MAȘINI DE BURGHIAT

Mașinile de burghiat sunt destinate în principal pentru procesul de burghiere, însă majoritatea
tipurilor permit realizarea și a altor prelucrări ca: adîncire, lărgire, alezare etc. De aceea se poate
afirma că mașinile de burghiat sunt destinate prelucrării alezajelor cu una sau mai multe scule și
care de regulă execută ambele mișcări de lucru.
Clasificarea mașinilor de burghiat se face după posibilitățile tehnologice și principiile
constructive esențiale. Se deosebesc următoarele subgrupe de mașini de burghiat:
— verticale, având sau nu masă în coordonate;
— radiate, cu braț liber sau cu braț rezemat;
— cu cap revolver, cu sau fără masă în coordonate;
— în coordonate;
— specializate.

1. MAȘINI DE BURGHIAT VERTICALE

Tipurile de mașini de burghiat verticale folosite sunt: mașinile de burghiat de masă, cu
coloană și cu montant.
a. Mașini de burghiat de masă (de banc)
Aceste mașini se folosesc în atelierele mecanice, sculării sau în atelierele de întreținere, la
burghierea cu avans manual a pieselor de dimensiuni mici. Uneori aceste mașini au dispozitive
de avans mecanic. Diametrul maxim al burghiului este de obicei până la 6 mm și mai rar până la
13 mm.
În figura 1 este reprezentată o vedere simplificată a mașinii de burghiat de masă având ca
elemente principale placa de bază 1, coloana 2, carcasa 3, în care se montează arborele principal
4, ce primește mișcarea principală de așchiere I de la motorul electric 5, prin intermediul
conurilor în trepte 6, legate cinematic printr-o transmisie cu curele. Mișcarea de avans II se reali-
zează cu ajutorul unui mecanism pinion-cremalieră acționat de maneta 7.

Fig. 1. Mașină de burghiat de masă.

Reglarea sculei în raport cu înălțimea piesei de prelucrat ( mișcarea III se realizeează printr-un
mecanism șurub-piuliță prin intermediul manivelei) 8.

1
Dupa o perioada de functionare , cureaua se lungeste, ceea ce impune marirea distantei dintre
axe ; aceasta se obtine prin intermediul unui mecanism surub-piulita comandat de roata de mana
9.

3.1.2. Masina de gaurit cu coloana

Masina de burghiat cu coloana se utilizeaza pentru executarea alezajelor de diametre pana

la 40 mm pe semifabricate de greutati si dimensiuni mici si mijlocii.
Datorita sectiunii circulare a coloanei, masa in consola poate fi rotita astfel ca sa se poata
prelucra si piese asezate direct pe placa de baza.
Miscarea de avans a burghiului poate fi manuala si mecanica . O astfel de masina se
compune din placa de baza (fig. 2) in care este fixata coloana 2 ; la partea superioara a coloanei
se afla papusa 3 a masinii, in care se gaseste cutia de viteze si cea de avansuri. Arborele principal
4 ,a carei miscare principala I se obtine de la motorul electric 5 , executa si micarea de avans II.
Avansul manual se realizeaza prin rotirea manetei 6. Masa rotativa 7 sustinuta de consola
8 are posibilitatea sa se roteasca in jurul axei sale (miscarea V) si impreuna cu consola in jurul
axei coloanei (miscarea VI).
Rotirea consolei permite ca masa masinii
sa fie adusa intr-o pozitie convenabila asezarii
semifabricatului pe ea.

FIG. 2. Schema mașinii de burghiat cu

coloană :

Fig.3. Schema cinematică de principiu a mașinii

de burghiat cu coloană
Consola cu masa se deplaseaza pe verticala (miscarea VII) cu ajutorul unui angrenaj

2
pinion-cremaliera, actionat manual. Papusa se deplaseaza pe verticala (miscarea III) si se roteste
in jurul axei coloanei (miscarea IV). Miscarile III…VII sunt miscari de reglare.

In figura 3 este reprezentata schema cinematica de principiu a unei masini de burghiat cu

coloana. Miscarea principala I se transmite prin lantul 1-2-CV-3-4, avand ca elemente extreme
motorul electric M si arborele principal.
Miscarea de avans II se obtine prin lantul cinematic 5-6-CA-7-8-9-10, elementele
extreme fiind arborele principal si mecanismul pinion-cremaliera. Cand este necesara deplasarea
rapida pe verticala a arborelui principal se foloseste lantul cinematic 6-12-13-7-8-9-10 , care
ocoleste cutia de avansuri CA.

Masini de gaurit cu coloana TIP G25.

