Capitolul I: Noțiuni generale despre prelucrarea prin așchiere

1.1.Prelucrarea pieselor prin aschiere

1.1.1. Procesul formării aşchiei

În procesul de prelucrare desprinderea aşchilor are loc ca urmare a acţiuni forţei F aplicată
asupra sculei aşchietoare .Apăsarea exercitată de sculă creşte treptat ,producînd la început deformarea
locală ,în stare elastică a materialului ,după care, pe măsură ce apăsarea creşte ,deformaţiile trec în stare
plastică alunecînd pe suprafaţa sculei aşchietoare .Datorită frecărilor intense ce apar între suprafaţa
sculei şi materialul îndepărtat apar modificări structurale atît la materialul desprins cît şi în suprafaţa
suprficială a piesei .Procesul intens de comprimare a metalului la formarea aşchilor poartă numele de
tasare aaşchiei şi este rezultatul direct al deformări plastice la care este supus, local ,materialul în timpul
prelucrării Fenomenul de tasare este ifluenţat de natura materialului piesei ,geometria sculei şi viteza de
aşchiere.
1.1.2.Tipuri de aşchii.
Forma aşchii lor rezultate la prelucrarea prin aşchiere depinde de natura materialului de prelucrat
,de forma geometrică a sculei ,de regimul de aşchiere,etc.
După forma lor aşchiile pot fii :
-de rupere ,care se prezintă sub formă de părţii izolate rupte una de alta. Aceste aşchii se obţin de regulă
la prelucrarea materialelor fragile ,cum ar fii fonta ,bronzurile,etc.
- de forfecare sau de fragmentare ,care se prezintă sub forma unor elemente unite între ele ,avînd o
suprafaţă zimţată pe partea concavă a aşchiei. De obicei aceste aşchi se obţin la prelucrarea
materrialelor dure şi semidure .
- continue sau de curgere care se prezintă sub forma unor pamblici continui netede ,aşchi ce se obţin la
prelucrarea materialelor moi ,a alamelor ,etc.

Fig. 1.1.

6
 1.2. Mişcări necesare la aşchiere şi dimensiunile aşchiei

Desprinderea aşchiilor de pe suprafaţa unui semifabricat presupune o mişcare relativă între scula
aşchietoare şi piesa de prelucrat. Mişcarea imprimată sculei aşchietoare (la frezare),sau piesei de
prelucrat (la strunjire),în vederea detaşării aşchiilor ,se numeşte mişcare principală de aşchiere. Mişcarea
principală poate fii :de rotaţie sau de translaţie pe lîngă mişcarea principală de aşchiere este necesară şi o
mişcare de avans care asigură detaşarea continuă a aşchilor . Această mişcare poate fi executată de scula
aşchietoare (la strunjire ,rabotare)sau de piesa de prelucrat (la frezare ,mortezare ). Suprafaţa de pe care
se îndepărtează aşchile se numeşte suprafaţă de aşchiere iar suprafaţa rezultată în urma aşchieri se
numeşte suprafaţă aşchiată .Dimensiunile aşchilor depind de regimul de aşchiere ales ,regim ce include
avansul sculei aşchietoare şi viteza de rotaţie a piesei (la strunjire ) sau viteza de rotaţie a sculei şi viteza
de avans a piesei (la frezare) . Lăţimea aşchiei reprezintă distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa
aşchiată ,măsurată pe suprafaţa de aşchiere .Grosimea aşchiei este dată de avansul făcut de scula
aşchietoare în suprafaţa de aşchiat la o rotaţie completă a piesei . Aceste dimensiuni se măsoară în
milimetri
Fig. 1.2. Mișcările necesare la așchiere

7
 1.3.Scule aşchietoare

Cu ajutorul sculelor aşchietoare are loc desprinderea stratului de material de pe suprafaţa unei piese şi
generarea unei suprafeţe de o anumită formă şi dimensiuni .pentru ca procesul de aşchiere să poată fii
realizat este necesar ca scula aşchietoare să îndeplinească anumite condiţii legate de forma sa geometrică
şi de proprietăţiile materialului din care este executată. În general sculele au două părţii principale , una
activă(A) cu care se realizează desprinderea aşchiilor şi una pasivă(B) care este partea de prindere .
Elementele geometrice ale capului de strung.
-Faţa de degajare 1 pe care alunecă aşchile în timpul procesului de prelucrare
-Faţa de aşezare principală 2 îndreptată spre suprafaţa de aşchiere
-Faţa de aşezare secundară 3 îndreptată spre suprafaţa prelucrată
-Tăişul principal 4.
-Tăişul secundar 5
-Vîrful cuţitului 6

