UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI

TEHNOLOGICA
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
DISCIPLINA: ORGANE DE MASINI II




PROIECT:


REDUCTOR CILINDRO-MELCAT






INDRUMATOR,
Conf. Dr. Ing. Ec. TARCA IOAN CONSTANTIN

STUDENT,
HALASZ ATTILA
GRUPA: 231


2012-2013


2

CUPRINS

CUPRINS ........................................................................................................................................ 2
TEMA PROIECTULUI .................................................................................................................. 3
I. MEMORIU TEHNIC ........................................................................................................ 5
1.1. DEFINIRE ........................................................................................................................ 5
1.2. TIPURI DE REDUCTOARE ........................................................................................... 7
1.3. VARIANTE CONSTRUCTIVE DE REDUCTOR ....................................................... 13
1.4. CILINDRO-MELCAT ................................................................................................... 13
II. MEMORIU DE CALCUL .............................................................................................. 15
2.1. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI ......................................................... 15
2.2. STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE ............................................... 15
2.3. CALCULUL TURATIILOR ARBORILOR .................................................................. 16
2.4. CALCULUL PUTERILOR PE ARBORI ...................................................................... 17
2.5. CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI ..................................... 17
2.6. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC .............................................................. 18
2.6.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI
CILINDRIC ........................................................................................................................... 18
2.6.2. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE DIN ANGRENAJULUI
CILINDRIC ........................................................................................................................... 23
2.6.3. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI .................................................. 24
2.7. CALCULUL ANGRENAJULUI MELCAT .................................................................. 26
2.8. CALCULUL ARBORILOR ........................................................................................... 33
2.8.1. VERIFICAREA SI DETERMINAREA REACTIUNILOR DIN ARBORILOR... 33
2.9. CALCULUL ASAMBLARII CU PENE ....................................................................... 44
2.10. CALCULUL RANDAMENTULUI REDUCTORULUI SI VERIFICAREA LA
INCALZIRE .............................................................................................................................. 45
2.11. ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTORULUI ........................... 46
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 50





3

TEMA PROIECTULUI

S se proiecteze reductor cilindro-melcat cu urmtoarele date de proiectare:
- puterea motorului electric P
ME
= 13 kW,
- turaia motorului electric n
ME
=

2500 rot/min;
- turatia de iesire n
iesire
=15 rot/min;
- durata totala de functionare D
H
=10000 h;
-
Proiectul va avea urmatoarele componente:

Parte scrisa:

Memoriu tehnic:
definirea reductorului(consideratii teoretice)
descrierea a trei variante constructive de reductor, analiza functionala si
motivarea alegerii variantei pentru proiectare
norme de tehnica securitatii muncii pentru: montarea reductorului (inclusiv
transportul) in pozitia de functionare
norme de securitatea muncii privind intretinerea respectiv functionarea
reductorului

Memoriu justificativ de calcul:
Desenul de execuie a dou organe reprezentative
Proiectarea angrenajelor de pe treptele 1 si 2
Calculul de rezistenta al arborilor
Calculul si alegerea rulmentilor
Alegerea lubrifiantului si verificarea termica a reductorului

Cuprins
Bibliografie
OPIS


4

Parte desenata:
Desenul de ansamblu al reductorului
Desenul de executie pentru arborele de intrare in reductor
Desenul de executie pentru arborelui de iesire din reductor



























5

I. MEMORIU TEHNIC
1.1. DEFINIRE

Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate
cu angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc
la:
micsorarea turatiei;
cresterea momentului de torsiune transmis ;
modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare;
insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;
distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai multe masini de lucru

In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile
angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul
dintre turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze
la care unele roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si
realizeaza un raport de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de
turatie cu roti dintate (utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat
continuu.
Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de
masini.
Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele
se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. dupa raportul de transmitere:
reductoare o treapta de reducere a turatiei;
reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.

2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:
reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire;
reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt
paralele.



6

3. dupa pozitia arborilor:
reductoare cu axe orizontale;
reductoare cu axe verticale;
reductoare cu axe inclinate.

4. dupa tipul amgrenajelor:
reductoare cilindrice;
reductoare conice;
reductoare hipoide;
reductoare melcate;
reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
reductoare planetere.

5. dupa pozitia axelor:
reductoare cu axe fixe;
reductoare cu axe mobile.

Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este
motat direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste
motoreductor.
In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza
in scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu
frictiune, cu surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.
Avantajele utilizarii reductoarelor inschemele cinematice ale masinilor si
mecanismelor sunt:
raport de transmitere constant;
asigura o mare gama de puteri instalare;
gabarit redus;
randament mare (cu exceptia reductoarelor melcate);
intretinere simpla si ieftina.




7

Printre dezavantaje se enumera:
pret de cost ridicat;
necesitatea unei uzinari si montaj de precizie;
functionarea lor este insotita se sgomot si vibratii.

Parametrii principali ai unui reductor cu roti dintate sunt:
puterea;
raportul de transmitere;
turatia arborelui de intrare;
distanta dintre axe.

Datorita multiplelor utilizari in industria constructiilor de masini si aparate,
parametrii reductoarelor de turatie cu rotile dintate sunt standardizate:
rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;
distanta dintre axe, STAS 6055-82;
modulii, STAS 822-82;
parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

1.2. TIPURI DE REDUCTOARE

Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de:
raportul de transmitere necesar;
gabaritul disponibil;
pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;
randamentul global al schemei cinematice.

In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti
dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.





8


a) Reductoare cu roti dintate cilindrice.
Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece:
se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de
ordinul Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta).
rapoarte de transmitere totale, i
T max
= 200 (i
T max
= 6,3, pentru reductoare cu o
treapta; i
T
= 6,3 60, pentru reductoare cu 2 treapte, i
T
= 40 200, pentru
reductoare cu 3 treapte;
viteze periferice, v
max
= 200 m/s;
posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.

Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 1.1, avand dantura
dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt:
intrarea in reductor, cu litera I;
iesirea din reductor, cu litera E;
cifrele 1, 2, 3, 4 rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere.

Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti
dintate cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:
reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de
viteze;
reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase;
reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate
mari viteze periferice mici.


