Elemente constructive ale

rotilor dintate

 Forma rotilor dintate depinde de:

- dimensiunile rotii
- materialul din care se executa dantura
- posibilitatile de executie
Pentru ca roata sa fie executata separat
de arbore trebuie ca:
- g 0,6p = 0,6m pentru roti din otel
- g 0,8p = 0,8m pentru roti din fonta

 Daca g < 0,6 p sau < 0,8 p atunci

se executa corp comun cu arborele
Criteriu practic: daca d 2 darbore
atunci roata se face separat
Cand se executa separat atunci
exista doua posibilitati constructive:
a) roata in constructie masiva
executie usoara, masa mare de
amortizare a vibratiilor.

b) roata cu obada, disc si butuc

(da 500mm )
Cand diametrul rotii este foarte
mare rotile se executa separat de
arbore si se fac din doua jumatati
executie numai prin turnare cu
spite.

TRANSMISII CU ROTI
DINTATE. ANGRENAJE

Introducere.
Angrenajele sau transmisiile cu roti dintate
servesc la transmiterea miscarii de rotatie
si a puterii intre doi arbori, precum si la
transformarea miscarii de rotatie in
translatie sau invers
Cele mai cunoscute tipuri de angrenaje
sunt angrenajele cilindrice cu dinti drepti,
angrenaje cilindrice cu dinti inclinati,
angrenaje conice si cele melcate.
Cateva din acestea sunt prezentate mai jos
dupa cum urmeaza:

Roti dintate cilindrice cu dinti drepti

O pereche de roti dintate
cilindrice cu dinti drepti
montate pe arbori cu
axele paralele. Roata
mica sau pinionul are
10 dinti iar roata mare
are 20 de dinti orientati
paralel cu axa arborilor.

Cremaliera si pinion
Cremalierea executa
o
miscare
de
translatie rectilinie si
poate fi privita ca si o
parte a unei roti cu
diametrul infinit.

Roti dintate cilindrice cu dinti inclinati

Exact ca si rotile dintate cu dinti
drepti cele cu dinti inclinati
antreneaza arbori cu axele
paralele, chiar daca dintii rotilor
nu sunt paraleli cu axele
arborilor dar urmaresc elicea
care poate fi generata de-a
lungul axei arborilor.

Roti dintate conice

Roti dintate conice
cu dinti drepti
montate pe arbori
ale caror axe se
interesecteaza sub
un anumit unghi.
Roti conice cu dinti
curbi.

Melc Roata melcata

Un melc si o roata
melcata ofera un
raport de
transmitere intr-o
gama larga dar cu
prezenta
alunecari pe
flancuri ce nu
poate fi neglijata.

Exemple. Roti dintate diverse

Exemple. Reductor
Reductor
pentru
pulverizarea
carbunelui
Sursa: (Gear
Works)

Exemple.
Roata dintata
folosita in
industria
cimentului
sursa:
(Machinefabriek P
van der Wagen &
Zn)

Exemple. Reductor
Reductor tipic,
comercial
Trei trepte de reducere
a turatiei
Prima treapta un
angrenaj conic cu dinti
curbi urmat de doua
trepte formate din
angrenaje cilindrice cu
dinti inclinati

Caracteristici pricipale
Compactitate: arbori sunt scurti si simplu
lagaruiti in carcasa, de asemenea rotile
dintate sunt montate cat mai aproape de
lagare ptr. a minimiza efectul de incovoiere
al arborilor
Constructie solida: cu dimensiuni
crescatoare ale arborilor dinspre intrare
spre iesire, iar rotile dintate de pe treapta 2
si 3 au dimensiuni comparabile

Observatii
In general reductoare sunt mult mai
comune decat multiplicatoarele de
turatie nu numai ptr. faptul ca reduc
turatia ci mai degraba ca amplifica
momentul de torsiune pe arborele de
iesire
Cresterea momentului de torsiune este
principalul motiv pentru asigurarea unei
constructii solide a reductorului

Avantajele transmisie cu roti dintate

Gabarit redus
Durabilitate mare si siguranta in
functionare
Randament corespunzator
Raport de transmitere mediu constant
Utilizarea ptr. un domeniu larg de puteri,
viteze, rapoarte de transmitere

Dezavantajele transmisie cu roti dintate

Zgomot in functionare
Precizie de executie a rotilor ridicata
(necesita MU si scule speciale ptr.
prelucrare)
Limitarea la anumite valori ale
raportului de transmitere (datorita
nr. intreg de dinti ptr. rotile dintate)

Materiale utilizate in constructia r.d.

Gama larga de materiale grupate in mat.
metalice (fonte, oteluri, bronzuri) si
nemetalice (textolit, poliamide)
Alegerea mat. si stabilirea t.t depinde de
fortele care incarca angrenajul, durata
de functionare impusa, caracteristicile
mecanice ale mat., tehnologia de
executie adoptata, etc.

