Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Dispozitive de ghidare a sculelor

aschietoare de tip alezor pe masini de
gaurit clasice

Student,
MANEA Marius-Andrei
Grupa 642 AC

Anul universitar 2017-2018

Partile componente ale masinilor de gaurit radiale sunt:

1. placa de baza

2. coloana verticala

3. masa masinii

4. bratul rotitor

5. caruciorul

6. arborele principal

7. motorul electric

8. surubul

9. motorul electric

Fig. 1 Lantul cinematic

2
 Fig. 2 Masina de gaurit clasica

In figura 2, s-au facut urmatoarele notatii: 1 - electromotor; 2 - cap de gaurit; 3 -

maneta pentru schimbarea turatiilor; 4 - tabela cu regimuri de aschiere; 5 - maneta pentru
avans manual sau mecanic; 6 - arbore principal; 7 - suportul mesei; 8 - coloana; 9 - placa
de baza; 10 - montant; 11 - buton pornire; 12 - buton oprire; 13 - buton pornire sens
invers; 14 - deplasare cap de gaurit; 15 - blocare cap de gaurit; 16 - vizor nivel ulei; 17 -
priza pompa; 18 - blocare suport masa; 19 - deplasare suport masa; 20 - indicator de
adancime; 21 - schimbator avansuri; 22 - cuplaj limitator adancime; 23 - comutator
principal; 24 - comutator lumina; 25 - comutator pompa; 26 - pompa; 27 - inversor la
filetare; 28 - limitatoare.

3
Materiale pentru elemente de dispozitive

La alegerea materialelor pentru elementele de dispositive, trebuie luate in

considerare conditiile economice si de calitate impuse dispozitivului si elementelor lui,
care de obicei sunt urmatoarele:
-seria de fabricatie;
-pretul de cost al materialelor;
-numarul de dispositive de acelasi tip care se executa;
-timpul disponibil pentru executie;
-marimea si repartitia fortelor care lucreaza asupra elementului considerat;
-influenta pe care o are acest element asupra preciziei ansambului dispozitivului;
-duritatea materialului piesei;
-posibilitatile de executie ale atelierului executant;
-conditiile special de tratament termic, dilatare termica, conductibilitate electrica
sau magnetica, rezistenta la coroziune, etc.
Elementele dispozitivelor utilizate la fabricatia de serie se executa dupa cum
urmeaza:
-cele supuse la solicitari de incovoiere sau tractiune, dintr-un otel de imbunatatire;
-cele supuse la uzura dintr-un otel cu duritate superficiala mare;
-cele care nu sunt supuse la eforturi importante din material inferioare;
-cete filetate, din otel carbon de calitate cu tratament de cianurare.
Exemple de materiale:
●elemente de baza:
-turnare din fonta cenusie (STAS 568-52), otel (STAS 600-49), aliaje de aluminiu
(STAS 201-55);
-sudate din otel;
-prelucrate din material laminat sau forjat.
●elemente de asejare: -placate de asezare si prisme executate din OLC 16;
-cepuri, din OSC 8;
-bolturi de centrare, din 40 MC 11.

4
 ●elemente de legatura a dispozitivului cu masa masinii:
-penele, OSC 8;
-picioarele de asezare, OSC 8.
●elementele de centrare si ghidare a sculelor: - OSC 8, calit-revenit (HRC=
50…55), pentru dimensiuni mici, iar penttru dimensiuni mari din OLC 16 sau 16 MC 10,
cementat la adancimea de 0,8- mm, calit-revenit (HRC= 55…60).
●elemente de stranger
-bride, OLC 45, calit-revenit, (HRC=35…40);
-excentricele sau camele se executa din otel carbon de calitae pentru cementare,
OLC 16, cementat la adancimea de 1-1,2 mm, (HRC=55..60);
-penenle de strangere, otel carbon de scule, OSC 10, calit-revenit, (HRC= 50…55)
sau din otel carbon de calitate pentru cementare.
●manerele pentru dispositive: otel carbon de calitate imbunatatit, OLC 45.
●bucsele elastice: otel de arc.
●bacurile de stranger: otel carbon de mare rezistenta, OL 70.
●suruburile si piulitele: otel carbon de caitate, OLC 45.
●stifturile: otel carbon de caitate, OLC 45.

