1

Facultatea Constructii de Masini

Specializarea Inginerie Industriala



PROIECT
ORGANE DE MASINI

PRESA MANUALA CU
PIULITA FIXA








RUSAN CLAUDIU-IOAN
AN II INGINERIE INDUSTRIALA BISTRITA
GRUPA m_112B1
COORDONATOR: TURCU IOAN
2

I.Memoriu Tehnic
- Consideratii generale 3
- Analiza variantei din punct de vedere
constructiv,functional,tehnologic,demontare,montare ,intretinere 4
Modul de fuctionare 4
Montarea presei 5
Indicatii de exploatare 5
Masuri de intretinere 5
Observatii pentru protectia muncii 6
- Materiale utilizate 6
- Ergonomie 9
- Diagrama de forte si momente 9

II.Memoriu justificativ de calcul
- Alegerea si justificarea tipului filetului prentru surub si piulita 10
- Calculul diametrului mediu si stabilirea marimii surubului de forta 12
- Predimensionarea filetului 12
- Calculul diamentrului mediu al filetului 12
- Alegerea numarului de inceputuri 13
- Calculul numarului de spire in contact 13

- Calculul lungimii filetului piulitei 13

- Calculul lungimii filetului surubului 13

- Dimesionarea piulitei fixe 13
- Verificarea spirei surubului si a piulitei la presiune de contact si solicitari compuse
14
- Verificarea coloanelor la intindere 15
- Verificarea traversei fixe la incovoiere 15
- Calculul traversei fixe 15
- Dimensionarea coloanelor 16
- Rulmeni axiali cu bile, cu simplu efect 16
- Bibliografie 21
3


I. Memoriu Tehnic
Consideratii generale:
Prezentul proiect are ca scop proiectarea unei prese cu piulita fixa.Presa
cu piulita fixa face parte din mecanismele surub-piulita care transforma
miscarea de rotatie in miscare de translatie continua.Presele cu surub cu
actionare manuala se utilizeaza in constructia de masini , in atelierele mecanice
pentru deformarea plastica a metalelor la rece sau la cald
(stantare,bordurare,umplere,gatuire,matritare),la presarea sau extragerea
rulmentilor , rotilor de curea ,de lant ,de cabluri etc). De asemenea presele se
mai folosesc la presarea unor ajustaje si la operatia tehnologica de matritare.

Utilizarea mecanismelor cu suruburi de miscare se datoreaza avantajelor
pe care le prezinta si anume :
- constructia simpla si tehnologia de executie usor realizabila
- posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizand forte de
actionare mici
- compactibilitatea constructiei si gabarit redus
-functionarea lina si fara zgomot
-posibilitatea de a asigura in mod simplu autofranarea
-permite utilizarea materialelor ieftine rezultant pret de cost redus


Mecanismele cu suruburi de miscare prezinta si urmatoarele dezavantaje :
- lipsa autocentrari
- necunoasterea exacta a fortelor de strangere
- existenta unei frecari in spirele filetului surubului si piulitei care conduce la
uzarea pieselor si la randament scazut
- prezenta unor puternici concetratori de tensiune in zona filetata , ce afecteaza
rezistenta la oboseala a surubului
4