9


Fig. 1. 1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

b) Reductoare cu roti dintate conice
Aceste reductoare schimba directia miscarii la 90
0
, fiind utilizate atat in varianta
constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta
combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii
acestor tipuri de reductoare se recomanda ca:
reductoarele conice simple, cu i
T max
= 6, pentru puteri mici, randamente

max
= 0,98;
reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj
conic), cu i
T
= 4 40 si randamente
max
= 0,96;
reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic
celelalte 2 trepte cu angrenaje cilindrice), cu i
T
= 20 180 si randamente

max
= 0,95.


10


Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice

In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile
de viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii:
pentru danturi conice drepte, v
max
= 3 m/s;
pentru danturi conice inclinate, v
max
= 12 m/s;
pentru danturi conice curbe, v
max
= 40 m/s.

Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale.
Reductoarele planetare au un singur grad de mobilitate iar reductoarele diferentiale, 2
grade de mobilitate. In fig. 9.51 s-au prezentat 2 tipuri de reductoare planetare, cu
scheme cinematice simbolizate cu P1 (reductor planetar cu o treapta si un rand de sateliti)
si P2 (reductor planetar cu o treapta si 2 randuri de sateliti).
Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 1.3 sunt:
roata centrala, a;
satelit (sateliti), s, sau s
1
, s
2
;
coroana, b;
bratul port satelit, H.



11


Fig. 1.3. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)

Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de celelalte tipuri
de reductoare:
constructie foarte compacta, greutate de 26 ori mai mica (la aceiasi putere
transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca
momentul de rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti;
rapoarte de transmitere de 2...3ori mai mare.

Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si cerintele de
montaj foarte exigente.
Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc.
Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau
aparatelor pentru insumarea sau divizarea puterii.

c) Reductoare melcate
Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au axele de
rotatie asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 90
0
), normala lor
comuna este distanta dintre axe.
Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre
flancurile dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate
cu melc cilindric, fig. 1.4, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita
cerintelor mai severe de executie si montaj.



12


La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de urmatoarele
caracteristici ale acestora:
reductoarele melcate simple cu i
T max
= 80 (pentru la transmisiile de forta) si
i
T max
= 1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici; melcul poate
fi pozitionat sus sau jos;
pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare combicate
compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si un angrenaj melcat,
constructie care are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi raport de
transmitere total, un randament mai mare;
la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari
dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si
necesita masuri speciale de racire;
sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).


Fig. 1.4. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate








13


1.3. VARIANTE CONSTRUCTIVE DE REDUCTOR
1.4. CILINDRO-MELCAT

VARIANTA I
Prima varianta prezintat un reductor cu doua trepte de reducere:prima treapta de
reducere fiind cu roti dintate cilindrice, iar a doua treapta cu angrenaj melcat . Tinand
seama de faptul ca ambele trepte sunt introduse in aceeasi carcasa se obtine o constructie
compacta. Corpul si carcasa reductorului sunt obtinute prin turnare. Pentru rezemarea
arborelui de intrare si a arborelui intermediar, in reductor este prevazut un perete de
sprijin . Nivelul uleiulul din carcasa este limitat de melc. Compartimentul angrenajul
cilindric comunica cu cel al angrenajului melcat .Reductorul mai este prevazut capac de
vizitare, aerisitor, inele de ridicare , tija pentru controlul nivelului de ulei, dop de golire
al uleiului.

VARIANTA II
Varianta II prezinta urmatoarele partlcularitati fata de varianta I: carca sa in care se
monteaza rotile cilindrice este detasabila, arborele de intrare se sprijina pe un rulment
monttat in carcasa detasabila din peretele reductorului; roata cilindrica condusa este mon
tata in consola pe arborele melculul. Constructia carcasei fiind mai comp lexa, ridicand
probleme de prelucrare a alezajelor pentru rulmenti in peretele frontal. Ungerea
angrenajelor si a rulmentilor se face cu uleiul din carcasa reductorului. Carcasa este
detasabila.
VARIANTA III
Varianta III prezinta un reductor ci1indro-melcat la care constructia carcasei
difera de cele prezentate anterior. Angrenajul cilindric este montat intr-o carcasa
detasabila care se fixeaza de carcasa angrenajului melcat cu ajurorul unor suruburi de
priridere. Carcasa angrenajului mecat este executata din doua bucati cu planul de
separatie in axul rotii melcate. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se realizeaza cu
uleiul din cascasa reductorului.


14

Pentru calcule s-a ales varianta constructiva I(fig. 1.5), deoarece prezinta o
constructie mai simpla si prezinta un cost de productie mai redus.


Fig. 1.5. reductor cilindro-melcat.















15

II. MEMORIU DE CALCUL
2.1. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI


Fig. 2.1. Schema cinematica pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

2.2. STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

Raportul de transmitere total
iesire
ME
T
n
n
i =

66 , 166
15
2500
= =
T
i

Unde: - n
ME
- turatia motorului electric, n
ME
=2500 [rot/min]
-n
iesire
turatia de iesire, n
iesire
=15 [rot/min]

Se adopta raportul de transmitere total i
T
=180 [rot/min].

Raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i
12

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i
12
=4 conform STAS 6012-82.



16

Raportul de transmitere pe angrenajul melcat i
34

12
34
i i
i
i
curea
T

=

1 , 39
4 15 , 1
180
34
=

= i


Se alege raportul de transmitere pe angrenajul melcat i
34
=40 conform STAS
6012-82.

Raportul de transmitere pe curea i
curea

Se alege raportul de transmitere pe curea i
curea
=1,15.

2.3. CALCULUL TURATIILOR ARBORILOR

Turatia arborelui de intare n
1

curea
ME
i
n
n =
1
[ ] min / 9 , 2173
15 , 1
2500
1
rot n = =


Turatia pe arborele intermediar n
2

12
1
2
i
n
n =

[ ] min / 5 , 543
4
9 , 2173
2
rot n = =


Turatia pe arborele de iesire n
3

34
2
3
i
n
n =


[ ] min / 58 , 13
40
5 , 543
3
rot n = =



17

2.4. CALCULUL PUTERILOR PE ARBORI

Puterea pe arborele de intrare P
1


rulment curea ME I
P P =
[ ] kW P
I
2 , 12 99 , 0 95 , 0 13 = =

Unde: -
curea
randamentul curelei,
curea
=0,95
-
rulment
randamentul rulmentului,
rulment
=0,99

