Sunteți pe pagina 1din 39

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s
T T a a n n a a v v i i o o s s

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s
Capitolul 6 Prelucrarea prin aşchiere
Capitolul 6
Prelucrarea prin aşchiere

66 11 GGeenneerraalliittăăţţii

66

22

PPrroocceessuull

ddee aaşşcchhiieerree

66

33

SSccuullee

aaşşcchhiieettooaarree

66

44

RReeggiimmuull

ddee aaşşcchhiieerree

66

55

PPrreelluuccrraarreeaa

pprriinn ssttrruunnjjiirree

66

66

PPrreelluuccrraarreeaa

pprriinn ffrreezzaarree

66

77

PPrreelluuccrraarreeaa

pprriinn rraabboottaarree

66

88

PPrreelluuccrraarreeaa

pprriinn mmoorrtteezzaarree

66

99

PPrreelluuccrraarreeaa

pprriinn ggăăuurriirree

66

1100

PPrreelluuccrraarreeaa

pprriinn rreeccttiiffiiccaarree

66

1111

MMăăssuurrii

ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittăăţţiiii mmuunncciiii

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s
Lecţia 24
Lecţia 24

66 11 66 66

aaşşcchhiieerree

11

GGeenneerraalliittăăţţii

11 22 PPrroocceessuull 11 33 MMiişşccăărriillee

ddee ffoorrmmaarree aa aaşşcchhiieeii nneecceessaarree rreeaalliizzăărriiii pprroocceessuulluuii ddee

66 11

11 GGeenneerraalliittăăţţii

1 1 1 1 G G e e n n e e r r a a

Definitie Prelucrarea prin aschiere este procedeul tehnologic de

modificare a formei si dimensiunilor semifabricatelor,cu ajutorul unor scule aschietoare,pe masini-unelte.

Pentru realizarea procesului de prelucrare prin aşchiere sunt necesare următoarele:

sursa de energie; maşinile-unelte; sculele aşchietoare; dispozitivele; semifabricatele; prezenţa umană.

n urma prelucrărilor prin aşchiere,piesele componente ale maşinilor şi ale aparatelor Îsuferă modificări de natură cantitativă şi calitativă:

creşterea preciziei dimensionale; modificarea structurii cristaline a stratului superficial de metal; creşterea calităţii suprafeţelor; modificarea formei semifabricatelor. Prelucrarea prin aşchiere presupune înlăturarea surplusului de metal (aliaj) de pe suprafaţa pieselor brute,obţinute prin laminare,turnare,forjare,matriţare sub forma adaosului de prelucrare. Mărimea adaosului de prelucrare este influenţată de următorii factori:

metoda de elaborare a semifabricatului; complexitatea formei pieselor; natura materialului; tipul producţiei. Adaosul de prelucrare se înlătură sub formă de aşchii.În spiritul economiei de metal se recomandă ca adaosul de prelucrare să fie minim.Mărimea adaosului de prelucrare se stabileşte prin calcul, sau pe baza unor normative.

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

66

11 22 PPrroocceessuull

ddee ffoorrmmaarree aa aaşşcchhiieeii

o o r r m m a a r r e e a a a a
a 1 -grosimea aşchiei; a 2 -stratul deformat supli- mentar datorită frecărilor; a 3 -stratul
a 1 -grosimea aşchiei;
a 2 -stratul deformat supli-
mentar datorită frecărilor;
a 3 -stratul de metal ecruisat
a 4 -adaosul de prelucrare.

Fig.6.1.2.1. Procesul de aşchiere

D esprinderea aşchiilor ,în procesul de aşchiere,are loc datorită acţiunii sculei aşchietoare,asupra căreia acţionează forţa de aşchiere F.Presiunea exercitată de

scula aşchietoare creşte progresiv,determinând o deformare locală,iniţial elastică,iar apoi cu caracter plastic.În faţa tăişului sculei aşchietoare,cristalele de metal se lungesc şi se înclină. La un anumit unghi de înclinare,are loc alunecarea grăunţilor de metal prin care se produce desprinderea stratului de metal.Datorită frecărilor dintre scula aşchietoare şi aşchie,stratul a 2 va fi puternic ecruisat.Frecările dintre suprafaţa piesei şi scula aşchietoare determină ecruisarea stratului superficial de metal,a 3 . Se constată că a 1 >a 4 datorită fenomenului de tasare a aşchiei.

