Întrebări autoevaluare

1. Ce este produsul tehnic?

Are o proveniență și/sau destinație tehnică fiind conceput și realizat prin
manufactură sau în cadrul unui proces industrial, de către om, mașină sau binomul
ommașină. Este caracterizat prin mai multe laturi: rolul funcțional, materialul din
care este realizat, formă, dimensiune, estetică etc. În funcție de dimensiune, produsul
poate fi macroprodus, cu dimensiuni în milimetri, microprodus, cu dimensiuni în
microni (10-3 mm) sau nano produs, cu dimensiuni în nanometri (10-6 mm).

2. Care sunt principalele etape în cadrul fluxului general a unui proces

de producție industrială (în ordinea parcurgerii acestui proces)?
*Piata de desfacere
*specificatii produs
*concept proiect
*detaliu proiect
*fabricatie
*vanzare
o obiectivul fabricației: ce se fabrică? o agentul de lucru: cine fabrică? o metoda de lucru:
cum se fabrică? o spațiul de lucru: unde se fabrică? o timpul de lucru: când se fabrică
3. Ce este procesul tehnologic?
*parte a procesului de fabricație care cuprinde totalitatea operațiilor în decursul cărora
materiile prime, materialele semifabricate, piesele, ansamblurile etc se transformă în
produse finite prin modificarea dimensiunilor, aspectului, forme, stării sau poziției lor
relative”.
*totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice, tratamente termice,
impregnări, montaje etc. și prin care materiile prime sau semifabricatele etc. sunt
transformate în produse finite."
4. Ce este operația tehnologică de fabricație?
Operația tehnologică de fabricație este activitatea ordonată și limitată în timp, parte
constitutivă a procesului tehnologic de lucru, efectuată fără întrerupere de către fie un
operator (muncitor) sau o echipă de lucru, de operatori, la un singur loc de muncă, de către
o mașină de lucru sau de binomul operator-mașină de lucru, asupra unor corpuri, a unuia
sau sau mai multe materiale supuse lucrării, în scopul modificării formelor, dimensiunilor
sau proprietăților fizice-chimice ale acestora, pentru obținerii unui corp sau sistem tehnic
conform documentației tehnice și tehnologice de fabricație. În cadrul procesului tehnologic
de fabricație predomină operațiilor de lucru fizic sub forma de operații manuale și respectiv
mecanizate care pot fi clasificate în: operații preliminare, intermediare și finale; operații
principale și secundare ; oprații de prelucrare, de asamblare, de încercare etc.
5. Ce este procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin așchiere?
Procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin așchiere a suprafeței unui semifabricat
constă în generarea de suprafețe prelucrate, cu ajutorul unor mașini-unelte și scule
așchietoare adecvate prelucrării, în timp ce între suprafața de prelucrat și tăișul sculei
așchietoare există o mișcare relativă impusă, numită mișcare de așchiere
6. Prin ce modalitate geometrică este generată pe mașina-unealtă o suprafață
geometrică S?
Deplasând în spațiu un punct al unei curbe sau al unui corp, după o anumită lege de
mișcare.
7. Cum se numește curba care deplasându-se în spațiu după o anumită lege
generează o suprafață geometrică S?
Curba care se deplasează și generează o suprafață geometrică S, se numește generatoare G
8. A cărei parte componentă este faza tehnologică de prelucrare prin așchiere
Faza este o parte a operației de prelucrare, care se realizeaza la o singură așezare și fixare a
piesei de prelucrat pe utilajul de prelucrat. în cadrul unei singure asezări și fixări se pot
prelucra o anumită suprafață sau mai multe suprafețe folosind o sculă sau mai multe scule
cu același regim de lucru (regim de așchiere) reglat la începutul prelucrării.
9. ?A cărei parte componentă este trecerea tehnologică de prelucrare prin
așchiere?
Trecerea este o parte a fazei de prelucrare realizată în timpul unei deplasări a sculei sau
sculelor de prelucrat în sensul direcției generării suprafeței prelucrate. In timpul trecerii se
menține constantă poziția reciprocă dintre scula prelucrătoare și suprafața de prelucrat cât și
regimul de lucru. În timpul unei treceri se îndepărtează o singură cantitate de material (sub
formă de așchii) de pe suprafața de prelucrat a semifabricatului.
10. În ordinea crescătoare a durității, care sunt materialele din construcția tăișului
așchietor a sculei?
La realizarea tăișului așchietor se folosesc (în ordinea crescătoare a durității și
descrescătoare a tenacității) următoarele materiale: oţeluri carbon pentru scule; oţeluri aliate
pentru scule; oțeluri rapide pentru scule ,carburi metalice sintetizate; materiale abrazive;
materiale abrazive extradure.
11. În ordinea crescătoare a tenacității, care sunt materialele din construcția
tăișului așchietor a sculei?
materiale abrazive extradure.
materiale abrazive;
carburi metalice sintetizate;
oțeluri rapide pentru scule
oţeluri aliate pentru scule;
oţeluri carbon pentru scule;
 12. Care este definiția procedeului de prelucrare prin strunjire?
Strunjirea este metoda tehnologică de prelucrare prin așchiere folosită pentru generarea de
suprafețe: cilindrice, exterioare și interioare, conice, exterioare și interioare, elicoidale
(filete), profilate, coaxiale cu axa de rotație a semifabricatului de prelucrat; suprafețe plane,
perpendiculare pe axa de rotaţie.
13. Din ce mișcări componente este formată, la strunjire, mişcarea relativă dintre
piesă şi sculă, cunoscută sub denumirea de mişcare efectivă de aşchiere la
strunjire?
Generarea suprafeţelor prin strunjire se realizează cu următoarele mișcări de lucru:
- mişcarea principală de așchiere I, totdeauna de rotaţie executată totdeauna de piesa-
semifabricat fixată pe arborele principal AP al strungului ;
- mişcarea de avans executată totdeauna de cuțitul de strung, fixat pe căruciorul strungului,
după o direcţie paralelă II cu axa piesei, perpendiculară pe aceasta III, înclinată IV sau
combinații.
14. Cum se poate realiza generatoarea pe strung (la strunjire)?
La strunjire, generatoarea poate fi:
-materializată prin muchia așchietoare: suprafețe de revoluție, cu cuțite profilate; suprafețe
plane și suprafețe conice scurte;
-cinematică: suprafețe cilindrice, exterioare sau interioare și suprafețe conice de lungime
mare;suprafețe sferice cu diferite diametre;
-programată: suprafețe de revoluție complexe de lungime mare
15. Cu ce fel de generatoare se strunjește suprafața cilindrică?

