Mecanisme Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

4.9.1. Alunecarea relativa (specifica) a profilelor liniare si

a profilelor arc de cerc.
Prin definitie, este o marime adimensionala reprezentata de
raportul dintre lungimea de alunecare si lungimea corpului care aluneca.
Prin conventie, alunecarea relativa a corpului care se uzeaza mai
mult (atunci cnd aluneca pe un altul care se uzeaza mai putin
considernd aceasi calitate a materialului si suprafetelor corpurilor) se ia
negativa, fata de celalalt care se ia pozitiva.
Se considera, succesiv doua cazuri (cazul profilelor liniare si apoi n
arc de cerc), pentru a se ajunge n final la profilul evolventic (se constata,
n cazul profilelor n arc de cerc ca arcele care se nfasoara reciproc nu
sunt egale; atunci nfasurarea nu este consecinta numai a unei rostogoliri
pure, ci a unei rostogoliri cu alunecare).
Cazul a doua profile
liniare:

'

>

< <

0
0
2
1 2
2
2 1
1
2 1
1
L
L L
L L
L
L L

Fig. 115.
Cazul a doua profile n arc de cerc:

'

>

<

0
0
2 2
1 1 2 2
2
1 1
2 2 1 1
1

Fig.
116.
4.9.2. Alunecarea relativa n cazul a doua profile evolventice
conjugate.
- 91 -
Mecanisme Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE
Ca si n cazul curbelor arc de cerc, n acest caz arcele evolventice
ce se nfasoara reciproc (n perioada angrenarii) nu sunt egale n
consecinta, simultan cu rostogolirea se produce si alunecarea.
Cnd roata dintata 1 se roteste cu unghiul
1
, roata dintata 2 se
roteste cu unghiul
2
. Considernd problema infinitezimal, deci pentru
unghiuri
1
si
2
foarte mici, lungimile arcelor de evolventa ce de
nfasoara reciproc sunt egale aproximativ cu
1 1
si respectiv
2 2
. Din
definitia evolventei rezulta ca raza de curbura a evolventei este lungimea,
luata pe normala nn, de la punctul de pe evolventa si pna la punctul de
tangenta cu cercul de baza, fiind cunoscut ca normalele la evolventa sunt
toate tangente la cercul de baza.
2
1
21
1
2
1
2
1
2
1 1
2 2 1 1
1
1
z
z

Deci:
w w
a AE

sin
1
1
2 1
1
2
2
1
2
2
1
1
2
1
+

z
z
z
z
Fig. 117.

2
1
1
2
1
1 1 1
2
1
1
1
1
sin
sin
1
z
z
z
z
z
z

w w
w w
a
a
w w
a sin 1
2
1
1
2
1
1 1
z
z
z
z

,
_

+
n coordonate:
hiperbole! unei Ecuatia

,
_

,
_

'

w w
2
1
2
1
1
1
sin X 1 YX
Y
X

a
z
z
z
z
4.9.3. Studiul curbei alunecarii specifice n functie de .
- 92 -
Mecanisme Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE
Se observa ca n polul C, curba ( )
1 1
traverseaza axa abscisa de
ecuatie 0
1
.
n general modulul alunecarii specifice la piciorul dintelui este mai
mare dect cel de la capul dintelui.
Ecuatia hiperbolei n coordonate
1
si
1
este:
w w
a sin 1
2
1
2
1
1 1
z
z
z
z

1
]
1

,
_

+
Fig. 118.
Ecuatiile asimptotelor:

'

2
1
1
1
1
0
z
z

Daca se intersecteaza ecuatia hiperbolei cu dreapta paralela la

ordonata de ecuatie
w w
a sin
1
se obtine 1
1
.
n polul C:
- 93 -
Mecanisme Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE
EC
AC

2
1

2
1
1
2
1
1
z
z

dar
2
1
1
2
1
2
1
2
z
z

w
w
C O
C O
AC
EC
r
r

Deci
0 1
2
1
1
2
1

z
z
z
z

4.10. Caracteristica cremalierei generatoare.

Profilul cremalierei rezulta din desfasurarea profilului rotii dintate. n
aceasta situatie profilul evolventic devine liniar. Flancurile antiomoloage
devin drepte simetric nclinate n raport cu axa de simetrie a dintelui.
Cremaliera generatoare materializeaza scula prelucratoare (scula
cremaliera sau cutit pieptene) si are partea materiala (n raport cu zona
de contact cu roata dintata) opusa rotii dintate. Toate cercurile rotii
dintate degenereaza n drepte paralele, perpendiculare pe axa de
simetrie
a dintelui.
a.
- 94 -
Mecanisme Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE
b. c.
Fig. 119.
Cu aceleasi frontiere, dar spre deosebire de cremaliera
generatoare, cremaliera de referinta are partea materiala de aceeasi
parte cu roata dintata, fiind chiar desfasurata rotii dintate. Toate rotile
dintate cu acelasi modul, au o aceeasi cremaliera de referinta.
20
0

0
*
0 0
m h h
a a
cu

'

8 . 0
sau 1
*
0
*
0
a
a
h
h
0
*
0 0
m c c cu 25 . 0
*
0
c

0 0
m p
cu
0
m
conform STAS
0 0 0 0 0
sin c
0
0
0
sin 1

c
Daca
0
*
0 0
m atunci 38 . 0 3799 . 0
*
0

Prin dreapta a cremalierei de ntelege orice dreapta cuprinsa ntre
DP (dreapta de picior) si DC (dreapta de cap) si paralela cu DR (dreapta
de referinta) II DP II DC.
Pe orice dreapta a cremalierei se regasesc aceleasi elemente
geometrice, adica
0
p
si unghiul
0

(unghiul dintre o perpendiculara pe

dreapta cremalierei si flancul dintilor cremalierei).
DR are proprietate suplimentara de a avea pe ea latimea latimea
plinului dintelui egala cu latimea golului egala cu
2
0
p
.
n procesul rostogolirii reciproce a cremalierei generatoare peste
roata dintata semifabricat, una dintre dreptele cremalierei devine
centroida a miscarii n cursul prelucrarii, ea fiind numita DD (dreapta de
divizare). Deci elementele ei,
0 0
m p
si
0

, standardizate, se imprima pe
- 95 -
Mecanisme Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE
cealalta centroida a rotii dintate care este cercul de divizare
d
C
. Pe
scurt, centroidele miscarii de la prelucrare sunt DD si
d
C
.
Daca DD DR se spune ca roata este nedeplasata; daca DD este
distincta de DR, atunci roata este deplasata.
O reciproca importanta a rostogolirii centroidelor la prelucrarea cu
scule cremaliera: cercul de divizare
d
C
al rotii dintate este acel cerc pe
care se regasesc elementele standardizate
0 0
m p
si unghiul

20
0
.
Raza acestui cerc este
2
0
z m
d
r .
Cercul de divizare poate fi considerat fie o caracteristica a rotii dintate
luata individual sau a angrenajului special format n timpul prelucrarii
semifabricatului roata dintata cu scula cremaliera.-
- 96 -