Tipuri de aşchii.

Forma aşchiilor este influenţată de următorii factori:

natura materialului de prelucrat; forma geometrică a sculei; regimul de aşchiere.

Sunt 3 tipuri de aşchii :

1. aşchii de rupere-prelucrarea materialelor fragile(fonte,bronzuri);

2. aşchii de fragmentare-prelucrarea materialelor dure şi semidure;

3. aşchii de curgere-prelucrarea oţelurilor moi,alamelor.

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

66

aaşşcchhiieerree

11 33 MMiişşccăărriillee

nneecceessaarree rreeaalliizzăărriiii pprroocceessuulluuii ddee

I II
I
II
I Mişcarea principală de aşchiere. II Mişcarea de avans longitudinal. III Mişcarea de avans transversal.
I Mişcarea principală de
aşchiere.
II Mişcarea de avans
longitudinal.
III Mişcarea de avans
transversal.
1. Suprafaţa de aşchiere
2. Suprafaţa aşchiată

III

Fig.6.1.3.1.Mişcările în procesul de aşchiere

Desprinderea aşchiilor ,în procesul de aşchiere,presupune o mişcare relativă între scula aşchietoare şi suprafaţa piesei.

Mişcarea principală de aşchiere (I) este imprimată sculei aşchietoare(găurire,frezare) sau piesei de prelucrat(strunjire).Această miscare poate fi:

mişcare de rotaţie-strunjire,frezare,găurire; mişcare de translaţie-rabotare,mortezare.

Mişcarea de avans longitudinal (II) asigură prelucrarea prin aşchiere a unei suprafeţe pe o anumită lungime(continuitatea aşchiei).

Mişcarea de avans transversal (III) asigură înlăturarea adaosului de prelucrare,dar şi prelucrarea suprafeţei piesei pe o direcţie perpendiculară mişcării de avans longitudinal.

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s
Lecţia 25
Lecţia 25
 

66

33 SSccuullee

aaşşcchhiieettooaarree

66

33

11 EElleemmeenntteellee

66

33 22 GGeeoommeettrriiaa

ggeeoommeettrriiccee ccuuţţiittuulluuii ddee ssttrruunngg

66

33

33 UUzzuurraa

ssccuulleeii aaşşcchhiieettooaarree

66

33 11 EElleemmeenntteellee

ggeeoommeettrriiccee

1 1.Faţa de degajare. 2.Tăişul secundar. 3.Faţa de aşezare secundară. 4.Vârful cuţitului. B 5. Faţa
1
1.Faţa de degajare.
2.Tăişul secundar.
3.Faţa de aşezare secundară.
4.Vârful cuţitului.
B
5. Faţa de aşezare principală.
6.Tăişul principal.
2
A.Partea activă(aşchiere).
A
B.Partea pasivă(prindere).
3
4
6
5

Fig.6.3.1.1.Cuţitul de strung Faţa de aşezare are rolul de a reduce frecările între scula aşchietoare şi suprafaţa generată. Faţa de degajare are rolul de a înlătura aşchiile din zona prelucrării. Tăişul principal are rolul de a înlătura adaosul de prelucrare sub formă de aşchii.

