MIOPIA

Afectiunea miopie este un viciu de refractie al ochiului (alaturi de hipermetropie si astigmatism) care se
manifesta prin dificultati in distingerea obiectelor situate la distanta, in timp ce obiectele situate in apropiere
sunt vazute clar.

De regula, globul ocular al persoanelor mioape este mai lung si razele de lumina paralele, care vin de la
un obiect situat la departare, se focalizeaza inaintea retinei, fiind necesara plasarea unei lentile divergente in
fata ochiului, pentru le face sa focalizeze intr-o imagine clara situata pe retina.

De asemenea, exista miopii determinate de modificarile calitative ale mediilor transparente ale ochiului
(cornee, cristalin) care apar in anumite boli precum distrofiile corneene sau cataracta.

Cea mai frecventa cauza de aparitie a miopiei este cea genetica: aproximativ 85% din parintii miopi au,
de asemenea, copii cu miopie. Aceasta debuteaza de obicei in prima copilarie sau la varsta scolara. Miopia la
copii (afectiunea miopie la copii) se manifesta prin dificultati in vederea la distanta (nu vad la tabla), tendinta de
a “strange din ochi”, frecatul des al ochilor. Copiii miopi prefera si realizeaza cu mai multa usurinta activitati care
presupun vederea de aproape (scris, citit).

Influenta mediului asupra muschilor globului ocular se numara, de asemenea, printre cauzele aparitiei
miopiei. Astfel, contractia excesiva si prelungita a muschiului ciliar – un muschi din interiorul ochiului cu rol in
acomodatia pentru vederea de aproape – la cei care lucreaza mult la aproape (calculator) poate antrena miopia
si astfel se explica aparitia ei la tineri intre 20 si 25 ani care in copilarie nu au avut nevoie de ochelari.

Exista si o serie de boli care se asociaza miopiei. Printre acestea se numara: retinopatia de
prematuritate, boli de colagen (sindrom Marfan, Ehlers-Danlos), afectiuni metabolice congenitale (sindromul
Cornelia de Lange) sau genetice (sindrom Turner). In aceste cazuri, miopia este de regula rapid progresiva,
putandu-se ajunge la valori dioptrice mari asociate cu modificari retiniene.

Cauzele miopiei pot fi diverse, astfel incat numai in urma unui consult, medicul oftalmolog va poate oferi
un diagnostic si un tratament. Un aspect de menționat legat de ereditate este ca nu numai miopia se poate
transmite genetic, ci si alte vicii de refractie. Daca parintii au miopie sau hipermetropie, atunci si copiii pot avea.

CUM AFLAM DACA AVEM MIOPIE?

Despre simptomele miopiei se discuta mult, dar simptomul principal al miopiei il constituie aparitia unor
dificultati in vederea la distanta, astfel pacientii se prezinta la un consult oftalmologic, unde in urma
masuratorilor cu aparate speciale (dioptron) se stabileste valoarea dioptriilor si medicul recomanda variantele
de corectare a acestora. De asemenea, in urma consultului de specialitate, se stabileste gradul miopiei si daca
exista afectiuni oculare asociate.
 Exista:

 miopie mica (pana la 3 dioptrii)

 medie (intre 3 si 6 dioptrii)
 miopie mare (peste 6 dioptrii)
 daca pacientul are valori ale dioptriilor peste 9-10 dioptrii vorbim despre miopie forte sau miopia patologica, in
care apar modificari la fundul de ochi, care de obicei se manifesta printr-o acuitate vizuala mai scazuta chiar cu
cea mai buna corectie. Atunci cand ochiul se alungeste, structurile sale se subtiaza, inclusiv retina. Subtierea
straturilor retiniene poarta denumirea de coroidoza miopica si se poate asocia cu subtierea sclerei (stafilom
scleral), fisuri si hemoragii la nivel macular cu formarea de cicatrici care duc la deteriorarea marcanta a vederii
(pata Fuchs) sau formarea de vase noi care prolifereaza sub forma de membrane vasculare (maculopatie
miopica) si necesita tratament special cu laser sau injectii intraoculare.

MIOPIA NU SE POATE VINDECA SPONTAN

Odata aparuta, miopia nu se poate vindeca spontan, in sensul ca dioptriile nu scad de la sine, ci au
tendinta sa creasca, mai ales la copii, pe masura ce organismul lor se dezvolta. In prezent, exista mai multe
alternative de tratament al miopiei, care se stabilesc in urma consultului oftalmologic.