5
 Dispozitive pentru gaurit

1. Generalitati:
Pentru proiectarea dispozitivelor este necesara cunoasterea urmatoarelor date
asupra masinii de gaurit:
-tipul si felul masinii;
-diametrul maxim care se poate prelucra;
-puterea motorului de actionare;
-forta de avans maxima permisa;
-adancimea maxima care se poate gauri;
-turatiile axului principal;
-treptele de avans;
-dimensiunile mesei;
-canalele mesei;
-forma si simensiunile axului principal;
-conul axului principal;
-marimea si greutatea piesei si a dispozitivului;
-felul prelucrarii;
-diametrele si adancimea gaurilor;
-precizia de prelucrare ceruta;
-numarul sculelor utilizate pentru fiecare gaura;
-puterea necesara;
-forta axiala;
-vitezele si avansurile necesare.

6
 2. Clasificarea sculelor pentru prelucrarea gaurilor

Pentru prelucrarea gaurilor la masinile de gaurit, se utilizeaza scule aschietoare.

Burghiele sunt scule aschietoare utilizate pentru confectionarea si prelucrarea
gaurilor in material compact (sau material deja gaurit), avand doua miscari simultane: una
de rotatiein jurul axei lor geometricesi alta de inaintare in lungul acestei axe.
Adancitoarele si alezoarele se utilizeaza pentru marirea dimensiunilor gaurilor,
pentru darea unei precizii mai netede a gaurii.
Taroadele se utilizeaza pentru filetarea gaurilor.
Tesitoarele se utilizeaza pentru tesirea marginilor gaurilor in care se introduce
suruburi si buloane cu cap innecat.
Cutitele se utilizeaza pentru alezarea gaurilor, pentru prelucrarea partilor frontale.

3. Forte de aschiere la gaurire

La operatia de gaurire, actioneaza o forta axiala, P a asupra piesei si un moment
de aschiere Mt. (Fig. 1)

Fig. 3
Forta axiala este minima la inceputul gauririi, ajunge la valoarea maxima atunci
cand burghiul ataca piesa cu tot taisul sis cade rapid la iesirea lui din piesa.

7
 Forta axiala este mai mare la gaurirea in plin decat la operatiile de largire, tesire
sau alezare cand scade cu cel putin 60%.

4. Precizia dispozitivelor de gaurit

Precizia necesara a unui dispozitiv de gaurit este determinate de precizia pieselor

care urmeaza sa se prelucreze.
La dispozitivele de gaurit, trebuie determinate tolerantele distantelor de la
elementele de asezare a piesei pana la centrele bucselor de ghidare si tolerantele
distantelor dintre centrele bucselor de ghidare.
Alegerea acestor tolerante depinde de urmatorii factori:
-tolerantele piesei de prelucrat;
-jocul dintre bucsa de baza si bucsa detasabila;
-jocul dinre bucsa si scula.

Fig. 4

8
 5. Alezoare

Fig. 5 Alezor
Alezoarele se utilizeaza pentru prelucrarile de finisare ale gaurilor de precizie, prin
luarea unui strat fin de aschii. Gaurile sunt executate fie cu burghiu, fie la strung, cu
ajutorul cutitelor de strung, dupa care urmeaza operatia de alezare.
Elementele taietoare ale alezorului sunt dintii. Pe lungime lui, dintele alezorului se
imparte in trei parti: partea de atac, partea de lucru ( in care se executa calibrarea gaurii)
si conul invers care protejeaza gaura contra stirbiturilor. Partea de atac si cea de lucru se
deosebesc una de alta dupa forma dintelui. In partea de atac, dintele erta foarte ascutit,
Pe partea de lucru, dintele are la varf o fateta ingusta cu latimea intre 0,05 si 0,3 mm in
forma de sector de cerc. Aceasta fateta serveste pentru calibrarea si netezirea peretilor
gaurii alezate.
Partea de atac si cea de lucru au urmatoarele unghiuri: unghiul de inclinare a partii
de atac, unghiul conului de ghidare, unghiul conului invers, unghiul de degajare, unghiul
de asezare, unghiul de ascutire si unghiul de taiere.
Pentru alezarea gaurilor cu diametrul pana la 10 mm, se utilizeaza alezoare dintr-
o singura bucata cu coada cilindrica; pentru alezarea gaurilor pana la 32 mm, se
utilizeaza alezoare cu coada conica; pentru alezarea gaurilor cu doametrul intre 25 si 80
mm se utilizeaza alezoare demontabile; pentru gaurile cuprinse intre 40 si 100 mm, se
folosesc alezoare reglabile cu cutite demontabile.