Analiza variantei din punct de vedere
constructiv,functional,tehnologic,demontare,montare ,intretinere
Denumirea acestei variante de presa cu piulita fixa cu coloane deriva din
prezenta coloanelor 11 in constructia batiului presei. Coloanele sunt filetate la
ambele capete , astfel incat ele realizeaza legatura intre masa presei 16 si
traversa fixa 4 , cu ajutorul piulitelor infundate 9 si a saibelor 10. Masa presei
are forma circulara fiind prevazuta cu canale T la partea superioara , cu
locasurile pentru suruburile de fixare pe fundatie si cu clema , alezaje filetate in
care se insurubeaza coloanele. In traversa fixa se monteaza piulita 2 cu ajutorul
suruburilor 3 in cazul in care ajustajul format este cu strangere mica(H/k) sau
fara suruburi daca se formeaza un ajustaj cu strangere mare. Pe surubul de forta
1 se monteaza roata de mana 5 prin intermediul unei asamblari prin forma ,de
sectiune patrata ,fixarea facandu-se cu piulita infundata 8. Roata de mana este
de constructie turnata , cu patru brate prevazute cu greutati la capetele lor in
vedera antrenarii inertiale in sarcina a surubului de forta. Ca o masura de
protectie a muncii se fixeaza pe roata de mana un inel 7 din tabla montat cu
ajutorul suruburilor 6. La partea inferioara a surubului de forta se monteaza
traversa mobila 15 care se ghideaza pe coloane. Pentru micsorarea momentului
de frecare la presare intre cuplul surubului de forta si traversa mobila se
monteaza rulmentul axial 14.
Modul de fuctionare : Se poate urmari pe varianta constructiva. Surubul
de miscare 1 realizeaza atat miscare de rotatie , in urma utilizarii mecanismului
de actionare , cat si miscare de translatie , prin care se deplaseaza traversa
mobila 15 si se realizeaza forta de presare F. Legatura dintre surubul de miscare
se traversa mobila se realizeaza printr-o cupla de frecare axiala .(rulment axial
14). Conform modului de fuctionare se pot stabili principalele solicitari pentru
elementele presei:
- surubul de miscare 1 este solicitat la compresiune de sarcina F si la torsiune de
momentul de frecare (

) dintre surub si traversa mobila ;

- principalele soicitari ale celorlalte elemente sunt : tractiune pentru coloane ,
incovoiere pentru traverse
Momentul realizat prin mecanismul de actionare trebuie sa echilibreze
atat momentul de insurubare (

) cat si pe cel de frecare (

), deci:

5

Principalul avantaj al acestei solutii constructive este centrarea buna a
traversei mobile prin prezenta celor doua coloane. Dintre dezavantajele acestei
solutii vom mentiona urmatoarele :executia destul de dificila cea de serie mica ,
deoarece majoritatea componentelor asamblului presei este de forma turnata ;
nu pot fi prelucrate o gama larga de piese de dimensiuni diferite deoarece
posibilitatilesunt limitate de prezenta coloanelor.
Montarea presei :
Presa cu piulita fixa conform variantei prezentate , se monteaza astfel :
se aseaza pe o suprafata plana din beton sau metal masa fixa 16;
coloanele presei 11, realizate din otel se insurubeaza pe masa fixa ;
se monteaza traversa mobila 15 ;
se prinde surubul 1 de traversa mobila 15 odata cu rulmentul axial 14
si se prinde semi-saiba 13;
pe surubul 1 se introduce piulita fixa 2;
se monteaza traversa fixa 4 peste coloanele 11 a presei ;
se pun saibele 10 si se prind piulitele de fixare 9 a traversei fixe 4 de
coloanele 11 a presei ;
se fixeaza roata de manevra 5 care se prinde cu piulita 8 de surubul 1
iar apoi se aseaza pe roata de manevra un inel de protectie 7 , fixat cu 4x
surube 6.
Indicatii de exploatare : Pentru obtinerea unor coeficienti de frecare cat
mai redusi intre spirele surubului si cele ale piulitei , se va realiza o ungere a
acestora cu vaselina. La fel rulmentul axial va fi gresat cu vaselina in vederea
unei bune functionari. Se interzice vopsirea portiunilor filetate ale tuturor
organelor de asamblare ,a suprafetelor de asezare , a placi de baza.

Masuri de intretinere : Suprafetele exterioare de contact cu atmosfera
vor fi protejate anticoroziv prin vopsire cu doua straturi de grund G-735 si doua
straturi de vopsea in culoarea specifica a atelierului in care se lucreaza.
Intervalul de timp necesar uscarii fiecarui strat de grund sau de vopsea este de
24 ore (sau depinde de specificatiile si caracteristicile vopselei folosite). Inainte
de vopsire , piesele vor fi curatate de oxizi si grasimi. Pentru asigurarea unei
bune functionari a presei se recomanda ca in perioada in care nu este utilizata sa
fie depozitata intr-o magazie. Inainte de fiecare utilizare se va verifica daca nu
6

este blocata , se va asigura gresarea in cazul in care vaselina a fost intre timp
indepartata.