Cea mai utilizata metoda de corectie este cea cu ochelari. Medicul testeaza in cabinet diferite dioptrii in
functie de masuratoarea cu dioptronul, alegand impreuna cu pacientul varianta cu care acesta vede cel mai bine.
Ochelarii vor fi purtati permanent, atat la distanta cat si la apropiere, pentru a relaxa musculatura intraoculara,
al carui spasm poate duce la cresterea miopiei.

O alta varianta o constituie purtarea lentilelor de contact, existand o gama variata de optiuni privind
lentilele de contact moi: de unica folosinta (zilnice), lunare (care se dau jos peste noapte), sau cu port prelungit
(pot fi purtate continuu timp de 1-2 saptamani).

Printre avantajele lentilelor de contact se numara: extinderea campului vizual, prin eliminarea
distorsiunilor date de rama ochelarului, mai ales la dioptrii mari, posibilitatea practicarii unor sporturi
incompatibile cu portul ochelarilor, si nu in ultimul rand posibilitatea corectarii optime atunci cand exista o
diferenta mare de dioptrii intre cei doi ochi. Creierul nu tolereaza o diferenta mai mare de 2 dioptrii intre
lentilele ochelarilor, insa in cazul lentilelor de contact se pot prescrie orice valori ale dioptriilor care asigura o
vedere buna.

OPERATIE MIOPIE - METODE DE TRATAMENT EFICIENTE SI MODERNE

Una dintre cele mai moderne si eficiente metode de tratament o constituie operatia de corectare a
miopiei, operatie miopie asa cum mai este cunoscuta, prin care se realizeaza modificarea refractiei globale a
ochiului si eliminarea nevoii de ochelari sau lentile de contact. Operatia de miopie se poate face cu laserul sau
prin inlocuirea cristalinului cu un cristalin artificial (similar operatiei de cataracta).
 Operatiile laser realizeaza remodelarea corneei cu eliminarea dioptriilor, folosind una din cele 3 tehnici:

 PRK
 FemtoLASIK
 ReLEx SMILE.
 Toate se realizeaza intr-un interval de 10-15 minute pentru amandoi ochii, cu anestezie locala cu
picaturi, sunt nedureroase, au un grad mare de siguranta si permit reluarea rapida a activitatii obisnuite
dupa operatie (citit, lucru la calculator). Majoritatea pacientilor sunt surprinsi de cat de bine vad, la scurt
timp dupa operatie.
 Atunci cand exista miopii mari sau tehnicile laser nu pot fi aplicate, se recurge la operatia cu implant de
cristalin artificial, in urma careia cristalinul este emulsificat cu ultrasunete si in locul sau se introduce in
interiorul ochiului o lentila (cristalin artificial) avand dioptria calculata in asa fel incat sa compenseze
viciul de refractie al pacientului. In urma consultului si a investigatiilor specifice, oftalmologul stabileste
impreuna cu pacientul care este cea mai potrivita tehnica pentru corectarea miopiei.

CE TREBUIE SA STIM DACA AVEM MIOPIE?

Dioptriile din miopie sunt notate cu minus. Pacientii miopi au in general ochiul mai fragil, ceea ce implica
anumite riscuri, indeosebi la dioptrii mari retina este mai subtire si exista riscul rupturii sau dezlipirii acesteia
atunci cand se produce o crestere brusca de presiune in interiorul globului ocular. De aceea, trebuie evitate
eforturile fizice mari, sporturile de contact, ridicarea greutatilor, nasterea naturala fiind contraindicata la valori
mai mari de 3 dioptrii, aceste restrictii fiind valabile pe tot parcursul vietii, chiar daca pacientul a suferit o
operatie pentru miopie si nu mai poarta ochelari.

De asemenea, pacientii cu miopie trebuie sa efectueaza periodic controale oftalmologice pentru a li se

ajusta dioptriile in functie de evolutia miopiei si a li se evalua starea retinei. Miopia constituie un factor de risc
pentru aparitia glaucomului, de aceea miopii peste 40 de ani, trebuie sa realizeze controale anual, in cadrul
carora sa li determine tensiunea intraoculara.

HIPERMETROPIA

Hipermetropia este un viciu de refractie. In cazul hipermetropiei vederea este neclara, atat la distanta,
cat si la aproape.

Ce este si cum apare hipermetropia?

Hipermetropia este un viciu de refractie. Manifestarea principala este vederea neclara, atat la distanta,
cat mai ales la aproape.

