;,
i.i',
a) Regula << lui Swaine > Principiul constd in introducerea cilindruluiin cruc=
, il, Este o regulS teoreticd ce permite evaluarea erorii
sferice refractive in funclie de acuitatea vizuali
:1".l mlsuratd in vederea la distanld. Atribuitd in Franta
-:.) fizicianului 5i optometristului englez William
1,.',''"I Swaine (1894-1986), regula nu este cunoscutd de
anglo-saxoni sub acest nume I Conform acestei
reguli, acuitatea vizualS scade cu un nivel pe o scald
inversd (IlL, Il2, 1,13, 114 etc...) pentru fiecare
0.25 dioptrii de eroare sfericd refractivd. Astfel, un
\"\ffi
miop de - 0.50 D are o acuitate de circa 112 (adicd
5/10), un miop de - 0.75 D o acuitate de 1/3 (adicd
3,3/10) etc... (vezi tabelul).
,. ,::.;
,.
a corec{iei necesare) dete inAnd acuitate
i'r
il:i,1,
i"li;,,
r"i"
i- j
i..
i.:l::
l,;,",
l,,l
Acuitatea vizuald gi eroarea sfericd refractivi
conform regulii < lui Swaine > astigmatismul ochiului pentru a da un astigmatisr-
in timpul refracliei prin metoda inceloqdrii,
constdin a < miopiza > subiectul printr-o putere
convexi, aceastl reguli permite evaluarea ceqei
sferice existente 5i deci anticiparea valorii ametropiei
finale a pacientului. De exemplu, dacd in timpul
examindrii, acuitatea vizualS a pacientului este de
1/6 (0.16), putem spune cd ametropia sa este
probabil egali cu valoarea sferei pentru producerea
ce1ei, diminuati cu 6 x 0.25 D adici -1.50 D; dacl
acuitatea este de 1/5 (0.20), ametropia este egald
cu sfera pentru producerea celei - 5 x 0.25 D adici
-I.25 D, etc... Aceasti reguld permite urmdrirea
evolu!iei acuitdqii in timpul reducerii ce1ei. Se inlelege
de la sine cd nu are valoare universald 5i doar
folosegte drept referintd in timpul examindrii.
b) Cilind flt tn cruce
Jackson
Determinarea astigmatismului prin metoda cilin-
drului in cruce a fost rdspAndit5 de Edward Jackson
(1856 - L942), oftalmolog american, la inceputul
secolului XX. Cilindrul in cruce este o lentilS sfero-
cilindricS, al cdrei echivalent sferic este plan.
in faqa ochiului pacientului qi constatarea varialiilc'
de acuitate vizuald ce rezultd din combinare,
astigmatismului ochiului cu cel al cilindrului '
cruce a$ezat in diferite pozi{ii.
Cilindrul in cruce este o lentild ce se obline di'
asocierea a 2 lentile plan-cilindrice de puteri identice
dar de semne contrare qi cu axe perpendiculare intr:
ele (de unde gi denumirea de < cilindrii in cruce > care
pentru o exprimare corectS, ar trebui folosi!i la plu-
ral, nu la singular). De exemplu, dacd rezulti d -
combinarea a doi cilindrii plani de + 9i - 0,25, for--
mula sa este sf. + 0,25 cil. - 0,50;dacd rezultd d'
doi cilindrii plani de + qi - 0,50, formula sa este si
+ 0,50 cil. - 1,00. Aceasti lentilS este montatl int.-
un suport al cdrui < mAner ) este bisector pe orie--
tarea axelor cilindrilor, astfel incAt, prin simpld rotirt
-
axele pozitivi qi negativd ale cilindrului in cruce pot
uqor inversate in fala ochiului pacientului (Figura 2 ,
Plasat in fala ochiului astigmat, cilindrulin cruce s=
combini cu astigmatismul ochiului, accentuAndu-
sau diminuAndu-l, qi face ca acuitatea vizualS.
subiectului sd varieze in consecintS. Dupd rdsucire.
cilindrului, se cere pacientului sd precizeze preferint.
sa pentru una sau alta din cele doud poziqii a =
cilindrului in cruce. Cilindrul in cruce este folosit l-
doud moduri diferite :
- Mai intAi, pentru a determina sau verific.
direclia axului cilindrului corector, cdutAnd pozit.
< mAnerului > cilindrului in cruce pentru cari
pacientul nu are preferinli p^entru nici una din cei:
doud pozitii propuse. In aceaste directre
astigmatismul cilindrului in cruce se combind c-
ce rezultant de valoare identicd in cele 2 pozitii
- Apoi, pentru a determina sau verifica
puterea cilindrului corector, cdutind valoarea
cilindrului care oferl cea mai bund acuitate.5i 'i.
acest caz, se face comparalie intre cele doud pozitr
ale cilindrului in cruce, una care introduce cilindru
negativ suprapus cu axul cilindrului corector, ia'
cealaltd cilindrul pozitiv.
Aceste moduri de utilizare a cilindrului in cruce au
fost descrise in detaliu in paginile precedente.
Figura 27 : Cilindrul (cilindrii) in cruce Jackson
@
*ssil'3.
{ ----..-.

*!-.#

Acest test poate fi fdcut pentru vederea la distanld

c) Testul duocrom in monocular, pentru a verifica sfera , in binocular,
: d't i

Testul duocrom este un test de verificare a corectiei pentru a realiza echilibrul corectiilor; in binocular
sferice. Acest test exploateazi abaterea cromaticd pentru verificarea finald a prescripliei. il.tr
longitudinalS naturald a ochiului care face ca imaginea Pentru a preveni orice efecte nedorite ale acomodirii
retiniand sd se formeze de fapt intr-o succesiune de
imagini ce corespund fiecSrei culori din spectrul
pacientului (care l-ar face sd prefere rolul), putem fie ;
sd-i fixdm fondul verde inainte de a incepe
luminii; de relinut cd imaginea verde se formeazi comparatia, fie sd incelogim cu + 0.50 D pentru a
in fala imaginii rogii. Acest test permite, prin simpla
observalie a caracterelor pe fond roSu qi verde sd se obline o preferinld pentru rogu qi apoi si eliminam
evalueze punerea la punct (focalizarea) ochiului. ceala pAnI la oblinerea echilibrului intre ro5u Si
Astfel :
veroe. Fry
Dacd imaginea este pozilionate putin in
fata retinei, pacientul vede caracterele mai negre pe De altfel, acest test poate fi fdcut qi pentru vederea
fond roqu, de aproape pentru a evalua comportamentul
- Dacd imaginea este pozitionatd pulin in acomodativ al pacientului tAnir sau pentru a ru{["
spate, pacientul le vede mai negre pe fond verde
(dar pdstreazd posibilitatea de a readuce imaginea verifica aditia la prezbit. il
pe retind prin acomodare),
-
Dacd imaginea este exact pe retinS,
pacientul nu va avea nicio preferinlS pentru roqu
d) Punctul stenopeic l,*-*
il*,i
-q
sau veroe. Punctul stenopeic este un disc neqru avAnd in cenrru $h*
o gauri de 1 pAnd la 2 mm diarietru. Pozitionat in fl"'\
fala ochiului, permite reducerea dimensiunii petei de
?
c
difuzie creatd pe retind de o imagine neclard. Permite :#
o
E verificarea calitetii unei corec{ii optice atunci cAnd h^*,
c acuitatea vizuald este slabd. Piincipalul avantaj este
E cd permite sd se facd distinclia intre o refracgie
tJ
er{
: imprecisd gi o ambliopie ce nu se poate ameliora. #f-l
i;,"L
o in practicd, se pozilioneazd punctul stenopeic in ti-j
fala ochiului pacientului, peste eventuala corectie
opticd, gi ne asigurlm de buna centrare in faqa
'tr pupilei. Se mlsoard acuitatea vizualS: dacd se
c
imbundt5legte cu punctul stenopeic, avem de-a
5 face cu un defect de refraclie necorectat sau prost
: corectat, dacd nu se imbunitdtelte sau chiar este
U mai riu, se va suspecta o ambliopie. Orice acuitate
o oblinutd prin punctul stenopeic trebuie sd poati fi
printr-o refrac{ie precisd, cu exceplia cazurilor
atinsd.
-6
c patologice sau opaciteti ale mediilor intraoculare .
.9
c

:;
t
rl o
Figura 28 : Testul duocrom c
!
Testul duocrom se utilizeaz; foarte uqor : se cere c
pacientului sd compare acelea5i caractere pe fond E
roqu gi verde gi sd spuni pe ce fond le vede mai :
negre sau daci le vede la fel pe verde gi pe ro;u. U
- dacd pacientul percepe caracterele mai o
negre pe fond ro5u: ochiul este in stare de miopie,
adica este supracorectat convex (miop subcorectat
sau hipermetrop supracorectat).
- dacd pacientul percepe caracterele mai
negre pe fond verde: ochiul este in stare de .9

hipermetropie, adlci este subcorectat convex (miop

supracorectat sau hipermetrop subcorectat). ;
I
- dacd nu are nici o preferin{d, este bine U
corectat pentru distanla respectivi. o
Figura 29 : Punctul stenopeic gi principiul de folosire

@
&$sil-elr
-

1,,..1,,;.
l'-,,,,
l" .i, , ,.,'''
Deoarece refractiile ochiului drept qi stang sunt 3) Se va egaliza vederea OD gi a OS 1

