CAPITOLUL IV

 METODE ŞI PROCEDEE TEHNOLOGICE

DE PRELUCRARE MECANICĂ LA RECE
 
Metodele şi procedeele de prelucrare mecanică la
rece se pot clasifica astfel:
- Metode şi procedee de prelucrare prin aşchiere;
- Metode şi procedee de prelucrare a materialelor prin
tăiere şi deformare la rece;
- Metode şi procedee de finisare a suprafeţelor.
 4.1. Metode și procedee de prelucrare prin așchiere

Prelucrarea prin aşchiere presupune îndepărtarea de

pe suprafaţa semifabricatului, sub formă de aşchii, a
adaosului de material [13].
Desprinderea aşchiei de pe semifabricat presupune
o mişcare relativă între sculă şi piesă.
Mişcarea necesară detaşării aşchiilor se numeşte
mişcare principală, iar mişcarea care asigură eliberarea
continuă de aşchii se numeşte mişcare de avans.
 Mașinile unelte de prelucrare prin așchiere sunt, formate din:
- Batiu, partea fixă care susţine toate elementele maşinii;
- Una sau mai multe coloane pe care sunt ghidate săniile, care
au rolul de a realiza mişcările necesare prelucrărilor, fiind dotate cu
dispozitive pentru prinderea sculelor;
- Mese, care au rolul de a susţine piesele direct sau prin
intermediul dispozitivelor;
-Motorul de acţionare, care poate fi electric, hidraulic sau
pneumatic;
-Cutia de viteze, care are rolul de a asigura diferitele trepte de viteză
pentru prelucrare;
- Cutia de avansuri, care reglează viteza mişcării de avans.
 4.1.1. Strunjirea
Strunjirea este operația de prelucrare prin așchiere a suprafeței exterioare
sau interioare a pieselor, se realizeaza cu ajutorul cuțitelor.
 Strunjirea este considerată o prelucrare de degroşare
şi semifinisare şi se pretează la execuţia pieselor de
dimensiuni mici (de mecanică fină) până la cele de
dimensiuni foarte mari (de mecanică grea).
Piesa de prelucrat execută o mișcare de rotație
(mișcarea principală de așchiere), iar scula (cuțitul)
execută o mișcare de avans. Strunjirea se poate realiza
într-una sau mai multe treceri, în decursul cărora se
realizează degroșarea, semifinisarea, finisarea.
Figura 4.4. a-strunjire transversală, (frontală); b-strunjire longitudinală;
c-strunjire la diferite diametre; d-filetare şi teşirea muchiilor.
Figura 4.5. Operații de strunjire [13]
Figura 4.6.a. Operații de strunjire [13]
 Strungul este maşina unealtă pe care se desfăşoară procesul
tehnologic de prelucrare prin aşchiere a semifabricatelor. Acesta
realizează mişcarea principală de rotaţie iar aşchierea se
realizează cu ajutorul cuţitelor de strung ele asigură mişcările de
avans.
Cele două mişcări sunt simultane, rezultanta lor, numită
mişcare de aşchiere, generează suprafeţe de rotaţie (cilindrice,
conice, profilate etc.) sau plane, în funcţie de direcţia mişcării
de avans faţă de axa de rotaţie a semifabricatului, cât şi de
forma părţii active a cuţitului.
Figura 4.9. Strungul: 1- Batiu; 2 - Suport motor; 3 - Tavă; 4 - Bare de conducere; 5 - Suport bare; 6 -
Instalaţia de răcire; 7 - Păpuşa fixă; 8 - Cutia de avansuri şi filete; 9 - Roţi de schimb; 10 - Sǎnii;
11 – Cărucior; 12 - Păpuşa mobilă [13]
 4.1.2. Frezarea
Frezarea este procedeul de prelucrare prin așchiere a
suprafețelor plane, cilindrice sau profilate, cu ajutorul unor scule
cu mai multe tăișuri, numite freze, mașinile unelte fiind denumite
mașini de frezat.
Scula (freza) execută o mișcare de rotație (mișcarea principală
de așchiere), iar piesa de prelucrat execută o mișcare de avans
(Figura 4.10.).
Figura 4.10. Frezarea
 Frezele se clasifică după forma suprafețelor, astfel:
 freze cu dinți drepți;
 freze cu dinți înclinați;
 freze tip disc;
 freze tip deget;
 freze cilindrico-frontale;
 freze profilate.
 Structura cinematică a maşinii de frezat conţine mai
multe axe cinematice, care contribuie la realizarea
funcţiilor tehnologice de prelucrare. Fiecare axă
cinematică generează o mişcare elementară, care poate fi
o mişcare operativă:
- principală;
- de avans;
- auxiliară (de reglare).
Figura 4.11. Schema cinematică a mașinii de frezat [13]
Constructiv, maşina prezintă următoarele subansamble:
- batiu (placa de bază şi montant);
- sania de avans pe axa X,Y şi Z;
- traversa;
- arborele principal (cu sistemul de fixare a sculei).
Pentru realizarea mişcărilor necesare prelucrării, freza are în
componenţă următoarele axe cinematice:
- principal (motor -1-2-arbore principal);
- de avans (motor avans-cutie avans/şurub X; şurub Y; şurub Z)
Figura 4.12. Tipuri de freze [13]
Figura 4.13.a. Mașini de
frezat [37], [38]
Figura 4.13.a. Mașini de frezat [37], [38]
Figura 4.13.b Mașini de frezat [37], [38]
Figura 4.14. Părţile componente ale
maşinii de frezat [13]
 Maşini de frezat cu CNC
Principiul de funcţionare al maşinii de frezat cu comandă
numerică este acelaşi cu al unei maşini de frezat clasice, scula
(freza, broşa - în limbaj CNC) executând mişcarea principală de
rotaţie, în timp ce mişcarea de avans este executată de piesa de
prelucrat (dispozitivul de fixare al acesteia).
Diferenţa dintre o maşină convenţională şi una cu CNC:
- programarea comenzilor se realizează prin interfaţa unui
calculator, folosind un cod numeric convenţional ce comandă
aceleaşi lanţuri cinematice;
 - alimentarea cu scule se realizează cu ajutorul unor
lanţuri de scule (magazii cu unul sau două lanţuri de
scule) acţionate hidraulic;
- deplasările sculei şi ale piesei de prelucrat după cele
trei axe sunt acţionate de câte un motor electric pentru
fiecare dintre axe;
- axul principal este fixat în lagăre hidrostatice, care
asigură o precizie ridicată şi o bună stabilitate la vibraţii;
 - mecanismul de avans al maşinii cuprinde transmisii cu bile
cu recirculaţie (şurub cu bile cu profilul în arc de cerc sau sub
formă de boltă gotică);
- poziţionarea pe axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă
magnetică;
- răcirea se realizează atât la exteriorul, cât şi în interiorul
broşei.
Capul revolver are posibilitatea de a realiza atât mişcare de
rotaţie, cât şi de translaţie, şi este prevăzut cu 16-18 locaşuri în
care se poziţionează sculele. Fiecare sculă se poziţionează cu un
greifer care ia scula, urmând o strângere, o decuplare şi o repunere
în poziţie.
 4.1.3. Găurirea