Cauza este reprezentata de o focalizare anormala a razelor de lumina, in spatele retinei (vorbim despre
un ochi „mai scurt”). Multi copii au la nastere o hipermetropie usoara, fiziologica, care se amelioreaza odata cu
cresterea copilului (este un proces de crestere si dezvoltare normal al ochiului). Uneori, hipermetropia se
insoteste de astigmatism.

Daca unul sau ambii parinti au hipermetropie, exista riscul ca si copilul sa aiba aceasta problema
oftalomologica.

Cum se manifesta?

In incercarea de a vedea mai bine, efortul de acomodare al ochiului este permanent (atat la distanta, cat si la
aproape). De aceea, pot aparea dureri oculare, cefalee, senzatie de oboseala vizuala.

Complicatia principala a hipermetropiei este ambliopia si apare numai la copii. Aparitia strabismului
poate sa alarmeze parintele in acest sens. Atunci cand strabismul este prezent de la nastere exista sanse mari sa
fie insotit de hipermetropie.

Putem scapa de hipermetropie?

Corectia optica are rolul de a imbunatati vederea, nu de a corecta hipermetropia.

Dupa 20 de ani, atunci ochii ajung la maturitate, pentru persoanele care nu doresc sa poarte ochelari sau lentile
de contact, se pot face interventii chirurgicale de reducere a dioptriilor. Este important ca pana la aceasta varsta,
sa fie purtate corectii optice adecvate, pentru ca vederea, la momentul interventiei, sa fie buna. La un pacient
ambliop, cu o vedere scazuta, reducerea dioptriilor nu se va insoti de o imbunatatire a vederii (pentru ca un ochi
„lenes” nu e invatat sa vada).

Cel mai frecvent, operatiile de reducere a dioptriilor se fac cu laser. Acesta are rolul de a remodela
corneea, dand acesteia o alta forma (corneea devenind o lentila care focalizeaza corect imaginile). Aceasta
procedura se realizeaza cu succes in hipermetropii pana la 3-4 dioptrii.
In situatia in care dioptriile sunt mai mari se poate recurge la implant de cristalin artificialpersonalizat pentru a
corecta viciul de refractie.
Care sunt metodele de corectie ale hipermetropiei?

Hipermetropia poate fi scazuta prin:

Tehnica Lasek/PRK
PRK / Lasek sunt doua metode asemanatoare de corectare a dioptriilor cu ajutorul laserului cu excimeri. Tehnica
se bazeaza pe proprietatea epiteliului cornean (primul strat al corneei) de a se regenera in mod natural si consta
in indepartarea partiala a acestui strat. Ulterior, corneea se remodeleaza cu ajutorul laserului, astfel obtinandu-
se corectarea dioptriilor. Diferenta dintre cele doua tehnici este ca la LASEK, epiteliul indepartat se
repozitioneaza dupa tratamentul laser, fiind inlocuit treptat de epiteliul nou.
Tehnica FemtoLasik
FemtoLASIK este o metoda moderna de corectie a dioptriilor ce necesita utilizarea a doua tipuri de laser: Femto
si Excimer. Operatiile de reducere a dioptriilor sunt realizate printr-un tratament rapid, personalizat, fara sunet,
fara miros, independent de mediul inconjurator, cu o precizie de sub un micron, respectand curbura corneana.

ASTIGMATISMUL

Astigmatismul reprezinta o conditie vizuala frecventa, in care simptomul principal este vederea neclara,
atat la distanta cat si la aproape.

Care este cauza vederii neclare din astigmatism?

In cele mai multe situatii, astigmatismul este cauzat de o curbura neregulata a corneei (lentila din partea
anterioara a ochiului). In mod normal, forma sa este rotunda, dar in astigmatism ea este ovalara (ca o minge de
rugby); razele de lumina care intra in ochi sunt distorsionate si nu sunt focalizate adecvat la nivelul retinei.
Curbura neregulata a corneei, in care o jumatate este mai bombata sau mai plata decat cealalata, duce la
aparitia a doua imagini diferite la nivelul retinei (in locul uneia singure). Aceasta proiectie deformata a luminii
duce la vederea incetosata din astigmatism.

Exista si astigmatism cristalinian, atunci cand forma cristalinul (lentila din interiorul ochiului) este
neregulata, avand aceleasi efecte asupra vederii.