Strunjirea suprafeţelor cilindrice exterioare prin metoda generatoarei cinematice

 16. Cu ce fel de generatoare se strunjește suprafața conică?

Strunjirea suprafeţelor conice prin metoda generatoarei materializate

Strunjirea suprafeţelor conice prin metoda generatoarei cinematice
17. Ce tipuri de suprafețe geometrice se pot realiza prin strunjire?
suprafeţe cilindrice exterioare şi interioare
suprafeţe frontale
suprafeţe conice exterioare
suprafeţe elicoidale sau filete
suprafețe obținute prin găurire, alezare, lărgire
18. Care sunt unghiurile constructive ale cuțitului de strung?
unghiul de degajare γ. 20…250
unghiul de așezare α 6 …150
unchiul de atac principal χ
unghiul de atac secundar χ1
19. Cum se numește suprafața 1 de pe partea așchietoare a cuțitului de strung?

Suprafața de degajare
20. Cum se numește suprafața 2 de pe partea așchietoare a cuțitului de strung?
Suprafața de așezare principală
 21. Cum se numește muchia 4 de pe partea așchietoare a cuțitului de strung?

Tăiș așchietor principal

22. Care sunt principalele dispozitive de prindere (fixare) pe strung a pieselor de
prelucrat?
-universalul folosit la prinderea pieselor rotunde.
- vârfuri de susținere pe strung a barei semifabricat(vârfurile păpușii fixe și vârfurile
păpușii mobile)
- platou simplu
- platou cu patru bacuri
- lunete
23.Cu ce echipamente specifice este realizată operația de strunjire?
Operația de strunjire se realizează cu ajutorul maşinii-unelte numită strung şi a sculei
aşchietoare numită cuţit de strung, sau sculă cu un singur tăiş principal.
(strung; cuțit de strung; dispozitiv de fixare pe strung a piesei-semifabricat; dispozitiv de
fixare pe strung a sculei de prelucrare)
24.Ce lanț cinematic al strungului execută mișcarea mișcarea principală de
așchiere?
Un lanț cinematic închis
25. Cine execută (întotdeauna) pe strung mişcarea principală de aşchiere?
Mişcarea principală de așchiere I, totdeauna de rotaţie executată totdeauna de piesa-
semifabricat fixată pe arborele principal AP al strungului
26. Cine execută (întotdeauna) pe strung mişcarea de avans sau mişcarea
secundară?
Mişcarea de avans executată totdeauna de cuțitul de strung, fixat pe căruciorul strungului,
după o direcţie paralelă II cu axa piesei, perpendiculară pe aceasta III, înclinată IV sau
combinații
 27. Ce este adâncimea de așchiere la strunjire?
Adâncimea de așchiere este mărimea tăişului principal, aflat în contact cu semifabricatul de
prelucrat, măsurată pe o direcţie normală pe planul de lucru.
28. Ce este avansul de lucru la strunjire?
Avansul de lucru (s) este mărimea cursei de avans a cuțitului de strung, în mm, raportată la
o rotaţie completă a semifabricatului, măsurată în planul de lucru, perpendicular pe direcţia
principală. Se măsoară în [mm/rot].
29. Ce este viteza de așchiere economică la strunjire?
Viteza de așchiere Vaș este viteza realizată la un moment dat de către un punct de pe tăişul
cuțitului de strung, în raport cu suprafaţa piesei.
30. Cu ce fel de turație a arborelui principal se calculează viteza de așchiere
