Prelucrari prin aschiere

Strunjire utilaje, scule,

parametrii prelucrarii

Prelucrari prin aschiere - generalitati

Operatiile de prelucrare prin aschiere au ca scop indepartarea
surplusului de material de la suprafata unui semifabricat
in vederea obtinerii unui produs finit denumit piesa.

Aceste operatii de prelucrare pot fi realizate:

In plan (prin frezare, rabotare, mortezare)
Pe suprafete de revolutie (prin strunjire, gaurire, alezare. brosare)

Materiale folosite pentru aschiere

Oteluri carbon pentru scule (OSC). Acestea au continut mare de

carbon (0,6 - 1,4% C), fara elemente de aliere.

Oteluri aliate

Carburi metalice, obtinute prin sinterizarea unor pulberi metalice

din V,Cr, Mo, Ni etc.

Proprietati sculelor aschietoare

Proprietatile pentru sculele aschietoare sunt:

Duritate mare, care asigura sculei aschietoare un tais ce face fata

tensiunilor si temperaturilor inalte din timpul procesului de prelucrare
Rezistenta la incovoiere mare, care evita deformarea sau ruperea
sculei in timpul aschierii.
Stabilitate termica ridicata ce mentine capacitatea de aschiere a
taisului la temperatura de lucru.
Conductibilitate termica buna, ce permite evacuarea caldurii din
partea activa a sculei.

Tipuri de aschii
In timpul prelucrarii, materialul se desprinde
din semifabricat sub forma de aschii.
Exista 3 tipuri de aschii:

Aschii de rupere la prelucrarea materialelor fragile (fonta, bronz)

Aschii de forfecare, sau de fragmentare se prezinta sub forma

unor elemente zimtate dar unite intre ele. Acest tip de aschii se obtin
la prelucrarea metalelor dure si semidure.

Aschii continue, sau de curgere,

care se obtin la prelucrarea otelurilor
moi si a alamelor. Sunt cele mai
periculoase deoarece prezinta risc de taiere si ranire.

Regimuri de aschiere
Procesul de aschiere tine cont de mai multi parametrii:
Avansul se masoara in mm/rot si se regleaza cu ajutorul cutiei de
avansuri
Adancimea de aschiere se stabileste in functie de marimea
adaosului de prelucrare si se recomanda sa se faca la o singura
trecere, daca rigiditatea piesa-scula-utilaj o permite.
Viteza de aschiere, parametrul cel mai important al regimului de
aschiere. Alegerea vitezei optime inseamna gasirea valorii vitezei
care satisface 3 conditii contradictorii:
- Productivitatea maxima
- Durabilitatea maxima pentru scula
- Pret de cost al pieselor ce se prelucreaza, cat mai mic.

Strunjirea
Strunjirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a
unui material cu ajutorul unui utilaj numit strung.
Miscarea principala relativa dintre piesa si unealta este miscarea de
rotatie.
Aschierea se obtine prin actionarea continua a uneltei denumite
cutit de strung.
Piesa efectueaza miscarea de rotatie, iar unealta efectueaza o miscare de avans, care poate fi:
paralela cu axa arborelui,
perpendiculara pe ea sau oblica,
corespunzator celor 3 sanii
(sania longitudinala, sania transversala
si sania port-cutit).

Strunjirea
Sania port-cutit
Papusa mobila
Cutia de
avansuri

Ghidaje

Universal
Cu 3 bacuri
Sania transversala
Sania longitudinala

Surub de avans pentru filetare

Batiu

Strunjirea

Strunjire longitudinal

Strunjire frontal

Elemente geometrice ale cutitului de strung

Cutitul de strung se compune din doua parti mari :

corpul care serveste la fixarea cutitului in suportul strungului;
capul cutitului care este parte activa,
cu care cutitul executa aschierea

Elemente geometrice ale cutitului de strung

Corpul cutitului are are executat la unul din capetele sale,

un locas in care se lipeste o placuta de material dur, numita placuta widia,
cu care se face aschierea propriu-zisa.
Parte activa a unui cutit normal pentru strunjirea longitudinala exterioara
este compusa din :
fata de degajare pe care se scurg aschiile,
fata de asezare principala si secundara,
muchia principala de aschiere si cea secundara
virful cutitului.

Fixarea pieselor in dispozitivul universal

Materiale se fixeaza in dispozitivul universal.

Dispozitivul universal fixeaza materialul intre bacuri.

Aceste bacuri pot fi in numar de 3 sau 4.

Racirea sculelor
Sculele, in timpul prelucrarii sunt supuse
incalzirii, datorita intrarii
In contact direct cu piesa prelucrata
si apar forte de frecare.
Pentru racirea sculei in timpul prelucrarii,
atat pe scula, cat si pe piesa
se prelinge o pelicula de lichid alb,
denumit emulsie de racire.