 1000 Ron, medicul va fi platit in functie de numarul de consultatii – in medie 1000 Ron / luna, optometristii
800 Ron fiecare, opticianul 1000, iar contabilul 300. Cu fiecare angajat va fi incheiat un contract de munca separat.

Necesarul de finantare

Necesitatile financiare totale pentru deschiderea firmei constituie 100000 Ron, in care:

50000 Ron – pentru procurare masina de slefuit si aparate de diagnostic din credite pe termen lung;

10000 Ron – pentru procurare materie prima: rame si lentile, solutii de intretinut, lentile de contact, ochelari de soare
din credite pe termen scurt;

40000 Ron pentru alte cheltuieli: chirie, amenajare, publicitate din surse proprii de finantare.

Conditii de creditare:

Indicatorii Pentru utilaj Pentru cheltuieli curente

Marimea creditului 50000 10000
Termen de creditare 3 ani 1.5 ani
Rata anuala a dobanzii 20% 20%
Numarul de rambursari pe an 4 4
Numarul perioadelor de gratie 2 2
Rata de rambursare calculata 5000 2500

Tabel de rambursare a capitalului imprumutat (Ron)

Nr. Sold creditor Rata de Rest de Dobanda Dobanda

rambursat scadenta cumulata
1 60000 0 60000 3000 3000
2 60000 0 60000 3000 6000
 3 60000 8700 51300 3000 9001
4 51300 8700 42600 2565 11565
Anul 1 231300 17400 213900 11565 29566
5 42600 8700 33900 2130 13695
6 33900 8700 25200 1695 15390
7 25200 4200 21000 1260 16650
8 21000 4200 16800 1050 17700
Anul 2 122700 25800 96900 6135 63435
9 16800 4200 12600 840 18540
10 12600 4200 8400 630 19170
11 8400 4200 4200 420 19590
12 4200 4200 0 210 19800
Anul 3 48000 16800 25200 2100 77100

Planul financiar

Veniturile si cheltuielile au fost calculate reiesind din cheltuielile si veniturile pentru ochelari cu valoare medie de 80
Ron, pe baza carora se formeaza si celelalte. De asemenea din cheltielile de productie au fost luate cele maxime
posibile, iar veniturile ca minim probabile. Bugetul a fost previzionat luand in calcul urmatoarele cresteri ale CA cat si
ale cheltuielilor variabile.

Cresterea estimata Anul 2 Anul 3 Anul 4

2% 4% 6%

Bugetul previzionat de venituri

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

Venituri realizate (Ron) 224000 228480 237619 266133
Nr. de ochelari 2800 2856 3027 3390
Pret mediu pe ochelari 80 80 80 80

Bugetul previzionat de cheltuieli

Cheltuieli de productie directe-variabile (Ron) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

Materii prime ( rame, lentile, pietre de slefuit) 106105 108228 112557 126063
Materiale auxiliare (tocuri, lavete, solutii de curatat) 17684 18688 18759 21010
Manopera directa (salarii+taxe si contributii sociale) 30000 30600 31824 33734
Energie, alte utilitati 20400 20808 21640 22939
Servicii sau lucrari subcontractate 4800 4896 5091 5398
Alte cheltuieli directe 3600 3672 3819 4048
 182589 186892 193690 213192

Cheltieli de productie indirecte – fixe

Administratie/management 9600 9600 9600 9600
Cheltuieli de birou/secretariat 3600 3600 3600 3600
Cheltuieli de paza 3600 3600 3600 3600
Cheltuieli de protectia muncii si a mediului 4800 4800 4800 4800
Cheltuieli cu amortizarea 4200 4200 4200 4200
25800 25800 25800 25800
Total 208389 212692 219490 238992

Contul de profit / Pierdere

Indicatorii Anul
1 2 3 4
Venituri realizate 224000 228480 237619 266133
Cheltuieli 208389 212692 219490 238992
Profitul brut 15611 15788 18129 27141
Impozitul pe venit 2497,76 2526,08 2900,64 4342,56
Profitul net 13113,24 13261,92 15228,36 22798,44
Rata de rambursat 17400 25800 16800 0
Dobanda bancara 11565 6135 2100 0
Profit disponibil -15851,76 -18673,08 -3671,64 22798,44
Profit cumulat -15851,76 -34524,84 -38196,48 -15398,04

In urma intocmirii contului de profit si pierdere se poate observa ca desi profitul net exista inca din primul an de
exploatare, profitul disponibil si cel cumulat apar abia din anul 5 de exploatare datorita micsorarii ratei de rambursat si
a dobanzii.