economică reală de așchiere vaș er?
Turația reală
31. Turația reală reglată pe strung pentru strunjire are o valoare egală,
superioară sau inferioară turației economice calculată din cinematica
așchierii?
Inferioară turației Nec
32. La ce servesc găurile de centrare executate sau existente pe semifabricatele
cilindrice cu lungime mare din grupa arborilor, axelor etc.?
Găurile de centrare servesc la strunjirea semifabricatelor cilindrice cu lungime mare din
grupa arborilor, axelor etc.

33. Cum se definește găurirea sau burghierea?

Găurirea sau burghierea este procedeul de obținere prin așchiere, din plin, și printr-o
singură trecere, a suprafețelor de rotație interioare (găuri), cu diferite diametre (cuprinse
între 0,2 mm și aproximativ 80 mm) și lungimi, într-un semifabricat amplasat pe o mașină-
unealtă de găurit sau pe alte tipuri de mașini-unelte (strunguri, mașini de frezat, mașini-
unelte agregat, mașini-portabile etc.) folosindu-se o sculă așchietoare numită burghiu
34. Burghiul poate fi folosit și pentru lărgirea unor găuri care au fost în prealabil
executate, de exemplu, prin burghiere, forjare etc.?
DA.Burghiul este folosit și pentru lărgirea unor găuri care au fost în prealabil executate.
35. La găurirea cu burghiul, din ce mișcări de lucru, componente, este
formată mișcarea efectivă (reală) de așchiere?
Mișcarea efectivă (reală) de așchiere la găurirea cu burghiul este formată din două mișcări
de lucru componente:
1. mișcarea principală de așchiere Mfp, concretizată de mișcarea de rotație a
burghiului, cu turația n [rot/min], în jurul axei proprii.
2. mișcarea de avans Ms realizată ca o mișcare de translație a burghiului în lungul axei
lui, cu avansul de lucru s raportat la o rotație a burghiului.
36. Cine execută mișcarea principală de așchiere Mp, la burghiere?
 mișcarea de rotație a burghiului
37. În ce constă mișcarea de avans Ms, la burghiere?
Mișcare de translație a burghiului în lungul axei lui, cu avansul de lucru s raportat la o
rotație a burghiului
 38. La cine se raportează avansul de lucru a burghiului?
Avansul de lucru s raportat la o rotație a burghiului
39. Care este condiția de reglare a avansului pe mașina-unealtă de găurit sMU în
funcție de avansul s, ales din tabele sau calculat analitic?
Smu ≤ s
40. Care sunt elementele regimului de așchiere la burghiere?
La găurirea cu burghiul, elementele regimului de așchiere constau în adâncimea de așchiere
t, avansul de lucru s și viteza de așchiere v
41. Ce permit mandrinele cu acționare rapidă, la prelucrarea pe mașini de găurit?
Mandrinele cu acționare rapidă permit schimbarea sculelor de prelucrare fără oprirea
mașinii-unelte, în cazul prelucrărilor succesive
42. ?Care sunt parametrii regimului de așchiere la burghiere?
La găurirea cu burghiul, elementele regimului de așchiere (Fig.17) constau în adâncimea de
așchiere t, avansul de lucru s și viteza de așchiere v
43. Ce este adâncimea de așchiere la burghiere?
Adâncimea de așchiere t [mm] este distanța de la axa burghiului la suprafața prelucrată
44. Cum se numesc tipurile de găuri prezentate în figură?

