II.

CONSIDERAȚII GENERALE

Orice produs complex se compune din mai multe subansambluri (sau module) care la
rândul lor sunt alcătuite din mai multe piese componente (sau repere), fiecaredintre aceste
elemente îndeplinind o funcţie bine precizată şi având cerinţe specifice. Conceperea ansamblului
cât şi a elementelor componente este realizată de inginerul proiectant , în domeniul de specialitate
respectiv (autovehicule, maşini –agricole, maşini –unelte, aviaţie, etc.), care elaborează un
proiect tehnic având la bază o documentaţie tehnică alcătuită dindesenul de ansamblu, desenele
subansamblurilor componente, desenele de execuţie ale reperelor şi un memoriu justificativ
Desenele de execuţie ale reperelor conţin o serie de informaţii privind forma şi
dimensiunile
piesei, precizia de execuţie, rugozitatea suprafeţelor, materialele utilizate, tratamentele termice
necesare, etc., stabilite de proiectant în scopul realizăriicerinţelor funcţionale impuse piesei
respective în cadrul ansamblului.
Pentru elaborarea unui proiect realist, (care să poată fi realizat practic) inginerul
proiectant trebuie să posede pe lângă cunoştinţele de specialitate şi o serie de cunoştinţe din
diferite altedomenii, printre care şi cel al tehnologiilor şi utilajelor de fabricaţie.
Masini unelte – masini de lucru avand rolul de a modifica forma si dimensiunile unor
corpuri, in anumite conditii de productivitate, precizie dimensionala si calitate a suprafetei.
Masini unelte tipice – au un procedeu de prelucrare tipic (caracteristic).
Masini unelte agregate – utilizeaza mai multe scule care prelucreaza simultan, fiind construite din
parti normalizate sau unificate.
Centre de prelucrare – masini unelte multioperationale, caracterizate prin posibilitatea de
a schimba automat mai multe scule si de a utiliza mai multe procedee de prelucrare, toate fiind
caracteristice.
Linie tehnologica automata – mai multe MU, agregate si centre de prelucrare, cu
asigurarea automatizarii tuturor operatiilor de prelucrare, control si transport.

1
CLASIFICAREA MAȘINILOR-UNELTE
1.DUPA GRADUL DE SPECIALIZARE

Masini unelte universale Cu destinatie larga, pe care se pot executa cateva procedee pe
langa cel tipic, pentru o gama larga de piese, in productii individuale sau de serie mica
Masini unelte specializate Pe care se prelucreaza un anumit tip de piese cu un procedeu de
baza sau tipic (masini de danturat cu freza-melc, de rectificat cu arbori canelati, etc), fiind
destinate productiei de serie
Masini unelte speciale Destinate prelucrarii unei piese de o anumita forma si cu anumite
dimensiuni, utilizate in fabricatia de serie mare si de masa (inclusiv cele agregate)

2.DUPA PRECIZIA DE PRELUCRARE

Masini unelte de precizie normala
Masini unelte de precizie ridicata
Masini unelte foarte precise sau etalon

3.DUPA MARIME
Masini unelte mici
Masini unelte mijlocii
Masini unelte mari

4.DUPA PROCEDEUL DE PRELUCRARE

Masini unelte conventionale -Utilizeaza procedee de prelucrare conventionala
Masini unelte neconventionale- Utilizeaza procedee de prelucrare neconventionala
TEHNOLOGII NECONVENTIONALE sunt procedee de prelucrare complementare celor
conventionale avand un grad avansat de automatizare si indicatori tehnologici superiori.

5.PRELUCRARI PRIN ASCHIERE

1.Strunjire
2.Gaurire si alezare

2
 3.Frezarea (prelucrarea suprafetelor plane, profilate riglate, curbe in plan sau in spatiu, utilizand
scule cu mai multe muchii aschietoare)
4.Rabotarea (procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor pe directie longitudinala sau
transversala printr-o miscare principala rectilinie-alternativa si o miscare de avans intermitent)
 5.Mortezarea

III. MASINI UNELTE SI SDV-URI UTILIZATE IN PROCESELE DE

PRELUCRARE PRIN ASCHIERE

1. Notiuni de baza

In constructia de masini, aparate electrice si echipamente electrice intra piese, organe de masini,
construite din materiale metalice care necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice
diverse.
Prelucrarile prin aschiere cuprind strunjirea, gaurirea, filetarea, rabotarea, mortezarea, brosarea,
rectificarea.

Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata

semifabricatului a adaosului de material sub forma de aschii. Desprinderea aschiei de pe semifabricat
presupune o miscare relativa intre scula si piesa. Miscarea necesara detasarii aschiilor se numeste
miscarea principala iar mișcarea care asigura eliberarea de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin aschiere sunt: adancimea de
aschiere, avansul, viteza de aschiere, turatia.
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau interioare, a
pieselor ce reprezinta in general, corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe masini unelte din grupa
strungurilor.

3
 Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie, iar scula(cutitul) executa miscare de avans.
Strunjirea se poate realiza in una sau mai multe treceri, in decursul carora se realizeaza degrosarea,
semifinisarea, finisarea.
Formele cutitelor de strung corespund operației pe care trebuie sa o realizaze; fixarea cutitelor se
realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare, piesa se prinde in diferite dispozitive: universal
cu trei bancuri, varfuri, inima de antrenare etc.
Strungurile utilizate pot fi de diverse tipuri, pornind de la strungul normal pana la strunguri cu
comanda cu program ( strunguri carusel, strunguri revolver, strungul frontal, strunguri de copiat,
strunguri automate si semiautomate).
Caracteristicile principale care definesc marimea strungului si posibiltatile de utilizare ale
acestuia sunt: diametrul maxim de strunjire deasupra patului, distanta maxima intre varfuri si diametrul
maxim de strunjire deasupra caruciorului.
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere, a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate
cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze, pe masini de frezat.Miscarea principala este
realizata de scula, iar miscarea de avans este executata de piesa.
Frezele se clasifica in freze cu coada si freze cu alezaj (STAS577/1-78).
Acestea la randul lor pot fi freze cilindro-frontale, unghiulare, cilindrice, conice, pentru filetat etc. De
asemenea frezele pot fi clasificate dupa dantura dintilor (elicoidala, in zigzag), dupa forma dintilor
(triunghiular, rotund, trapezoidal), pasul danturii ( egal, inegal) etc.
Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane. Miscarea principala de
avans este o miscare de translatie si poate fi executata fie de scula ( la șeping) fie de piesa. Aceasta
miscare este rectilinie- alternativa si este formata din 2 curse: cursa activa in care cutitul executa
prelucrarea materialului si o cursa in gol in care cutitul revine la pozitia initiala.
Cutitele de strung, raboteza si morteza cu care se prelucreaza prin aschiere diferite suprafete sunt
standardizate ( STAS 350-82 – Cutite de strung raboteza si morteza); ele se compun din doua parti
principale: partea aschietoare si coada.

4
Aceste cutite se clasifica dupa sens, in cutit de dreapta si cutit de stanga, dupa forma canalului si
pozitia lui in raport cu corpul, cutitele se clasifica in cutite drepte, inconvoiate, cotite, ingustate.
Gaurirea este procedeul de prelucrare prin aschiere care se aplica pieselor pentru obtinerea unui
alezaj in vederea asamblarii prin intermediul suruburilor, stifturilor, niturilor sau pentru alte scopuri.

Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice cu ajutorul
unor pietre de polizor. Pietrele de polizor sunt corpuri abrazive rigide, fixate pe masini numite
polizoare, care le imprima o miscare de rotatie.

Polizarea se aplica diferitelor piese si consta in curatirea de bavuri si impuritati a suprafetelor si

muchiilor semifabricatelor, prelucrari de degrosare si ajstare a pieselor sudate, ascutirea pieselor
taietoare s.a.

2. Date nominale la o masina unealta

In principiu orice masina-unealta de prelucrare prin aschiere este formata din:

5
 - o parte fixa, care sustine toate elementele masinii, numita batiu;
- una sau mai multe coloane, pe care sunt ghidate saniile, care au rolul de a realiza
miscarile necesare prelucrarilor; acestea sunt dotate cu dispozitive pentru prinderea
sculelor;
- mese, care au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul dispozitivelor;
- motorul de actionare, care poate fi electric, hidraulic sau pneumatic;
- cutia de viteze, care are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza pentru prelucrare;
- cutia de avansuri, care regleaza viteza miscarii de avans.
Pe patul strungului, este montata papusa fixa in care se gasesc mecanismele cutiei de viteze
pentru reglarea turatiei a arborelui principal cu dispozitivul de prindere a piesei si papusa mobila,
pentru sprijinirea celui de al doilea capat la strunjirea pieselor lungi. Intre papusa fixa si papusa mobila
se deplaseaza caruciorul pe ghidajele longitudinale ale patului.
Caruciorul se compune din sania principala, prin intermediul careia se deplaseaza in directia
longitudinala, sania transversala cu posibilitatea de deplasare transversala, miscarea pe ghidajul saniei
principale si sania portcutit cu posibilitatea de rotire si deplasare manuala, longitudinal sau inclinat cu
un anumit unghi fata de axa strungului.
Masina de rabotat transversal avand componente: scula, cap port scula, berbec, piesa de prelucrat,
traversa, batiu, masa.
Cutitele pentru strung, raboteaza si morteza cu care se prelucreaza prin aschiere diferite suprafete
sunt standardizate; ele se compun din doua parti principale: partea aschietoare si coada.
Elementele componente ale unei masini de gaurit: placa de baza, coloana, masa, carcasa, motor
electric, arbore principal, surub, maneta de fixare.

Strung cu si fara surub conducator

6
Tip Strung cu si fara surub conducator Mascot 1600
Marca Colchester
An fabricatie 1978
Comanda Conventional
Orificiul arborelui principal 76 mm
Diametrul strunjire deasupra S-267mm // P-440mm
Lungime de strunjire 1000 mm
Inaltimea varfurilor 220 mm
Domeniu de turatie 20-1600 U/min
Avansuri-longitudinal 0,06-1 mmN
Avansuri-plan 0,03-0,5 mmN
Avansuri-ax papusa mobila 230 mm
Necesar total de putere 9,4 kW
Greutatea masinii 2,3 t

3. Caracteristici ale SDV-urilor

7
 Scule , dispozitive si verificatoare (SDV-uri)
Conform STAS 2214-86 “Freze disc detalonate pentru canale”
Prezentul standard stabileste dimensiunile frezelor disc detalonate, de tip N, M si D,
pentru canale. Standardul se aplica frezelor executate dupa intrarea in vigour a prezentrului
standard.
Notarea unei freze disc detalonate pentru canale, cuprinde: denumirea prescurtata (freza),
diametrul nominal x latimea , tipul frezei (numai pentru frezele tip M si D), STAS 2214-86 si,
separat printr-o linie oblica, marca otelului rapid.
Conform STAS 350-82 “Cutite de strung, raboteza si morteza”
Prezentul standard stabileste tehnologia referitoare la elementele constructive si geometria
partii aschietoare a cutitelor de strung, raboteza si morteza,folosite in constructiilor de masini.
Cutitele de strung, raboteza si morteza prelucreaza prin aschiere dintre diferite suprafete
so se compun din doua parti principale: partea aschietoare, coada.
Clasificare:
Dupa sens, cutitele de strung, raboteza si morteza se clasifica in:
- cutit pe dreapta
- cutit de stanga
Pentru a defini sensul unui cutit, se presupune ca acest cutit este asezat cu partea de fixare
pe o suprafata verticala, fata de degajare fiind spre observator si in jos. In aceste conditii, cutitul
este pe dreapta, daca taisul principal este indreptat spre dreapta observatorului, in caz contrar,
cutitul este pe stanga.
Dupa forma capului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele de strung, raboteza, si morteza
se clasifica in:
- cutite drepte (pe stanga sau pe dreapta) la care axa de simetrie a corpului este dreapta,
atat in plan cat si vedere laterala
- cutite incovoiate (pe stanga sau pe dreapta), la care axa de simetrie a corpului cutitului
este incovoiata in plan
- cutite cotite (inainte sau inapoi) la care axa de simetrie a corpului cutitului este cotita in
vedere laterala
- cutite ingustate (pe stanga, simetrice, sau pe dreapta) la care capul este mai ingust decat
corpul; aceste cutite pot fi incovoiate sau cotite
4. Instrumente de masura

8
Instrumentele de masura folosite:

- Echere metalice; ---------->

- Rigle;

- Subler; ---------->

- Raportoare;

- Micrometre; ---------->

- Lera;-------------------------------------------------------->

- Ruleta;

- Boloboc; ------------->

- Echere gradate;

- Compas.

