Majoritatea pieselor componente ale masinilor si aparatelor pentru care se cer precizie si

netezire corespunzatoare a suprafetelor sunt supuse unui proces de prelucrare mecanica prin
aschiere. Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de pe suprafata semifabricatelor a
adaosului de prelucrare.
Adaosul de prelucrare trebuie sa fie cat mai mic, pentru a se face economie de metal, de timp,
precum si pentru a se reduce consumul de scule aschietoare. Adaosul de prelucrare se stabileste
pe baza unor normative sau se poate determina prin calcul in cazul unui numar mare de piese,
deoarece in acest caz este foarte importanta stabilirea unei valori cat mai rationale, asa cum s-a
subliniat mai sus.
Cu ajutorul sculei aschietoare are loc desprinderea stratului de metal de pe suprafata unei piese
si generarea unei suprafete de o anumita forma si dimensiuni. Pentru ca procesul de aschiere sa
poata fi realizat este necesar ca scula sa indeplineasca anumite conditii legate de forma sa
geometrica si de proprietatile materialului din care este executata.
In general o scula aschietoare are o parte activa A, cu care realizeaza detasarea aschiilor , si o
parte de prindere B. Elementul cel mai important este partea activa a sculei aschietoare, care se
descrie pentru un cutit de strung, cu mentiunea ca elementele geometrice intalnite la aceasta, se
intalnesc si la celelalte categorii de scule.

Elementele geometrice ale capului de strung.

 Faţa de degajare 1 pe care alunecă aşchile în timpul procesului de prelucrare.
 Faţa de aşezare principală 2 îndreptată spre suprafaţa de aşchiere.
 Faţa de aşezare secundară 3 îndreptată spre suprafaţa prelucrată.
 Tăişul principal 4.
 Tăişul secundar 5.
 Vîrful cuţitului 6.

Fig 1.1. Elementele geometrice ale capului cutitului de strung

Forţele de aşchiere
Aşchierea se realizează datorită efortului aplicat sculei aşchietoare care învinge rezistenţa
materialului .Mărimea efortului aplicat asupra sculei ,pentru a produce aschierea, depinde
de materialul piesei de prelucrat, de materialul şi geometria sculei aşchietoare, de
parametri regimului de aşchiere. Direcţia forţei de aşchiere aplicată asupra cuţitului este
orientată în spaţiu în funcţie de geometria sculei aşchietoare, poziţia acesteia în raport cu
piesa etc.

Prelucrarea prin strunjire

Strunjirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere pe maşini-unelte numite strunguri . La această
prelucrare, piesa execută mişcarea principală de aşchiere (mişcarea de rotaţie ), iar scula
mişcarea de avans (mişcarea rectiliniu longitudinală ,transversală sau combinată)
Strungurile au o pondere foarte mare în atelierele de prelucrări mecanice prin aşchiere. Aceste
maşini unelte se folosesc la producţia individuală , în serie şi masă , precum şi în atelierele de
întreţinere şi de reparaţii.

Principalele proprietăți ale materialelor pentru cuțite de strung (și în general pentru scule
așchietoare), necesare pentru a rezista solicitărilor la care sunt supuse în timpul așchierii sunt
următoarele:
 duritate superioară și rezistență la compresiune;
 rezistență la solicitări de încovoiere și șocuri;
 temperatură de termostabilitate mai mare decât temperatura de așchiere;
 rezistență la oxidare;
 tendință redusă spre difuziune și adeziune;
 rezistență la abraziune;
 rezistență ridicată la uzură la rece și la cald.
https://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/ASCHIEREA-METALELOR63764.php

https://pdfcoffee.com/prelucrarea-metalelor-prin-aschiere-pdf-free.html