Puterea pe arborele intermediar P
2

rulment
P P =
12 1 2

[ ] kW P 7 , 11 99 , 0 97 , 0 2 , 12
2
= =

Unde: -
12
randamentul angrenajului cilindric,
12
=0,97


Puterea pe arborele de iesire P
3

rulment
P P =
34 3 3

[ ] kW P 3 , 9 99 , 0 8 , 0 7 , 11
3
= =

Unde: -
34
randamentul angrenajului melcat,
12
=0,8

2.5. CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

Momentul pe arborele de intrare M
1

1
1
9550
1
n
P
M
t
=

[ ] Nm M
t
6 , 46
2500
2 , 12
9550
1
= =


18

Momentul pe arborele intermeiar M
t2

2
2
9550
2
n
P
M
t
=

[ ] Nm M
t
6 , 505
5 , 543
7 , 11
9550
2
= =

Momentul pe arborele de iesire M
t3

3
3
9550
3
n
P
M
t
=
[ ] Nm M
t
1 , 6540
58 , 13
3 , 9
9550
3
= =

2.6. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC

2.6.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI
CILINDRIC

Alegerea numarului de dinti z
1
si z
2

z
1
=19
z
2
=z
1
i
12

z
2
=19 4=76

Se adopta numarul de dinti z
1
=19 si z
2
=76.

Distanta axiala minima a
min

( )
( ) ( )
( )
3
2
2
2
12
12 min
lim
2
2
1
X W V R L N
E H
HP
H
a
H H HV A t
Z Z Z Z Z Z
Z Z Z Z
S
i
K K K K M
i a

|
|

\
|


+ =

( )
( ) ( )
( )
[ ] mm a 57 , 113
1 123 , 1 1 1 1 07 , 1
1 95 , 0 8 , 189 5 , 2
15 , 1
900
67 , 0 4 2
1 5 , 1 2 , 1 1 505600
1 4
3
2
2
2
min
=

\
|


+ =




19

Unde: - K
A
- factorul de utilizare a reductorului K
A
=1 [5, pag.187]
- K
V
- factor dinamic K
V
=1,2 [5, pag.187]
- K
H
- factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii K
H
=1,5 [5, pag.188]
- K
H
- factorul repartitiei frontale a sarcinii K
H
=1 [5, pag.187]
- Z
H
factorul zonei de contact Z
H
=2,5 [5, pag.188]
- Z
E
factorul de material Z
E
=189,8 [5, pag.203]
- Z

coeficientul gradului de acoperire Z

=0,95 [5, pag.188]

- Z

factorul inclinarii dintilor Z=1 [5, pag.188]

-
a
- factorul de latime al dintelui
a
=0,67 [5, pag.209]
-
Hlim
rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact

Hlim
=900 [N/mm
2
] [5, pag.204]
- S
HP
factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate
S
HP
=1,15 [5, pag.207]
- Z
L
- factorul de lubrifiant Z
L
=1 [5, pag.188]
- Z
V
- factorul vitezei periferice Z
V
=1 [5, pag.188]
- Z
X
- factorul dimensiunii flancului dintilorZ
x
=1 [5, pag.188]
- Z
R
- factorul de rugozitateZ
R
=1 [5, pag.188]
- Z
W
- raportul duritatii flancurilor Z
W
=1 [5, pag.188]
- Z
N
- factorul de durabilitate al dintilor Z
N
=1,07 [5, pag.169]

Se adopta distanta axiala a=125mm

Modulul m
x

2 1
min
2
z z
a
m
x
+

=

63 , 2
76 19
125 2
=
+

=
x
m


Se alege modulul m=2,75 STAS 822-82.





20

Diametrul mediu d
1
si d
2

1 1
z m d =

[ ] mm d 25 , 52 19 75 , 2
1
= =
2 2
z m d =

[ ] mm d 209 76 75 , 2
2
= =

Deplasarile danturii rotilor dintate x
1
si x
2

( ) ( )

tg
z z inv inv
X

+
=

2
4 3 0


( ) ( )
36 , 0
20 2
76 19 127 , 0 21 , 0
=

+
=

tg
X

=
180
tg inv
127 , 0
180
20
20 = = tg inv

Unde: unghiul profilului de referinta =20 [3, pag. 41].

Coeficientul de deplasare a distantei dintre axe y
m
a a
s
y

=

72 , 3
5 , 2
75 , 118 125
=

= y

Se adopta coeficientul de deplasare a distantei axiale x
1
=0,16 si x
2
=0,2 [mm].

Unghiul de rostogolire
w

|

\
|
= cos arccos
a
a
w
w

78 , 24 20 cos
125
57 , 113
arccos = |

\
|
=
w

Se adopta unghiul de rostogolire
w
=25.



21

Diametrele cercurilor de baza d
b1
si d
b2

d
b1
=d
1
cos
d
b1
=53 cos20=50 [mm]
d
b2
=d
2
cos
d
b2
=209 cos20=197 [mm]

Diametrele cercurilor de rostogolire d
w1
si d
w1

0
1 1
cos
cos

d d
w
=

[ ] mm d
w
50
44 , 8 cos
20 cos
53
1
= =


0
2 2
cos
cos

d d
w
=

[ ] mm d
w
199
44 , 8 cos
20 cos
209
2
= =


Diametrele cercurilor de picior d
f1
si d
f2

( )
1 1 1
2 x h m d d
a f
=

( ) [ ] mm d
f
48 16 , 0 1 75 , 2 2 53
1
= =

( )
2 2 2
2 x h m d d
a f
=

( ) [ ] mm d
f
205 2 , 0 1 75 , 2 2 209
2
= =

Unde: - h
a
coeficientul inaltimi capului de referinta, h
a
=1 [3, pag. 41].

Diametrele cercurilor de cap d
a1
si d
a2


( )
1 1 1
2 x h m d d
a a
+ + =

( ) [ ] mm d
a
60 16 , 0 1 75 , 2 2 53
1
= + + =

( )
2 2 2
2 x h m d d
a a
+ + =



22

( ) [ ] mm d
a
216 2 , 0 1 75 , 2 2 209
2
= + + =


Inaltimea dintilor h
2
1 1
1
f a
d d
h
+
=

5 , 5
2
48 63
1
=

= h

2
2 2
2
f a
d d
h
+
=

5 , 5
2
205 216
2
=
+
= h


Unghiurile de presiune la capul dintelui
a1
si
a2

|
|

\
|
= cos arccos
1
1
1
a
a
d
d

=
|

\
|
= 37 20 cos
63
53
arccos
1 a

|
|

\
|
= cos arccos
2
2
2
a
a
d
d

25 30 cos
216
209
arccos
2
=
|

\
|
=
a

Latimea danturii dintilor b
1
si b
2

d
d
d
b
d b = =
1 1 2
32 6 , 0 53
2
= = b

) 2 ... 1 (
1 2
+ = b b

34 ) 2 ... 1 ( 32
2
= + = b


Unde: -
d
coeficientul de latime al dintelui,
d
=0,6 [6, pag. 209, tabA14].