Găurirea este procedeul de prelucrare prin așchiere

realizat pe mașini unelte denumite mașini de găurit, care se
aplică pieselor pentru obținerea unui alezaj în vederea
asamblării prin intermediul șuruburilor, știfturilor, niturilor
sau pentru alte scopuri.
Găurile se realizează cu ajutorul sculelor numite burghie,
care execută o mișcare de rotație (mișcarea principală de
așchiere), combinată cu o mișcare de translație ce constituie
mișcarea de avans.
 Mașinile de găurit sunt fixe sau portabile, acționarea
fiind de regulă manuală, electrică sau pneumatică.
Mașinile de găurit cele mai întâlnite în industrie
sunt cele fixe de tip vertical.
Maşinile de găurit sunt maşinile-unelte pe care se
execută operaţiile tehnologice de găurire, lărgire,
alezare, lamare, filetare şi găurire fină.
1. Electromotor;
2. Manete de comutare a turaţiilor arborelui
principal;
3. Bloc pupitru electric de comandă;
4. Roata de mână pentru deplasarea capului
de găurire;
5. Maneta-braţ pentru avansul arborelui
principal;
6. Maneta de cuplare/decuplare a sculei;
7. Pinola arborelui principal;
8. Instalaţia de răcire a sculei;
9. Masa de lucru ataşabilă;
10. Maneta de schimbare a regimului de lucru;
11. Maneta de strângere a consolei pe coloană;
12. Pompa electrică pentru instalaţia de răcire;
13. Placa de bază (batiu);
14. Maneta de selectare a vitezei de avans;
15. Coloana;
16. Cap de găurire;
17. Braţ consolă;
18. Maneta de strângere a consolei pe coloană;
19. Pompa electrică pentru instalaţia de răcire;
20. Placa de bază (batiu);
21. Maneta de selectare a vitezei de avans;
22. Coloana;
23. Cap de găurire;
24. Braţ consolă
Figura 4.19. Mașini de găurit [37]
Figura 4.19. Mașini de găurit [37]