Astfel:
Fontele: ptr. r.d. cu dimensiuni mari,
incarcate cu forte mici, viteze periferice
mici calitati f.b. antifrictiune
Bronzurile: f.b. calitati antifrictiune,
scumpe ptr. r.d. melcate (numai
coroana, corpul rotii din fonta sau otel)
Mat. nemetalice: caracteristici
mecanice reduse ptr. roti putin incarcate

Otelurile:
Cele laminate sau forjate principalele
materiale ptr. r.d.
D.p.d.v. al caract. mecanice si
prelucrabilitatii avem oteluri moi (HB<3500
MPa) si oteluri dure (HB>3500 MPa)
Oteluri de imbunatatire (t.t calire +
revenire inalta inaintea danturarii = HB
pana la 3500), ex: OLC 45, 55, 60, 40Cr10,
41MoCr11, 50VCr11 etc utilizate ptr. r.d.
putin si mediu solicitate.

Otelurile:
Otelurile de cementare: (t.t ptr.
imbogatirea stratului superficial in
carbon, care se caleste ulterior =
strat superficial f. dur 60HRC, miezul
rotii ramanand tenace) OLC10,15,
18MoCrNi13, 21MoNiCr12, etc
Oteluri calite superficial
Oteluri nitrurate

ANGRENAJE CILINDRICE
Geometrie. Notiuni de baza

Notiuni de baza
Cel mai comun angrenaj este cel
evolventic
Angrenajul clindric evolventic ext. este
format din doua roti dintate evolventice cu
dantura dreapta la care transmiterea
miscarii de la o roata la alta se realizeaza
prin contactul succesiv si continuu al
suprafetelor laterale ale dintilor (flancuri)

Elemente geometrice
Racordarea la baza
dintelui este
irelevanta d.p.v.d.
cinematic ptr. ca
acolo nu avem
contact, dar este
importanta d.p.d.v al
rezistentei la
obosela

Dintele este delimitat de

cercul de picior si cel de
cap ambele masurabile
Suprafata utila a
dintelui este flancul

In cazul angrenajelor cilindrice cu axe paralele exista doi

cilindri aflati in contact dupa o generatoare rectilinie intre
care exista rostogolire pura fara alunecare.

Sectionand cei doi cilindri cu un plan perpendicular pe

axele lor se obtin doua cercuri tangente in pct. P sau mai
des folosit punctul C (fig. iii)

P sau C se numeste polul angrenarii

In polul angrenarii vitezele pe cercurile de
rostogolire (cercuri de divizare) sunt egale
v1=v2=v sau R11=R22=R unde R este
raza cercului de divizare R=D/2
D1,2 cercuri de rostogolire
1, 2 vitezele unghiulare ale rotilor

O1, O2 sunt centrele rotilor dintate respectiv

pinion si roata
T1, T2 momentele de torsiune de intrare

respectiv de iesire din angrenaj

Esential ptr.o angrenare corecta este
atunci cand marimea dintelui pinionului
este egala cu a rotii. O masura a acestei
marimi este pasul p" respectiv distanta
masurata pe cercurile de rostogolire intre
doua flancuri omoloage (fig. ii)

Astfel: p=D/z
Unde z este nr. dinti ai rotii de diametrul de
divizare D
In SI masura a acestei marimi este
modulul notat cu m si egal cu m=p/
astfel incat geometric ptr. pinion si roata se
poate scrie ca D1/z1= D2/z2 = p /=m si
binenteles ca m este acelasi pentru ambele
rotii

m- este parametrul in functie de care se

exprima celelalte elemente geometrice
Diam. cercurilor de divizare
D1,2
(d1,2)=mz1,2
Inaltimea capului dintelui ha=ha*m
Inaltimea piciorului dintelui hf=ha+c
Jocul la capul dintelui c=c*m
Diam cercurilor de cap da1,2= d1,2+2ha
Diam cercurilor de picior df1,2= d1,2-2hf

 Grosimea dintelui pe cercul de div. s=p/2

respectiv a golului e=p/2= m/2
Distanta elementara a dintre axe
a=(d1+d2)/2=m(z1+z2)/2
Unde ha*=1 coef.de inaltime a capului dint.
c*=0,25 (0,2)

Legea de baza a angrenarii

Organe ale miscarii de rotatie

Osii si arbori

Caracterizare. Rol functional

Osiile sunt organe de main
care sustin alte organe de
main aflate in micare de
rotaie, oscilatie sau fixe, fara
a transmite momente de
rasucire, fiind solicitate in
principal la incovoiere.

 Arbori sunt organe de main aflai

n micare de rotaie destinai
transmiterii momentelor de torsiune n
lungul axei lor geometrice i susinerii
altor organe de maini n micare de
rotaie (roi dinate, roi de lan, roi de
curea, semicuplaje etc.)
Partile osiilor si arborilor pe care are
loc rezemarea se numesc fusuri.