23

Gradul de acoperire
a

0
2
2
2
1
2
2 1 2 1

tg tg tg
z z
a
z
a
z
+ =

+


312 , 1 44 , 8 6 , 25 12 , 33
2
76 19
2
76
2
19
= + =

+

tg tg tg

2.6.2. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE DIN ANGRENAJULUI
CILINDRIC

Fortele tangentiale F
t1
si F
t2

1
1
1
2
d
M
F
t
t

=

[ ] N F
t
5 , 1758
53
46600 2
1
=

=
2
1
2
2
d
M
F
t
t

=
[ ] N F
t
446
209
46600 2
2
=

=

Fortele radiale F
r1
si F
r2

tg F F
t r
=
1 1

[ ] N tg F
r
640 20 5 , 1758
1
= =
tg F F
t r
=
2 2

[ ] N tg F
r
162 20 446
2
= =

Forta normala pe flancul dintilor F
n

cos
1
1
=
t n
F F
[ ] N F
n
1871
20 cos
1
5 , 1758 = =






24

2.6.3. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui
F1
si
F2

Y Y
F m b
F
F
F
t
=

1
1
1

45 7 , 0 13 , 2
75 , 2 32
1847
1
=

=
F

Y Y
F m b
F
F
F
t
=

2
2
2

3 , 7 7 , 0 13 , 2
75 , 2 34
458
2
=

=
F

F F v A t tF
F K K K F F =
1 1

[ ] N F
tF
1847 7 , 0 1 25 , 1 2 , 1 5 , 1758
1
= =
F F v A t tF
F K K K F F =
2 2

[ ] N F
tF
458 7 , 0 1 25 , 1 2 , 1 446
2
= =
X S N SF FP
Y Y Y
p
F
=
lim

6 , 782 1 1 1
15 , 1
900
= =
FP

Unde: - K
A
factorul de utilizare
- K
V
factorul de dinamic
- K
F
factorul repartitiei frontale a sarcinii
- K
F
factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii
- Y
F
factorul de forma a dintelui
- Y
N
factorul numarului ciclului de functionare
- Y
S
factorul gradului de acoperire
- Y
X
- factorul dimensional

Verificarea la presiune hertziana
H1
si
H2

12
12
1
1
1
1 i
i
d b
K K K K F
E H H
h h V A t
Z Z Z
+

1822 95 , 0 9 , 189 5 , 2
4
1 4
53 32
1 5 , 1 2 , 1 1 5 , 1758
1
= =
+

25

12
12
2
2
1
2
i
i
d b
K K K K F
E H H
h h V A t
Z Z Z
+

214 95 , 0 9 , 189 5 , 2
4
1 4
209 34
1 5 , 1 2 , 1 1 446
1
= =
+

N W L W R SH FP
Y Y Y Y Y
p
H
=
lim
1

3 , 1367 1 1 1 123 , 1 1
15 , 1
1400
1
= =
FP

N W L W R SH FP
Y Y Y Y Y
p
H
=
lim
2

86 , 878 1 1 1 123 , 1 1
15 , 1
900
2
= =
FP


Unde: -
HP
efortul unitar admisibil la presiunea de contact
- Z
H
factorul zonei de contact ZH=2,5
- Z
E
factorul de material ZE=189,9
- Z coeficientul gradului de acoperire Z=0,95
- Z factorul inclinarii dintilor Z=1
-
Hlim1
rezistenta materialului pinionului la presiune de contact

Hlim
=1400
-
Hlim1
rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact

Hlim
=900
-
SHP
factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate

SHP
=1,15
- Z
L
factorul de lubrifiantZ
L
=1
- Z
V
factorul vitezei perifericeZ
V
=1
- Z
X
factorul dimensiunii flancului dintilorZ
x
=1
- Z
R
factorul de rugozitateZ
R
=1
- Z
W
raportul duritatii flancurilor Z
W
=1
- Z
N
factorul de durabilitate al dintilor Z
N
=1,07






26

Verificarea la solicitarea statica de contact
Hst

A
MAX
A
K
K
H Hst
=

2200 2200
1
1
= =
Hst

HRC
DF
H
= 40
2200 55 40 = =
H

Unde: - K
Amax
factorul de soc maxim [3, pag.53]

2.7. CALCULUL ANGRENAJULUI MELCAT

2.7.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE
ANGRENAJULUI MELCAT

Numarul de inceputuri al melcului z
1

Se alege din STAS z
3
=1.

Numarul de dinti ai rotii melcate z
2

z
2
=z
1
i
34

z
2
=1 40=40

Distant axiala minima a
H
min

2
2 2
34
2
34
2
lim
2
2
3
min
|
|

\
|

|
|

\
|

q
z
i
i
q
z
M K K
a
H
t A H H

[ ] mm a
H
48 , 114
9
40
40
40
75 , 318
9
40
6540100 1 80000
2
2
2
2
2
min
=
|

\
|

\
|

=


Unde: - q coeficientul diametral, q=9 [3, pag.89]
- K
H
factorul global al presiunii hertziene de contact, K
H
=80000 [3, pag.89]


27

Distant axiala minima din considerent termic a
T
min

8 , 1
1
55 , 1
2
1
min
1000
1
1
353 , 0
100
(
(
(
(
(

\
|
+

m
pf
T
n
c
c
P
a

[ ] mm a
T
4 , 112
1000
58 , 13
16 , 0 1
1
1 353 , 0
907 , 2
100
8 , 1
1
55 , 1
min
=
(
(
(
(
(

\
|
+

=

Unde: - P
pf
putere pierduta prin frecare, P
pf
= P
1
-P
3
=1,907 [3, pag.89]
- c
1
factorul care ia in cosideratie pozitia melcului fata de roata, c
1
=0,353 [3,
pag.89]
- c
2
- factorul ca exprima influenta ventilatorului, c
2
=0,16 [3, pag.89]

Modulul axial m
2
min
2
z q
a
m
H
x
+

=

67 , 4
40 9
48 , 114 2
=
+

=
x
m

Se alege din STAS m=5.