, t,:1,1t,i, determinate in condiqii de vedere monoculara Si in ceafi mirind ceala cu + 0.25 D la ochiul care vec
momente diferite, este necesar si ne asigurim de mai pulin in cea1d, chiar + 0.50 D dacd este nevoi
buna corespondenqd dintre ele. Echilibrul binocular Se obqine in acest caz fie echilibrul intre OD qi O
t**r**-
are drept scop verificarea clariti!ii simultane a fie inversarea preferinlei unui ochi faqd de celSlal
imaginilor retiniene pentru o aceeali stare de Cunoa5terea ochiului preferat este esenliali, pentr
acomodare. Este nevoie ca subiectul sd fie transpus cI ne permite sd ne asigurim, in cazul in care r
in condilii de vedere binoculard, adici si se ofere putem obline echilibrul perfect intre OD gi OS, r
ambilor ochi vederea in mod simultan, dar separat, a ochiul preferat rimAne favorizat gi evitdm astf
unui test. Fiecare ochi vdzand separat aceeaqi imagine, cazul in care corec{ia ar putea inversa preferin
putem compara vederea ochiului drept gi a ochiului naturali a unui ochi fald de celdlalt.
stang $i putem cduta cea mai buni corespondenqd a Trebuie mentionat faptul cI pentru realizar<
refracliilor. echilibrului binocular, pacientul trebuie sI aibd
vedere simultani stabili, iar folosirea testului c
acuitate presupune cd acuitatea vizuald a celor d
l-) Disocierea vederii pacientului ochi este absolut identica. in cazul instabiltd
Diverse metode pot fi folosite pentru a disocia vederea : vederii simultane, se va opta pentru disocierr
vederii prin acoperirea alternativd gi, in caz de acuiti
- Prin acoperire alternativd : este metoda vizuale OD/OS diferite, se va realiza echilibrul t
cea mai simpld gi constd in acoperirea rapidd a unui
ajutorul unui test duocrom sau cu test cu cilindru
ochi, apoi a celuilalt, dupd care pacientului ise cere
cruce qi o mird in formd de cruce.
sd compare claritatea vederii celor 2 ochi. In timpul
acestui test, ne asigurdm cd pacientul nu se afld nicio
4) Se va reduce ceafa binocular in pa
clipd in conditii de vedere binoculard (cu ambii ochi
de -0.25 D pAnd se va obline acuitate binocula
liberi), mai ales la inceputul testului, cind incepem maximi.
prin a acoperi ochiul rlmas liber inainte de a
descoperi ochiul incd acoperit.
5) Se vor verifica acuitdfile pentru OD
- Prin prismi verticali consti in introducerea
: OS pentru a ne asigura de echilibrul lor sau,
unei prisme vefticale de 3 A bazi inferioari pe un ochi 5i cazul unui slab dezechilibru, cd acesta este
3 A bazi superioarl pe celSlalt, pentru a provoca favoarea ochiului oreferat.
vederea a doud imagini : in
sus vdzuti de un
una
ochi, alta in jos vizuti de celdlalt ochi.
lnconvenientul acestei metode este dat de faptul cd Vom vedea, in cele ce urmeazi, ci acest echilibr
oferd condiqii de vedere destul de artificiale, cd se binocular in vederea la distanld poate fi verificat
cere compararea de imagini distante una fald de pentru vederea de aproape.
cealaltd qi cd necesitd explica!ii detaliate.
- Prin filtre polarizate : necesitd folosirea
testelor de acuitate vizualS sau duocrom polarizate
asociate cu filtrele corespunzdtoare cu polarizare in
cruce intre ele. Deqi vederea pacientului este ceva
mai putin clar5, acest test se apropie cel mai mult de
conditiile naturale de vedere, pacientul nedAndu-5i
seama in general de starea sa de vedere binoculard.

2) Se va face ince[oqare binoculari cu

+ 0.50 D gi se va compara incelotarea creati la
OD qi OS. Acuitatea vizualS scade cu citeva zecimi
5i condiliile de ceaqd u5oard permit subiectului sa
facl mai utor comparatia.

@
€*3:3;,-*r
 ,fl'o::#i
+""'i'1 'lid

:hi }tri
,h ",ifli
Figura 30 : Echilibrul binocular ,,,',,fi: #ii
*
a) ceald de +0,50D ',''. " f
'q,..

@!

l,l4{Ell
.:.eI."
I r**cE
!. €IE€B i
""rJ
i - &i**1
I .1
r:,ft c
.9
i;;:
i. ".,i
. E ,st-
'-. c
i,.,{:"
E
I'a f]-.
,i ,,{
o

i.",oj
b) echilibru in cea{a ,-'ilr{

illi:i
il*,..
i#,;

'll*l
i;*t3*
r*at*
+t 6**
-: €r**! :

t, c
o
.=: c

E
o

fr
o

c) reducere ceatd binocular

..u c 13 H
- rttJiS
- 0tIH{
":0tilflI
::iX
-F

=r. c

'
o

@
&*:;sii"{}a
4

l,i.lil}
{iti ;:}*
, -*-, , ,l*
"11*rt

:,ryi i$i
'i'-*
ffi Vsrificarea binocu ar I

,-h": ".1ff1
{tl ;;}
il}f1" q',+
a) Controlul binocular al sferei 3) La fel, se va inroduce - 0.25 D P
,'t.',,bE
,*$*r' ambii ochi. Pacientul nu trebuie sd constate vre
Dupd ce au fost determinate refracliile ochiului d iferenld.
drept 5i stAng gi apoi s-au echilibrat intre ele, trebuie a. Daci vede mai bine, refracqia este pre
lffi convexi - 0.25 D 5i se va repeta testu
: se va adduga
l*ff sd confirmim binocular valoarea sferei care se va lua
in considerare. Contrar mlsurdtorilor realizate in b. Dacd nu remarci nicio schimbart
etapele precedente, este vorba nu doar sd se verifice refracqia este corectd (sau eventual prea concava),
:'-r,1. acuitatea vizuald maximd a subiectuluiin conditii de c. Dacd vede mai riu, refraclia este mu
prea concavS: se va adduga + 0.25 D 9i se va repet
vedere binoculari, dar este importantd 5i verificarea
acceptdrii prescripliei printr-un test de apreciere a testul sau se va relua refraclia.
i*"
i".; confortului vederii.
*,f, Aceasti verificare binoculard se va realiza de
r:i"Tl preferinli in timpul probei finale a prescripliei, pe Pe scurt, rdspunsul c5utat in timpul verificar
#5** o rami de probi, in situatia normald a vederii 5i nu binoculare a prescripliei este o scidere a claritil
in spatele refractorului. Vom ruga pacientul sd gi a conforului cu + 0.25 D ti absenla unei real
;1j; priveascd la d istanqd mare (dacd este nevoie, schimbdri observate cu - 0.25 D. Se ajusteaz,
i*-' printr-o fereastrd) 9i nu la distanta conventionald a apoi binocular valoarea sferei pentru a obline ace
t"*"'
tabelului cu optotipuri. De altfel, pozitia acestuia rezultat.
u't{
nu corespunde infinitului optic real, ci unei proxi-
mitdli de ordinul a 0.25 D (Il4 m : 0.25 D, 1/5 m
,r:;:{:
i-"i"-
Li.; : 0.20 D) ce poate necesita o ajustare finald a sfe-
{#nf, rei de - 0.25 D oe ambii ochi.

Vom proceda dupd cum urmeaza :

Figura 3l : Controlul binocular al sferei

L) Vom plasa refraclia gdsiti pe rama de a) cu + 0.25D: vedere mai proastd
probi qi il vom ruga pe pacient sd priveascd la infi-
n rt.

2) Se va introduce + 0.25 D in fala ambilor

ochi, in rama de prob5, 5i il vom intreba pe pacient
,. dacd vede mai bine, mai rdu sau la fel > cu lentilele
adlugate. Pacientul trebuie sd semnaleze o incetotare
a vederii.
a. Dacd vede mai riu, refraclia este corecta
(sau eventual prea convexi): s-a oblinut rdspunsul
cdutat, se trece la testul urmdtor.
b. Daci nu remarci nicio schimbare,
refraclia este prea concavi : se va adluga + 0.25 D b) cu - 0.25 D: vedere neschimbatd
pe ambii ochi 9i se va repeta testul.
c. Daci vede mai bine, refractia este mult
prea concavi: se va adduga + 0.25 D sau mai mult
si se va repeta testul sau se va relua refracqia.

reI
&!3silor
 t"''

. i:ii ",,;l:rr

'i.-T;
i""'j 1#
rifril
. i;: .#lJ
",,#}
ii""i
b) Depistarea vederii binoculare ,::rd ,i-r")

, E+dftii]r
in aceasti etape a examenului, este important sa se ,"{r
" :
"! .,'l
faci, pentru fiecare pacient, o verificare a vederii
binoculare. Mai exact, sd se confirme cd oacientul
are o bund vedere simultand qi ci face firi dificultate ;
c
fuziunea lmaginilor percepute cu fiecare ochi in parte. .9
c
Pentru aceasta, se va disocia vederea binoculari a q;i-
I
pacientului pentru a verifica: E
1) ci nu existd suprimare/neutralizare totald : "':.l:i
sau partiale a vederii unui ochi : prin prezenla gi ,i !"-"
o
permanenta celor doud imagini
Figura 32 : Disocierea prin prisme *{"
2) cd nu existi deviere potentiald sau forie
importantd : prin aliniere a celor doui imagini. {lc
l*llr*
Men{iondm faptul cd vederea simultand ar fi outut
sa fie deja verificati in etapa precedenti, a
echilibrului binocular. Disocierea prin filtre colorate (Testul Schober) '::f;
:
i"-'"
Dupi cum disocierea vederii binoculare se realizeazd Este constituit dintr-o cruce rogie qi din 2 cercurl
cu ajutorul prismelor, a filtrelor rosu-verde sau a verzi vAzute respectiv de ochiul drept si de ochiul ",,li
filtrelor polarizate, vom putea face, de exemptu, stang prin flltrele roqu 5i verde. Ochiul acopenr cu ik1
unul din testele urmdtoare: filtru roqu vede crucea ro5ie, ochiul acoperit de filtrul i,";_.,
;;.-4
verde vede cercurile verzi. Se va proceda dupd cum
,ilfl.j'
Disocierea prin prisme (metoda Von Craefe) urmeaza :

Principiul conste in introducerea unei disocieri a a) Puneli un filtru ro5u pe un ochi 5i unul
vederii binoculare prin intermediul unei prisme vefticale. verde pe celdlalt
Pacientul va privi o linie de acuitate verticale. aooi b) intrebati subiectul ce vede:
orizontali. Se va proceda
dupi cum urmeazi : a. Daca vede crucea gi cercurile, are vedere
a) A5ezali o prismd de 6 A bazl verticali pe un simu ltan5.
ochi (sau 3 A baza inferioard pe un ochi qi 3 A baza b. Daci vede numai crucea sau numal
superioard pe celdlalt ochi). cercurile, existd suprimare a imaginii unui ochi.
b) intrebali-l pe pacient daci vede bine cere c) Cereti subiectului si localizeze crucea
doud imagini : una in sus (in direclia muchiei prismei fali de cercuri:
disociatoare create), alta in jos. Confirmali astfel ce a. Dacd crucea este in centrul cercurilor,
existi vedere simultand. DacI nu vede decAt o existd ortoforie.
imagine, atunci imaginea unui ochi este suprimati. b. Dacd crucea este descentratd, exist;
c) Cereqi pacientului sd evalueze decalajul hete roforie.
orizontal al celor doui linii verticale (sau se mdsoari Situalia normald conste in faptul ci subiectul
prin intermediul prismelor) trebuie sd vadi in acelaqi timp crucea rogie qi
f' a. Dacd cele doui linii sunt aliniate, existd cercurile verzi gi crucea sd rdmAni in interiorul
ortoforie cercurilor verzi.
b. DacI cele doud linii sunt decalate, existi
heteroforie (orizontald).
d) Repetali testul introducAnd o prismd de 10
pAnd la 15 A bazl interndin fala unui ochi ardtAnd
5i
pacientului o linie orizontalS de litere pentru a
evidenlia o eventuald heteroforie verticale.
d
c
.9

