Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

4.3. Angrenaje cilindrice cu dinti drepti.

4.3.1. Notiuni introductive.
Mecanismul format din doua roti dintate conjugate (care pot
angrena una cu cealalta) se numeste angrenaj.
Dupa modul de dispunere al axelor rotilor dintate, principalele tipuri
de angrenaje sunt: angrenaje hiperboloidale, angrenaje conice, angrenaje
cilindrice.

a 0

a 0

a 0

e)
0 ( angr.cil.interioar

180 ( angr.cil.exterioare
)

a.

b.

c.

Fig. 93. Angrenaje cilindrice cu dinti drepti.

a angrenaje hiperboloidale; b angrenaje conice;
c angrenaje cilindrice.
La orice doua roti dintate care angreneaza exista cte doua cercuri
care se rostogolesc unul pe celalalt fara
alunecare,
denumite
cercuri
de
r
r
rostogolire (de raze w1 si w2 ) si care
sunt tangente n polul angrenarii (notat
cu C). Aceste cercuri sunt deci centroidele
miscarii.

- 77 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Distanta ntre axele O1 si O2 a rotilor dintate conjugate se noteaza aw.

Miscarea se transmite de la o roata dintata la alta prin intermediul
unor proeminente denumite dintii rotii dintate. Acestia au suprafetele n
contact reciproc conjugate. Dintii conjugati se rostogolesc unul pe celalalt
cu alunecare. n sectiune transversala (perpendiculara pe axa rotii
dintate) suprafetele active ale dintilor dau liniile, denumite flancuri.
Fig. 94.
r
i1,2 1 w1
2 rw2

vc 1 rw1 2 rw2

4.4. Legea de baza a angrenarii.

Definitia sumara: Normala comuna nn n punctul de contact M
al flancurilor dintilor conjugati ai unui angrenaj, mparte linia
centrelor O1O2 n segmente invers proportionale cu vitezele
unghiulare 1 si 2 .
C nn O1O2

vM 2 vM1 vM 2 M1

Din
conditia
continuitatii
miscarii:
proiectiile
vitezelor
vM1 si vM 2 pe nn trebuie sa fie
identice.

vM1 cos 1 vM 2 cos 2

1 O1 M cos 1 2 O2 M cos 2
1 O1 A 2 O2 E

1
O2 C O2 E

2
OC O A
1 1

O1 CA~ O2 CE

Fig. 95.

- 78 -

Mecanisme

Dar

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

i 1
2

O2 C
O1C

1
O1C aw

O2C i O1C 1i
si deci

O1C CO2 aw i
O 2C aw
1i

n cazul rotilor dintate, din multimea de suprafete curbe conjugate apte

sa materializeze flancurile dintilor, se folosesc doar acelea care realizeaza
constanta raportului de transmitere i1,2. Deci n relatiile finale ale lui O1C si
O2C, att aw ct si i sunt constanti si atunci punctul C este un punct fix
pe linia centrelor.
Atunci legea de baza a angrenarii, n definitia pe larg, este: Pentru
asigurarea unui raport de transmitere constant la un angrenaj,
normala comuna nn la cele doua profile de nfasurare reciproca
ce constituie flancurile dintilor, trebuie sa treaca permanent
printr-un punct fix C de pe linia centrelor polul angrenarii si
care mparte distanta dintre axe aw n segmente invers
proportionale cu vitezele unghiulare 1 si 2 .
Tot n C sunt tangente si cercurile de rostogolire.
Din conditia ca flancurile n contact ale dintilor rotilor dintate
cojugate, sa nu se ntrepatrunda, nici sa piarda contactul, rezulta
existenta unei viteze tangentiale de alunecare vM 2 M1 dintre dinti,
tangenta la profile si permanent perpendiculara pe nn. Se justifica astfel
dubla mobilitate a cuplei formata de contactul dintre doi dinti: exista doua
miscari elementare instantanee suprapuse o rotire pura a unui dinte n
jurul punctului de contact M cu celalalt dinte plus o alunecare dupa
tangenta comuna cu viteza vM 2 M1 .