Distant de referinta a
( )
2
2
z q m
a
w
+
=

( )
[ ] mm a
w
5 , 122
2
40 9 5
=
+
=

Se alege din STAS a=125 [mm].




28

Abaterea raportuluil de transmitere A
i

% 100
34
34 34

=
STAS
STAS
i
i i
A
i
% 5 , 2 % 100
40
39 40
=

=
i
A


Se admite abatere raportului de transmitere A
i
=1,8% 3% [mm].

Unghiul de panta al elicei melcului
01

|
|

\
|
=
q
z
arctg
3
01

=
|

\
|
= 34 , 6
9
1
01
arctg


Coeficientul deplasarii de profil a danturii rotii melcate x
1

m
a a
x
w

=
1

5 , 0
5
5 , 122 125
1
=

= x

Unghiul de presiune de referinta
n


Se alege unghiul de presiune de referinta
n
=20.

Diametrele de referinta d
03
si d
03

q m d =
01

[ ] mm d 45 9 5
01
= =
4 02
z m d =

[ ] mm d 200 40 5
02
= =




29

Diametrele de rostogolire d
a3
si d
a4

1 03 3
2 x m d d + =
[ ] mm d 50 5 , 0 5 2 45
3
= + =
04 4
d d =


[ ] mm d 200
4
=

Diametrele de picior d
a3
si d
a4

( ) m c h d d
a a t
+ = 2
03 3

( ) [ ] mm d
a
5 , 32 5 25 , 0 1 2 45
3
= + =
( ) m x c h d d
a a a
+ =
1 04 4
2
( ) [ ] mm d
a
185 5 25 , 0 25 , 1 2 200
4
= + =
Unde: - h
a
coeficientul inaltimii piciorului de referinta, h
a
= 1,25 [3, pag.95]
- c
a
coeficientul jocului de referinta radial, c
1
=0,25 [3, pag.95]

Diametrele de cap d
a3
si d
a4

m h d d
a a
+ = 2
03 3

[ ] mm d
a
5 , 57 5 25 , 1 2 45
3
= + =
m x h d d
a a
+ + =
1 04 4
2

[ ] mm d
a
5 , 212 5 25 , 1 2 200
4
= + =

Inaltimea de referinta a capului melcului h
a3

h
a3
=h
a
m
h
a3
=1,25 5=6,5 mm

Se adopta inaltimea de referinta a capului melcului h
a3
=7 [mm].

Inaltimea dintelui(melc si roata) h
h=(2 h
a
+c) m
h=(2 1,25+0,25) 5=4 mm


30

Pasul axial al melcului P
x

P
x
= m
P
x
= 5=16 mm.

Pasul elicei melcului P
z

P
z
=z
3
P
x
P
z
=1 16=16 mm.

Se adopta pasul elicei melcului P
z
=43,98 [mm].

Diametrul exterior al rotii melcate d
e4

2
6
3
4 4
+

+ =
z
m
d d
a e
[ ] mm d
e
210
2 1
5 6
200
4
=
+

+ =



Latimea rotii melcate b
4

b
4
=0,75 d
a3
b
4
=0,75 32,5=25 mm.

Lungimea melcului L
3

L
4
=(12,5+0,1 z
2
) m
L
4
=(10+0,1 40)5=82,5

Se adopta lungimea melcului L
4
=100 [mm].

Raza de curbura a rotii melcate R
e

|

\
|
=
a e
h
q
m R
2

[ ] mm R
e
25 , 16 25 , 1
2
9
5 =
|

\
|
=


31

Unghiul coroanei rotii melcate 2
2


|
|

\
|

=
m d
b
a
5 , 0
arcsin 2 2
3
2
2

= |

\
|

= 75
5 5 , 0 5 , 43
25
arcsin 2 2
2

Gradul de acoperire
a

( )
x
x
a
x a x o a
a
m
x h m
d d d

cos 2
sin
2
sin cos
1 2
4
2 2
4
2
4


+
=
( )
75 , 1
20 cos 5 2
20 sin
5 , 0 25 , 1 5 2
20 sin 5 , 212 20 cos 185 5 , 212
2 2 2 2
=


+
=

a

03
cos

n
x
tg
tg =
366 , 0
34 , 6 cos
20
=

=
tg
tg
x
=20

Se adopta gradul de acoperire
a
=1,35 1,3.

2.7.2. CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJULUI MELCAT

Fortele tangentiale F
t1
si F
t2

04
3
3
2
d
M
F
t
t

=

[ ] N F
t
70703
185
6540100 2
3
=

=
( )
1 1 3 4
+ = tg F F
t t

( ) [ ] N tg F
t
17825 07 , 6 08 , 8 70703
4
= + =
Unde: -
1
- coeficientul de frecare, 07 , 6
1
= [3, pag.102]




32

Fortele radiale F
r1
si F
r2

x t r r
tg F F F = =
2 4 3

[ ] N tg F
r
641 20 5 , 1758
4 , 3
= =

Fortele axiale F
a3
si F
a4

F
a3
= F
t4
F
a3
= 641 N
F
a4
= F
t4
F
a4
= 641 N.


Forta normala pe flancul dintilor F
n

3 3
4 4 3
sin cos cos
1

= =
n
t n n
F F F
[ ] N F F
n n
593
08 , 8 sin 1 , 0 08 , 8 cos 20 cos
1
641
4 3
=

= =

2.7.3. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui
F3

Y Y Y
E F
m b
K K K K F
F
F F V A t
=


1 2
4
cos
3
77 , 3 8 , 0 7 , 0 13 , 2
08 , 8 cos 5 25
1 5 , 1 2 , 1 1 641
3
=


=
F

X S N FP
Y Y Y
SH
p
H
=
lim

176 1 1 1
25 , 1
200
= =
FP

33

Verificarea la presiune hertziana
H1
si
H2

1
2
2
360
cos Z
2
2 1
4

=
d d
K K K K F
E H H
h h V A t
Z Z Z

5 , 112 08 , 8 cos 99 , 0 95 , 0 9 , 189 5 , 2
2
70
360
200 45
1 5 , 1 2 , 1 1 641
= =

H
N W L W R
SH
HP
Y Y Y Y Y
p
H
=
lim

83 , 214 1 1 1 123 , 1 1
15 , 1
220
= =
HP

Verificarea la solicitarea statica de contact
Hst


A
MAX
A
K
K
H Hst
=

87 , 126 87 , 126
1
1
= =
Hst

HRC
DF
H
= 40
2000 50 40 = =
H


2.8. CALCULUL ARBORILOR

Pentru constructia arborilor reductorului se va folosi un otel aliat
41 MoCr 11 STAS 791-80.