În figura 10 Anexa 4 este prezentată vederea generală a maşinii de găurit G25 existentă în
laboratorul de prelucrări mecanice.
Maşina de găurit G25 este destinată prelucrărilor de găurire, adâncire, lărgire, alezare şi
filetare. În acest scop ea este dotată cu o cinematică corespunzătoare a vitezelor de aşchiere, a
avansurilor şi cu dispozitivele necesare. Maşina poate fi utilizată atât pentru prelucrări cu avans
mecanic cât şi cu avans manual.
Varietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurată prin realizarea unei mese
deplasabile pe verticală precum şi prin posibilitatea deplasării verticale, pe cale manuală a cutiei
de viteze pe coloană. În general maşina este destinată prelucrărilor de serie, în care scop este
prevăzută cu o automatizare a decuplării avansului la adâncimi de găurit dinainte stabilite.
Maşina este prevăzută cu o instalaţie de răcire proprie, un sistem de ungere, iar
echipamentul electric permite racordarea maşinii la reţelele 380/220 [V] şi 50 Hz.
Cutia de viteze formează prin asamblare cu cutia de avansuri şi motorul electric (1) un
singur corp care constituie capul de găurit (2). Întreaga gamă de roţi dinţate şi roţi baladoare
asigură 12 trepte de turaţii cu raţia 1,41 după formula structurală: 22 x21x34. Motorul electric
este cuplat direct cu axul de intrare în cutia de viteze prin intermediul unui cuplaj elastic.
Mersul înainte şi înapoi se realizează direct cu axul de intrare în cutia de viteze prin
intermediul unui inversor de fază prevăzut în acest scop. Transmiterea turaţiilor se face prin
intermediul roţilor dinţate tratate termic şi rectificate, iar roţile baladoare glisează pe axe
canelate. Schimbarea turaţiilor se face cu ajutorul manetei (3).
Axele din cutia de viteze sunt prevăzute cu rulmenţi cu excepţia axului roţii intermediare
care este prevăzut cu lagăr de alunecare.
Ungerea cutiei de viteze este realizată cu ajutorul unei pompe de ungere (26) care este
acţionată de mecanismul de avansuri.
În Anexa 4 Fig.10, s-au făcut următoarele notaţii: 1 – electromotor; 2 – cap de găurit; 3 –
manetă pentru schimbarea turaţiilor; 4 – tabela cu regimuri de aşchiere; 5 – manetă pentru avans
manual sau mecanic; 6 – arbore principal; 7 – suportul mesei; 8 – coloană; 9 – placă de bază; 10
– montant; 11 – buton pornire; 12 – buton oprire; 13 – buton pornire sens invers; 14 – deplasare
cap de găurit; 15 – blocare cap de găurit; 16 – vizor nivel ulei; 17 – priză pompă; 18 – blocare
suport masă; 19 – deplasare suport masă; 20 – indicator de adâncime; 21 – schimbător avansuri;
22 – cuplaj limitator adâncime; 23 – comutator principal; 24 – comutator lumină; 25 – comutator

3
pompă; 26 – pompă; 27 – inversor la filetare; 28 – limitatoare.

4
 3.1.3 Masini de gaurit cu montant
Masinile de gaurit cu montant ( fig. 4 ) sunt destinate prelucrarii alezajelor cu diametre de
la 25 pana la 80 mm pe semifabricate de dimensiuni mijlocii si mari. Partile componente sunt in
general aceleasi ca la masinile de burghiat cu coloana (notatiile fiind aceleasi ), deosebindu-se de
acestea printr-o rigiditate mai mare, data de montantul 2 si prin posibilitatea de deplasare pe
ghidajele 9 ale montantului , a capului de burghiat 4, care contine cutia de avansuri, astfel incat
in papusa 3 se gaseste numai cutia de viteze.
In schema cinematica de principiu (fig. 5 ) lantul miscarii principale I este 1-2-CV-3-4,
avand ca elemente finale motorul electric si arborele principal al masinii, iar miscarea de avans
se realizeaza prin lantul 5-6-CA-7-8, elementele extreme fiind arborele principal si mecanismul
pinion-cremaliera. Legarea lantului de avansuri la arborele principal scoate in evidenta
dependenta miscarii de avans fata de miscarea principala , dependenta care exista la toate tipurile
de masini cu avans mecanic.
Deplasarile rapide pe verticala a arborelui principal, folosite de obicei pentru apropierea
sculei de piesa de prelucrat si indepartarea dupa prelucrarea acesteia se realizeaza printr-un lant
cinematic 6-11-12-9 care ocoleste cutia de avansuri.
Reglarea pozitiei capului de burghiat in functie de inaltimea piesei (miscarea III) se
executa manual cu mecanismul pinion-cremaliera 13-14.