Observatii pentru protectia muncii : Pentru a se evita accidentele la
locul de munca in timpul utilizarii se vor avea in vedere urmatoarele:
- presa va fi amplasata pe o suprafata plana stabila ;
- partile componente a presei vor fi bine montate pentru a se evita demontarea
lor in timpul lucrului ;
-pentru evitarea taieturilor ,partile componente vizibile ale presei se vor executa
cu raze de racordare sau tesituri la muchii.

Materiale utilizate
Alegerea materialului pentru surub si piulita ca elemente ale
mecanismelor cu surub depinde de mai multi factori:
caracteristicile mecanice ale materialului
asigurarea conditiilor functionale ,tehnologice si economice in modul cel
mai favorabil
fiabilitatea optima in contextul unor cheltuieli de productie minima
Caracteristicile importante mecanice ale materialului pentru surubul si
piulita din constructia mecanismelor cu surub sunt :
- (Rp0,2)-Limita de curgere
- (Rm) -Limita de rupere
- (A) -Alungirea
- (E) -Modulul de elasticitate
Pentru suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mijlocii cu
actionare manuala (viteza relativa la filet intre surub si piulita este mica nu
impune durificarea flancurilor ) se va opta pentru un otel necalit intre (OL40-
OL60).
7

Alegem pentru surub de miscare materialul OL60(Conform STAS 500/2-
80) care are caracteristici mecanice de rezistenta foarte buna ,proprietati de
prelucrare buna si nu necesita tratament termic .
Materialul folosit pentru urubul de for:
OL60: -cu concentratori de tensiune
Rezistena la traciune: o
at
= o
ac
58 N/mm
2

Rezistena la ncovoiere: o
ai
64...70 N/mm
2

Rezistena la rsucire: t
at
35...38 N/mm
2

Rezistena la forfecare: t
af
46 N/mm
2

-fara concentratori de tensiune
Rezistena la traciune: o
at
= o
ac
160 N/mm
2

Rezistena la ncovoiere: o
ai
184 N/mm
2


Rezistena la rsucire: t
at
104 N/mm
2

Rezistena la forfecare: t
af
128 N/mm
2

Piulita ca element component al cuplei de frecare surub-piulita din
mecanismul cu surub ,este indicat a fi astfel construita incat uzura sa fie
concetrata asupra ei.Astfel se recomanda recomanda ca materialul ales pentru
piulita sa aiba modulul de elasticitate mai mic decat cel al materialului surubului
,ceea ce are ca efect uniformizarea repartizarii sarcini pe spire ,imbunatatirea
comportari la oboseala si ca urmare cresterea duratei de functionare .
Alegerea materialului pentru piulita ca element al cuplei de frecare surub-
piulita se va face in asa fel incat sa se limiteze presiunea de contact dintre
spirele piulitei si ale surubului la valori reduse evitandu-se astfel uzura
prematura.
Plecand de la faptul ca nu este indicat sa se utilizeze aceleasi material
pentru piulita ca si pentru surub de forta vom utiliza cupluri de materiale care au
o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la uzura , ca de exemplu:
otel pe fonta , otel pe bronz moale ,otel pe fonta anti-frictiune.
Nr.crt. Materialele cuplei de frecare

(suprafete
mobile)

(suprafete
imobile )

1 Otel necalit -bronz
antifrictiune
8...9 42...55

8

Astfel vom opta pentru CuSn12 -bronz moale cu o comportare buna din
punct de vedere al rezistentei la uzura.
Materialul folosit pentru piulita va fi CuSn12 :
Rezistena la traciune: o
at
= o
ac
28 N/mm
2

Rezistena la ncovoiere: o
ai
28 N/mm
2

Rezistena la rsucire: t
at
20 N/mm
2

Rezistena la compresiune : o
ac
28 N/mm
2


Caracteristicile mecanice :
Rezistenta minima la tractiune Rm = 220 N/ mm
2
Duritate HB = 80
Alungirea la rupere A = 7%