Simptomele astigmatismului si cum se manifesta

Vederea neclara la toate distantele este principalul simptom al astigmatismului. Persoanele cu

astigmatism vad lumea „stramba”, isi solicita ochii permanent, simt nevoia de a face „ochii mici”, de a-i strange
(„miji”), in incercarea de a clarifica perceptia imaginilor. Ele se plang de oboseala oculara, cefalee (durere) si/sau
sensibilitate la lumina.
Ochelarii dau uneori senzatia de ameteala, mai ales atunci cand se schimba, pana cand ochii se obisnuiesc cu
noua corectie.
Astigmatismul este o boala? Este un diagnostic periculos?

Astigmatismul este un viciu de refractie, fiind o conditie in care este prezenta o anomalie de forma a ochiului. Se
poate asocia si cu alte vicii de refractie, miopie (atunci cand axul ochiului este prea lung) sau hipermetropie
(cand ochiul este prea scurt). In toate aceste situatii, razele de lumina nu se proiecteaza corect la nivelul
portiunii posterioare a ochiului.

Cand apare astigmatismul? Se poate mosteni?

Astigmatismul este, de obicei, congenital (ne nastem cu el). De asemenea, se pare, toti avem un anumit grad de
astigmatism la nastere.
Apare mai des la copiii ai caror parinti (unul sau ambii) au astigmatism De asemenea, se pare ca astigmatismul
apare mai frecvent la copiii nascuti prematur.

Astigmatismul poate aparea pe parcursul vietii, in cadrul unei afectiuni numite keratoconus, in urma unor infectii
oculare grave,a unui traumatism sau a unei interventii chirurgicale oculare, mai precis in situatiile in urma carora
rezulta cicatrici sau modificari structurale care afecteaza curbura corneei.

Cum se pune diagnosticul de astigmatism?

Cei mai multi dintre copiii care se nasc cu astigmatism, nu realizeaza ca au o problema oculara (cred ca este
normal sa vada deformat, neclar). Cititul si efortul de concentrare la scoala pot fi afectate daca copilul nu este
diagnosticat la timp. De aceea, este important sa se efectueze regulat controale oftalomogice, primul la varsta
de 3 ani.

Dupa testarea acuitatii vizuale, se masoara curbura corneei prin keratometrie si se poate efectua si o topografie
corneana, pentru mai multe detalii legate de forma si de suprafata corneei.
Exista astigmatism regulat, in care unul dintre meridiane este mai bombat, iar celalalt, perpendicular, este mai
plat. Atunci cand intre meridianele principale nu sunt 90 grade, astigmatismul este neregulat (prin cicatrici
corneene, in keratoconus).

Astigmatismul regulat poate fi conform regulei (meridianul vertical este mai bombat), invers regulei (meridianul
orizontal mai bombat) sau oblic (meridianele principale sunt oblice).

Este o afectiune periculoasa? Poate duce la pierderea vederii?

In general, astigmatismul poate evolua in perioada copilariei sau la batranete. Cu o corectie optica adecvata,
calitatea vederii poate sa fie buna si fara implicatii negative pe termen lung.
Exista o forma particulara de astigmatism dobandit, numit keratoconus. El apare la varsta adolescentei si
inseamna deformarea corneei, care in timp devine conica si se subtiaza progresiv.

In aceasta situatie, astigmatismul este progresiv, se agraveaza. Cu timpul, subtierea corneei poate deveni
periculoasa, existand riscul de perforare a acesteia. Daca in etapele initiale corectia vederii se poate face prin
ochelari sau lentile de contact (de obicei rigide), in fazele avansate poate fi necesar transplantul de cornee (care
indeparteaza riscul perforarii corneei).

Cum se trateaza astigmatismul?

Corectia optica a astigmatismului se poate face cu ochelari sau lentile de contact (moi sau rigide). Pentru o
corectie permanenta se recurge la chirurgia refractiva.

Ochelarii care se prescriu sunt cu lentile cilindrice. Acestea au rolul de a corecta modul in care se proiecteaza
razele de lumina la nivelul retinei, furnizand astfel o imagine clara. Initial, ochelarii genereaza disconfort, fiind
nevoie de o perioada de adaptare. Acelasi efect se poate obtine si prin lentile de contact moi, torice. Totusi,
acestea se pot misca usor pe suprafata ochiului, iar aceasta instabilitate poate duce la imagini neclare. Lentilele
de contact pentru astigmatism ofera o vedere instabila datorita razelor de curbura inegale.

Lentilele de contact rigide, gaz permeabile, sunt o alternativa eficienta de corectare a astigmatismului de valoare
mare sau in tratarea keratoconusului.
Care sunt metodele de corectie ale astigmatismului?