:
o
Figur a 33 : Testul Schober
@
&.r.*iLc:!-
h-

)fT
iiT:) ;,h
"ii"'"""'i
'h"'"'a1r'
1,,",,".1i i*
,ii'Tl fi"I

,llLi :::l
*1ri1" in Disocierea prin teste polarizate (Testul crucii Testul vederii stereoscopice
h$i*,uHli
polarizate) : Pentru a evalua vederea stereoscopicd a unu
_h,_c Propusd de majoritatea proiectoarele de teste, crucea pacient, se va folosi un test care si permitl sa
polarizatd permite evaluarea stirii vederii binocurare prezentdm pacientului 2 imagini disparate - adici
*@ a pacientului. identice, dar ugor decalate una fald de cealalti -
\4ff Se va proceda dupi cum urmeazd care, cAnd sunt fuzionate, creazd perceplia reliefulu:
:

a) {5eza1i filtrele polarizate in fala celor 2 ochi.

b) Intrebaqi subiectul < dacd vede bine cele 2 Aceste teste fac apel la disocierea cu ajutorul filtrelo-
,'{, brale ale crucii >. ro;u qi verde (testul inelelor lui Brock) sau cu ajutoru
i.-, l a. Dacd vede bine crucea, vederea este filtrelor polarizate (testul baghetelor polarizate). Ete
simu ltani. constau in a verifica ci pacientul percepe o departart
i.,_".i b. Dacd nu vede decAt un bra! (sau un bral sau apropiere a unei pirli a testului. Principiul este cr
,","j". tinde se dispari gi si reapari): imaginea unui ochi dacd cu plu I ocu lar f uzioneazS, doud imag ir
illtr: este s-uprimate. disparate existd percep!ia de relief. Dacd se proouce
iJ;1,. c) Intrebali subiectul n daci cele 2 brale ale cru- fuziunea dintre o imagine vizuti de ochiul drep:
cii sunt perfect centrate sau daci unul dintre ele (uqor decalatd spre dreapta) qi o imagine vdzutd de
,'|J; pare decalat faqd de celdlalt > ochiul stAng (uqor decalatd spre stAnga), pacientL-
ia-*" a. Dacd bralele sunt centrate, are ortoforie va avea impresia cd planul testului se depirteaza d=
i""- j b. Dacd sunt decalate, orizontal Si/sau el. Invers, daci fuziunea se face intre o imagine =
ql, vertical, are heteroforie.
ochiului drept ugor decalatd la stdnga, iar imagine=
f"lli{
i,,1,.
ochiului stang este ugor decalatd la dreapta
i";-,i pacientul va avea impresia ci planul testului s:
apropie de el. Simpla existenli a unei percepi
stereoscopice constituie indiciul unei vede-
binocu lare normale.

d
.9
c

E
:
U
o
Figura 34 : Testul crucii polarizate
Amintim cd in toate aceste teste de disociere :

- Dacd imaginea sesizati de ochiul drept

este vdzutd la dreapta, iar imaginea sesizati de
ochiul stAng este vezutd la stAnga, pacientul are Figura 35: Testul inelelor Brock
esoforie.
- lnvers, dacd imaginea sesizati de ochiul
drept este vdzutl la stAnga, iar imaginea sesizatd
de ochiul stang este vizutl la dreapta, pacientul
are exoforie.
- Orice oacient are o heteroforie care nu
pune probleme decAt dacd este dificil si se
compenseze.

Figura 36 : Testul baghetelor polarizate

in prezenla unei anomalii a vederii binoculare, se r.
face o evaluare mai amdnuntitd a5a cum este descris i-
continuare, in capitolul < Evaluarea vederii binocurare ,

@
{3ssit{fr
 ffi- ffi*flrecq{m ?s'x
rS

wedffirffi& de& *epe

g*t
L
{J
f,.]
qJ
ffiuoermi nareaad L{ i e iJ a pacieLr tuJ p re z bit (E
rsff
.L-'4 :v
Itb
\_i.

VA
fE* tul
Alegerea exacti a celei mai bune aditii este &"{ {.J
b) Determinarea valorii adiliei U
determinantd pentru confortul pacientului prezbit.
Aga cum se mdsoari ametropia pentru vederea la
distanld, la fel trebuie misurati si prezbitia. iar
adiqia se determini pornind de la misurarea
Aditia optimi este cea care permite pacientului si
nu utilfzeze decdt maximumZl3 din amplitudinea Lffi
sa maximi de acomodare la distanla obiqnuiti Es:t
amplitudinii maxime de acomodare existenti. pentru vederea de aproape (5i deci si pistreze o
rezervd de acomodare de cel putin I/3 din
].) METODA < REZERVEI DE ACOMODARE > amplitudinea maximd).
Este dati de formula simpld:
:{
Aceastd metodd consti in determinarea amplitudinii Aditia = 1 / distan[a de lecturi TJ
maxime de acomodare a pacientului 5i in deoucerea - 213 amplitudinea maximi de acomodare
valorii adiliei ce trebuie prescrisd. Metoda se practici ft
Pentru distangele de lecturd de 40, respectiv 33 gi
in vedere binoculard, cu coreclia vederii la distanta si 25 cm, valorile de adiqie sunt date in tabelul Oe mii {
cu ajutorul unui test de citit mobil sau fix. ios :

a) Misurarea amplitudinii de acomodare :

Cu un test de lecturl mobil :se va ciuta pozitia (=2 00D 2/3ac) (=2.s0D 2/laO (=1.00D-2/3ac)
g
punctului proximum apropiind textul pAnd la limita
(= 4.00D 2/3a(
F*
lizibilitdtii penrru pacient. Amplitudinea maximd de
3,00 2.00 0.50 1,00 2.00 U
acomodare este inversul acestei distante:oe
2.7

2.50
5 L 8l / 1.75
66/150
0,75 25 2.25 <{
0.50 1,00 r.50 2.50
nd
exemplu, dacd este de 0.50 m, amplitudinea de 1.5 0 0.50 _00 I,50 2,50

acomodare este de 2.00 D. 2,00 t,l3 o.7 5 1,25 75 2,7 5 LtJ

I,75 r,00 t,00
Cu un test de lecturi fix :
50 r00
50 2.00 3,00
oo r.50 2,00 5.00
Agezali testul la 40 cm 5i cereqi pacientului ,25 !,83 / 0 75 1,75 2.25 3,25
si citeascd cele mai mici caractere oosibil I,00 0 66 /0.50 50 .00 2.50 3,50
- Dacd poate citi cel mai mic text, 75 0.5 0 50 2,00 2,50 3.50
introduceli lentile de - 0.25 D, - 0.50 D etc... 0,50 / 0,2s ,75 2,25 2.7 5 t,75
pAnd cAnd lectura acestui text devine imposibili
- Daci nu poate citi cel mai mic text, c) Verificarea confortului vizual al pacientului
introduceli lentile de + 0.25 D, + 0.50 D etc... - Dali-i pacientului si probeze coreclia
pAnd cdnd lectura acestui text devine posibili. pentru vederea la distanqd qi pentru adilie
- Evaluati-i, pe test de lecturd, confortul
Amplitudinea maximd de acomodare pentru vederea de aproape
este data de formula :
- Ponderati valoarea aditiei, in funclie de distanqa
2.50 D - puterea addugati sa obignuitd de lecturd gi de nevoile sale vizuale.
(sumd algebrici).

Ec
o
c

_c

€
o
Figura 37 : Misurarea amplitudinii de acomooare
la pacientul prezbit

rel
6ss;L{}r
*

z',) METODA < ADrTtEt MtNtME > (SAU
..,:.
, METODA PUNCTULUI < PROXIMUM FIX
r$fiiitsl .tl
Aceastd metodi constdin a reda oricdrui oacient
\+trffi prezbit o acomodare aparentd de 3.50 D, adici
acomodarea necesard pentru activitdtile obignuite
ale vielii cotidiene. Asta inseamnd ca punctul
qtl
proximum corectat sd se afle la o distanl5 de 28 cm
(:713.50 D). Pentru asta, trebuie determinati
aditia minimd necesari prezbitului pentru a citi la
40 cm (proximitate 2.50 D) gi sd se adauge +0.75
D pAni la +1.00 D pentru a atinge 28 cm (proximitate
3.s0 D)
a) Corectarea adecvati a vederii la distanti
d) Verificali confortul vizual al pacientului
>)
Cu rama de probl gi cu un test de lecturi:
- Cereli pacientului sd-gi evalueze conforl
vizual cu adiqia determinati
- Apropiali testul pAnI cAnd citirea celor n
mici caractere devine imposibild:acest lucru trebi
sd se producd la circa 25 cm de ochi (daci < 20 c
adilie prea mare, dacd > 30 cm aditie prea micd).
- Ajustali valoarea aditiei (de la 0.25 D pAni
0.50 D) in functie de distanta obiqnuita de lucru s
pentru lecturd : se va reduce pentru o distanld n
mare decdt distanta de examinare (de 40 cm), se
mdri pentru o distanlS mai mic5.