4.5. Curbe folosite ca flancuri de dinti.

Mai nti doua notiuni introductive:
locul geometric al punctului de contact M dintre flancurile
dintilor conjugati este linia de angrenare;
unghiul w dintre tangenta comuna tt la cercurile de rostogolire
si normala comuna nn la flancurile dintilor n punctul de contact
M, este unghiul de angrenare (fig. 96 si fig. 103).

- 79 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Curbele uzuale care satisfac legea de

baza a angrenarii sunt cicloidele. Ele sunt
curbe ciclice descrise de un punct solidar cu
rostogolitoarea mobila (ruleta), ce se
rostogoleste
fara
alunecare
peste
rostogolitoarea fixa (baza), rostogolitoarele
fiind cercuri sau degenerari ale cercurilor
drepte.
Cnd punctul care descrie cicloida
apartine dreptei sau circumferintei cercului
ruleta, curba este denumita comuna (normala
sau propru-zisa).
Cicloidele comune sunt caracterizatede puncte
singulare de tip puncte de ntoarcere de
speta nti (unde cele doua ramuri ale cicloidei se gasesc de o pare si de
alta a tangentei la cicloida si concomitent de aceeasi parte a tangentei la
baza n acest punct.
Cnd punctul care descrie cicloida este
Fig. 96.
situat n interiorul cercului ruleta, sunt generate
curbe denumite scurtate sau ntinse.
Cnd punctul care descrie cicloida este situat n exteriorul cercului
ruleta, sunt generate curbe denumite alungite sau buclate. Acestea
prezinta puncte singulare de tip punct dublu, unde ramurile curbei se
intersecteaza sub un unghi diferit de 0 sau 180 si deci unde se pot duce
doua tangente distincte la ramurile curbei.
La evolventa cercului, curba alungita (buclata) este generata cnd
punctul generator solidar cu dreapta ruleta se afla de aceeasi parte cu
cercul de baza, respectiv cea scurtata (ntinsa), cnd punctul generator se
afla pe partea opusa cercului de baza n raport cu dreapta ruleta.

Fig. 97.

- 80 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Fig. 98.

a.
b.
e.

c.

d.

Fig. 99. Curbe folosite ca flancuri de dinti.

a epicicloida; b hipocicloida; c pericicloida;
d evolventa; e ortocicloida.

Evoluta unei curbe plane este locul geometric al centrelor ei de

curbura. Ea se obtine ca nfasuratoare a normalelor la curba plana.

a.
b.

c.
Fig. 100.

M ; rM ;

rb rb tg

AM0 AM ;

- 81 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

tg inv ev

rM

rb

rb tg

cos

Evolventa cercului, denumita si curba desfasuratoare (lat.

evolvere = a desfasura) este curba descrisa de un punct solidar cu o
dreapta mobila (ruleta) ce se rostogoleste fara alunecare peste un cerc fix
denumit cerc de baza.
O definitie reciproca acesteia: evolventa comuna (normala) este
curba care are ca evoluta cercul. Aceste definitii reciproce sunt niste
particularizari ale proprietatilor generale:
orice
curba
este
evoluta
evolventelor
ei;
orice
curba
este una dintre
evolventele
evolutei ei.
Se atrage atentia
ca orice curba admite o
familie de evolvente, iar
toate tangentele la baza
sunt
normale
ale
evolventelor
acestei
familii.
Fig.101. Familie de evolvente.
Doua cazuri particulare:
epicicloida comuna
cardioida;

hipocicloida

comuna

astroida, care se
elipse.

(normala)
(normala)

cu

R r

este

denumita

cu

R
4

este

denumita

poate obtine si ca evoluta a unei

- 82 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

a.

b.
Fig. 102.

a cardioida; b astroida.

Fig. 103.

Fig. 104.

Etapele constructiei grafice a evolventei (fig. 104):

A j M j A j M 0 rb M 0 OA j

cu

M 0 OA j

n [rad];

1 se duce perpenticulara n Aj pe rb;

2 se calculeaza

rb M0 OA j

3 se determina M j A j M j ;
4 se repeta pentru A j 1 .