Astigmatismul poate fi corectat prin:

Tehnica Lasek/PRK
PRK / Lasek sunt doua metode asemanatoare de corectare a dioptriilor cu ajutorul laserului cu excimeri. Tehnica
se bazeaza pe proprietatea epiteliului cornean (primul strat al corneei) de a se regenera in mod natural si consta
in indepartarea partiala a acestui strat. Ulterior, corneea se remodeleaza cu ajutorul laserului, astfel obtinandu-
se corectarea dioptriilor. Diferenta dintre cele doua tehnici este ca la LASEK, epiteliul indepartat se
repozitioneaza dupa tratamentul laser, fiind inlocuit treptat de epiteliul nou.
Afla mai multe detalii aici
Tehnica FemtoLasik
FemtoLASIK este o metoda moderna de corectie a dioptriilor ce necesita utilizarea a doua tipuri de laser: Femto
si Excimer. Operatiile de reducere a dioptriilor sunt realizate printr-un tratament rapid, personalizat, fara sunet,
fara miros, independent de mediul inconjurator, cu o precizie de sub un micron, respectand curbura corneana.

PRESBIOPIA

Ce este si cum apare presbiopia?

Presbiopia nu face parte dintre viciile de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism), ci reprezinta dificultatea
de a vedea clar obiectele situate aproape de ochi, determinata de scaderea puterii de acomodatie a ochiului.
Acomodatia este un proces prin care cristalinul (lentila ochiului) isi modifica forma, respectiv isi mareste puterea
dioptrica pentru a oferi o vedere clara de aproape.

Amplitudinea cu care cristalinul isi modifica forma scade odata cu inaintarea in varsta. Acest fenomen este
fiziologic, nimeni nu face exceptie, nici chiar cei care nu au purtat ochelari niciodata. Asadar, “cauza” aparitiei
presbiopiei este reprezentata de inaintarea in varsta, care determina pierderea elasticitatii cristalinului si
structurilor oculare responsabile cu acomodatia.

Cum se manifesta presbiopia?

Undeva dupa varsta de 40 de ani, toata lumea constata un fenomen vizual neplacut: scaderea capacitatii de a
bine la aproape (citit, scris, telefon, ceas, etc.) si consecutiv nevoia de a „indeparta” obiectele de dimensiuni mici
de ochi pentru a le vedea clar.

Ochiul presbiop nu mai are acomodatie suficienta, respectiv, chiar daca vedem in continuare clar obiectele
situate la distanta, trebuie sa purtam ochelari pentru citit. Acestia vor fi necesari numai pentru activitatile pe
care le desfasuram la o distanta de 30-40 cm de ochi, iar dioptriile lor vor creste, mai accentuat pana la varsta de
50 de ani, intre 50 si 60 de ani progresia fiind mai lenta.

Cum se pune diagnosticul de presbiopie?

Diagnosticul se stabileste in cadrul unei consultatii oftalmologice, in timpul careia se efectueaza teste de rutina
si se prezinta optiunile de tratament existente. In jurul varstei de 40-45 de ani, indiferent ca au aparut sau nu
problemele cu vederea la aproape, este bine sa se efectueze un consult oftalmologic complet, care sa inculda si
fund de ochi si masurarea tensiunii intaoculare. Dupa aceasta varsta, pot aparea anumite boli grave care trebuie
descoperite si tratate din timp.

Cum se trateaza presbiopia?

Fenomenul de imbatranire a ochiului este neplacut pentru fiecare dintre noi si de multe ori este foarte greu de
acceptat, in contextul numeroaselor transformari prin care trece organismul nostru odata cu inaintarea in
varsta. In momentul de fata nu se cunoaste nici o modalitate de a impiedica aparitia presbiopiei sau de a stopa
progresia acesteia, dar avem la dispozitie mai multe metode de corectare si tratament.

Vorbim aici de metodele de corectie optica, care insa nu vindeca presbiopia si de tehnicile chirurgicale care
permit tratamentul definitiv cu eliminarea necesitatii ochelarilor de aproape.

Care sunt metodele de corectare a presbiopiei?