Coloanele presei sunt realizate din OL70 STAS 500-80, prin
prelucrari mecanice, cu urmatoarele caracteristici mecanice :
-Clasa de calitate(tratament termic): 1
-Rezistenta la tractiune Rm = min 690 [N/mm
2
]
-Limita de curgere Rp0,2 = 350 [N/mm
2
]
-Alungirea la rupere A = 11 %

-cu concentratori de tensiune
Rezistena la traciune: o
at
= o
ac
67
N/mm
2

Rezistena la ncovoiere: o
ai
74...80 N/mm
2

Rezistena la rsucire: t
at
40...44 N/mm
2

Rezistena la forfecare: t
af
54 N/mm
2



-fara concentratori de tensiune
Rezistena la traciune: o
at
= o
ac
175 N/mm
2

Rezistena la ncovoiere: o
ai
201 N/mm
2


Rezistena la rsucire: t
at
114 N/mm
2

Rezistena la forfecare: t
af
140 N/mm
2

Masa fixa, traversa fixa, traversa mobila , roata de manevra in
constructie turnata, din fonta cenusie FC 250 STAS 568-82 cu urmatoarele
caracteristici mecanice :
-Rezistenta la tractiune Rm = 210...320 N/mm
2

-Duritate Brinell : 180...240 HB max.

9

-cu concentratori de tensiune
Rezistena la traciune: o
at
25...38 N/mm
2

Compresiune: o
ac
63...95 N/mm
2

Incovoiere: o
ai
42...65 N/mm
2

Rasucire: t
at
36...46 N/mm
2
Rezistena la forfecare: t
af
20...30 N/mm
2



-fara concentratori de tensiune
Rezistena la traciune: o
at
69...106 N/mm
2

Compresiune: o
ac
173..265 N/mm
2

Incovoiere: o
ai
117..180 N/mm
2

Rasucire: t
at
83...127 N/mm
2



Ergonomie:
Muncitorul in timpul deservirii presei manuale oboseste prin aceasta
intelegandu-se o stare de slabiciune fizica si cerebrala care diminueaza
capacitatea de munca si care uneori poate conduce la accidente .Oboseala
provine indeosebi din risipa de forta musculara datorita modului in care sunt
executate miscarile in timpul folosiri masini/presei.
Miscarile trebuie sa fie cat mai usoare,cat mai scurte si cat mai rare,
in masura in care situatia respectiva o permite , in acest sens se vor evita
schimbarile bruste si repezi ale directiei gesturilor.

Diagrama de forte si momente :

Dupa natura miscarilor relative ale elementelor cuplei surub-piulita
in cadrul mecanismelor cu actionare manuala avem piulita fixa, surubul
executand o miscare de roto-translatie. Pentru usurinta proiectarii, schemele
fuctionale sunt completate cu diagrame de forte si momente ce incarca
elementele mecanismului, diagrame ce servesc la stabilirea sectiunilor
periculoase ale elementelor respective.







10









II. Memoriu justificativ de calcul

1.Alegerea si justificarea tipului filetului prentru surub si piulita

Alegerea tipului de filet se face in fuctie de :
-caracterul sarcinii(constanta,variabila etc)
-marimea sarcinii( mica,mare );
-directia si sensul sarcinii;
-destinatia si conditiile de lucru;
-randamentul dorit ;
Se alege un filet trapezoidal STAS 2114/1-75.