In concluzie, masinile unelte si SDV-urile utilizate in procesul de prelucrare prin aschiere,

au o constructie solida si complexa, ajutorul lor observandu-se in constructia de masini,
aparate electrice si echipamente electrice intra piese, organe de masini, construite din
materiale metalice care necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice diverse.
Caracteristic oricarui procedeu tehnologic de prelucrare este grupul piesa-scula, care
interactioneaza in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii de procese tehnologice si
anume:

9
-cu interactiune punctiforma scula-piesa(strunguri, freze etc.)
-cu interactiune liniara scula-piesa(masini de stantat, taiat)
-cu interactiune de suprafata scula-piesa(ambutisari, prelucrari erosive)
-cu interactiune de volum(turnari, presare in matrite)

IV. NORME SSM SI PSI LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN

ASCHIERE

Normele specifice de MUNCII) SSM SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

(PROTECTIA sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimal
obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de
secur muncii. itate a Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici
de raspundere pentru prevenirea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii
adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective. Normel e specifice de
securitate a muncii fac parte dintrun sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii
si securitatii in munca, sistem compus din:Norme generale de protectie a muncii care cuprind
prevederi de securitate a muncii si de igiena amuncii, general valabile pentru orice activitate;
Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii specifice
unor anumite activitati sau grupe de activitati detaliind prin aceasta prevederile normelor
generale de prot ectie a muncii. Prevederile tuturor acestor norme specifice de securitate a
muncii se aplica cumulativ si cu valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau
proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza. Structura sist emului
national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor normative
cu riscuri comune uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de
securitate a muncii, pentru activitatile caracterizate prin peric ole comune. Structura fiecarei
norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de
securitate a muncii, utilizata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform
acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex, structurat, compus din
urmatoarele elemente care interactioneaza.Executantul: omul implicat nemijlocit In
executarea unei sarcini de munca;Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate
10
 prin intermediul mijloacelo productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea
scopului procesului de munca; r de Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca
(instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii pri
me, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;Mediul de munca: ansamblul
conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care, unul sau mai multi executanti isi
realizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de securitate a muncii, in cadrul
Normelor specifice de securitate, vizand global desfasurarea uneia sau a mai multor activitati
in conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a
securitatii muncii, la nivelul fiecarui eleme nt al sistemului executant sarcina de munca
mijloace de productie mediu de munca. Prevederile sistemului national de reglementari in
domeniul securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la
sanatatea si securi tatea in munca, baza pentru:------ activitatea de conceptie a echipamentelor
tehnice si a tehnologiilor; autorizarea functionarii persoanelor juridice; instruirea salariatilor
cu privire la securitatea muncii; cercetarea accidentelor de munca si stabilir ea cauzelor si a
responsabilitatilor; controlul realizarii masurilor de securitate a muncii; fundamentarea
politicii generale si a programului de masuri de protectie a muncii adaptate la nivelul
persoanelor juridice.

1. PREVEDERI GENERALE

Continut.Scop

Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere
cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii
de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau
electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru
preluari manuale.

(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor

periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element
component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare

11
Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de
preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale
de Securitate a Muncii.

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin
aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor

Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este
necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national
sau proceselor de munca.

2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

2.1 Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere

Realizarea sarcinii de munca

Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti
special pentru acest scop.

(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in
functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce
conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si
exploatarii corecte a utilajului.

Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara
( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de
securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia
lucrului dupa piese model.

Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.

Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile,

sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat
adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la
12
caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu
mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

Deservirea masinilor-unelte

Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de

comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de
protectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar,

precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini
sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula
indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu
este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii
masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta
transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-
unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;

13
b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se
va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de
cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si
sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate
defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care
preia masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor,

periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea
aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari
tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este
stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel
putin o data pe pe schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor
impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele
prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se
petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile
( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat
la curatare masinii.

14
 3.PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCTIE
UTILIZATE LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

3.1. Cladiri si alte constructii

Conditii de amplasare

Art. 177. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv incaperile
auxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor amplasa si amenaja in asa fel incat
sa fie respectate prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii precum si Normele
Generale de Paza si Stingerea Incendiilor.

Art. 178. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor care se gasesc impreuna
cu alte ateliere diferite in aceeasi hala, vor trebui sa indeplineasca conditiile de amplasare a
atelierelor pentru care prescriptiile sunt cele mai restrictive.

Art. 179. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere amplasate in aceeasi hala cu procese
tehnologice care genereaza noxe dispersate in toata hala, vor fi separate prin compartimentare.

Cai de circulatie

Art. 180. - Latimea cailor de circulatie din hale se va stabili conform prevederilor Normelor
Generale de Securitatea Muncii.

