Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Memoriu tehnic
1.1.Notiuni generale:
Masinile de gaurit sunt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice
de gaurire, largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina.
Aceste masini constituie circa 20% din parcul total de masini unelte aschietoare,
deci o grupa numero 838j98i asa, asemenea strungurilor, masinilor de frezat sau de
rectificat si pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere si anume:
Masinile de gaurit verticale sunt livrate intr-un numar mare de variante cinematice
si constructive. Aceste masini apar din punct de vedere constructiv in doua variante si
anume:
pg. 1
Masinile de gaurit cu montant sunt asemanatoare cu cele cu coloana, cu
deosebirea ca in locul coloanei exista un montant rigid care permite prelucrarea cu un
burghiu pana la diametrul de f70 mm.
pg. 2
1.2.Masina de gaurit radiala :
Masinile de gaurit radiale sunt destinate prelucrarii gaurilor in piese de
dimensiuni mari .
Masinile de gaurit sînt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice
de gaurire, largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina. Acestea constituie circa 20%
din parcul total de masini-unelte aschietoare, deci o grupa numeroasa, asemenea
strungurilor, masinilor de frezat sau de rectificat.
pg. 3
Miscarea principala de aschiere - miscarea de rotatie - este executata de scula,
de asemenea si miscarea de avans axial. Scula este montata in arborele principal, care
în afara de faptul ca transmite momentul necesar gauririi, transmite si forta axiala
necesara prelucrarii. Pe lînga aceste solicitari, axul principal, mai este solicitat si în
directia radiala, de exemplu in cazul cind burghiul nu este ascutit corect.
Ca atare arborele principal trebuie astfel construit ca sa poata prelua aceste
solicitari. De mentionat ca solicitarile radiale sînt numai intimplatoare, deci masina nu
poate fi folosita la operatiile unde forta de aschiere are si componenta radiala.
In procesul de gaurire, cum s-a amintit, scula trebuie sa execute ambele miscari
de aschiere (principala si de avans). Pentru a putea suprapune cele doua miscari, de
valori diferite, axul principal al masinii are o forma constructiva speciala, cum se poate
observa în figura.
lucru al masinii.
pg. 4
MASINA DE GAURIT RADIALA UNIVERSALA CU CAP ROTATIV
Aceasta masina (anexa 4) are coloana exterioara turnata dintr-o singura bucata
cu bratul, pentru marirea rigiditatii, si fara deplasarea verticala a acestuia. Caruciorul
are o constructie simplificata, adaptata unui domeniu restrans de lucrari. Aceasta
masina se utilizeaza in mod frecvent la constructii navale, constructii de locomotive,
vagoane de cale ferata, cazane.
1. placa de baza
2. coloana verticala
3. masa masinii
pg. 5
4. bratul rotitor
5. caruciorul
6. arborele principal
7. motorul electric
8. surubul
9. motorul electric
pg. 6
Pentru a aduce scula in dreptul gaurii de executat trebuie efectuate urmatoarele
miscari: deplasarea pe verticala l a bratului pentru a ajunge la inaltimea
corespunzatoare piesei de prelucrat, prin rotirea ll a bratului impreuna cu coloana
pentru a ajunge in dreptul pozitiei de prelucrat si deplasarea lll a caruciorului de-a lungul
bratului.
pg. 7
1.3.Norme de protectie a muncii.
1. Axul principal al masinii de gaurit a carui suprafata nu este neteda se va
acoperi cu un dispozitiv de protectie. De asemenea, daca mandrina de prindere a
burghiului are parti proeminente se va proteja cu o aparatoare din tabla care sa poata fi
ridicata sau coborata usor de pe mandrina la montarea sau demontarea sculei.
2. Burghiul introdus in capul axului principal sau in mandrine, va fi centrat
corect si bine fixat.
3. Se interzice folosirea burghielor cu coada care au suprafata uzata sau
prezinta crestaturi. De asemenea, se interzice folosirea burghielor defecte. Inainte de a fi
montate in mandrina, burghiele se verifica din punct de vedere al starii tehnice, ascutirii
si daca corespund materialului de gaurit si regimului de lucru stabilit.
4. In cazul burghielor de diametre mari, muchiile taietoare vor fi prevazute cu
crestaturi de profil semicircular care ajuta la faramarea aschiei, pentru a nu se produce
sub forma de banda, generatoare de accidente.
5. Este interzisa franarea cu mana a axului port - mandrina sau burghiu la
oprirea masinii.
6. Piesele ce urmeaza a fi gaurite se fixeaza rigid de masa masinii cu
dispozitive de prindere sau cu o menghina. Se interzice cu desavarsire tinerea piesei cu
mana.
7. Pentru gaurirea pieselor mici si de serie mare, fixarea pieselor pe masa
masinii se va face cu dispozitive speciale.