Acest tip de filet asigura o buna centrare intre mecanismul surub-piulita, are o
rezistenta si o rigiditate mare putind transmite sarcini mari in ambele
sensuri.Datorita acestor considerente tehnice dar si considerentelor
economice este cel mai intilnit tip de filet in mecanismele surub-piulita.
Elementele i dimensiunile profilului nominal al filetului exterior i al
filetului interior sunt prezentate n Fig. 24.1 i Tabelul 24.2.
11

Fig. 24.1

Tipul de filet ales este filetul trapezoidal pentru ca are o buna
rezistenta si rigiditate,randament cu circa 4-5% mai mic decat filetul patrat
,permite eliminarea kocului axial rezultat in urma uzarii - prin utilizarea unei
piulite sectionate ;poate transmite sarcini mari ,variabile,in ambele sensuri.
3 4
5 . 0 h a p H
c
= + =
p H = 5 . 0
1

2
25 . 0
1
H
p z = =
c
a R = 5 . 0
max 1

p H = 866 . 1
c
a R =
max 2

p d z d D d = = = = 5 . 0 2
2 2

c
a p d h d d = = 2 2
3 3

Alegerea profilui filetului
Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezoidal STAS 2114/1-75 deoarece:
c
a d D + = 2
4

p d H d D = =
1 1
2
mm a
c
15 . 0 = pentru 1.5
mm a
c
25 . 0 = pentru 2<p<5
mm a
c
5 . 0 = pentru 6<p<12
mm a
c
1 = pentru p=6

12

- are profilul de forma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi isoscel cu
unghiul la virf de 30 grade si baza egala cu pasul
- flancul filetului are o inclinare de 15 grade
- jocurile la diametrul interior si exterior sint egale
- fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8-12mm si respectiv
r=0,5mm pentru P>12
- are o rezistenta si o rigiditate mai mare decit filetul patrat
- asigura o buna centrare intre surub si piulita
- se poate executa prin procedeul de frezare
2.Calculul diametrului mediu si stabilirea marimii surubului de forta

Predimensionarea filetului

Dimensiunile filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte :
-rezistenta corpului surubului la solicitatrea compusa :compresiune (sau
tractiune) si rasucire (solicitarea de incovoiere trebuie eliminata pe cat posibil);
-rezistenta la strivire a spirelor(uzare);
-rezistenta spirelor la solicitarea compusa de incovoiere si forfecare;
-daca surubul este solicitat la compresiune sa nu flambeze;
-sa asigure conditia de autofranare(daca este cazul);


Calculul diamentrului mediu al filetului
] [ 04 . 24
8 6 . 1 5 . 0
11620
2
mm
q
F
d
a m h
=

=

=
t t

+

factor dimensional

a
q = 8

pentru otel necalit - bronz moale

(rezistenta admisibila la strivire)
Din STAS 2114/1-75 alegem filetul: Tr 30 X 10RH cu d2=25[mm]:
Diametrul nominal : D=d=30 [mm]
Diametrul mediu : D2=d2=25 [mm]
Diametrul interior : D1=20 [mm]
| | mm h a p H
c
5 . 5 5 . 0
3 4
= = + =
| | mm p H 5 5 . 0
1
= =
Diametrul interior : d3=d1=19 [mm]
Diametrul exterior: D4=31 [mm]
Pasul : P= 10 [mm]

13

| | mm
H
p z 5 . 2
2
25 . 0
1
= = =
| | mm a R
c
25 . 0 5 . 0
max 1
= =
| | mm p H 66 . 18 866 . 1 = =
| | mm a R
c
5 . 0
max 2
= =
| | mm p d z d D d 25 5 . 0 2
2 2
= = = = =
| | mm a p d h d d
c
19 2 2 1
3
= = =
| | mm a d D
c
31 2
4
= + = ;
| | mm p d H d D 20 2
1 1
= = =
Alegerea numarului de inceputuri

La presele manuale (cu piulita fixa sau cu piulita rotiroare) nu se impune conditia
de autofrinare. Alegen n=1- numarul de inceputuri care se impun pentru in randament
si o productivitate mare.
3.Calculul numarului de spire in contact
; 4 4
10
25 6 . 1
2
= =

= z
p
d
z
m

;
4.Calculul lungimii filetului piulitei
| | mm p z m 40 10 4 = = =
5.Calculul lungimii filetului surubului
| | mm p m h L
f
235 3 = + + =
6.Dimesionarea piulitei fixe
| | mm D
F
D
at
e
77 . 38 2 ^ 31
8
11620 1 . 1 4
2 ^ 4
4
= +