Art. 181. - In cazul cailor de circulatie din hale in care se gasesc linii de cale ferata, sinele nu
trebuie sa depaseasca nivelul drumului carosabil.

Pardoseli

Art. 182. - Pardoselile vor indeplini conditiile prevazute in Normele Generale de Securitate a
Muncii.

Acces in ateliere sau hale

Art. 183. - (1) Accesul in atelierele sau halele de prelucrari prin aschiere a metalelor se face prin
usi cu dimensiuni corespunzatoare gabaritului mijloacelor de transport, pieselor, produselor si
utilajelor care trebuie sa fie introduse sau scoase din hala.

(2) Usile trebuie sa previna patrunderea si formarea curentilor de aer rece.

Distante minime de amplasare

15
Distante minime de amplasare a masinilor-unelte si utilajelor de prelucrare prin aschiere fata de
elementele inconjuratoare:

NOTA: *) Susceptibile de micsorari cu respectarea conditiilor functionale. Daca spatiul respectiv

serveste pentru deservirea si intretinerea masinilor si utilajelor, el nu va fi mai mic de 400 mm.

Factori care influenteaza amplasarea utilajelor

Art. 185. - In cazul deservirii simultane a mai multor masini, utilaje sau instalatii de catre o
singura persoana, amplasarea acestora trebuie sa asigure posibilitatea de urmarire a functionarii,
in conditiile impuse de procesul tehnologic, fara pericole de accidentare.

Art. 186. - Amplasarea si montarea masinilor-unelte si utilajelor se va face cu respectarea

prevederilor Normelor Generale de Securitate a Muncii si prevederilor din standardele de stat in
vigoare.

Art. 187. - La amplasarea masinulor-unelte, utilajelor inclusiv a agregatelor independente care le

compun, precum si a dotarilor locului de munca, se va tine seama de urmatorii factori, in sensul
asigurarii unui effort minim din partea executantului si securitatii acestuia:

a) caracterul productiei si fluxul tehnologic:

- marimea seriei de fabricatie, marimea loturilor;

- forma, marimea si greutatea pieselor care se prelucreaza;

- modul de alimentare cu semifabricate si evacuare a produselor finite;

- gradul de mecanizare si automatizare;

- modul de actionare al lucratorului asupra utilajului, frecventa si amplitudinea miscarilor

efectuate de lucrator;

- modul de organizare si dotare al locului de munca;

- numarul de utilaje la care lucreaza acelasi lucrator;

- frecventa si complexitatea operatiilor de reglare a utilajelor si sculelor;

- frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a utilajelor pe locul de functionare.

b) Complexitatea si particularitatile constructive si functionale ale utilajelor:

16
- spatii necesare deplasarii organelor mobile ale utilajelor,in timpul functionarii acestuia;

- existenta unor agregate auxiliare ale utilajului amplasate in afara gabaritului masinii propriu-
zise ca: rezervoare si agregate de filtrare a lichidelor de racire, rezervoare si grupuri ale
sistemului hidraulic de actionare etc.;

- spatii necesare deschiderii capacelor, usilor;

- spatii necesare demontarii anumitor parti ale utilajelor, in cursul operatiilor de revizie si
reparatie;

- spatii de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat necesare montarii, demontarii si
intretinerii utilajului;

- existenta unor constructii speciale aferente utilajului (fundatii, canale).

c) Particularitatile constructive ale cladirilor:

- marimea si adancimea fundatiilor stalpilor halei;

- existenta subsolurilor sau a unor niveluri inferioare si conditii impuse de structura de rezistenta
respectiva;

- existenta unor canale pentru retele energetice la care este racordat utilajul sau pentru
transportarea de deseuri.

Art. 188. - La amplasarea masinilor de debitat se va tine seama de lungimea maxima a

materialelor care trebuie debitate, respectiv a pieselor debitate.

3.2. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte, masinilor de debitat si ale echipamentului

auxiliar

3.2.1. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte si ale masinilor de dedebitat

Art. 189. - La conceperea masinilor-unelte se vor respecta prevederile Normelor Generale de

Securitate a Muncii privind echipamentele tehnice.

17
V. BIBLIOGRAFIE

https://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-1

https://ro.scribd.com/document/368894196/L-03

https://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/MASINI-UNELETE-SI-SDVURI-
UTILI79.php

https://www.academia.edu/13170852/01_prelucrari_aschiere

18