Avem la dispozitie mai multe metode de corectare a presbiopiei, cei mai la indemana fiind ochelarii care pot fi
de mai multe feluri: monofocali (doar pentru aproape), bifocali (cu pastila, care ofera corectia vederii la distanta
si la aproape) si progresivi sau multifocali.
Acestia din urma sunt cei mai moderni ochelari: pe suprafata aceleiasi lentile dioptria creste pornind din zona
centrala pana in partea de jos si astfel ofera o vedere buna la toate distantele printr-o usoara miscare pe
verticala a ochilor. Spre deosebire de cei bifocali, pe lentile nu se vad zonele diferitelor dioptrii. Astazi se pot
face ochelari progresivi personalizati. Lentilele ochelarilor pot avea diverse “optiuni”, mai exact lentile
fotocromice (heliomate) care se inchid in functie de cantitatea de UV, lentile cu protectie pentru computer,
tratament anti aburire, anti zgariere etc.

Exista si asa-numitii ochelari progresivi tip „office”, utili mai ales pentru persoanele care isi desfasoara
activitatea la birou, in fata calculatorului, deoarece ofera o vedere clara atat la aproape cat si la distanta
intermediara (ex. monitorul calculatorului)

O alta varianta de corectie optica a presbiopiei o reprezinta lentilele de contact progresive sau multifocale.
Lentilele de contact sunt o optiune din ce in ce mai des intalnita, fiind mai la indemana celor care sunt deja
purtatori de lentile de contact din tinerete si ajungand la varsta de 40 ani constata ca au nevoie de o dioptrii
diferite pentru vederea de aproape. Aceste lentile au dioptrii care scad din zona centrala spre periferie,
permitand focalizarea razelor luminoase care provin de la obiecte situate la diferite distante in functie de
gradul de dilatare sau contractie a pupilei. In cazul unor vicii de refractie preexistente, dupa varsta de 40 ani
pot fi gasite solutii pentru vederea de aproape folosind lentilele de contact multifocale sau lentile monofocale
dar cu dioptrii diferite pentru cei doi ochi, realizandu-se astfel metoda de corectare numita monovision.
Aceasta este o metoda prin care un ochi se corecteaza cu lentila de contact pentru a vedea bine la distanta, iar
celalalt este miopizat pentru a vedea bine la citit. Este important sa retinem insa ca aceasta varianta nu e
acceptata la fel de usor de toata lumea, deoarece presupune un efort pe care creierul il face pentru a integra
informatia diferita primita de la cei doi ochi in asa fel incat sa nu existe fenomene neplacute de genul vederii
duble, ametelilor, durerilor de cap. Presbiopia poate fi tratata chirurgical?

Metodele descrise mai sus reprezinta solutii temporare care ofera o vedere buna de aproape, insa nu elimina
complet presbiopia. Singura metoda de corectie a presbiopiei este cea chirurgicala si consta in schimbarea
cristalinului natural cu unul artificial multifocal . Metoda este aleasa de un numar din ce in ce mare de pacienti
presbiopi, pentru ca ofera satisfactie foarte mare, cu conditia de a se face la amandoi ochii si de a intruni
anumite conditii stabilite in cadrul consultului si a investigatiilor preoperatorii. Marele avantaj pe care il ofera
aceasta metoda este ca respectivul pacient nu va mai fi nevoit niciodata sa poarte ochelari de vedere si nu va
mai face cataracta.
In ultimii ani tehnica numita RLE (Refractive Lens Exchange) sau implant in scop refractiv, a capatat o mare
amploare in chirurgia oftalmologica, pe piata existand o gama variata de cristaline artificiale „premium” bifocale
sau trifocale, cu sau fara posibilitatea corectiei suplimentare a astigmatismului (torice). Diferenta intre cele doua
categorii este data de faptul ca in cazul cristalinelor bifocale, vederea este buna la aproape (30 cm) si distanta
(peste 5 m), dar unii pacienti dupa operatie pot avea nevoie de ochelari pentru vedere intermediara (50-70 cm),
in timp ce cristalinele trifocale asigura independenta totala de ochelari. Daca pacientul are astigmatism inainte
de operatie, se poate opta pentru un cristalin bi/trifocal toric, acesta fiind de fapt un cristalin artificial
personalizat care poate sa corecteze in totalitate dioptriile pacientului pentru toate distantele.
Etapele esentiale pe care trebuie sa le parcurgem inainte de a face o astfel de operatie constau in primul rand
intr-un consult oftalmologic complet, unde medicul va exclude anumite boli care ne pot impiedica sa ne
bucuram dupa operatie de noul cristalin artificial, discutia cu oftalmologul fiind de maxima importanta pentru a
ne ajuta sa depasim cu usurinta perioada de neuroadaptare ce survine imediat dupa operatie si care poate dura
chiar si cateva luni.