Se va corecta ametrooia la valoarea maximum convex :

se va evita orice sub-corectare a hipermetropiei sau
supra-corectare a miopiei care s-ar traduce printr-o
adilie mai mare pentru vederea de aproape.

b) Determinarea adiliei minime Ia 40 cm

Pentru aceasta, se va plasa un test de lecturi la

40 cm gi se va cere pacientului sI citeascd cele mai
mici caractere posibil.
- Daca este prezbit confirmat, nu poate citi
cele mai mici caractere. Se va adiuga binocular
+ O.25 D, + 0.50 D etc... la corec{ia vederii la dista-
ntd pdnl cAnd pacientul vede cele mai mici caractere
ale testului : valoarea adiugatd este adiqia minimS.
- Daca este prezbit tAnir, mai poate incl citi
cele mai mici caractere. Se va adduga binocular
-0.25 D, -0.50 D etc... pAnd cAnd pacientul nu mai
poate citi cele mai mici caractere:valoarea
addugatl (negativi) este aditia minimi.
Figura 38: Principiul metodei aditiei minim
c) Adiugali + O.75 D pdnl la + 1.00 D
la adilia minimi pentru a gdsi adilia confortabili.

ren
{3sstl-{:3t
 i'a:l;

ii:r
,ii- j
' il.:i

'ii'i
i,j,,-t

l'j'.:
.f-l:,"
ii'i i,,i"
',ir |R
3) METODA < CIL|NDR|LOR in cnucr ,iiii '',lt
FtcSt >
Aceastd metodd constd in determinarea aditiei i*j"J
pentru prezbit prin introducerea, in faqa ambiior *tffi€m
ochi a unui cilindru in cruce de + sf.0.50 cil. _ 1.00
ax 90' gi prezentdndu-i, la 40 cm de exempru. o o

cruce compusa din linii orizontale qi verticale.

,,,rll;,

::
NeputAnd sd se acomodeze la acest teit, pacientul
prezbit va percepe mai clar liniile orizontale decAt ',,.,-i
pe cele verticale. Introducerea progresivi de puteri i'"*''
o
convexe de 0.25 D permite oblinerea egalizlrii t , ,.'i

vederii liniilor orizontale 5i verticaie la fel de negre *t,

;,1,{
5i oblinerea directi a valorii aditiei. in practice, cu ,.,.]ii",
ajutorul refractorulur, vom urma urmatorii pasr :

o,1,+

iic i"*,.
a) Corectarea adecvati a vederii la distanld t,,.-l
Se va utiliza sfera cea mai convexd care di .9
- .,,;1,

pacientului acuitatea vizuald, maximd. J;-

s i, ,1.,

s i...j',;

b) Determinarea adiliei ,i
o
Figura 39 : Testul cilindrilor in cruce ficsi
-Cereli pacientului si priveascd, la 40 cm, o
cruce alcdtuitA din linii orizontale 5i verticare,
- Introduceqi cilindrii in cruce + / _ 0.50 D ax
negativ la 90' (cel mai adesea integra!i in refractor)
in faqa ochilor : pacientul vede- mii clar liniile
orizontale,
- lntroducegi progresiv lentile de + 0.25, + 0.50,
+ 0.75 D... binocular pAnd cAnd pacientul vede
liniile orizontale la fel de negre ca cele verticale,
- Continuati pAnd cAnd pacientul are o preferinli
pentru liniile verticale
- Reqineqi pentru adiqie valoarea care di cea mar
buni egalltate intre liniile orizontale si verticale.

c) Verificagi confortul de lecturi al pacientului

.la - Pune[i in rama de probi corec{ia pentru veoerea

distanqd $i aditia determinatd,
- Pe un test de lectur;, evalua(i confortul vizual
al pacientului,
- Ajustali valoarea adi[iei in funclle de distan[a
obignuitd de lucru sau de lecturl.

@
{9*s!l-t:r
-

Consecin[ele su pra-evaludri i ad itiei

pre zbitu lui
Adiqia prescrisi influenleazd direct profunzimea Figura 40 : Profunzimea cdmoului vederii clare
cAmpului vizual al prezbitului corectat. De altfel, un tAndr orezbit :

limitele parcursului vederii de aproape sunt

determinate de puterea adiliei prescrise 5i de a) lentild unifocald cu putere + 1.50 D
\4pek amplitudinea acomodlrii prezbitului. Parcursul de
acomodare al vederii de aproape este cu atAt mai
aproape 5l mai pulin profund cu cAt adiqia este mai
mare qi de asemenea, cu atat mai scurt cu cAt
amplitudinea de acomodare este mai slabd. Astfel :

- O aditie prea puternicd reduce profunzimea

parcursului aparent de acomodare utilizabil
- De-a lungul evolutiei prezbiqiei, cretterea
aditiei 5i reducerea amplitudinii de acomodare se
cumuleazd rezultind reducerea profunzimii
parcursului utilizabil in vederea de aproape.

Cu titlu de exemplu, si luim cazul unui tdndr

prezbit corectat cu o lentild unifocald cu putere
,1",
+ 1.50 D (Figura 40a) sau cu o lentild progresivd cu
adilie 1.50 (Figura 40b). Conform merodei de
prescriplie a < aditiei minime > detaliate mai sus,
.., are o amolitudine maximi de acomodare de 2.00 D.
Un calcul teoretic foarte simplificat aratd cd parcursul
sIu de acomodare se intinde pentru vederea la distanqd b) lentild progresivi cu adilie 1.50 D
de la infinit pAnI la 50 cm qi pentru vederea de
aproape de la 67 cm la 28 cm. Dacd ise prescrie o
aditie de 2.00 D in loc de 1.50 D, parcursul vederii
de aproape se va modifica qi se va intinde intre 50
cm 5i 25 cm. Astfel, supra-corectarea aditiei cu
0.50 D apropie de ochi cu 17 cm parcursul de
acomodare ( de la 67 cm la 50 cm), reduce
profunzimea parcursului de acomodare (de la 39
cm la 25 cm) qi nu aduce decAt un cA;tig de 3 cm
apropiindu-l de ochi ( de la 28 cm la 25 cm).

@
&ss,l-e,a
 r"l I'

il" "'

::' ''l

Peste cAliva ani, acest pacient devenit prezbit Figura 41 : Profunzimea cAmpului vederii clare la
confirmat, va avea o amplitudine de acomodare de un prezbit confirmat
numai 1.00 D qi va avea nevoie, tot conform metodei
( aditiei minime > de o aditie de 2.50 D (Figura 41). a) lentild unifocalS cu putere + 2.50 D
Parcursul sdu de acomodare pentru vederea de ffir@
aproape s-a redus in mod natural qi este localizat
de la 40 cm la 28 cm. Dacd supra-corectim adilia
cu 0.50 D (prescriind o aditie de 3.00 D in loc de
2.50 D), parcursul de acomodare va fi localizat de
la 33 cm la 25 cm, adici are o pierdere de profunzime
a cAmpului de 7 cm pentru vederea intermediard
(de la 40 cm la 33 cm), pentru un cd5tig de 3 cm
pentru vederea la foarte micd distanlS (de la 28 cm
la 25 cm). De asemenea, profunzimea cdmpului
vederii clare se reduce de la 12 cmGO - 28) la 8 cm
(33 - 2s). {ti
; i'--
.9 i*'"'
La lentilele progresive, crefterea aditiei duce la c
ll
reducerea cAmpului nu numai in profunzime, dar 5i
in lalime. Supra-evaluarea adiliei cregte aberaqiile E
o
{;ri:l
Iaterale ale lentilei qi, in consecinqd, reduce lltlmea 6 i,j,-,.,

zonei centrale utilizabile gi creSte efectele de ,i i",;,.:

o
deformdri periferice. Supra-evaluarea aditiei este o t,:;'r::

cauzd principald in dificultatea adaptdrii la lentilele b) lentili progresivd cu adilie 2.50 D

p ro9 re s rve.

in timpul determinirii aditiei, orice prezbit are

nevoie in mod firesc de o puterea convexd mai
puternicd gi de efectul de mdrire (grosisment)
corespunzdtor. Astfel, o cregtere de 0.50 D a
prescriptiei in vederea de aproape, aparent
confortabild qi sigurd in timpul refracliei, se va
dovedi incomodd zi de zi. Mliestria practicianului
constA in a 5ti sd foloseascd aditia cu moderalie 5i
sd dozeze cu precizie corectia prezbi{iei.

d
.9
E
c

s
:
.r
o

@
*ssil{:}r
 ":l

'.,1

lrll i'r'i
l,.,r-,'
Dupe determinarea refractiei vederii la distanli gi a
eventualei adilii, este important sd se verifice
,i",r,lr ,i
echilibrul binocular al pacientului in vederea de
aproape. De fapt, echilibrul binocular a fost stabilit
pentru vederea la distanli intr-o situatie pulin
*+e@
solicitantd: vederea la distanqd infinitd, in pozitia
primard a privirii (drept in fa1d, la nivelul ochilor) Si
cu acomodarea relaxatS. In vederea de aproape,
coborArea privirii qi stimularea convergentei 5i a
acomodirii oot modifica acest echilibru. Trebuie
deci sI se facd verificarea acestuia. Pentru acest
lucru, este nevoie de o disociere a vederii binoculare
aproape gi la privirea in jos: disocierea se poate
face fie cu un test de vedere aproape ce permite
acest lucru (de tip Optoprox@ ), fie cu un instru-
ment precum Proximetru@. Principiul este urmito-
rul :
3) Evaluarea acceptdrii, in vederea
la distanli, a echilibrului determinat in
vederea de aproape
Dacd echilibrul in vederea de aproape diferd de ce
pentru vederea la distantd, este vorba adesea de un
bchilibru care nu s-a dutut stabili in vederea la
distanlS ; in acest caz, trebuie verificatd acceptarea
acestula. Pentru asta, vom introduce lentila de
echilibru (de ordinul 0.25 D pAnd la 0.50 D) pe unul
din ochi in faqa corectiei pentru vederea la distanii,
DacI pacientul nu remarcd niciun disconfort, vom
oestra acest echilibru. ln caz contrar, putem lua in
considerare sd-i propunem doud perechi de ochelari
una pentru vederea la distanld, cealaltd pentrLr
vederea de aproape,