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

66

33 22 GGeeoommeettrriiaa

ccuuţţiittuulluuii ddee ssttrruunngg

ţ i i t t u u l l u u i i d d e
ţ i i t t u u l l u u i i d d e

II

III

I

Fig.6.3.2.1.Cuţitul de strung

Unghiurile cuţitului de strung sunt determinate de intersecţia următoarelor plane de

referinţă: planul de bază determinat de direcţia avansului longitudinal şi transversal; planul de aşchiere,perpendicular pe planul de bază şi care trece prin tăişul principal; planul secant,perpendicular pe planul de bază şi pe tăişul principal; planul secant 2,determinat în raport cu tăişul secundar.

principal; planul secant 2,determinat în raport cu t ă i ş ul secundar. Fig.6.3.2.2.Geometria cu ţ

Fig.6.3.2.2.Geometria cuţitului de strung

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

Unghiurile cuţitului de strung sunt:

unghiul de atac principal unghiul de atac secundar unghiul la vârf, unghiul de aşezare, unghiul de degajare, unghiul de ascuţire,

,

,

66

33 33 UUzzuurraa

χ ; χ 1 ; ε ; α ; γ ; β .

ssccuulleeii aaşşcchhiieettooaarree

Procesul de aşchiere este însoţit de următoarele fenomene specifice:

Căldura; Depunerile pe tăiş; Uzura sculei aşchietoare.

1.Căldura

Î n

procesul de aşchiere,o parte din lucrul mecanic se transformă în căldură,la care se

mai adaugă căldura datorată frecărilor dintre scula aşchietoare,aşchie şi suprafaţa

supusă prelucrării.Căldura dezvoltată determină dilatarea sculelor şi dispozitivelor utilizate,a maşinilor unelte şi va influenţa precizia de prelucrare.Pentru reducerea cantităţii de căldură dezvoltate se utilizează lichide de răcire şi ungere.

Î

2.Depunerile pe tăiş

n cazul metalelor cu o bună plasticitate,pe suprafaţa de degajare,se depune un strat de metal dur,depunerea pe tăiş.Această depunere este de 1-3 mm şi are două influenţe:

1. protejează tăişul împotriva uzurii;

2. scade precizia de prelucrare.

3.Uzura sculei aşchietoare

Uzura se materializează prin modificarea părţii active pe feţele de aşezare şi de degajare.Pe faţa de degajare,datorită frecărilor cu aşchiile produse,apare o adâncitură.Pe faţa de aşezare,datorită frecărilor cu suprafaţa piesei,apare o îndepărtare de material.

cu suprafa ţ a piesei,apare o îndep ă rtare de material. Fig.6.3.3.1.Depunerea pe t ă i

Fig.6.3.3.1.Depunerea pe tăiş

a piesei,apare o îndep ă rtare de material. Fig.6.3.3.1.Depunerea pe t ă i ş Fig.6.3.3.2.Uzura sculelor

Fig.6.3.3.2.Uzura sculelor aşchietoare

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

d

Lecţia 26
Lecţia 26

66

44 RReeggiimmuull

ddee aaşşcchhiieerree

66

44 11 EElleemmeenntteellee

rreeggiimmuulluuii ddee aaşşcchhiieerree

66

44 22 FFoorrţţeellee

ddee aaşşcchhiieerree

66

44 33 MMaatteerriiaallee

uuttiilliizzaattee ppeennttrruu ssccuulleellee aaşşcchhiieettooaarree

66

44 11 EElleemmeenntteellee

rreeggiimmuulluuii ddee aaşşcchhiieerree

Regimul de aschiere reprezinta totalitatea parametrilor ce

Regimul de aschiere reprezinta totalitatea parametrilor ce

caracterizeaza desfasurarea procesului de aschiere.

Regimul de aschiere reprezinta totalitatea parametrilor ce caracterizeaza desfasurarea procesului de aschiere.

Parametrii regimului de aşchiere sunt:

1. Adâncimea de aşchiere.

2. Avansul de lucru.

3. Viteza de aşchiere.

1. Adâncimea de aşchiere.

Adâncimea de aşchiere este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată,măsurată în direcţie normală pe suprafaţa prelucrată.Se exprimă în milimetri.

adâncimea de aşchiere pe rază i d f
adâncimea de
aşchiere pe rază
i
d
f

Fig.6.4.1.1.

unde:

d i -diametrul iniţial al semifabricatului; d fr -diametrul final al piesei.