Fig. 1.3. Elementele geometrice ale cuțitului de strung

1.4. Regimul de aşchiere

Reprezintă totalitatea parametrilor ce caracterizează desfăşurarea procesului de aşchiere

.Aceştii parametri sunt viteza de aşchiere ,avansul şi adîncimea de aşchiere . Avansul este spaţiul
parcurs de scula aşchietoare în decursul unei rotaţi complete a piesei şi se măsoară in mm/rot.Adîncimea
de aşchiat este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată ,măsurată în direcţia normală pe
suprafaţa prelucrată. Se exprimă în milimetri .Viteza de aşchiere v este spaţiul parcurs de tăişul sculei în
raport cu piesa de prelucrat ,în unitate de timp şi se măsoară în m/min.Stabilirea raţională a acestor
parametri ai regimului de aşchuiere este de mare importanţă pentru calitatea pieselor prelucrate ,precum

8
şi pentru realizarea lor în condiţii cât mai avantajoase .În acest caz avansul se stabileşte în funcţie de
netezimea cerută pentru suprafaţa ce se prelucrează Există două tipuri de avansuri ,unul pentru degroşare
şi unul de finisare .Mărimea vitezi de aşchiere se alege în funcţie de felul prelucrări ,materialul de
prelucrat şi scula aşchietoare din normative sau se determină cu ajutorul unor relaţii experimentale .Cu
viteza v aleasă din normative se calculează numărul de rotaţii n pe care trebuie să le facă piesa de
prelucrat :
1000 v
n= [ rot /min ]
π∗d
în care : v – este viteza de aşchiere
d – este diametrul piesei de prelucrat în mm.
Între dimensiunile aşchiei şi elementele regimului de aşchiere există relaţia :q=a*b=t*s [mm2]
determinată din condiţii geometrice ştiind că
l
b=
sin x iar a=s sin x
1.5.Forţele de aşchiere

Aşchierea se realizează datorită efortului aplicat sculei aşchietoare care învinge rezistenţa
materialului .Mărimea efortului aplicat asupra sculei ,pentru a produce aschierea ,depinde de materialul
piesei de prelucrat ,de materialul şi geometria sculei aşchietoare ,de parametrii regimului de aşchiere .
Direcţia forţei de aşchiere aplicată asupra cuţitului este orientată în spaţiu în funcţie de geometria sculei
aşchietoare,poziţia acesteia în raport cu piesa etc. In teoria aşchieri se obişnuieşte ca efrtul aplicat asupra
sculei să se descompună în trei componente.Fx,Fy,Fz după trei direcţii principale x,y,z adică după
direcţia avansului ,după direcţia normală pe suprafaţa de prelucrat şi după direcţia vitezei de aşchiere.
Componenta Fx se numeşte forţă de avans,Fy forţă radială ,Fz forţă tangenţială. Componenta Fx se mai
numeşte forţa principală de aşchiere.

Fig. 1.4. Forțele de așchiere

9
 CAPITOLUL II: Prelucrarea pe mașini de rectificat cu comandă

Faţă de maşinile unelte clasice, acestora li s-a adăugat câte o comandă numerică care permite
deplasarea pe axele maşinii cu motoare şi nu cu ajutorul manivelelor de comandă.

Maşinile cu comandă numerică de rectificat, cu glisiere hidrostatice sau cu role existente,

şuruburi cu bile, motoare, rigle optice, contactori şi mijloace de calcul, au adus un progres considerabil
care permite obţinerea întregii eficienţe a noilor pietre abrazive.

-2.1.

Pornirea maşinii

Se verifică nivelul din ungătorul cu aer. Atunci când este atins nivelul minim este atins, maşina
sesizează un defect şi trebuie efectuată reumplerea.
Se pune pompa de refulare sub presiune, cuplând întrerupătorul general şi apăsând tasta „CN ON”.
Ecranul se va lumina şi va fi afişată momentan eroarea „ oprire de urgenţă, lipsă presiune ulei”. Acest
afişaj apare pentru câteva secunde cu scopul de a permite lichidului de răcire a sculei să atingă debitul
normel. Pentru anulare se apasă pe tasta „RESET”.
Axele de deplasare a mașinilor de rectificat

10
Pe fiecare maşină cu comandă numerică, originile şi punctele de referinţă sunt definite.

Originea maşinii corespunde cu originea sistemului de coordonate a sculei. Acest punct de

referinţă este definit de către constructor şi trebuie specificat la punerea sub tensiune a comenzii pentru
sincronizarea sistemului.