FIG.4. Masinile de gaurit cu montant

Fig. 5 Schema cinematica a

masinii de gaurit cu montant

5
 3.2 MASINI DE GAURIT RADIALE

Masinile de gaurit radiale (fig. 6 ) se folosesc pentru prelucrarea alezajelor la piese de

dimensiuni mari si grele a caror manevrare este anevoioasa . Arborele principal al acestor masini
are posibilitatea sa se deplaseze in toate sensurile in plan orizontal, precum si pe directie
verticala, ceea ce permite prelucrarea oricaror alezaje de pe suprafata semifabricatului.
Acesta poate fi asezat direct pe placa
de baza sau pe masa masinii.
Masina de gaurit radiala se compune
dintr-o placa de baza 1 pe care este montata
coloana 2 ; bratul 3 prevazut cu ghidajele 4
pe care culiseaza capul de burghiat 5 este
solidar cu mansonul spintecat 6, ce se poate
deplasa pe verticala, fiind actionat de
motorul M2 si surubul 7.
Masina este prevazuta cu o masa 8
montata pe placa de baza ce serveste la
prinderea semifabricatului 9.
Arborele principal 10 primeste
miscare de la motorul M1 , prin intermediul
cutiei de viteze , ce se afla in interiorul
capului de burghiat impreuna cu cutia de
avans. Lantul cinematic al miscarii de avans
II se realizeaza de la lantul cinematic principal. Fig.6. Mașina de găurit radială.

In figura 7 este reprezentata schema cinematica de principiu a unei masini de burghiat

radiala la care se distinge : miscarea de rotatie I transmisa prin lantul cinematic 1-2-CV-3-4
avand ca elemente extreme motorul electric M1 si arborele principal ; miscarea de avans II
transmisa prin lantul cinematic 5-6-CA-7-8 avand ca elemente finale arborele principal si
mecanismul pinion-cremaliera z1-z2 ; miscarea III de potrivire realizata manual prin deplasarea
in lungul bratului a capului de burghiat, cu roata de mana R si mecanismul pinion-cremaliera z3-
z4 ; miscarea de reglare IV, prin deplasarea pe verticala a bratului prin lantul cinematic 9-10-11
cu elemente extreme, motorul electric Ms si surubul conducator-piulita Sc-p ; miscarea de
reglare V in plan orizontal prin rotirea manuala a traversei.

6
 Fig. 7 Schema cinematica de principiu a masinii de gaurit radiala.

3.3 MASINI DE GAURIT CU CAP REVOLVER

Masinile de gaurit cu cap revolver fac posibila executarea mai complexa a alezajelor, prin
fixarea in capul revolver a unui grup de scule(burghie, adancitoare, alezoare etc.). Aceste masini
se pot contrui si cu masa in coordonate, largind posibilitatile tehnologice, mai ales a celor cu
comanda numerica.
Caracteristic la aceste masini este capul revolver (fig. 8 ) prevazut cu mai multi arbori
principali (AP1, AP2...Apn) in care se fixeaza tot atatea scule. Miscarea principala de aschiere I
a arborilor principali se transmite de la un motor electric prin intermediul unei cutii de viteze CV
, a unei transmisii cardanice, la arborele 1, cuplajul K. Arborele 2, angrenajul AP1(pentru pozitia
reprezentata in figura). Aducerea altor scule in pozitie de lucru se realizeaza prin miscarea de
indexare II a capului revolver. Pentru aceasta, cuplajul K angreneaza cu z' ; in acelasi timp,
arborele 2 se decupleaza de arborele 1. Dupa terminarea miscarii de indexare, care consta in
aducerea in dreptul cuplajului a arborelui 2, 2' …. Cuplajul K se deplaseaza spre stanga si
cupleaza cu unul dintre acestia.
Miscarea de avans se obtine prin deplasarea pe ghidajele verticale ale batiului a saniei
portcap revolver.

Fig. 8 Cap revolver

7
 3.4 MASINI DE GAURIT IN COORDONATE
Masinile de gaurit in coordonate sunt destinate prelucrarii de precizie a alezajelor.
Caracteristica acestor masini este masa care are posibilitatea sa se deplaseze in plan orizontal pe
doua directii perpendiculare. Deplasarile mesei sunt realizate prin dispozitive cu suruburi
micrometrice, fapt ce ofera
posibilitatea stabilirii cu mare
precizie a coordonatelor
punctelor alezajelor ce urmeaza a
fi prelucrare.

Fig. 9 Schema cinematica

de principiu a unei masini de
burghiat si alezat in coordonate.