Adâncimea de aşchiere se notează cu „t” . Se poate determina pe rază sau pe
Adâncimea de aşchiere
se notează cu „t” .
Se poate determina pe
rază sau pe diametru.
d
d
i
f
t r =
2
= d − d
t d
i
f

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

2.Avansul de lucru.

Avansul de lucru s este spaţiul parcurs de scula aşchietoare pe generatoarea piesei (sau în direcţie radială),la o rotaţie completă a semifabricatului.Se exprimă în milimetri pe rotaţie.

s
s

n

exprim ă în milimetri pe rota ţ ie. s n Fig.6.4.1.2.Avansul de lucru 3.Viteza de a

Fig.6.4.1.2.Avansul de lucru

3.Viteza de aşchiere.

Viteza de aşchiere este spaţiul parcurs tăişul sculei aşchietoare în raport cu piesa de prelucrat,în unitatea de timp.Se exprimă în metri pe minut şi se notează cu „v” . Viteza de aşchiere se determină prin calcul sau se alege din normative.Turaţia piesei se determină cu relaţia:

unde:

1000 v

n =

π d

[rot/min],

v-viteza de aşchiere,în m/min; d-diametrul piesei de prelucrat,în mm; n-turaţia piesei,în rot/min.

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

66

44 22 FFoorrţţeellee

ddee aaşşcchhiieerree

n F x –forţa de avans; F y –forţa radială; F z –forţa tangenţială F-forţa
n F x –forţa de avans;
F y –forţa radială;
F z –forţa tangenţială
F-forţa principală
de aşchiere.
s t
s l

Fig.6.4.2.1.Forţele de aşchiere

F = F + F + F x y z

F =F +F +F

x

y

z

Forţa axială de aşchiere (de avans) F x , are direcţia paralelă cu axa OX.Este generată de mişcarea de avans longitudinal. Forţa radială de aşchiere F y , are direcţia paralelă cu axa OY.Este generată de mişcarea de avans transversal. Forţa tangenţială de aşchiere F z ,are direcţia paralelă cu axa OZ.Este generată de mişcarea de rotaţie.

Între forţele de aşchiere există următoarele relaţii:

F x =(0,15-0,3) F z

F y =(0,3-0,5) F z

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

66

44 33 MMaatteerriiaallee

uuttiilliizzaattee ppeennttrruu ssccuulleellee aaşşcchhiieettooaarree

OOţţeelluurrii ccaarrbboonn ddee ssccuullee

r i i c c a a r r b b o o n n d

Tratamentul termic al oţelurilor pentru scule constă în încălzirea lor la temperatura de 760-820 0 C şi răcirea bruscă în apă,după care urmează o revenire joasă la temperatura de 150- 300 0 C cu răcire în aer. La temperatura de 200-250 0 C îşi pierd proprietăţile de aşchiere.

OOţţeelluurrii aalliiaattee ppeennttrruu ssccuullee

i a a t t e e p p e e n n t t r

Tratamentul termic constă în călire în băi de săruri urmate de răcire în apă sau ulei. La temperatura de 500 0 C îşi pierd proprietăţile de aşchiere.

OOţţeelluurrii rraappiiddee

de 500 0 C î ş i pierd propriet ăţ ile de a ş chiere. O

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

Tratamentul termic constă în călire la 1250-1280 0 C,urmată de revenire înaltă la 550-

580 0 C. La temperatura de 550- 700 0 C îşi pierd proprietăţile de aşchiere.

CCaarrbbuurrii mmeettaalliiccee

C C a a r r b b u u r r i i m m

La temperatura de 900-1000 0 C îşi pierd proprietăţile de aşchiere. Carburile metalice se obţin prin presare şi sinterizare din pulberi pe bază de carburi metalice. O categorie de materiale superioare carburilor metalice o reprezintă materialele mineraloceramice.