4.6. Distanta dintre axe, un invariant de

raportul de transmitere.

- 83 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Se
considera
doua
roti
dintate
conjugate
prelucrate,
avnd distanta dintre axe aw si
raportul de transmitere i1,2 .
Se demonstreaza ca daca se trece
de la aw la a'w, raportul de
transmitere nu se schimba. Se dau
si relatiile cantitative ale variatiei
razelor de rostogolire din acest caz.

rw2 rb2
i1,2 rw' 2 rb2
rw1 rb dar ,
1
'
rw1 rb1
rw1 rw2 aw
Deci
'
rw
2
'
rw
1

rw2
rw1

rw2 rw2
rw1 rw1

rw2 rw2 rw1 i1,2 rw1 i1,2

Fig. 105.

rw2
rw1

i1,2 sirw2 rw1 a'w aw

- 84 -

i1,2

i1,2

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Rezulta:

a'w aw
rw1
1i1,2

'
aw aw i1,2
rw2
1i1,2

4.7. Principalele elemente geometrice ale

rotilor si angrenajului cilindric exterior.
5.7.1. Principalele elemente geometrice ale rotilor cilindrice
exterioare.

Pasul danturii p este distanta dintre doua flancuri omoloage si

sucesive, masurata pe un cerc oarecare. Deci pe diferite cercuri,
pasii vor fi diferiti.

Fig. 106. Pasul danturii.

Modulul m

p
. A fost definit n urma exprimarii lungimii

L a

unui cerc oarecare al rotii dintate n functie de si d, respectiv

de p si z. Din definitie rezulta ca la o aceeasi roata dintata, pe
diferite cercuri modulele vor fi diferite. Modulul se masoara n
[mm]. Modulele STAS se noteaza cu m0 .

L d p z ;

p
z m z

Raza de divizare rd sau r, este raza cercului pe care modulul si

unghiul de angrenare sunt standardizate. Cercul de divizare este
centroida rotii dintate la prelucrarea ei. Cu exceptia angrenajelor
- 85 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

denumite nedeplasate si zero deplasate, centroida de la

prelucrarea unei roti dintate este diferita de centroida din timpul
functionarii angrenajului, care este cercul de rostogolire de raza
rw.
Raza de picior rp .

Grosimea dintelui

sk pe un cerc oarecare C kde raza

rk , este

lungimea arcului de cerc delimitat de flancurile antiomoloage ale

unui dinte (grosimea plinului dintelui).

Fig. 107. Grosimea dintelui.

4.7.2. Principalele elemente geometrice ale angrenajului
cilindric exterior.

Cercurile de rostogolire de raze rw1 si rw2 , sunt centroidele

din timpul functionarii angrenajului format din cele doua roti
conjugate. Ele sunt generate de polul angrenarii C n planul rotii
1, respectiv 2 (fig. 103 si fig. 109).
Pasul pe cercul de rostogolire pw1 pw2 pw.
Distanta dintre axe aw.

a.
Fig. 108.

- 86 -

b.

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Linia de angrenare este locul geometric al punctului M de

contact ntre dinti; la angrenajul evolventic linia de angrenare
este o dreapta, tangenta interioara la cercurile de baza n
punctele A, respectiv E. Linia de angrenare este totodata si
normala comuna n punctul de contact la flancurile dintilor
conjugati aflati n angrenare.
Razele cercurilor de cap ra1 si ra2 , limiteaza la exterior partea

materiala a rotii dintate; o astfel de raza depinde de aw, de raza

de picior a rotii conjugate si de jocul la fund al dintilor (
c0 0.25 m0 ).
Segmentul real de angrenare BD, este portiunea din linia de
angrenare pe care are loc efectiv contactul dintre dintii
conjugati. Acesta este delimitat prin intersectia liniei de
angrenare cu cercurile de cap ale celor doua roti.
Unghiul real de angrenare w este unghiul ascutit dintre linia
de angrenare si tangenta comuna (n
polul C) la cercurile de rostogolire.
Gradul de acoperire este raportul
dintre lungimea arcului de angrenare
si pasul pw pe cercul de rostogolire.
Arcul de angrenare este arcul
masurat pe cercul de rostogolire
descris de roata dintata din momentul
intrarii unui dinte n contact cu dintele
conjugat si pna n momentul iesirii
acestuia din contact. are ca
semnificatie
fizica numarul mediu de perechi de
dinti
aflate n angrenare.
Fig. 109.