1) Disocierea vederii binoculare a

pacientului in vederea aproape
Pune{i coreciia pentru vederea la distanla 5i la
aproape in rama de prob5. A5ezali testul, de
preferinql la distanlS fixd (40 cm de exemplu) qi
asigura{i-vd cd pacientul coboard vederea pentru a
privi testul, Disociali vederea binocularS.:
a. Cu ajutorul filtrelor polarizante sau €€-E
e*rp "!p@*41 t
rogu-verde (Optoprox@ )
b. Cu ajutorul septum-ului (Proximdtre@ )
Pacientul este in situa!ie de vedere binoculard care Figura 42 : Optoprox@
ii permite sd compare vederea fiecdrui ochi.
2) Comparati vederea cu ochiul drept
gi cu cel stang, apoi realizali echilibrul
a. DacI existd egalitate de vedere intre ochiul
drept gi cel stAng:echilibrul este realizat
b. Dacd existd o diferenid de vedere intre cei doi
ochi:
egalizali diferenla intre cei 2 ochi, introducAnd
+ 0.25 D la ochiul care vede mai slab sau - 0.25 D
la ochiul care vede mai bine, sau
i. incelogaqi ochiul mai bun pentru a egaliza
vederea ambilor ochi in cea(5 (introducAnd + 0.25 D
pe acest ochi) gi optimizati perceptia simultana a
ambilor ochi Figura 43 :Verificarea echilibrului binocular ir-
ii. reduceli ceala binocular 5i asigurali-vd de vederea aoroaoe cu Proximetru@
claritatea vederii Verificarea echilibrului binocular mai ales in veoerea
de aproape, este deosebit de importante la pacientu
Trebuie reamintit faptul cd acest echilibru presupune
prezbit care, din cauza pierderii acomoddrii, este
o acuitate vizuald sensibil egali la cei 2 ochi. Si
mentiondm de asemenea cd este necesar si Stim foarte sensibil la funcqionarea simultani a ambilo'
care este ochiul preferat al pacientului $i cI putem sii ochi in vederea de aproape.
plstra un utor dezechilibru in favoarea acestuia.
Mai exact, vom avea grijd si nu inversim niciodatd
naturali pentru un ochi, in favoarea61
::iji;ri:" {*c;siL{3r
 .;:,
ili.:
-
i:,i
+;

ffi Cazul non p{€zbitului i.],;

t"',,t *iii
"i"ll:;j I
i!
j,:i,,i

i-.: ,"-,.li
.i'r rjij,,r'
La non-prezbit, examinarea vederii de aproape nu se - Misurarea amplitudinii maxime de acomodare :
face decAt dacd pacientul semnaleazd o problemd sau dacd prin metoda testului fix, descrisd mai sus pentru prezbit
r ".
:

s-a inregistrat vreo anomalie la misurdrile preliminare. se plaseazi un test de lecturd pentru vederea aproape sl
Cel mai adesea, pacientul acuzd oboseali vizuald duoi cu prlvirea in jos, de exemplu la 40 cm. si se
lucru indelungat aproape, fapt ce poate avea diverse intercaleazi progresiv lentile concave de outeri lFry+gF
cauze qi, mai ales, poate proveni de la o amerropte crescitoare (in pagi de - 0,50 D cel pulin) pAni cand
necorectatd, de la o disfunctie a vederii binoculare sau pacientul nu mai poate citi caracterele mici. Valoarea
de la oboseala acomodativd. care permite pacientului si mai poatd inci sd identifice
caracterele mici
permite evaluarea amplitudinii de ,,'-l,
acomodare prin formula r,
1) Ametropia necorectati :

acomodare max : 1/0,40 m - putere adduqatd

,,.i

(sumd algebrica.) :-"'

Cel mai adesea este vorba de un pacient care se pldnge, Aceastd valoare poate fi comparatd cu normele statistice,
i,;
la vederea de aproape, de necorectarea hipermetropiei amplitudinea de acomodare dovedindu-se a fi adesea "li .

t,:,';l"
sau a astigmatismului la vederea la distanli : hipermetropia inferioari mediei.
necorectatd soliciti permanent acomodarea, obosrroare pe ,,,.'i,"
- Misurarea flexibilitdlii acomodative ;
termen lung; astigmatismul necorectat necesitd un efort pentru aceasta se va folosi testul < rock acomodativ > :

de compensare, care provoacl dureri de cap. in primul
rAnd trebuie sd ne asigurdm de buna corec{ie a vederii
la distanqd qi sd verificim cd aceasta este benefici oentru
pacient gi pentru vederea de aproape a acestuia.
Un caz aparte este cel al pacientului pre-prezbit care,
in aceastd perioadd decompenseazl frecvent o
hipermetropie latentd de mult timp. Aceasta evolueazi
mai rapid decAt prezbilia care incepe sd se manifeste.
Trebuie sd nu confunddm hipermetropia cu prezbiqia gi
si corectim complet vederea la distanld. Adesea,
pacientul poartd aceasti corectie mai intAi pentru
vederea de aproape, apoi o adoptd progresiv pentru
vederea la distanqS.
2) Disfunclia vederii binoculare
Doud probleme majore se pot intdlni la non-prezbit
insuficienta convergentei sau dificultatea in a compensa
o heteroforie puternic5.
- insuficienta convergen[ei ; depistatd in
timpul misurdtorilor preliminare, se poate trata initial
prin exercitii gi prin antrenare vizualS (ortopticd) $i,
dacd acest lucru nu dd rezultate, printr-o eventuald
corectie prismaticd.
- heteroforie puternici : provocatd sau
accentuatd prin coborArea privirii, poate fi
pusd in
evidentd, pentru vederea la aproape, printr-un test de
acoperire unilateral. Se va vedea mai departe, in
capitolul < Evaluarea vederii binoculare > ce misuri
oot lua.
3) Oboseala acomodativi
subiectul prevdzut cu corectia sa, fixeazi un cuvAnt de
mici dimensiuni, aflat la 40 cm. Folosind o rami
binoculari dubli cu lentile de + 2.00 D 9i - 2.00 D,
se evalueazd numdrul de cicluri de acomodare /
dezacomodare pe care subiectul le poate realiza intr-
un minut. Pentru asta, se aqeazi mai intAi lentilele cu
+ 2.00 D pentru a relaxa acomodarea Si se cere
subiectului sI spuni dacd cuvAntul este clar. in acel
moment, se inlocuiesc rapid lentilele cu cele cu purere
- 2.00 D pentru a stimula acomodarea 5i se cere
subiectului sd spunl cAnd cuvAntul este din nou clar.
Se repetd astfel operaqia timp de 1 minut si se numird
numirul de cicluri realizate : intre 115i i3 clcluri se
considerd cd este normal, sub 8 cicluri anormal.
Dacd se observi o insuficienqd ti/sau o lipsd de
flexibilitate de acomodare, acestea pot fi cel mai adesea
indepdrtate prin prescrierea unei uloare corectii
:
convexe pentru vederea de aproape, cu mentiunea cd
trebuie si ne asigurim ci nu existd contra-indicatrie
binoculard.
se
.9
E

Se manifestd prin dificultatea de a mentine punerea ta

5
punct (focalizarea) in vederea aproape. pacientul acuzd
oboseald qi vedere incelo5atd dupi o perioadi lungi de
:
lucru. Se intAlne;te, de exemplu, la studenqii care i5i o
solicitd intens acomodarea timp de mai multe ore. Figura 44 : Testul < Rock > Acomodativ
Pentru a depista natura exacti a problemei, se pot face
urmitoarele mdsuritori
@
&rs;L(3r
 "ffi
m. ffiwmHruffiffi-ffiffi wffi#mn*&
*J
V
\*
*"J
eF Al
, \t/
fu*ffi#ffiffiffimrffi
b--
s*s ,;*,ifo riJ ezerveJu zion ale,
F f ' --l-
t ro p i i
ffiH
& \d,

\./
rys*
lfrH in cazul unei anomalii a vederii binoculare, este 2) Rezerve fuzionale
rffi
%tud
nevoie si se facd o examinare mai detaliatd pentru
a identifica problema de care suferi pacientul, pentru Cuplul ocular dispune in mod natural de rezerve de
a incerca tratarea acesteia sau pentru a-l indruma vergen!5 sau latitudini de fuziune, ce indica
1^1s*laffi spre un specialist. soliditatea stimulului de fuziune qi capacitatea de a
Scopul acestui capitol nu este de a descrie exhaustiv comoensa o eventualS heteroforie. Se numesc
depistarea gi tratarea problemelor de vedere binoculard, rezerve fuzionale, toleranta cuplului ocular de a
r{ ci numai de a trece in revistd cAteva noliuni de baz5, de converge sau diverge fald de o pozilie de fixare 9i
u a descrie cum si se identifice problema vederii de acomodare date sau, gi mai mult, capacitatea sa
binoculare 5i de a propune o metodd simpli de
de a rezista perturbirii prismatice a fuziunii. in
h*
,1 prescriere a unei corecqii prismatice. evaluarea acestor rezerve, trebuie sd se lini seama
{ Sd amintim cdteva definitii de bazi pentru vederea
de 3 ouncte :

- Punctul in care actiunea asupra vergen{ei

binocu lard. antreneazd acomodarea qi care se manifestl prin
aparitia < neclaritdlii >,
s 1) Forie - Punctul in care fuziunea este rupt5, unde
F* imaginile ochiului drept gi cele ale ochiului stAng se
LJ separa, numit < rupere >,
Heteroforia, mai simplu numiti forie, se poate defini
ca o < devialie latentd a axelor vizuale compensati prin - Punctul in care fuziunea este recuperata
ll
tendinqa de a obline fuziunea gi de evita diplopia >. de cuplul ocular, numit < recuperare >.
IJJ
Cuplul ocular depune un efort de compensare Normele rezervelor fuzionale - punctele de
N permanent pentru a mentine liniile privirii celor 2 ochi neclaritate, de rupere 5i de recuperare - sunt
in ounctul de fixare. prezentate in Figura 45. La vederea la distanli,
Foria poate fi pusl in evidenl5 prin inhibarea fuziunii, ele sunt de circa doud ori mai importante in
orin intermediul unui disociator al vederii binoculare' convergen[5 decAt in divergenlS. La vederea de
Aceastd disociere poate fi senzoriali, prin ruperea aproape, ele sunt sensibil mai echilibrate intre
similitudinii imaginilor (disociere prin filtre, de convergen!d qi divergenlS. in planul vertical.
exemplu) sau motrice, prin ruperea suprapunerii rezervele fuzionale sunt slabe, de ordinul a numai
lor (disociere prin prisme, de exemplu). De 14.
asemenea, in funclie de testul ales, poate fi slabd
sau puternicd, centrali gi/sau perifericS, parliali
sau totald.
in funclie de conditiile de mdsurare, adici in funclie
de tipul de disociere realizatd, foria se va numi
< asociatd > sau (< disociati >. Cind testul folosit
presupune un element de fuziune, parte a testului
care este sesizati simultan de cei 2 ochi, foria se
numeqte < asociatd > (testul filtrului roqu, testul lui
Base sup
l0 20
a- I
Mallett,...). CAnd nu este prezent niciun element de
fuziune, forla se nume$te < disociati > (disocierea Div€rc€nce-base Interde ConverFnce-base extern€ .1,
t9
t

prin prisme, testul lui Maddox,...). 3

Normele de forii disociate misurate de obicei la I

pacienti sunt, in plan orizontal, o exoforie de 0la 1

A pentru vederea la distanlS gi o exoforie de 4 pAnd
la 6 A pentru vederea aproape 5i, in plan vertical, o
ortoforie pentru vederea la distanld gi pentru O Neclaritate Rupere )( Recuperare
vederea aproape.
Figura 45 : Normele de forii qi rezervele fuzionale
a) pentru vederea la distanld
b) pentru vederea aproape