Găuri de centrare
- forma A, fără con de protecție;
- forma B, cu con de protecție;
- forma R, cu profil curbiliniu sau cu con variabil
 45. Cum se numesc tipurile de burghie prezentate în figură și la ce sunt folosite?

Burghie de centruire:
a. burghiu forma A, pentru găuri de centrare cu con simplu;
b. burghiu forma B, pentru găuri de centrare cu con dublu;
c.burghiu forma R, pentru găuri de centrare cu con variabil
 46. Ce este operația tehnologică de frezare?
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aşchiere a unui semifabricat cu ajutorul unei
scule așchietoare prevăzută cu mai multe tăişuri numită freză, pe o mașină-unealtă numită
mașină de frezat
47. Cine efectuează mișcarea principală de așchiere la frezare?
mişcării principale de aşchiere Mp, realizată totdeauna de freză cu mișcarea de rotaţie I
48.La frezare, în momentul în care un dinte al frezei iese din așchie se găsesc
concomitent înașchiere și alți dinți ai acesteia?
DA, în momentul în care un dinte al frezei iese din așchie se găsesc concomitent în
așchiere alți dinți ai frezei.
49. La care tip de frezare (frezare contra avansului sau frezare în sensul
avansului) intrarea în așchie a dintelui frezei începe de la suprafața inițială
semifabricatului?
Frezare în sensul avansului unde cele două mișcări (principală și de avans) au același sens
(în punctul de contact al dintelui frezei cu suprafața de așchiere)
50. La care tip de frezare (frezare contra avansului sau frezare în sensul
avansului) intrarea în așchie a dintelui frezei începe de la suprafața prelucrată
a semifabricatului?
Frezare contra avansului unde sensul mișcării principale de rotație a frezei este opus
sensului mișcării de avans (în punctul de contact al dintelui frezei cu suprafața de așchiere).
51. La ce tip de freză, dinții așchietori sunt amplasați pe suprafața periferică
(cilindrică) a frezei?
Freze cilindrice
52. La ce tip de freză, dinții așchietori sunt amplasați pe suprafața frontală a
frezei?
Freze frontale
53. La ce tip de freză dinții așchietori sunt amplasați pe ambele suprafețe ale
corpului frezei:pe suprafața periferică (cilindrică) și pe suprafața frontală?
Freze cilindro-frontale
 54. Ce fel de tăișuri formează dinții de pe suprafața periferică (cilindrică) la freza
cilindro-frontală?
Tăișurile principale
55. Ce fel de tăișuri formează dinții de pe suprafața frontală la freza cilindro-
frontală?
Tăișurile secundare
56. Care este tipul de frezare, din figură, în funcție de sensurile mișcării
principale de așchiere (rotația frezei) și a celei de avans?