Originea piesei reprezintă originea definită pentru programarea piesei. Ea poate fi stabilită de
utilizator. Referinţa sa la originile maşinii este determinată prin decalajul originii ( distanţa între originea
maşinii şi originea piesei), pentru toate axele. Decalajele originii se realizează cu funcţiile :

G 54 – originea piesei în partea cantului de referinţă

G 55 – originea piesei în partea opusă cantului de referinţă

G 56 – utilizat pentru corecţia riglei de sprijin şi a platoului

G 57 – pentru moletă

G 58 şi G 59 – utilizare unică în subprograme

Maşina afişează distanţa reală a punctului unde ea se găseşte actual în raport cu decalajul originii active.
Numărul decalajului originii active este afişat pe ecran.

Căutarea punctelor de origine piesă

Originea piesei serveşte la definirea poziţiei de început a rectificării în spaţiul de lucru al maşinii. Poziţia
de origine a piesei defineşte poziţia zero a rectificării pe toate axele. Distanţa dintre punctul zero de
rectificare şi punctul origine maşină este memorat în decalajul originii afectat la rectificare.

Se realizează astfel :

Se dezactivează decalajele de origine

se aşează piesa de reglaj pe platoul magnetic
se identifică valorile după axa x,y,z
se poziţionează maşina cu aceste valori
se selectează programul de rectificare şi se înscriu valorile găsite în parametrii corespunzători

11
pentru cota de înscris în parametrul raportat la axa z trebuie de adăugat sau de scăzut la această valoar
raza pietri abrazive. Realizare : cota G 54 : valoare afişată+raza pietrei abrazive cota G55: valoarea
afişată - raza pietrei abrazive
Se porneşte apoi programul de rectificare bloc cu bloc, după alegerea muchiei corespunzătoare a pietrei
abrazive şi a decalajului de origine corespunzător. dacă este necesară o corecţie importantă, modificaţi
parametrii corespunzătoriîn programul piesei, dacă nu modificaţi direct în decalajul de origine aditiv.

Selectarea vitezei de rotație

În general, viteza de aşchiere a pietrelor abrazive utilizate este limitată la 35m/s.

Pentru cazuri particulare, această viteză poate fi superioară, pietrele abrazive fiind marcate în
această situaţie cu o linie roşie sau albastră, funcţie de viteza admisă.

Maşina calculează viteza de rotaţie în turaţii pe minut cu ajutorul vitezei de aşchiere şi diametrul
actual al pietrei abrazive.

Rectificarea propriu-zisă

Programul de rectificare conţine valori ale decalajului originii piesei şi a moletei, diferitele
diamantări şi treceri de rectificare, prelucrarea şanfrenelor şi fixarea poziţiilor de încărcare. Acest
program va fi împărţit în două sau trei părţi, urmărind adaosul de rectificare :

parametrii care se schimbă urmărind referinţa piesei de rectificat (decalaj origine, lungimea de rectificat,
şanfrene, racordări, degajări, etc)
subprogramele de rectificare, cu un adaos care variază de la 0,2 la 0,9, cuprind : diamantările, trecerile
de rectificare, retragerile de siguranţă şi şanfrenele. Ele se notează cu L urmat de un grup de cifre (ex.
L15, L 415)
Atunci când pentru rectificarea unei piese, aceeaşi operaţie se repetă, ea poate să fie introdusă
sub formă de subprogram şi poate fi rechemată din programul piesei.Sub programele sunt însoţite de
parametrii modificabili. În programul piesei, parametrii aparţinând subprogramului trebuie să fie
programaţi înaintea lansării subprogramului, pentru ca aceştia să aibă valorile corespunzătoare.

Exemple de subprograme utilizate :

L501 – rectificarea platoului magnetic

12
L 976 – rectificarea rectilinie alternativă pe axa x, apropiere axa y

L 301 – rectificarea razei şanfrenului

L 900 – încărcarea originii piesei, etc.

Corecții

Corecții de sculă

Memoria corecţiei sculei conţine între altele geometria, cota de bază, uzura şi parametrii de
urmărire a tuturor sculelor active, înţelegându-se aici piatra abrazivă. Corecţia sculei 1 este rezervată
pentru piatra abrazivă şi este structurată astfel :

D1 P2 – raza actuală a pietrei abrazive

D1 P4 – raza actuală a pietrei abrazive, utilizată atunci când se profilează

D1 P11 – diametrul minim al pietrei abrazive

Cotele utilizate pentru moletă sunt memorate în două pagini ale sculei care se succed (ex. D10 – D11).

D10 P8 –poziţia moletei pe axa x

D11 P9 – poziţia moletei pe axa y

D11 P12 – adâncimea profilului moletei

D11 P8 – poziţia moletei pe axa Z

D11 P2 – raza moletei

Corecţii în timpul ciclului

Pentru a modifica o cotă de poziţie în CN, în timpul ciclului trebuie neaparat trecut prin decalajul de
origine aditiv. Aceste valori se adaugă decalajului de origine. Nu trebuie modificate decalajele de
origine, deoarece sunt parametri în program şi la fiecare pornire de ciclu se reactualizează.