4.7.3.
dintelui
pe

Grosimea
un
cerc

oarecare.

- 87 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Fig. 110.

k k q q

sk 2 krk kdk

sq 2 qrq qdq

k inv k tg k k

rb

k cos
k

Rezulta relatia generala:

Daca

Ck Casc sasc 0

Cq Cb inv b 0
s

sk inv

dk

atunci

b r
Deci inv asc
asc
asc

db

sq
dq

inv q.

s
0
inv asc b 0 .
dasc
db

rb

cos asc

- 88 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Fig. 111.

4.8.
Expresia
gradului
de

acoperire.

- 89 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

Fig. 112.

uv
pw

Conditia continuitatii angrenarii: uv pw 1

- 90 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

uv rw2 2 uv rw2 1

BD r 2 BD rb cos w
2

b2

DinO2 EC

Deci uv

BD
BD

cos w
pw cos w

cu pw1 pw2 pw

pw

2 rw2

pw 1
z pw rw2 1
; analog

2 rb pb rb cos w
pb 2 2 2
2
z

pb cos w
1

pw cos w pb pb
1
2

BD EB AD AE
BD ra2 r 2 ra2 r 2 aw sin w
2

Deci

b2

b1

ra2 r 2 ra2 r 2 aw sin w

b2
b1
2
1
pwcos w

Masura arcelor de cerc care caracterizeaza zona simplei angrenari

(o singura pereche de dinti n angrenare), respectiv zona dublei angrenari
(doua perechi de dinti n angrenare) este:

- 91 -

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

uv q 2y uv p y
w y p 1;
q y pw
w

q pw2 .

uv
BD uv pw

4.9. Alunecarea profilelor dintilor.

Pentru a fi asigurat permanent contactul ntre dintii conjugati (adica
pentru ca dintii nici sa nu se desprinda nici sa aiba tendinta sa se
ntrepatrunda), trebuie ca tot timpul proiectiile pe nn ale lui vM1 si vM 2 sa
fie egale.
Tinnd cont ca 1 si 2 sunt
constante, deci si diferenta lor este
constanta, pentru ca M descrie
segmentul real de angrenare iar
vectorul CM este variabil si si
schimba sensul n polul C (care este
fix), nseamna ca val este variabila si
se anuleaza n C unde si schimba si
ea sensul.
Forta de frecare F f la care sunt
supuse
flancurile
dintilor
este
ntotdeauna opusa ca sens val .
nseamna ca F f si va schimba
sensul n pol.
Se considera stratul superficial
al flancului activ al dintelui, ca o
banda
de
grosime
constanta,
incastrata la baza dintelui si totodata
rezemata pe dinte pe toata lungimea
ei. Aceasta banda va fi atunci supusa alternativ la o ncretire si
lustruire de catre F f .
Fig. 113.

- 92 Fig. 114.

Mecanisme

Capitolul 4 ANALIZA SI SINTEZA MECANISMELOR CU ROTI DINTATE

vM 2 vM 1 vM 2 M 1 ; vM 2 M 1 val
Se da ntregului ansamblu o miscare inversata cu 1 ; punctul C
devine CIR si atunci:

val 2 1 CM cu

CM

la angrenajele exterioare: val 2 1 CM pentru ca

1 are acelasi sens cu 2 ;
la angrenajele interioare: val 2 1 CM pentru ca
1 2 iar 1 si 2 sunt de sens opus;

- 93 -