Frezare contra avansului

Sensul mișcării principale de rotație a frezei este opus sensului mișcării de avans.
57. Care este tipul de frezare, din figură, în funcție de sensurile mișcării
principale deașchiere (rotația frezei) și a celei de avans?

Frezare în sensul avansului unde cele două mișcări (principală și de avans) au același sens.
58. La frezare, în momentul în care un dinte al frezei iese din așchie se găsesc
concomitent în așchiere alți dinți ai acesteia?
DA.În momentul în care un dinte al frezei iese din așchie se găsesc concomitent în
așchiere alți dinți ai frezei.
 59. Ce tip de mașină de frezat este schematizată în figură?

Mașini de frezat cu consolă: a. mașină de frezat orizontală

60. Care sunt parametrii regimului de așchiere la frezare?
- adâncimea de frezare t
- lățimea de frezare B
- avansul pe dinte sd
- avansul efectuat în timpul unei rotații frezei, sau avans pe rotație sr [mm/rot];
- avans pe minut sm [mm/rotație]
- unghiul de contact ψk [grade]
- grosimea așchiei a [mm]
- viteza principală de așchiere va
61. Ce este lățimea de frezare B
[mm]?
lățimea de frezare B [mm] este
lățimea suprafeței frezate măsurată
după o diracție paralelă cu axa frezei
62. Ce este avansul pe dinte sd la
frezare?
Distanța între două suprafețe de așchiere succesive în direcția avansului respectiv mărimea
deplasării semifabricatului de prelucrat pe durata rotirii frezei cu un dinte.
63. Ce este avansul pe rotație sr la frezare?
Avansul efectuat în timpul unei rotații a frezei
 64. Ce tip de mașină de frezat este schematizată în figură?

Mașini de frezat cu consolă: b. mașină de frezat verticală;

65. Din cine este determinată viteza economică de așchiere,

la frezare?

Viteza economică de așchiere determinată din cinematica așchierii

prin frezare

66. Ce tip de freză este prezentată în figură?

Freză cilindro-frontală cu coadă

67. Ce tipuri de freze sunt prezentate în figură?

 Plăcuță din
carburi
metalice

Corp freză

Freze frontale cu alezaj

68. Cum este definită prelucrarea prin rectificare?
Rectificarea este un procedeu tehnologic de prelucrare prin așchiere a suprafețelor
semifabricatelor pe mașini de rectificat, cu ajutorul corpuri abrazive, cu diferite forme și
dimensiuni, numite pietre abrazive sau pietre de rectificat.

69. Care sunt principalele particularități ale granulelor abrazive?

Graulele abrazive au o duritate ridicată (22000 - 31000 HV), rezistență la căldură ridicată și
sunt lipiți ferm între ei cu un liant. Granulele abrazive sunt poliedre de formă neregulată
(uneori o sferă de formă regulată) și au vârfuri rotunjite. În valoare absolută, raza de
rotunjire ρ nu este mare, ci comparabilă cu grosimea stratului tăiat

70. Care sunt suprafețele de referință ale semifabricatului rectificat?

1 suprafața de așchiat, este suprafața semifabricatului de pe care se îndepărtează materialul
sub formă de așchii, în timpul procesului de așchiere
2 suprafața așchiată sau suprafața prelucrată, este suprafața care rămâne în urma acțiunii
pietrei de rectificat, după desprinderea așchiilor;
3 suprafață de așchiere, este suprafața care se formează sub muchia așchietoare a granulei
abrazive. Face trecerea de la suprafața de așchiat la suprafața așchiată