Modificarea decalajelor de origine aditive se realizează astfel :

13
se selectează pagina corespunzătoare,
se poziţionează cursorul pe valoarea de modificat,
se înlocuieşte valoarea afişată cu valoarea selecţionată, cu ajutorul tastei « ENTER » (ex. valoarea
înscrisă pe ecran este 8, se introduce 12 şi se apasă « ENTER ». Valoarea înscrisă va fi : 12
Cu tasta « MODIFIER » se poate adăuga sau sădea o valoare la aceea afişată (ex. valoarea înscrisă pe
ecran este 10, corecţia adusă este 3 ; se introduce 3 şi se apasă « MODIFIER ». Valoarea înscrisă este :
10+3=13 .
Căutarea punctelor de calaj moletă
Punctele de calaj ale moletei servesc la definirea poziţiilor de diamantare în spaţiul de lucru al maşinii.
Această poziţie este definită pentru toate axele. Distanţa dintre punctul de calaj moletă şi punctul de
origine al maşinii este memorată în decalajul originii influenţate de diamantare.

Pentru parametrii de calaj :

pentru axa y şi x, trebuie puse cotele apărute pe ecran în parametrii corespunzători

Pentru axa z trebuie scăzută din valoarea afişată pe ecran raza pietrei abrazive şi raza moletei

CAPITOLUL III: Norme de securitatea și sănătatea muncii

1.1. PREVEDERI GENERALE

Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere
cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii
de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau
electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru
preluari manuale.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor
periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element
component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

14
 Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de
preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.
Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin
aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.
Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este
necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national
sau proceselor de munca.

NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN AȘCHIERE

2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin așchiere

Realizarea sarcinii de muncă

Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special
pentru acest scop.
(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie de
complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului
de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului.
Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara ( desene,
fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii
corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.
Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si
pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se
cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de

15
frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si
transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda
(pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a
gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum
si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau
instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata
din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este
dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta,
agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va
proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze
tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

16
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa
unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile
care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor,
periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor
sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau
constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare
pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica
miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele
si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele
de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina,
tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare
masinii.

17
 Bibliografia
1. Alexandru Epureanu ș.a., Tehnologia construcției de mașini. Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1983, p. 206
2.Dan Ștefănescu, Mașini și turbine cu abur - navale. Vol. VI: Tehnologia de fabricație a turbinei. Cap.
IX/4. Prelucrarea de finisare a arborelui. 1958, pp. 117- 120
3.Spravocinik tehnologa-mașinostroitelia. (trad. Indrumătorul tehnologului constructor de mașini) V
dvuh tomah. Sub redacția A.G.Kosilova și R.K. Meșceriakov, Moscova, Editura „Mașinostroenie”,
1985, vol. 1, p. 389
4. Gherman Drăghici, Tehnologia construcțiilor de mașini. Editura Didactică și Pedagogică, București,
1984, pp. 408-409
5. S. Korsakov, Osnovî tehnologhii mașinostroenia (trad. Bazele tehnologiei construcției de mașini).
Ucebnik dlia vuzov. Moscova, Izdatelstvo "Vîsșaia șkola", 1974, p. 285
6. I. M. Baranciukova i dr. Proektirovanie tehnologhii (trad. Proiectarea tehnologiei). Sub redacția Iu. M.
Solomențev. Moscova, Editura Mașinostroenie, 1990, p. 222, ISBN 5-217-01009-6
7. Slonimski, W. I., Theorie und Praxis des spitzenlosen Schleifens (trad. Teoria și practica rectificării
fără vârfuri), Verlag Technik, Berlin, 1956
8. Fritz Klocke, Manufacturing Processes 2. Grinding, Honing, Lapping. Springer-Verlag Berlin
Heidelberg, 2009, p. 198. ISBN 978-3-540-92258-2
9.Brandin, H., Pendelschleifen und Tiefschleifen - vergleichende Untersuchungen beim Schleifen von
Rechteckprofilen, PhD-Thesis, TU Braunschweig, 1978
10. Manualul inginerului mecanic. Tehnologia construcțiilor de mașini. Coordonator A. Nanu. Editura
Tehnică, București, 1972, p. 637
11.St. Enache, La qualité des surfaces usinées. (Trad. Calitatea suprafețelor prelucrate). Ed. Dunod,
Paris, 1972, pp. 273-274

18
 Anexe

Tipuri de așchii

Cuțitul de strung

Forţele de aşchiere

19
Corp abraziv

20
 Masina de rectificat plan

Mașina de rectificat plana cu ax orizontal și masa de translație

21
Mașină de rectificat plana cu comandă numerică

22