= +

=
t o t
|
in formula anterioara 1 . 1 = |
coeficient de rasucire o

14

Verificare :

De =41 mm :

5 mm 5 mm (minim); -conditia este indeplinita;

hg-inaltimea gurelului hg = 0.2 m = 8 mm













Verificarea spirei surubului si a piulitei la presiune de contact si solicitari
compuse
Verificarea spirelor urubului
a) La spirele surubului
- la stivire | |
2
1 2
/ 8 39 . 7
5 25 4
11620
mm N q
H d z
F
q
a
= < =

=

=
t t

- la incovoiere
| | N/mm2] [ 64...70 / 793 . 21
34 , 6 19 4
5 . 0
2
5
11620 6
2
6
2
2 2
1
1
< =

|
.
|

\
|
+
=

|
.
|

\
|
+
= mm N
h d z
a
H
F
c
i
t t
o
- la forfecare 46[N/mm2] / 676 . 7
34 . 6 19 4
11620
2
1
<
(

=

=

= mm N
h d z
F
f
t t
t
- la compresiune o

=

t

=40.98 [ N/

<58[ N/

| |
2 2 2
/ 67 16 . 64 2 / 3 ) ( mm N i
ac t c ech
< s + + = o t o o o
6,34 10 0,634 P 0,634 h = = = pentru filete trapezoidale

Dg se adopta
constructiv si este
79mm.
15


b)verificarea spirei piulitei:
-la incovoiere:
| | | |
| |
2
i
c
2 2
2 2
1
c
1
i
/ 793 . 21
ale trapezoid filete pentru 6.39 P 0,634 h
12 6 P pentru 0,5 a
/ 28 / 793 . 21
6.34 19 4
0.5
2
5
11620 * 6
h d z
a
2
H
6F

mm N
mm N mm N
=
= =
= =
< =

|
.
|

\
|
+
=

|
.
|

\
|
+
=

1

-la forfecare

| |
| |
2
f
2
4
f
/ 668 . 4
/ 668 . 4
6.39 31 4
11620
h z
F

mm N
mm N
D
=
=

=

=


| |
2 2 2
/ 67 773 . 62 2 / 3 ) ( mm N
ac t i c ech
< s + + = o t o o o

Verificarea coloanelor la intindere
Verificare la tractiune
o

=61.13| |
2
/ mm N <67 | |
2
/ mm N

Verificarea traversei fixe la incovoiere
Verificarea la ncovoiere
i
o [ MPa ]

ai
b bi be
i
h D D
l F
o o s =


=

= 97 . 60
32 ) 41 120 (
283 11620
2
3
) ( 2
3
2 2
= 65 MPa
Adopt 65 40 =
ai
o MPa - pentru fonta
Calculul traversei fixe
Alegerea materialului : se recomand: OT
50, FC 250, FC 350 etc
Adoptarea dimensiunilor bosajului n care
se monteaz piulia
bi
D ,
be
D ,
b
h , n mm
16

]; [ 41 mm D D
e bi
= =
]; [ 120 mm D D
g be
= ~ ]; [ 32 8 40 mm h H h
g p b
= = =
Adoptarea distanei dintre coloane l : ]; [ 238 mm l =
Verificarea la ncovoiere
i
o , MPa

ai
b bi be
i
h D D
l F
o o s =


=

= 97 . 60
32 ) 41 120 (
283 11620
2
3
) ( 2
3
2 2
= 65 MPa
Adopt 65 40 =
ai
o MPa - pentru fonta

Dimensionarea coloanelor
at
F
d
to
2
1
= = ]; [ 11 ] [ 50 . 10
3,14 67
11620 2
1
mm d mm = ==

at
=67 MPa
Verificare la tractiune
o

=61.13| |
2
/ mm N <67 | |
2
/ mm N
Rulmeni axiali cu bile, cu simplu efect (extras din STAS 3921)
Forma i dimensiunile rulmenilor axiali cu bile, cu simplu efect, sunt date n
fig.48.1 i tabelul 48.1