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s
Lecţia 27
Lecţia 27
 

66

55 PPrreelluuccrraarreeaa

pprriinn ssttrruunnjjiirree

66

55

11

MMaaşşiinnii

uunneellttee

SSttrruunngguull

nnoorrmmaall SSNN 440000

66

55

22

SSccuullee

aaşşcchhiieettooaarree

CCuuţţiitteellee

ddee ssttrruunngg

66

55

33 DDiissppoozziittiivvee

ddee pprriinnddeerree şşii ffiixxaarree

66

55

44 PPrreelluuccrrăărrii

pprriinn ssttrruunnjjiirree

 

66

55

11

MMaaşşiinnii

uunneellttee

SSttrruunngguull

nnoorrmmaall SSNN 440000

g g u u l l n n o o r r m m a a

Fig.6.5.1.1.Strung multiax

Strunjirea esre operatia tehnologica de prelucrare mecanica prin

aschiere,cu ajutorul unor scule aschietoare numite cutite de

 

strung,pe mabini unelte numite strunguri.

 

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s
a a n n a a v v i i o o s s o o

Fig.6.5.1.2.Strung revolver vertical

v v i i o o s s o o f f t t - -

Fig.6.5.1.3.Strung revolver orizontal

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

SSttrruunngguull nnoorrmmaall SSNN 440000

n g g u u l l n n o o r r m m a
n g g u u l l n n o o r r m m a

Fig.6.5.1.4.Strungul normal SN 400

u l l n n o o r r m m a a l l S

Fig.6.5.1.5.Strungul normal SN 400

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s

PPăărrţţii ccoommppoonneennttee

1.

Arborele principal. Este de construcţie tubulară.Pe arborele principal se

montează universalul.

2.

Carcasa rabatabilă. Permite accesul la roţile de schimb şi la transmisia cu curele

3.

Capacul.

Permite accesul la cutia de viteze pentru verificări periodice şi

pentru eventuale ungeri.

4.

Cutia de viteze.

Este un subansamblu constituit dintr-un sistem de roţi dinţate

baladoare care asigură 22 trepte de turaţii.

5.

Manete.

6.

Universalul.

Se montează pe arborele principal.Este un dispozitiv de prindere şi

fixare a semifabricatelor în vederea strunjirii .

7.

Sania transversală. Are rolul de a deplasa scula aşchietoare în direcţie transversa-

lă(mişcarea de avans transversal).Asigură prelucrarea suprafeţelor frontale,a canalelor.

8.

Dipozitivul portcuţit.

Asigură fixarea cuţitelor de strung şi este prevăzut cu 4

posibilităţi de fixare(maximum patru scule aşchietoare).

9.

Lampa de iluminat.

10.Pinola.

Permite prelucrarea între vârfuri,fixarea filierelor şi a tarozilor prin

intermediul unor dispozitive speciale.

11.Sania portcuţit. lungimi mici. 12.Păpuşa mobilă.

Se utilizează la prelucrarea suprafeţelor conice de

Se utilizează la prelucrarea între vârfuri,la prelucrarea

suprafeţelor conice de lungimi mari.

13.Cremaliera.

14.Şurubul conducător.

Asigură deplasarea manuală a căruciorului în direcţie longitudinală.

Este prevăzut cu filet trapezoidal.Realizează

deplasarea mecanică a căruciorului pentru filetarea cu cuţitul de strung.

15.Bara de avans. longitudinală.

16.Căruciorul.

longitudinal).

Asigură deplasarea mecanică a căruciorului în direcţie

Asigură deplasarea în direcţie longitudinală (mişcarea de avans

17.Picior.

18.Tava.

Are rolul de acumulare a aşchiilor rezulate la aşchiere şi de a dirija

lichidul de răcire şi ungere.

19.Batiul.

Se confecţionează din fontă prin turnare.

20.Maneta ambreiajului.

permite inversarea sensului de rotaţie. 21.Cutia de avansuri şi filete. Asigură gama de avansuri şi filete pentru prelucrarea prin strunjire.

22.Tabloul de comandă.

Asigură pornirea-oprirea mişcării de rotaţie şi

Este prevăzut cu 3 comutatoare: a) lampa de

iluminat b) pompa c) alimentare generală.

23.Comutatoare.

TTaannaavviioossoofftt--22000055

T T a a n n a a v v i i o o s s