2.8.1. VERIFICAREA SI DETERMINAREA REACTIUNILOR DIN ARBORILOR

Arborele de intrare

Distantele dintre reazame l
1
si l
2

2 2
1
1
B
l f
a
l
l
+ + + =
58
2
14
10 15
2
52
1
= + + + = l


34

2
2
2
1
5 2
b
a l
B
l
u
+ + + =
51
2
30
7 2 15
2
14
2
= + + + = l

Se adopta distantele dintre reazeme l
1
=58 si l
2
=51 [mm].

Determinarea reactiunilor in cele doua plane
(V)
2
1
3 1
r
V V
F
R R = =
[ ] N R R
V V
320
2
640
3 1
= = =

(H) (M)
3
=0 0
2
2
1
1 2 1 2 1
= +
w
a r H
d
F l F l R

2
2 1
1
1
1
2
2
l
l F
d
F
R
r
w
a
H

=
[ ] N R
H
320
51 2
51 640
2
53
0
1
=

=
(M)
1
=0 0
2
2
1
1 2 1 2 4
= + +
w
a r H
d
F l F l R

2
2 1
1
1
1
2
2
l
l F
d
F
R
r
w
a
H

=
[ ] N R
H
320
51 2
51 640
2
53
0
1
=

=

2
1
1 2 1
3
2
2
l
d
F l F
R
w
a r
H

+
=
[ ] N R
H
320
51 2
2
53
0 51 640
3
=

+
=




35

Calculul momentului incovoietor
(V) M
iV1
= M
iV3
=0 M
iV2
=R
V1
l
2

M
iV2
=320 51=16320 N
(H) M
iH1
= M
iH3
=0 M
iH2
=R
H1
l
2

M
iH2
=-320 51=-16320 N

2
2
1 2 1
' '
2
w
a H iH
d
F l R M =

16320
2
53
0 51 320
' '
2
= =
iH
M

Calculul momentului incovoietor rezultant
2
2
2
2 iH iV ij
M M M + =
[ ] Nm M
ij
23080 16320 16320
2 2
= + =

Calculul momentului incovoietor echivalent
2 2
1
2
) (
t ij e
M M M + =
[ ] Nm M
e
37838 ) 46600 56 , 0 ( 23080
2 2
= + =
( )
( ) 0
1
ai
ai

=

56 , 0
130
75
=
Unde: - - coeficient ce ine seama de faptul c solicitarea de ncovoiere se desfoar
dup un ciclu alternant simetric (R = -1), iar cea de torsiune dup un ciclu
pulsator (R=0).
[4, pag.27]
-
ai(1)
i
ai(0)
- caracteristice materialului arborelui [4, pag.21, tab.4.2 ]




36


Fig. 8. 1. Diagrama de forte si momente pentru arborele de intrare

Arborele intermediar

Distantele dintre reazame l
1
si l
2

2
2
2
2
1
B b
l + =
25 , 34
2
20 2
2
5 , 28
1
=

+ = l
2
2
2
2 2
2
2
5
4 3 2
B a
a a
B
l

+ + + +

=
352 20
2
140
150 2 10 2 20
2
= + + + + = l

Determinarea reactiunilor in cele doua plane

(V)
2
2
6 4
t
V V
F
R R = =
[ ] N R R
V V
223
2
446
6 4
= = =
(H) (M)
4
=0 0
2
2
2
2 2 1 2 6
= +
w
a r H
d
F l F l R

2
2
2 2 2
6
2
2
l
d
F l F
R
w
a r
H

=


37

[ ] N R
H
223
352 2
2
209
0 352 446
6
=

=
(M)
6
=0 0
2
2
2
2 2 2 2 4
= + +
w
a r H
d
F l F l R

2
2
2 2 2
4
2
2
l
d
F l F
R
w
a r
H

+
=
[ ] N R
H
81
352 2
2
209
0 352 162
4
=

+
=

Calculul momentului incovoietor
(V) M
iV4
= M
iV6
=0 M
iV5
=R
V6
l
2

M
iV5
=223 352=78496 Nm
(H) M
iH4
= M
iH6
=0 M
iH5
=R
H6
l
2

M
iH5
=223 352=78496 Nm

2
2
2 2 4
' '
5
w
a H iH
d
F l R M =

[ ] Nm M
iH
28512
2
209
0 352 81
' '
5
= =

Calculul momentului incovoietor rezultant
2
5
2
5 iH iV ij
M M M + =
[ ] Nm M
ij
83513 78496 28512
2 2
= + =

Calculul momentului incovoietor echivalent
2 2
2
2
) (
t ij e
M M M + =
[ ] Nm M
e
215195 ) 505600 56 , 0 ( 83513
2 2
= + =
( )
( ) 0
1
ai
ai

=

56 , 0
130
75
=


38


Fig. 8. 2. Diagrama de forte si momente pentru arborele intermediar

Arborele de iesire

Distantele dintre reazame l
3
si l
4

|

\
|
+ + + + = 5 , 24
2 2
3
1
B
l f
b
l
l

5 , 147 5 , 24
2
5 , 63
10 15
2
30
1
= |

\
|
+ + + + = l
2
2 5 , 24
2
5 , 24
2
4
5 2
b
a l
B B
l
u
+ + |

\
|
+ + |

\
|
=
5 , 166
2
32
10 15 2 5 , 24
2
5 , 65
5 , 24
2
5 , 65
2
= + + |

\
|
+ + |

\
|
= l

Determinarea reactiunilor in cele doua plane
(V)
2
3
9 7
t
V V
F
R R = =
[ ] N R R
V V
35352
2
70703
7 7
= = =
(H) (M)
7
=0 0
2
2
4
4 4 3 4 7
= +
w
a r H
d
F l F l R

3
4
3 3 3
9
2
2
l
d
F l F
R
w
a r
H

=


39

[ ] N R
H
351
5 , 166 2
2
200
641 5 , 166 641
9
=

=
(M)
9
=0 0
2
2
4
4 4 4 4 7
= + +
w
a r H
d
F l F l R

4
4
4 4 4
7
2
2
l
d
F l F
R
w
a r
H

+
=
[ ] N R
H
870
5 , 166 2
2
200
641 352 641
7
=

+
=

Calculul momentului incovoietor
(V) M
iV7
= M
iV9
=0 M
iV8
=R
V7
l
2

M
iV8
=870 166,5=144866 Nm.
(H) M
iH7
= M
iH9
=0 M
iH8
=R
H7
l
2

M
iH8
=870 166,5=144866 Nm.