@r
@*;$il-car
 {i-l
*il;l
iii,"l
{'1i I
i'i: L",.,
'l'1

1"r'T
;.;ii ,"",,",.;
{.,*.i

Pentru a evalua rezervele de fuziune ale unui pacient, Figura 46 : Depistarea rezervelor fuzionale r;ji.:ilit
putem intreprinde fie o examinare sumard, fie o
mdsurare a amplitudinilor relative de convergenld gi
a) convergenqa
de divergenli. Principiul este cd, pentru o poziqie de
fixare gi acomodare date, se introduce o prismd gi sEc
se verificd daci pacientul poate compensa efectul.
Pentru a stimula convergenta, se introduce o prisml
cu bazd externi; pentru a stimula divergenta, o r'+'"
prismd cu bazd internd ; intotdeauna se va inceoe
prin stimularea divergenlei, inainte de stimularea .9
j-*-
conve rgenler.
{",,*j
s
"r,il.
a) Depistarea rezervelor fuzionale : consti in __9
rftt;
verificarea capacitd[ii cuplului ocular de a compensa .r
fl)**-
introducerea de prisme cu valori cunoscute : oentru o
vederea la distanqS, 5 A bazi internd gi 10 A bazl b) divergenqa
Ti,
externi ; pentru vederea aproape, 10 A bazi internd t.*-,
qi 10 A bazd externS. Practic, subiectul privegte, de l-.J
exemplu, un rAnd de litere vertical, agezdm prisma in ,.tf,t

fala unuia din ochi, pacientul trebuie sa vadd imaginea fld

cum se dedubleazd, apoi refuzioneazd,. Dacd nu se ii*,
L"i-,i
intAmpld acest lucru, iar subiectul continud sd vadi
chiar 1i dupd cAteva secunde tot 2 imagini, inseamna
.9 fld:
c
cd rezervele sale fuzionale sunt slabe.

b) Mdsurarea rezervelor fuzionale : constd in

introducerea de prisme de valoare crescdtoare, cu
ajutorul unei rigle cu prisme sau a unui
diasporametru, qi in ceutarea punctelor de
( neclaritate ), (< rL.lpere > qi < recuperare )). Subiectul
priveqte un rAnd de litere vertical de acuitate 10/10, se
introduc(e) progresiv prismele (prisma) pAni cAnd se
constatd apari{ia neclaritS{ii, stadiu in care convergenta
sau divergenla determinl stimularea sau relaxarea
acomoddrii. Continulm pAni cdnd fuziunea se rupe,
stadiu in care cuplul ocular nu mai poate compensa
prisma introdusS. in sfdrqit, reducem valoarea prrs-
mei pAnd cdnd pacientul recupere azi f uzunea.
Proceddm la fel qi pentru sensul vertical, subiectul
privind un rAnd de litere orizontale, dar cu valori ale
prismei mult mai mici.
in consecinqd.
:'
o
3) Tropia (sau strabismul)
Cand cuplul ocular nu mai poate compensa foria,
devierea se manifestd in condilii normale de vedere,
pAni cAnd devine permanentl : linia de privire a
unuia din cei 2 ochi nu mai trece prin punctul de
fixare. Foria se numegte in acest caz tropie:
exotropie daci ochiul pleacd in divergenlS, esotropie
dacd pleacd in convergenlS, hiper- sau hipotropie in
sens vertical. Este insolite de o eventuale diplopie,
dar cel mai adesea de suprimarea corticald a vederii
pentru un ochi. Determinarea acesteia este complexd
qi se bazeazl pe competenla specialistului in vedere
binoculard. Obiectul acestui capitol nu este de a
discuta in detaliu despre acest subiect, ci numai de
a-l descrie gi identifica, pentru a orienta pacientul

@
{3s$iL{3.
Ii-

..'':;
f.i.l
l
|i.ai

1t"i
r,.i"l
i.Ti ,lr*., ,

iij
'ff, ldenrificar€a probIe me i
I-,",
_l,.ii
r'll'"1 ti:::i
"_.",ri
i..l.l
l, r' i.::
i;,.,i ,it:! Cdnd se detecteazi o anomalie a vederii binocurare, b) Evidenlierea unei forii :
in timpul examenului ini!ial sau la verlficarea - Cereqi pacientului si fixeze o tinte.
binoculari a refracliei, trebuie in primul rAnd si se - Acoperiqi ochiul drept timp de 1_2 secunoe
identifice natura problemei. Mai exact, trebuie sa se - Descoperiti rapid gi observali ochiul descoperit
EE*@ precizeze dacd este vorba de o forie compensate cu :

U|t dacl nu se observd nicio miqcare, existd ortoforie

dificultate sau de o tropie mai mult sau mai puqin sau o slabd heteroforie.
instalatd 5i, in fiecare caz, sd facem mdsurarea sl
analiza.
dacd se observl o migcare de refixare, existd
hete roforie:
exoforie, dacl migcarea este spre nas, esoforie,
1) Diferenlierea forie sau tropie dacd miScarea este spre tAmpli
hiperforie, dacd migcarea este in jos, hipoforie,
Diferenlierea intre forie 5i tropie se poate face ugor dacd miScarea este in sus
prin testul acoperirii unilaterale. Amintit deja la - Repetati procedura, acoperind ochiul stAng gi
testele preliminare, acesta constd in a opserva confirmagi comportamentul observat la ochiul
miScarea ochilor in timpul acoperirii qi descoperirii d re ot.
:j- unui ochi, apoi a celuilalt, in momentul fixlrii unei - dacd vreo migcare se observd la un ochi sau
i.'
1,,,,i
tinte pentru vederea la distanld sau aproape. la celdlalt, se identificd o forie de amplitudine
r,i. se m nificativi.
il/ll a) Evidenlierea unei tropii -
dacd nu se observd nicio mi5care, existd
1,.r., - Cere{i pacientului sd fixeze o tinte. ortoforie sau o slabd heteroforie (sub 2-3 A).
-oi - AcoperiIi rapid ochiul drept, observAnd ochiul
il:ti stang :

Dacd nu se observi nicio miqcare, ochiul stAng

nu are devialie.
Daci se observ5 o migcare de refixare, are tropie :

exotropie, dacd miScarea este spre nas, esorropte,

daci miScarea este spre tAmplS
hipertropie, daci migcarea este in jos, hipotropre,
dacd miqcarea este in sus
- Descoperili ochiul drept.
- Repetali procedura, acoperind ochiul stAng 5i
observAnd ochiul dreor.
- Dacd se observi vreo migcare a unui ochi sau
a celuilalt, se identificd o tropie, iar testul se opresre
aici.
- Dacd nu se observd nicio miscare, se va cduta
o eventuald forie.

rel
&3,r,1{}.
Ft

"tril
{#J
4."*'F

{i},"+
t

t:\ !
1 r.f

Forie Tropie o.:L't iqi

:#ffi
a) Esoforie c) Esotropie {r#
#iffi
%

ENK

'
-."{"
,#
I
x

i_*l

d
c
.9
r**'
{.J

:- i*i".,_
{,'{-i
,n
o l*'{
b) Exoforie d) Exotropie

I
I

'a
c
o
'tr

5
:
'r
o
Figura 47 : Diferentierea tropie I forie prin testul acoperirii unilaterale

ren
{3s:3;L{3r
9-

2) Misurarea gi analiza unei forii lntroduceqi o pri.smi

.cyt Qaza in jos, creqretl
progresiv, cereti pacientului
Du.p5 ce s-a identificat prezenta unei forii, trebuie
si vi semnaleze c'ana
randut se dubleaza, reduceli prisma pAnd cand
m-isuratl importanta acesteia qi evaluate capacitilile pacientul vede din nou un sinqur rAnd
l''ffi oe compensare ale pacientului.
.+ , Repetaqi aceiagi pa;i, intrdducAnd o prismd cu
oaza In sus
a) Mdsurarea foriei gi a amplitudinilor de fuziune Notali punctele de rupere 5i de recuperare.
Dintre numeroasele metode posibile, o vom reltne Aceste mdsuriri ale foriei ii ile amplitldinilor de
q! !"i a acoperirii alternante. Aceasta are avantijul fuziune vor fi efectuate pentru vederea la
de a tace masurarea foriei in situatia vederii naturale distanti qi pentru vederea aproape.
(in care fuziunea rdmAne solicitdtd) qi cu ajutorul
unei_ rigle simple cu prisme. Mdsuiarea se face b) Analiza foriei
oupa cum urmeazd, cu corectia pe rama de probi in primul
:
rAnd, este tmportant de subliniat ci nu
- Cereqi pacientului si fixeze o tintd. amplitudinea foriei conteazd, cdt capacttatea
- Acoperiqi ochiul drept timp de 2-3 secunoe pacientului de a o compensa. Altfel spus, o forie
.r''il
,- Acoperiqi .rapid celdlalt ochi, fdri a permtre
vederea binocularl importantd poate sd nu pund dificultlqi dacd
- Ldsaqi ochiul acoperit timp de 2 - 3 secunoe pacientul are suficientd amplitudine de iuziune
Si acoperiti apoi rapid celdlalt ochi, etc... pentru a o compensa. In practici, ne preocupi foria
- Observati miscarea de refixare a ochiului doar dacd pacientul acuzd tulburiri de vedere cum
{a '1-"
des.coperit in timpul fiecdrei treceri de la un ochi la ar fi: vedere dubld sau in cea15, oboseali la fixare,
1i:" ce lSlalt
distanld de lecturi anormal de apropiatd sau
't"1.
_ -, . lnlerpuneti
o prismd cu unghi crescitor in fa{a
ocntutut pana ta neutralizarea mi5cirii de refixaie depdrtatd... sau manifestlri mai specifice, cum ar fi
dureri de cap, ochi roqii, dureri oculare, ldcrrmare,
_ Valo_area prismei care neutraiizeazd mt;carea
maS0ara torta disconfort la lumind puternicd etc... resimtite ade_
sea dupd o activitate de lungd durata.
Amplitudinile de fuziune se mdsoard intr-un mod
asemdndtor, cu ajutorul riglei cu prisme : Exista diferite criterii pentru a face aceastd analizi:
- Amplitudini de fuziune orizontale - Criteriul lui percival conform cdruia < punctui
Cereti pacientului sd fixeze un rAnd de litere
vertjcal,.(cu acuitate cuprinsd intre 0.5 5i 1.0). de cerere obignuitd ar trebui si fie situat in treimea
In divergenlS: mijlocie a zonei de vedere binoculari simpli si
Introduceti in fata ochiului o prisml baze interni clar5, delimitatd de punctele de neclaritate iau in
^Incepand cu valoarea cea mai micd lipsa acestora, de punctele de rupere >
Cre5teqi valoarea prismei (la fiecare 2-3 secunoe) - Criteriul lui Sheard conform ciruia < rezervete
^ cand pacientul va semnaleazi ci literele
pana fuzionale opuse foriei ar trebui sd fie cel putin egale
devin
neclare, apoi cd rAndul se dubleazd dublului foriei pentru ca aceasta sd fie
Reduce{i valoarea prismei pani cAnd pacientul bine
,
veoe otn nou un sinqur rand compensat; )
Retrageli bara de prisme 5i notali punctele de Pornind de la aceste criterii, se poate determina
nec13ritate, de rupere 5i de recuperare. valoarea unei eventuale prescriplii prismatice care
In convergen[5 : sa asigure confortul binocular al pacientulu.,
Introduceti in fata ochiului o prismd bazd externa
^Incepand cu valoarea cea mai mici
CreSteqi valoarea prismei pAni cAnd pacientul
va semnaleazd cd literele devin neclare, apbi cd rAn-
dul se dubleazi
.
Reduceli valoarea prismei pAni cAnd pacientul
vede din nou un singur rdnd
- Amplitudini de fuziune verticale :