Fluxul de numerar (Ron)

Indicatorii Anul
1 2 3 4
Resursele financiare la 40000 34148,24 15475,16 11803,52
inceputul perioadei
Intrari in numerar
Credite 60000
Vanzari 224000 228480 237619 266133
Total INTRARI an numerar 324000 262628,24 253094,16 277936,52
Iesiri din numerar
Investitii 50000
Cheltuieli curente 208389 212692 219490 238992
Impozitul pe venit 2497,76 2526,08 2900,64 4342,56
Rata de rambursat 17400 25800 16800 0
Dobanda bancara 11565 6135 2100 0
 Total IESIRI de numerar 289851,76 247153,08 241290,64
SURPLUS / DEFICIT de 34148,24 15475,16 11803,52 34601,96
numerar

Fluxul de numerar ne demonstreaza ca societatea are capacitatea de a face fata costului finantarii: rambursarea
creditului si plata dobanzii (pentru un imprumut bancar) sau plata dividendelor (pentru un raport de capital social).

Calculul pragului de rentabilitate – valoric (Ron)

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

Cheltuieli fixe (CF) 25800 25800 25800 25800
Cheltuieli variabile 182589 186892 193690 213192
CA (vanzari) 224000 228480 237619 266133
Profit (Pr) 13113,24 13261,92 15228,36 22798,44
MCV=(CA-CV)/CA 0,184870535 0,182020308 0,18487158 0,198926852
Pragul de 210489,14 214601,99 221928,97 244303,07
rentabilitate=(CF+Pr)/MCV

Prin calculul pragului de rentabilitate observam ca nivelul activitatii de la care societatea incepe sa obtina profit nu
este cu mult diferit de nivelul realizat. Exemplul anului 1: valoare prag 210489,14, valoare realizata 224000. In acest
punct (la prag) valoarea veniturilor si valoarea costurilor sunt identice, profitul fiind deci zero.

Calculul termenului de recuperare – TR

Investitia initiala 100000

Suma CF 96028,88
Rata de actualizare notata „a” (rata inflatiei) 0,06
1+a 1,06
Numarul de ani de viata economica a investitiei notat „n” 5
Cash flow mediu anual actualizat – Cfma=(Suma 18118,66
CF/(1+a))/n
Tr=Investitia initiala/CFma 5,52

Numarul de ani de viata economica a investitiei este 5 (luand in considerare durata de viata a utilajelor cu ajutorul
carora se realizeaza produsele firmei). Termenul de recuperare este de 5,5 ani.

Calculul valorii actualizate nete:

Investitia initiala 60000

CF1*(1+0,06)^-1 32215,32
CF2*(1+0.06)^-2 13772,84
CF3*(1+0,06)^-3 9901,60
CF4*(1+0,04)^-4 27461,87
Suma CF 1,2,3,4 actualizate 83351,63
VAN=Suma CF actualizate – investitia initiala 23351,63
 In urma acestei analize financiare putem spune ca proiectul de afaceri este unul viabil, acceptabil. Profitul obtinut
ii va permite societatii sa-si onoreze obligatiile atat fata de banca, cat si fata de buget, precum si sa acumuleze resurse
financiare necesare, incepand cu anul 5 de exploatare, pentru extinderea afacerii in viitorul apropiat .

Bibliografie

Optica – autori I .I. Popescu, Ed SE 1989

Optica fiziologica – autori M. I. Baritz, Ed Infomarket 2002

Utilajul si tehnologia mecanicii fine si a opticii – manual pentru licee cu profil mechanic- autori M . Grosu, G. Stoian, Ed
1989

Optica tehnica – autori N. Dumitrescu, ed 2000

Aparatuta biomedicala – autori P . Borza, I. Matlac, Ed Tehnica 1996

Oftalmodex – autor P. Vlad, Ed. All 1999

Materiale biocompatibile- autori D. Bunea, Ed Bren 1998

Suporturi de curs

Surse internet

ANEXE