2
4
3 2 7
' '
8
w
a H iH
d
F l R M =

[ ] Nm M
iH
240561
2
200
641 5 , 166 144866
' '
8
= =

Calculul momentului incovoietor rezultant
2
8
2
8 iH iV ij
M M M + =
[ ] Nm M
ij
340204 240561 240561
2 2
= + =

Calculul momentului incovoietor echivalent
2 2
3
2
) (
t ij e
M M M + =
[ ] Nm M
e
498273 ) 6540100 56 , 0 ( 340204
2 2
= + =
( )
( ) 0
1
ai
ai

=

56 , 0
130
75
=


40


Fig. 8. 3. Diagrama de forte si momente pentru arborele de iesire

2.8.2. VERIFICAREA LA OBOSEALA A ARBORILOR

Arborele de intrare

Solicitarea de incovoiere
3
1 1
32
max
d
M
W
M
i
nec
i

= =

43 , 12
30
46600 32
3 max
=

Solicitarea de torsiune
3
1 1
16
max
d
M
W
M
t
p
t

= =

12 , 9
30
46600 16
3 max
=

Coeficientul de siguranta
c
m v
c

=
1
1

8 , 23
800
54 , 6
350
54 , 6
9 , 0 72 , 0
2 , 2
1
=
+

c
Unde: -

- coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor,

=2,2 [4, pag. 30, fig.4.7]

41

- - coeficient de calitate al suprafeei, =0,9 [4, pag. 30, fig.4.8]
-

- factor dimensional,

=0,72 [4, pag. 30, fig.4.9]

-
v
- amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n seciunea respectiv,

v
=6,54
-
1
- rezistena la oboseal a materialului arborelui,
1
=350 [4, pag. 30,
fig.4.10]
-
m
- tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a seciunii respective

c
m v
c

=
1
1

36 , 32
450
045 , 3
350
045 , 3
9 , 0 72 , 0
8 , 1
1
=
+

c

Unde: -

- coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor,

=1,8 [4, pag. 30, fig.4.7]

- - coeficient de calitate al suprafeei, =0,9 [4, pag. 30, fig.4.8]
-

- factor dimensional,

=0,72 [4, pag. 30, fig.4.9]

-
v
- amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n seciunea respectiv,

v
=3,045
-
1
- rezistena la oboseal a materialului arborelui,
1
=350 [4, pag. 30,
fig.4.10]
-
m
- tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a seciunii respective,
m
=450
[4, pag. 30, fig.4.10]

2 2


c c
c c
c
+

=

7 , 19
2
36 , 32
2
8 , 23
36 , 32 8 , 23
=
+

= c
> c
a
=1,51,8






42

Arborele intermediar

Solicitarea de incovoiere
3
2 2
32
max
d
M
W
M
i
nec
i

= =

51 , 56
42
505600 32
3 max
=

Solicitarea de torsiune
3
2 2
max
16
d
M
W
M
t
p
t

= =

53 , 8
42
124180 16
3 max
=

Coeficientul de siguranta
c
m v
c

=
1
1

5 , 12
800
35 , 7
350
35 , 7
9 , 0 72 , 0
2 , 2
1
=
+

c
c
m v
c

=
1
1

73 , 21
800
26 , 4
350
26 , 4
9 , 0 72 , 0
8 , 1
1
=
+

c
2 2


c c
c c
c
+

=

83 , 10
2
73 , 21
2
5 , 12
73 , 21 5 , 12
=
+

= c
> c
a
=1,51,8







43

Arborele de iesire

Solicitarea de incovoiere
3
3 3
32
max
d
M
W
M
i
nec
i

= =

22 , 91
100
6540100 32
3 max
=

Solicitarea de torsiune

3
3 3
max
16
d
M
W
M
t
p
t

= =

55 , 79
100
6540100 16
3 max
=

Coeficientul de siguranta
c
m v
c

=
1
1

25 , 6
800
4 , 11
350
4 , 11
9 , 0 72 , 0
2 , 2
1
=
+

c
c
m v
c

=
1
1

33 , 8
800
43 , 15
350
43 , 15
9 , 0 72 , 0
8 , 1
1
=
+

c
2 2


c c
c c
c
+

=

83 , 10
2
73 , 21
2
5 , 12
73 , 21 5 , 12
=
+

= c
> c
a
=1,51,8





44

2.9. CALCULUL ASAMBLARII CU PENE

2.9.1. ALEGEREA PENELOR

Arborele de intrare
s
t
c
c
t
s
d h
M
l
d l h
M

=
1 1
4 4

[ ] mm l
c
09 , 11
70 30 8
46600 4
=

=
Unde: - h inaltimea penei
- b latimea penei
-
s
solicitarea de stivire
s
=70 [N/mm
2
] [7, pag. 53]

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 10x8x22.


d l b
M
t
f

=
1
2

12 , 14
30 22 10
46600 2
=

=
f

af
=32

Arborele intermediar
s
t
c
c
t
s
d h
M
l
d l h
M

=
2 2
4 4

[ ] mm l
c
30 , 68
70 47 9
505600 4
=

=

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 70 70x18x24.


d l b
M
t
f

=
2
2

33 , 31
70 24 18
505600 2
=

=
f

af
=32




45

Arborele de iesire
s
t
c
c
t
s
d h
M
l
d l h
M

=
3 3
4 4

[ ] mm l
c
79 , 74
80 120 18
6540100 2
=

=

Se alege din STAS Pana paralela de tip C din OLC 45 85x18x80.