Cereti pacientului si fixeze un rAnd de litere

orizontal

@
&s*:ii-{3r
 ";,:,
il,i
"itil:l
'iij
.r.il .l'.i.J
1''.", li".,"
fi,i
t', #
l'lJ :".t:l
1r",,-,1
:r::i,
"ljd 'i-r
i,.{ lil,;
3) Evaluarea Fi analiza unei tropii r":j"..i .'il;
in cazul unei tropii, este nevoie si se determine
caracteristicile acesteia gi, indeosebi, si se afle
dacd aceasta este : ryEffi
- constanta sau periodicd:devialia este
permanenta sau intermitentd ?
- fixd sau alternantS:deviazi intotoeauna ,d;i
acelagi ochi sau nu ?
- concomitentd sau neconcomitentd : devierea '","i
este aceeafi, pentru toate directiile de privire ? iiu,r

- recentd sau veche : existd de mai mult timo ,t

sau a aperut recent ?
iii:
.9
6
- care este unghiul devierii ? variazd in func{ie iJr,."
de distantd ?
c
- tropia este insotite de o fixare excentrici ? de tii;
::
o ambliooie ? i,**
- care este gradul de fuziune ? profunzimea 1"".,,r1

o
unei eventuale neutralizdri ? ,{
- tropia este stabilizatd sau se agraveazd ? ,;:}jl

- este de origine patologici ? i,;,-,

i.";^l
- etc...
t":r*i
un numdr de intrebdri la care analiza aprofundatl
ar trebui si ne dea rlspuns.

Unghiul devierii se poate mdsura prin metoda

acoperirii alternante (prezentati mai sus penrru
mdsurarea foriei) determinAnd valoarea prismei
care anuleazi migcarea de refixare in timoul
acoperirii unui ochi, apoi a celuilalt.

Tropiile pot avea cauze multiple, iar aborqarea

acestora este complexe. Este absolut necesar sI se
faci un bilanq complet al vederii binocurare a
'F pacientului, atat motor, cAt qi senzorial, pentru a
c putea identifica tropia 9i cauzele ei. O dati stabilit
E diagnosticul, tratamentul va consta in reequcarea
: ortoptica, prescrierea prismaticS, sau chiar interven!ia
chirurgicald. Este evident cd abordarea trooiilor
o depinde de competenla specialiqtilor in vederea
Figura 48 : Misurarea foriei si a amplitudinilor de binoculari 5i depdgegte mult informatiile prezentate
fuziune in aceasti lucrare.

in general, se vor face intotdeauna gedin!e de

antrenament vizual cu scopul de a dezvolta rezervete
fuzionale ale pacientului qi numai in ultimi instanll
se va recurge la o prescriplie prismaticd.

ren
&€siL<3t
F

ffiPt.sc ri ptia pri s matica

in cazul in care prescrip{ia prismatici se dovedeqte
necesard, trebuie determinati cu preciziei valoarea
prismei. in general, vom incerca intotdeauna si
prescriem valoarea minimi pentru prismi care
t
oferi o fuziune confortabili. Amintim faptul cd
orice prisma preia o parte din lucrul cuplului ocular,
dar qi < fixeazd > defectul qi uneori chiar este
l','1,, <absorbitd > de oacient.
linAnd cont de toate acestea, ar fi de preferat :
t-"
l.*"'
a) sd lucrdm mai degrabi cu o rami de probl
decAt cu refractorul, pentru a ne asigura de
,rl'i' stimularea perifericd totali a fuziunii, utilizAnd de
preferinld lentile de probi nediafragmate (cu
diametru util cat mai mare)
,;l.l'"
b) si utilizdm testele cel mai pulin disociante
Pentru a realiza prescrip{ia:
- Vom prefera prescripqia unei prisme oblice
pentru un ochi, decAt sd alegem o prismd orizontali
pe un ochi qi una verticali pe celilalt,
- Se va distribui prisma preponderent sau chia-
total, pe ochiul nepreferat, pentru a nu se risca
perturbarea vederii ochiului preferat prin aberaliile
introduse de orismS.
- Ne asigurlm cd o valoare prismaticd unica
este acceptabila pentru vederea la distan{i s
aproape, daci nu, vom recurge la 2 prescript
diferite.
- Nu se va da prescriplia finalS a prismei decA.
dupd testarea timp de cAteva zile cu ajutorul u no'
prisme provizorii de tip Fresnel (press on 3 N,l

c) si prescriem valoarea minimi pentru prismd plasate pe lentila pacientului.

i"'-
i'-- care restituie fuziunea, de exemplu, in prezenla
unui disociator slab de fuziune (cum este filtrul
r't'-'
roq u) Multe alte metode se pot folosi pentru a determin.
valoarea prismei ce se va prescrie, cum ar fi cel=
i*,; Mai multe metode, bazate pe principii diferite, pot bazate pe mdsurarea foriei, pe evaluarea rezerve
fi folosite pentru a determina valoarea prismei ; fuzionale opuse sau pe misurarea dispariti!ii d:
aceste metode pot fi indelung discutate, insd nu fixare etc... Fiecare metodd are adepqi pro 5i contra
acesta este scopul acestei lucriri. Vom prezenta o gi nici una nu este unanim acceptate. Dincolo d:
metodd simpli, cea a filtrului ro5u, care se practice dezbaterile lungi pe aceastd temi, cel mai importan
dupi cum urmeazd (pentru vederea la distanli, este gisirea unei soluqii pentru rezolvarea probleme
apor pentru aproape): binoculare a pacientului, fie ocupdndu-ne de ea, fie
- cereti pacientului sd fixeze un punct luminos ; indreptAnd pacientul spre un cadru specializat ir-
- agezati filtrul roqu pe un ochi : pacientul vede astfel de orobleme.
2 puncte luminoase, unul alb, altul roqu,
- reperati pozitia punctului alb, fali de cel roqu,
- plasali o primd prismi pe ochiul fdrd filtru,
avAnd orientarea qi sensul adecvate (prisma
deplaseazd punctul vSzut in direclia muchiei),
- mirili foarte incet valoarea prismei, pdnd
cAnd pacientul nu mai vede decAt un punct 5i
pdstreazd aceastd perceptie simpli (ldsati-i
pacientului timp si-5i evalueze vederea),
- repetati procedura, plasAnd filtrul roqu pe
celilalt och i,
- alegeli ca valoare de prismd corectoare valoarea
minimd a orismei ce redd fuziunea.

€3*aatL{}{
 lriiin
,i:
i

Mdsurarea $i compunerea prismelor

uNrTATt DE VTASURA ALE DEV|AT|EI METODA GRAFICA DE CALCUL A

PRISMATICE
Unitatea de mdsurd oficiald pentru devialia prismaticd
este dioptria prismatlcd sau cmlm simbolizatd prin
Iitera greceascl A. Ea corespunde unei pnsme ce
produce o deviere a razelor luminoase cu 1cm ra o
distanld de 1 metru.
O altd unitate des folositi este gradul :ea
caracterizeazd unghiul prismei gi indirect devierea
sa, pentru ca aceasta echivaleazi cu jumdtate din
valoarea unghiului prismei, pentru un indice de
refrac!ie al prismei de 1.5. Aceastd unitate se
foloseqte adesea pentru a inscripliona prismele din
trusele de lentile de probd sau riglele cu prisme.
Pentru a transforma gradele in dioptrii prismatice,
vom putea folosi rela!ia trigonometrica
EP=t00xtg[(n-1)xA]
unde EP este efectul prismatic (in A), n indicele de
refractie al materialului prismei gi A unghiul prismei
(') sau, mai simplu, se va folosi tabelul
corespondenld de mai jos (calculat pentru n= 1.5).
Vedem, de exemplu, cd o prismi cu unghiul de 10"
corespunde unui efect prismatic de 8,2 A gi, rnvers,
cd un efect prismatic de 7 A corespunde unei prrsme
de 8" unghi. Eroarea care se face asimilAnd graoe-
le dioptriilor prismatice este o supra-estimare de
circa 10 pand la 15 %. Aceastd eroare este neglUabi-
ld atunci cAnd se folosesc prisme cu unghiuri mici
(sub 10') ii devine semnificativd numai
aceastd valoare.
UNEI PRISME REZULTANTE
in cazul unei prescrip{ii prismatice compusd dintr-o
prismi orizontalS 5i una verticali, este necesar se
lacem o combinare a acestora gi sd se determine c%!
prisma oblici rezultant5. Schema lui Allen (Figura 49)
ne permite si facem grafic-acest lucru cu uquiinld. Sd
ruam urmatorut exemplu: tie o prescrip(ie prismatici
de 4 A bazd, nazald. 1i 7 L bazd inferioard pe ochiul
drept. ConsiderAnd ochiul in fata noastre, traslm oe
scald, o linie de 4 petrate la dreapta, pornind din
centru, reprezentAnd efectul prismatic orizontal cu
baza nazal, apoi, din extremitatea dreaptd a acesrel
linii, trasdm in jos o linie de 7 pitrate, reprezentAnd
efectul prismatic vertical cu baza inferioari. Unind
centrul scalei (origlnea) cu extremitatea inferioara a
lin.iei verticale oblinem rezultanta graficd a celor 2
pflsme componente. Lungimea acestui segment
reprezinta valoare prismei rezultante, iar unghiul cu
orizontala (in sens trigonometric) reprezintf pozilia
bazei prismei. in 6xemplul nostru, lunqimea
segmentului rezultant corespunde cu cerc-ul de
gradalie 8, iar unghiul este de300". prisma obtinutd
de
este aqadar o prismd de 8 A bazd la 300'.
peste

Tabel de conversie a gradelor in dioptrii prismatice.