71. Care sunt principalele roluri ale lianţii utilizaţi în construcţia pietrelor
(corpurilor) abrazive?
a. să lege între ele granulele abrazive şi să formeze, cu porii creaţi, corpul (piatra) abraziv
cu rezistența mecanică și stabilitatea termică corespunzătoare;
b. să reţină granula abrazivă numai până în momentul tocirii şi după care să permită
smulgerea acesteia din corpul abraziv, sub acţiunea forţelor de aşchiere şi apariţia pe
suprafaţa corpului a unor noi granule abrazive ascuţite. Acest de-al doilea rol se numeşte
autoascuţirea pietrei abrazive (fenomenul de regenerare a tăișurilor cu raze mici de ascuțire
datorată creșterii forței de solicitare a granulei în procesul de așchiere) şi joacă un rol
extrem de însemnat în alegerea corectă a pietrei abrazive în sensul că o piatră abrazivă
aleasă corect trebuie să se autoascută.
72. Care sunt principalii factori în funcție de care se alege
natura liantului?
Alegerea naturii liantului se face în funcţie de calitatea suprafeței
rectificate cât şi de tipul operaţiei de rectificare
73. Ce reprezintă duritatea pietrei de rectificat?
Reprezintă capacitatea liantului de a reține în timpul prelucrării
granulele abrazive de pe suprafața de lucru a corpului abraziv,
solicitate de forțele de așchiere. Duritatea unei piatre abrazive este cu
atât mai mare cu cât granulele tocite în prelucrare se desprind mai
greu.
74. Ce este capacitatea abrazivă a pietrelor de rectificat?
Capacitatea abrazivă a pietrelor de rectificat este definită de cantitatea de material
îndepărtat prin procesul de abraziune în intervalul de timp dintre două profilări (îndreptări)
ale corpului abraziv

75. La anumite nivele de solicitări mecanice în timpul așchierii, granulele

abrazive sunt desprinse din corpul abraziv?
DA. Granulele abrazive sunt considerate ca fiind încastrate în corpul abraziv existând
posibilitatea ca la anumite nivele de solicitări mecanice, să fie desprinse din acesta
76. Prin cine este definită structura pietrei de rectificat?
Este definită prin raportul dintre volumul total al pietrei (alcătuit din volumul granulelor și
al liantului) și volumul porilor
 77. Din câte părți sunt alcătuite sculele abrazive cu diamant sau cu nitrură cubică
de bor?
sunt alcătuite din două părți:
a. o parte activă formată din materialul abraziv din diamant (ABC) sau nitrura cubică de bor
NCB;
b. un corp pe care este fixat materialul abraziv.

78. Ce traiectorie are mișcarea principală de așchiere la rectificarea plană și

cine o realizează?

Mișcarea principală de așchiere este realizată de mișcarea de rotație a

pietrei (discului) de rectificat (ce cuprinde granulele abrazive) realizată cu
viteza vd iar mișcarea de avans s este realizată de semifabricat și/sau de
scula abrazivă, pe o traiectorie rectilinie (avans longitudinal sl , avans
transversal st sau de pătrundere sp) sau circulară (avans circular sc) cu
viteza de avans vs

79. Ce fel de rectificare este schematizată în figură?

Rectificarea plană
80.Ce fel de rectificare este schematizată în figură?
Rectificarea rotund exterioară, metoda de rectificare cu avans de pătrundere
 81. Ce fel de rectificare este schematizată în figură?

Rectificarea rotund exterioară fără centre

82. Se pot prelucra prin rectificare suprafețe cu profil complex?

da
83. Care organ al mașinii de rectificat realizează mișcarea principală de așchiere?
Prelucrea prin așchiere, executată cu corpuri abrazive, la care scula S (corpul abraziv)
execută mișcarea principală de rotație I

84. Ce tip de mașină de rectificat este prezentată schematic în figură?

Maşină de rectificat rotund exterior între vârfuri

 85. Ce tip de mașină de rectificat este prezentată schematic în figură?

Maşina de rectificat rotund interior

86. Ce tip de mașină de rectificat este prezentată schematic în figură?

Maşină de rectificat rotund, fără vârfuri

87. La ce tip de rectificare se referă schema de mai jos?

Rectificarea rotundă interioară

 88. Ce este honuirea?
Honuirea este o operaţie de finisare abrazivă a suprafeţelor cilindrice interioare. Constă în
îndepărtarea unui adaos de prelucrare, sub formă de aşchii extrem de fine (Fig.1) cu
ajutorul unor bare abrazive cu granulaţie fină. Bara abrazivă are o structură identică cu a
unui corp abraziv.
89. Prin ce metode (procedee) se șlefuiesc suprafețele optice active?
Slefuire bruta
Slefuire semi fina
Slefuire fina