d l b
M
t
f

=
3
2

67 , 31
80 85 18
6540100 2
=

=
f

af
=32

2.10. CALCULUL RANDAMENTULUI REDUCTORULUI SI
VERIFICAREA LA INCALZIRE

2.10.1. RANDAMENTUL REDUCTORULUI

Datorit frecrilor din angrenare, a frecrilor din rulmeni i a celor care apar la
antrenarea uleiului din baie, puterea la ieirea din reductor, P
3
, este mai mic dect cea
de la intrare, P
1
, diferena reprezentnd-o puterea pierdut P
p
:

P
p
=P
1
P
3

P
p
=12,2-9,3=2,9 kW


ungere rulment reductor
=
2
34 12

752 , 0 99 , 0 99 , 0 8 , 0 97 , 0
2
= =
reductor









46

2.10.2. VERIFICAREA LA INCALZIRE A REDUCTORULUI

Suprafata reductorului
S=2L l+2L h+2l h
S=2 800 500+2 800 800+2 500 800=2880000 =2,88 [m
2
]
S
c
=1,2 S
S
c
=1,2 2,88=3,45 [m
2
]

Temperature uleiului din baie
( )
reductor c
reductor
S
P
t t

=
1
3
0

( )
16 , 18
752 , 0 45 , 3 10
752 , 0 1 2 , 9
18 =


+ = t t
a
=6070 [ Celsius]

Se va utiliza un Ulei TIN 125 EP STAS 562-80.

2.11. ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTORULUI

2.11.1. Flanse pentru fixare

Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza prin
intermediul flanselor si suruburilor. Latimea flansei k, se determina in asa f fel incat
piulita de strangere sa poata fi rotita cu cheia fixa, cu un unghi mai mare de 60.
k=2,7d [1, pag121]
k=2,716=43,2

Se va utiliza flanse cu latimea de 43,2 mm si cu grosimea de 13 mm (pentru
capacul superior), respectiv 16 mm (pentru capacul inferior).






47

2.11.2. Suruburi cu cap hexagonal

Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza prin
intermediul flanselor si suruburilor.
Se va utiliza Surub cu cap hexagonal M16x45 STAS 920-69.

2.11.3. Stifturi

Pozitia carcsei superioare trebuie sa fie fixata in raport cu carcasa inferioara prin
intermediul a doua stifturi cilindrice , care se aseaza la distanta mare intre ele (pe
diagonala suprafetei de contact ).
Diametrul stifturilor se alege dupa formula:
d
s
=0,8d
d
s
=0,7516=12

Se va utiliza Stift 12x30 1599-80/OLC 45 imbunatatit.

2.11.4. Piulite

Pentru a se realiza asamblarea filetata se vor utilize piulite hexagonale.
Se va utiliza Piuli B-M16 STAS 922-75 grupa 5.

2.11.5. Saibe

Pentru asigurarea asamblarilor filetate se vor utiliza saibe Grower.
Se va utiliza Saiba Grower N18 STAS 7666/2-80.

2.11.6. Capace pentru rulmenti

Pentru fixarea rulmentilor in carcasa reductorulul se utilizeaza capace de diverse
forme constructive.


48

Pentru rulmentul de pe arborele de intrare, dimensiunile capacului vor fi:
D=62 mm, D
1
=82 mm, D
2
=106 mm, D
3
=56 mm, e=8 mm.
Pentru rulmentul de pe arborele de iesire, dimensiunile capacului vor fi:
D=180 mm, D
1
=210 mm, D
2
=246 mm, D
3
=162 mm, e=10 mm.



2.11.7. Capac de vizitare

Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodica a starii de
uzura a dintilor rotilor din reductor. Forma acestor capace poate fi circulara sau
dreptunghiulara executate din otel , fonta, aluminiu sau din material plastic.
Se va utiliza un capac capac cu urmatoarele dimensiuni: a=100 mm, b=150 mm,
c=160 mm, e=210 mm, l
1
=80 mm, l
3
=180 mm, l
4
=130 mm, h=3 mm, R=15mm. Pentru
fixare se foloseste Surub M10x20 STAS 920-69.

2.11.8. Dop de golire

Uleiul din carcasa reductorului, utilizat pentru ungere, este necesar sa fie schimbat
dupa un anumit timp de functionare (dupa rodaj, dupa un anumit timp de exploatare
prevazut etc.) in care scop reductorul este prevazut in partea inferioara cu un dop de
golire a uleiului.

Se va utiliza un Dop de golire filetat 14 x 1,5 STAS 5304 80 grupa 4,8.

2.11.9. Dop de aerisire

Pentru a se evita aparitia unor suprapresiuni in carcasa reductorulul, in partea de
sus a carcasei se monteaza un aerisitor, avand rolul de egalizare a presiunii din reductor
cu presiunea atmosferica.

Se va utiliza un Dop de aerisire M30x 1,5.


49

2.11.10. Indicator de nivel al uleiului

Nivelulul uleiului din reductor trebuie sa se afle intre doua limite, maxima si
minima, stabilite de proiectant si marcat pe un indicator fixat in reductor.

Se va utiliza un Vizor de nivel de ulei de tip A STAS 7639-80.

2.11.11. Inele de ridicare

Pentru o manipulare usoara (mecanizat) a reductoarelor se introduc in carcasa
inele de ridicare sau se prevad umeri , cu ajutorul carora reductorul poate fi ridicat si
transportat.

Se va utiliza un Inel urub M56 STAS 3186-77.

2.11.12. Etansari

Pentru a se realiza etansarea contactului dintre pisele fixe, aflate in miscare
relativa sau in miscare de rotatie, se uilizeaza diferite tipuri de etansari.

Se va utiliza Inel elastic de tip O STAS 7320/2 -80.
Se va utiliza Manseta 355071-1 P STAS 7950/2-87.












50

BIBLIOGRAFIE


1. Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1994.
2. Crudu, I. "Atlas de reductoare cu roi dinate. " Bucureti, Editura Didactic i
Pedagogic, 1981
3. Filipoiu, I. "Proiectarea transmiciilor mecanice", Editura BREN Bucuresti, 2006.
4. Palade, V. "Indrumar de proiectare- Reductor de turatie intr-o treapta", Editura
ALMA Galati, 2008
5. Radulescu, Gh. " ndrumator de proiectare n construcia de maini " vol.3,
Bucuresti, Editura Tehnic, 1986.
6. Stanciu, S. "Organe de masini- Transmisii mecanice", Editura Politehnica
Bucuresti, 2006
7. Stoica, G. "Indrumar de proiectare- Transmisii mecanice cu reductoare ntr-o
treapt", Editura Politehnica Bucuresti, 2005