Din punct de vedere constructiv, masinile de burghiat in coordonate pot fi cu un

montant , in care arborele principal se deplaseaza numai pe verticala, iar masa de lucru pe doua
directii perpendiculare, si cu doi montanti (portal), la care arborele principal executa pe langa
avansul vertical si miscarea de potrivire in sens transversal , masa de lucru deplasandu-se
longitudinal.
Principalele parti componente, miscarile de lucru si cinematica unei masini de burghiat si
alezat in coordonate sunt reprezentate in figura 9.

Miscarea principala de aschiere se obtine prin lantul cinematic principal 1-2-CV-3-4

avand ca elemente extreme motorul electric M1 si arborele principal Ap. Miscarea de avans II
(executata de scula) este efectuata de lantul cinematic format din elementele 5-CA-pinionul 6 –
cremaliera 7. Miscarea longitudinala III se transmite de la motoul electric M2 la mecanismul
pinion 18-cremaliera 19 prin elementele 10-11-17.Miscarea de avans transversala IV are pe
traseul cinematic elementele 11-12-pinionul 13-cremaliera 14, iar miscarea de pozitionare
circulara V se obtine tot de la motorul electric M2, prin lantul cinematic 10-11-roata dintata 15-
coroana dintata 16.
Deplasarea pe verticala a capului de burghiat , in vederea reglarii acestuia, potrivit cu
inaltimea piesei de prelucrat, se realizeaza prin mecanismul pinion 8 – cremaliera 9, miscarea
fiind primita de la lantul mecanismului de avans vertical.

3.5 MASINI DE GAURIT SPECIALIZATE

8
 Din categoria acestora fac parte masinile pentru executat alezaje adanci, masini de
centruit etc.
Masinile din prima categorie prelucreaza alezaje a caror axa este dispusa de obicei
orizontal. Burghiul executa miscarea de avans longitudinal , iar semifabricatul miscarea
principala de aschiere.
Masinile de centruit se contruiesc in mod curent si pentru prelucrarea completa a
capetelor arborilor, astfel ca sa asigure o orientare si fixare precisa pentru prelucrarile ulterioare
ale suprafetei laterale.

4. INTRETINEREA MASINILOR DE GAURIT

Inainte de a incepe lucrul, dupa ce masina a fost curatata si unsa conform instructiunilor,
se va verifica functionarea la mers in gol si numai dupa aceea se va intra in regim normal de
lucru. Masinile de burghiat la care ungerea este asigurata printr-un sistem de ungere vor fi lasate
sa mearga in gol circa 5 min pentru ca uleiul sa atinga temperatura la care ungerea se face in cele
mai bune conditii.
De asemenea, se va verifica existenta lichidului de racire si a nivelului de ulei din
instalatia de ungere, astfel ca acesta sa fei in limitele admise.
La parasirea locului de munca sau in cazul intreruperii lucrului pentru inlocuirea sculei
sau a schimbarii piesei, se va opri motorul electric. Pentru ca masa masinii sa nu fie deteriorata ,
pe ea nu se vor depozita scule sau piese. Se va evita aglomerarea aschiilor pe masa, care vor fi
inlaturate la oprirea masinii.
Se va verifica jocul din lagarele arborelui principal si intretinerea corecta a curelei de
transmisie de la motor la roata de antrenare a arborelui principal.
La masinile de burghiat in coordonate se va acorda atentie sistemului de citire(optic sau
mecanic), astfel ca in acesta sa nu intre impuritati ce ar putea dauna asupra valorilor marimilor
reale ale deplasarilor. Pentru o functionare optima a masinilor de burghiat in coordonate, este
necesara asigurarea permanenta a conditiilor de microclimat (in special temperatura de 20°C ,
umiditate etc.)
Intretinerea instalatiilor electrice se va face numai de catre personal cu calificare
corespunzatoare.

MASURI DE SANATATE ȘI SECURITATE IN MUNCA LA MASINILE DE

GAURIT

Pentru evitarea accidentelor la masinile de burghiat , trebuie ca muncitorul care

deserveste masina sa cunoasca bine constructia si modul de functionare ale ei si ale accesoriilor
cu care va lucra .
Nu vor fi folosite scule deteriorate (cu lovituri, zgarieturi) sau neascutite, in conformitate
cu indicatiile din procesul tehnologic.

9
 Inainte de fixarea sculelor in alezajul conic al arborelui principal sau in mandrine ,
acestea vor fi bine curatate.
In vederea prelucrarii, prinderea semifabricatelor se va face in menghine, cu bride sau in
capete sau platouri divizoare. Nu se admite ca in timpul prelucrarii piesa sa fie tinuta direct in
mana si nici franarea arborelui principal sau indepartarea aschiilor de pe masa masinii cu ajutorul
mainilor.
La aparitia vibratiilor, masina trebuie oprita pentru a se lua masurile necesare pentru
inlaturarea lor.

10