Fig. 48.1
D
0
=18 mm
D=D
0
+(48) mm= 22 mm

17

d
[mm]
D H d
1
D
1
d
u min
D
u max

Capacitatea de ncrcare
static C
0a
, kN
Simbol
rulment
20
35
40
10
14
35
40
21
22
29
32
26
28
22,0
31,0
51104
51204
25 42
47
11
15
42
47
26
27
35
38
32
34
29,0
41,5
51105
51205
30
47
52
11
16
47
52
32
32
40
43
37
39
32,5
48,0
51106
51206
35
52
62
68
80
12
18
24
32
52
62
68
80
37
37
37
37
45
51
55
62
42
46
48
53
49,6
83,8
105,0
155,0
51107
51207
51307
51407
40
60
68
13
19
60
68
42
42
52
57
48
51
62,8
98,3
51108
51208
45
65
73
14
20
65
73
47
47
57
62
53
56
69,1
105,0
51109
51209
50 70 78
14
22
70
78
52
52
62
67
58
61
75,4
111,0
51110
51210
Tabelul 48.1
Pentru a impiedica iesirea traversei fixe de pe coloana am folosit 2 piulite M14
DIN1587


Dimesiunile rulmentului axial 51204 ,STAS 3921-86 sunt :
d=20 mm; D = 40 mm ; H = 14 mm;
d1=40 mm;

< 11.62KN;
18

Pentru prindere semi-saibei pe traversa mobila folosim 4 suruburi M4 X 15
gr8.8 DIN 7984

Pentru prinderea capacului de sustinere a piulitei fixe de traversa fixa folosim 4
suruburi M8 X 20 ISO1207. Acestea au urmatoarele dimensiuni :

dk=13 mm;
k=5 mm;
Dimensiunile saibei dintre piulita si coloane sunt :

S= 4 mm; d=14 mm;
D=22 mm;


Pentru prindere inelului pe roata de manerva folosim 4 suruburi cu cap inecat
crestat grupa 4.8 M6 X 10 DIN 963

l = 20 mm;
d=8 mm;


19


20

TABELUL 24.2

Diametrul nominal
d
Pasul
P
Diametrul mediu
d
2
= D
2

Diametrul
exterior D
4

Diametrul interior
irul 1 irul 2





d
3
D
1

10
1,5
2
9,250
9,000
10,300
10,500
8,200
7,500
8,500
8,000
11
2
3
10,000
9,500
11,500
11,500
8,500
7,500
9,000
8,000
12
2
3
1 ,000
10,500
12,500
12,500
9,500
8,500
10,000
9,000
14
2
3
13,000
12,500
14,500
14,500
11,500
10,500
12,000
11,000
16
2
4
15,000
14,000
16,500
16,500
13,500
11,500
14,000
12,000
18
2
4
17,000
16,000
18,500
18,500
15,500
13,500
16,000
14,000
20
2
4
19,000
18,000
20,500
20,500
17,500
15,500
18,000
16,000
22
3
5
8
20,500
19,500
18,000
22,500
22,500
23,000
18,500
16,500
13,000
19,000
17,000
14,000
24
3
5
8
22,500
21,500
20,000
24,500
24,500
25,000
20,500
18,500
15,000
21,000
19,000
16,000
26
3
5
8
24,500
23,500
22,000
26,500
26,500
27,000
22,500
20,500
17,000
23,000
21,000
18,000
28
3
5
8
26,500
25,500
24,000
28,500
28,500
29,000
24,500
22,500
19,000
25,000
23,000
20,000
30
3
6
10
28,500
27,000
25,000
30,500
31,000
31,000
26,500
23,000
19,000
27,000
24,000
20,000
21

BIBLIOGRAFIE
1)A. ANTAL , D. MATIESAN , I.OLTEANU, F.SUCALA, O.BELCIN, Aurica Czil, Ioan Turcu , tefan
Bojan, Ovidiu Ttaru

Elemente de proiectare a mecanismelor cu surub si piulita
1985
2) D. MATIESAN, D. POP , A. CHISIU, T. MADARASAN
Organe de masini Bucuresti, Ed.didactica si pedagogica, 1981