Unghi Efect Prism Unghi trect Pnsm.

(in') (in A) (in ") (in A)
1 0,9 I 9,6
2 r,7 2 0,5 to
2,6
3

4 4
3 I.4
Figura 49 : Calculul unei prisme rezultanre
2.3 Schema lui Allen
5 4.3 5 2.)
6 \) 6
7 6,1 7 4.9
8 7,0 8 5,8
9 7R 9 6.7
10 8.7 20 7.6

lt,s,:;tt-*{
 3rg
?- &$mgmrffiffi
f*
*,s
:": *-F"
s/ L"j
F{' k
y''H
ffir* La sfArqitul examinlrii vine momentul deciziei
alegerii finale a corectiei. Rezultatul brut al refractiei
ro@*
fl
nu poate poate fi decAt rareori prescris ca atare.
Este nevoie si se facd o interpretare gi sd se dozeze
rl-!snw prescripzia pe baza datelor adunate pe durata
examindrii.
r{/1 Pentru alegerea prescripqiei, nu existi reguli
universale : fiecare practician o face dupi
cunoqtinlele pe care le-a acumulat sau dupd
tr experienqa pe care o are. Se pot desprinde insd
{ cAteva principii generale : obi5nuit cu o vedere in ceali gi le place; ii puten-
fll - in general, se cautd privilegierea confortului
vederii in detrimentul acuititii vizuale. Si ne
s
!
amintim cd acuitatea nu este decAt un element al
vederii 5i singurul considerat in timpul refracqiei.
tt Alli factori, precum perceptia perifericd a formelor
sau a miqcdrilor, contribuie de asemenea la confortul
M
tt vizual al pacientului. De aceea, intotdeauna vom
supune prescrierea < aprecierii perceptive > a
M pacientului, punAndu-l si incerce corec!ia pe
ochelarii de probd pentru ca, dincolo de acuitatea
vizuali purd, sd-gi evalueze singur confortul vizual.
Putem prefera chiar o u5oar5 sub-coreclie, in locul
corecliei totale.
- Unul din orimele elemente de care trebuie sd
se lind cont este schimbarea corecliei ocazionatd
de o noud prescriplie. Vom evita modificirile de
corec[ie prea importante ti, la nevoie, vom face
coreclia totald in mai multe etape. Dacd este necesard
o modificare importantl (de exemplu, peste 0,75 D
la sferd, 0.50 D la cilindru, 10" la ax sau 0.75 D la
aditie) vom avertiza pacientul gi il vom preveni cI va
trebui sd se < invete > cu noua corec{ie.
ff$ r:mgffi & c#rmcqfre
qi in funclie de tipul de ametropie, se pot degaja cAteva
principii generale
,
- Miopul necesitd sa fie bine corectat pentru a
beneficia de o vedere clard la distanli. Cind este
tAnlr 5i dispune incd de o amplitudine de acomoda-
re suficientS, apreciazd supra-corectarea pentru a
beneficia de un contrast mai mare. Uneori chiar, ir
cazuri extreme, miopia poate fi provocatd printr-ur
spasm permanent de acomodare. Vom evita o prea
mare supra-corectare. La polul opus, unii miopi s-au
sub-corecta uSor in funcqie de coreclia precedenta
- Corec(ia hipermetropului este adesea delicati
pentru ci acesta utilizeazd. permanent acomodarea
qi ametropia sa este evidenliatd rar in totalitate ir
timpul refractiei. Invers, este de asemenea foarte
sensibil la orice exces de corecqie. ii vom propun€
aqadar puterea convexd maximl pe care o poattr
accepta firi a ne asuma riscul de a-l penaliza la
vederea la distanld.
- in estimarea prescripliei sferice, trebuie de
asemenea sd qinem cont de doi factori speciali
faptul cd refrac{ia nu se efectueazd la infinit, s
fenomenul de miopizare nocturnS. Ca urmare, s-a'
putea prefera o prescriptie u$or mai concavi (de la
- 0,25 la - 0,50 D de exemplu).
- Pe de altd parte, ne vom asigura ci este un
bun echilibru al corectiei intre ochiul drept s
ochiul stAng, ldsAnd, dacd echilibrul perfect nu este
posibil, un usor dezechilibru in favoarea ochiulu
o refe rat.
- La pacientul cu astigmatism, nu vom prescrie
cilindru decat in mdsura in care aduce un plus de
acuitate vizuald sesizat de pacient, $i asta din cauza
efectelor secundare de deformare a imaginilor produse
de coreclie, mai ales dacd axul este oblic. l\4a
exact, nu vom corecta astigmatismul ugor (sub
0.50 D) decAt dacd aduce un cAqtig net confortulu
pacientului. Orice eventuald sub-coreclie va f
insoqitd de o ajustare a sferei ce vizeazd. focalizarea
pe cercul de difuzie minimd rezidual sau pe linia
focald verticald.
ren
&ssil-or

-Pentru pacientul cu prezbilie, vom doza perfect
corec!ia pentru vederea la distanld, evitand orice
supra-coreclie a miopului sau sub-coreclie
hipermetropului care vor conduce la o crettere
aditlei. Vom avea griji mai ales si saturim
hipermetropiile, dar nu in exces. Pentru lentilele
progresive, vom evita prescrierea prea convexi
pentru vederea la distanqd, fapt ce poate duce ra o
vedere lateralS neclari la distanld, iar sub-corec{iile
astigmatismului se combind cu astigmatismul
suprafetrei progresive. De asemenea, vom avea grijd
mai ales la prezbit, si avem un bun echilibru intre
prescripliile pentru ochiul drept 5i pentru cel stAng :
la nevoie, vom verifica pentru vederea de aproape
echilibrul binocular realizat la distanti.
i {Ti$
Tni
tffi
lfl t'*-u*
id"r lr*;
l''** ". :,-"
."';l'\",'
-;:, t.'.i
- Pentru vederea de aproape, vom prescrie ,qi r"
strict aditia necesard qi suficientS, evitAnd excesul
a cerut adesea de pacien!i : acesta reduce confortul
a vizual prin limitarea profunzimii cAmpului vizual gi
asta in ciuda celei mai bune acuitd!i vizuale obqinute Er
prin mdrire. La miop va fi adesea nevoie de o adilie
mai slabi, iar la hipermetrop de una mai puternicS.
Pacientul cu astigmatism puternic va putea cere *.i
adesea o corectie a astigmatismului diferitd pentru
vederea aproape qi pentru cea la distanld. Cu exceplia
situatiilor cu adevdrat speciale, aditiile vor fi l-*'
{,".;
intotdeauna identice. in sfArSit, nu vom .t];1;
supra-corecta niciodatd aditia pentru lentile f;id:
progresive, sursd de reducere a cAmpului vizual 5i i*q
de cregtere a deformdrilor periferlce.
i;l
La sfArgitulexaminirii, vom face intotdeauna proba i^-,
corecliei < in situalia reali de utilizare > cu rama
de probd. Confortul vizual va fi evaluar orrn .-fi:
intermediul pacientului, atat pentru vederea la #*,
i*il
distanqa, cAt 5l pentru citit, dar qi prin explorarea ;,.{#
mediului inconjurdtor. Opinia sa, adesea clard 5i
pertinentd, se dovedegte pretioasd pentru alegerea
finalS a corec!iei.
Cele cAteva indicalii prezentate in acest capitol
reprezintd impdrtdqirea cunogtingelor bazate pe
experienla unui grup de practicieni. Nu avem
pretentia de a fi considerate reguli absolute de
prescriere qi sunt bineinleles deschise disculiilor!
-

Concluz fe
.g
t\|
lr
(J Refraclia este o tehnicd, dar este o artd. Este, in primul
5i rand, tehnica
ochiului gi a corectirii acestora. Dar este qi arta de a gti .. piuriri.re determindrii defectelor de refraclie ale
sd alegi pentru a oferi pacientului cea
mai bund vedere 5i cel mai bun confort, in acelagi timp. Daci
tehnica refracliei se poate invdla, arta prescrierii
nu poate fi dobanditl decAt cu practicd gi experienld.

Acest Caiet de opticx oculard < Refraclia practi,cd > pre.zintr

Abordarea este voit < practici >, iar teoria este limitatS
in primur rand tehnicile de bazd ale refracliei.
la minimum. se inqelege de la sine ca un subiect atit
r{ oe vast nu se poate trata intr-un volum atat de mic; cititorul
este invitat sd c6nsulte numeroasere tratate de
{t refrac[ie existente pentru a-5i aprofunda cunoftintele.
CAt oespie aregerea prescripliei, sunt abordate numai
tr cateva linii directoare generale. Numai practica fretventd
ii va [ermite practicianului nu doar sd stdpdneasci
U tehnica refracliei, dar 5i sd dobandeascd experien{a
si intuilia necesare alegerii prescrierii corecte.
sperim cd acest caiet va fi de folos profesioni5tllor din domeniul
r\ opticii in practica de zi cu zi a refracliei, sd-i
corec{ii optice, care sr le permitd totdeauna pacienliror
:Jll'"frl ;]:i;ii'r'ff:"]:rffi:iune iri"nfiio,.
5i
{
tt
{
LL
LU
tV

. conceplia gi redactarea :.Dominique Meslin, Varilux.University,

Traducerea : Prof. Dr.,lng. Mihaela Baritz, universitatea
Transilvania din Brasov,
Consultant tehnic pentru versiunea RomAnI : ing.
5tefan pani.
 **
**
-llt
rf It I

fftt
IIII
IIt{
wltre *,M
,.'
vFllilIl-lJx
UNIVERSITV
www.va ri I ux-u n ive rsity. o rg

(3ssiLelr