90. Prin ce operații de așchiere sunt prelucrate suprafețele auxiliare ale

pieselor optice?
Prelucrările suprafețelor auxiliare prin așchiere cuprind operații de debitare,
burghiere, frezare

91. Care sunt prelucrările de finisare a suprafețelor dioptrilor?

Prelucrările de finisare a suprafețelor dioptrilor constau în șlefuire și polisare și

ocupă 80% din volumul de muncă al tuturor operaţiilor necesare pentru execuţia
pieselor optice
92. Ce aspect au suprafețele optice active șlefuite?
În urma procesului de şlefuire suprafețele active prelucrate au un aspect mat şi rugos, ce
constituie o particularitate a prelucrării.
?În urma polisării se obţin suprafeţe având calităţi foarte bune Ra =0,012 [μm] şi abateri
dimensionale şi de formă controlabile numai interferometric

93. Ce formă au suprafețele de lucru ale sculelor folosite la șlefuire

(pentru reținerea granulelor abrazive)?
Au forma conjugată a suprafeței ce se prelucrează:
plană;
ceașcă, pentru suprafețe concave;
cap, pentru suprafețe convexe
94. Ce zone sunt întâlnite în stratul superficial al suprafeţei optice şlefuite?
 zona ( stratul ) în relief de mărime k;
 zona ( stratul ) fisurată m;
 zona (stratul) deteriorate n, unde n = k + m.

95. Care sunt componentele sistemul tehnologic la slefuirea si polisarea

pieselor optice cu abraziv liber în emulsie?
Este alcătuit din următoarele componente (Fig.3):

 masina sau instalația de slefuit (polisat)

 dispozitivul pentru sustinerea particulelor (granulelor) abrasive (polisor cu suport

pentru abraziv)
96. Care sunt fazele, ce interacționează reciproc, în timpul șlefuirii
suprafețelor optice?
 faza mecanică reprezentată de acţiunile de apăsare și de erodare a granulelor
abrazive asupra suprafeței optice prelucrate și prin intermediul cărora se formează
fisuri în stratul superficial al suprafeţei piesei optice;
 faza chimică reprezentată de interacţiunea apei cu componenţii solubili din
compoziţia sticlei, având ca rezultat formarea în interiorul fisurilor a unor pelicule
coloidale de acid silicic H2S1O3. Deoarece volumul acestora devine mai mare ca
volumul fisurilor formate, aceste pelicule determin o adincire a fisurilor şi în final
contribuie la dislocări de particule de sticlă.
97. Ce este operația de polisare a suprafețelor optice?
Operaţia de polisare ce constituie ca şi in cazul şlefuirii o microașchiere liberă cu
suspensie abrazivă.
98. Ce este polisorul și din cine este alcătuit?
Scula de polisat se numeşte polisor şi este compusă din două elemente: corpul polisorului şi
suportul abrazivului.
99. În cazul polisării, care din cele două faze ale prelucrării, mecanică și
chimică, este preponderentă în procesul de erodare a suprafeței optice?
 100. Ce este blocarea semifabricatelor optice pe mașina de polisat/polisat?
Fixarea semifabricatelor optice pe dispozitivul de lucru (port-piesă) poartă denumirea de
blocare și se realizează pe suprafaţa opusă suprafeţei de prelucrat cu ajutorul unui material
de lipire
101. Ce fel de blocare a lentilelor este schematizată în figură?

Blocarea rigidă a lentilelor

102. Ce fel de blocare a lentilelor este schematizată în figură?

Blocarea ,,elastică’’

103. Care sunt principalii parametrii ai regimului de lucru la șlefuire

suprafețelor optice?

materialul de lucru, mărimea suprafeţei de lucru, tipul de sticlă optică, temperatura

mediului ambiant, condiţiile tehnice de lucru.