Fig. 6

9
 Fig. 7

Alezoarele pot avea dinti drepti sau dinti elicoidali. Alezoarele cu dinti elicoidali dau
o netezime superioara si inlesnesc prelucrarea, de aceea ele se utilizeaza foarte des, mai
ales la prelucrarea matalelor tenace (cupru, otel). Aceste alezoare se folosesc
deasemenea si la alezarea gaurilor care au in interiorul lor goluri strunjite, geoarece
dintele elicoidal patrunde treptat in material si nu strica peretii gaurii.

Fig. 8 Alezoare conice

1-de degrosare; 2-intermediare; 3- de finisaj

10
 Fig. 9 Alezoare demontabile cu placi din metal dur

6. Gaurirea cu ajutorul dispozitivului de ghidare

Prin gaurirea cu ajutorul dispozitivelor de ghidare se intelege procesul de

executare a gaurilor intr-un material compact, fixat intr-un dispozitiv numit ghidare.
Dispozitivul de ghidare serveste pentru gaurirea pieselor care necesita obtinerea
unor gauri de precizie.
Dispozitivul de ghidare este prevazut cu bucse pentru ghidarea burghiului si
permite a se executa gauri infundate sau strapunse fara trasarea prealabila. Prin folosirea
acestor dispozitive, se reduce timpul necesar asezarii si verificarii pieselor, nu mai este
nevoie de trasajul pieselor si de gaurirea de proba. Dispozitivele de ghidare se impart in
doua categorii primcipale: dispozitive de ghidare prin suprapunere si dispozitive in forma
de cutie. Ultimul, la randul sau, poate fi rabatabil, rotativ si cu utilizri multiple.
In cazul utilizarii dispozitivelor prin suprapunere, piesa se fixeaza intr-un dispozitiv
de strangere sau direct pe masa masinii, iar pe suprafata plana a piesei ce trebuie gaurita,
se fixeaza un dispozitiv prin suprapunere. Dispozitivul se suprapune deobicei pe o
suprafata prelucrata dinainte.

11
 Fig. 10 Gaurire cu ajutorul dispozitivelor

Dispozitivele folosite la operatii de gaurire pot fi mobile sau fixe.

Dispozitivele mobile se folosesc in special la masini de gaurit de masa sau cu
coloana, pentru strangerea unor piese mici. Ele se deplaseaza cu mana pe masa
masinii,aducandu-se astfelbucsele de gaurit in dreptul sculei, Pentru preluarea
momentului de aschiere se folosesc rigle prinse pe masa masinii, de care se rezeama
dispozitivul.
Cele mai simple dispositive pentru gaurit sunt sabloanele. Ele se aseaza pe piesa
cu stranger sau fara stranger. Acestea se folosesc la serii de fabricatie mici sau la piese
foarte mari, care nu pot fi montate pe dispozitiv.

12
 Fig. 11 Sablon dublu
unde, 1-placa; 2-bucsa de gaurit; 3-bosaj cilidric.

In fig. 4 este reprezentat un dispozitiv, la care strangerea piesei se face printr-o

clema.

Fig. 12 Dispozitiv pentru gaurit cy stranger prin clema

Piesa se monteaza in corpul 1. Pozitia gauririi care se prelucreaza este limitata de
catre tamponul 3. Corpul 1 este despartit printr-o taietura. O parte din el servind drept
clema pentru strangerea cu surubul 2, iar cealalta servind la montarea bucsei de gaurit.
Pentru a permite iesirea piesei dupa gaurire, in alejajul de centrare a piesei este prevazut
un canal.

13
Bibliografie:

[1] D. SIMION, I. MUNTEANU- Dispozitive pentru masini unelte, Ed. Tehnica, 1961
[2] G. GEORGESCU, ST. VASILIU, Cartea frezorului, Ed, Tehnica, 1959
[3]Scritube
[4] Wikipedia

14