8. Este interzisa gaurirea uscata a pieselor din otel.
2.1.9 Verificarea abaterilor de la turaţiile efective
pg. 8
1.Memoriu justificativ
de calcul
2.1.Schema transmisiei:
pg. 9
2.1.9.1 Calculul turaţiilor efective
n1stas=28 [rot/min]
n2stas=35,5 [rot/min]
n3stas=47,5 [rot/min]
n4stas=56 [rot/min]
n5stas=71 [rot/min]
n6stas=95 [rot/min]
n7stas=112 [rot/min]
n8stas=140 [rot/min]
n9stas=180 [rot/min]
Δncin=[100x(ncalc-nnor)/nnor i]%
Δn 28 ,8−28
1 cin= 28 x100=2,85 []
Δn 2 cin =
36−35 , 5
35 ,5
⋅100=1, 40 [ ]
pg. 10
Δn 3 cin =
46 , 8−47 , 5
47 , 5
⋅100=−1, 47 [ ]
Δn 4 cin=
57 , 6−56
56
⋅100=2, 85 [ ]
Δn 5 cin =
72−71
71
⋅100=1, 40 [ ]
Δn 6 cin =
93 , 6−95
95
⋅100=−1, 47 [ ]
Δn 7 cin =
109 , 44−112
112
⋅100=−2,28 [ ]
Δn 8cin =
136 , 8−140
140
⋅100=−2, 28 [ ]
Δn 9cin =
177 , 84−180
180
⋅100=−1,2 [ ]
3. Calculul organologic
Mt=9550⋅
n
P
[ kW
rot /min ]
max ,
η angrenaj=0, 95
η curele=0,99
M t 1 =9550⋅
0,5
180
=26 ,527 [ N⋅m ]
M t 2 =9550⋅
0, 465
75
=59 ,21 [ N⋅m ]
pg. 11
M t 3 =9550⋅
0, 432
30
=137 ,52 [ N⋅m ]
m2=m3=2,5
3.3.1.Angrenajul I
aw=
m ( z + z ) = 2( 18+ 45 )= 63 [mm ]
1 1 2
2 2
Lăţimea danturii
15 m1 = 30
Diametrul de divizare
d1 =m1 x z1 =2 x 18 = 36 [mm]
d2 =m1 x z2 =2 x 45 = 90 [mm]
d3 =m1 x z3 =2 x 21 = 42 [mm]
d4 =m1 x z4 =2 x 42 = 84 [mm]
d5 =m1 x z5 =2 x 25 = 50 [mm]
d6 =m1 x z6 =2 x 38 = 76 [mm]
ha* =0,25; c* = 1
df1 =d1 – 2m(ha* +c*) = 36 – 6 = 30 [mm]
df2 =d2 – 2m(ha* +c*) = 90–6 = 84 [mm]
df3 =d3 – 2m(ha* +c*) = 42 – 6 = 36 [mm]
df4 =d4 – 2m(ha* +c*)= 84–6 = 78 [mm]
pg. 12
df5 =d5 – 2m(ha* +c*) = 50 – 6 = 44 [mm]
df6 =d6 – 2m(ha* +c) = 76 – 6 = 70 [mm]
Inaltimea dintilor
Diametrul de cap
3.3.2.Angrenajul II
aw=
m ( z + z ) = 2,5 ( 18+45 ) =78 , 75 [ mm ]
2 5 6
2 2
Lăţimea danturii
15 m2 = 37,5
Diametrul de divizare
d7 = m2 x z7 =2,5 x 18 = 45 [mm]
d8 = m2x z8 =2,5 x 45 = 112,5 [mm]
d9 = m2 x z9 =2,5 x 28 = 70 [mm]
d10 =m2 x z10 =2,5 x 35 = 87,5 [mm]
d11 =m2 x z11 =2,5 x 38 = 9 [mm]
d12 =m2 x z12 =2,5 x 25 = 62 [mm]
ha* -0,25; c* = 1
df7 =d7 – 2m(ha* +c*) = 45 – 5,625 = 37,5 [mm]
pg. 13
df8 =d8 – 2m(ha* +c*) = 112,5 – 5,625 = 105 [mm]
df9 =d9 – 2m(ha* +c*) = 70 – 5,625 = 62,5 [mm]
df10 =d10 – 2m(ha* +c) = 87,5 – 5,625 = 80 [mm]
df11 =d11 – 2m(ha* +c*) = 95– 5,625 = 87,5 [mm]
df12 =d12 – 2m(ha* +c*) = 62,5 – 5,625 = 55 [mm]
Inaltimea dintilor
Diametrul de cap
3.3.3.Calculul arborilor
Mt1=2,65 [daN x m]
Mt2 = 5,92 [daN x m]
Mt3 = 13,75 [daN x m]
I 2,65x100=265 [daN/cm] => D1calculat=19 => D1STAS=20
II 5,92x100=592 [daN/cm] => D2calculat=24 => D2STAS=25
pg. 14
III 13,75x100=1375 [daN/cm] => D3calculat=32 => D3STAS=35
p
C=F e⋅√ D
In care:D=durabilitatea necesara a rulmentului, in milioane de rotatii;
Fe=forta echivalenta medie;
P= exponent functie de tipul rulmentului p=3
Pentru obtinerea durabilitatii in milioane de rotatii se utilizeaza relatiile:
D = 20.000 [ ore ]
2⋅260
=14 , 44
I FeI= 36 [ daN ]
2⋅590
=13 ,11
II FeII= 90 [ daN ]
2⋅1370
=24 , 35
III FeIII= 112, 5 [ daN ]
3
C1 =F 1 √20000=14 , 44⋅27 , 14=391 , 90[ daN ]
3
C II =F II √ 20000=13 , 11⋅27 ,14=355 , 80 [daN ]
3
C III =F III √ 20000=24 , 35⋅27 , 14=660 , 85[ daN ]
pg. 15
3.4.2Alegrea rulmenţilor
Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , B =12 [mm] , seria 6004
Pentru arborele 2
d = 25 [mm] , D = 47 [mm] , B = 12 [mm] , seria 6005
Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 62 [mm] , B = 14 [mm] , seria 6007
Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , h = 7 [mm]
Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 57 [mm] , h = 7 [mm]
4 Mt
l c= [ mm ]
d⋅h⋅σ ac ;
4 Mt
σ ac= ≤σ as
Φ⋅h⋅l c ;
N
σ ac=50 [ ]
mm 2 ;
Pentru arborele 1:
pg. 16
0 0
Pentru arborele 2:
0 0
Pentru arborele 3:
0 0
pg. 17
BIBLIOGRAFIE
pg. 18