 Rezemarea se face prin intermediul

lagrelor cu alunecare sau cu
rostogolire.
Arbori i osiile mai au rolul de a
prelua forele de la organele de
maini pe care le susin i de a le
transmite reazemelor.
Prile componente ale unui arbore
sunt corpul arborelui (a), poriunea de
calare (b), poriunea de reazem (c).

 Poriunile de calare sunt zonele pe care se

monteaz organele de maini susinute de arbore.
Acestea se execut ca suprafee cilindrice sau
conice.
Poriunile de reazem sunt zonele de sprijinire a
arborelui n lagrele cu alunecare sau cu rostogolire.
De regul acestea se afl dispuse la capetele
arborilor sau n apropierea acestora, constituind
fusurile de capt.

Clasificarea osiilor i arborilor

Osie: - fixa
- rotativa
Arbori - drepti
- cotiti - plini
- tubulari
- flexibili

 Observatie: gaurirea osiilor si

arborilor duce la reducerea greutatii
lor
In ipoteza ca diametrul interior este
jumatate din diametrul exterior se
obtine o reducere a greutatii cu
25% pe cand rezistenta la
incovoiere se reduce cu numai
6,25%

Materiale i tehnologie
Materialul depinde de condiiile de
rezisten i rigiditate impuse ct i
de natura organelor de main
susinute, de modul de rezemare
(tipul lagrului).
Arborii drepi i osiile se execut, de
obicei, din oeluri carbon sau oeluri
aliate, iar n cazul unor dimensiuni
foarte mari din font

 Oeluri de uz general pentru construcii

(OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2-80),
pentru arbori care nu necesit tratament
termic.
Oeluri carbon de calitate de cementare
(OLC 10, OLC 15 STAS 880-80) sau
oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30, 28
TiMnCr 12 etc. STAS 791-80), pentru
arbori puternic solicitai i/sau durat mare
de funcionare impus lagrelor i/sau
canelurilor.

 Arborii se prelucreaz prin

strunjire, executat nainte
de tratamentul termic, iar
suprafeele fusurilor i ale
canelurilor se rectific,
ulterior tratamentului termic.

Calculul osiilor i arborilor

Predimensionarea prin calcul
simplificat
Proiectarea formei (tinand cont de
rezultatele valorice obtinute si de
conditiile de functionare)
Efectuarea verificarilor (oboseala,
deformatii sageti, inclinare in reazeme
si vibratii)

Calculul si constructia osiilor

Predimensionarea - solicitarea de
incovoiere
Stabilirea schemei de incarcare
Determinarea analitica a reactiunilor
Determinarea momentului de
incovoiere si trasarea diagramei de
momente

 Alegerea materialului
Calculul sectiunii principale
Determinarea diametrului ptr.
sectiunile circulare
Determinarea dimensiunilor ptr.
sectiuni dreptunghiulare
Ptr. osiile tubulare
= d1/d = 0,3 - 0,8

Osia de egala rezistenta

F

l2

l1

R1

l
Fig. 7.2

R2

dx

l1

R1

F
x

Mimax
Fig. 7.3

R1 (l1 l2 ) F1 l2

l2
R1 F
l
Mimax W ia

d3

l1
R2 F
l2

d
3

ia 0.1 d ia
32
3

Mimax
0.1 ia

Mix Wx ia

3
dx

32

ia R1 x

d
ai
Mi max R1l1
32

3
Mix
R1x d x
ai
32
x
dx d 3
l1
3

 Pentru osiile tubulare

dext 3

Mimax

0.1 1 ia
4

= d1/d = 0,3 - 0,8

Iar grosimea peretilor
unde

s = 20 60 mm

Proiectarea formei osiilor

Se tine cont de dimensiunile
fusurilor de reazem
Cerintele tehnologice
accesibilitatea pietrei de
rectificat
Cerinte de diminuarea a
concentratorilor de tensiuni si de

rezemarea pieselor in directie

axiala (impun racordari si
santuri de descarcare la salturi
de diametre)
Raza de racordare cat mai
mare R 0.1d (d diametrul
cel mai mic al celor 2
tronsoane vecine)

 Pentru osii greu solicitate

racordarea se face mult alungita,
cu raza variabila
Rezemarea axiala a pieselor se
face prin contact pe umerii osiilor
sau prin asamblare presata
Fixarea axiala se face numai intrun singur loc ptr. a asigura
dilatarea libera

R2

45

R1

R>0,1d

a)

b)
R1

e)

f)

c)
R2

d)
b

g)

h)

Verificari ale osiilor

Deformatii flexionale (incovoiere)
Se determina sagetile (f) in diferite
puncte de pe osie sub actiunea
sarcinii (din ecuatia fibrei medii
deformate: 2 f
M ) sau
x

EI

unghiul de inclinarea in reazeme max

 Oboseala pentru osii rotitoare

Ca puncte critice la oboseala sunt
cele cu concentratori de tensiuni: salt
de diametru, canale longitudinale,
gauri, filete etc
Coeficientul de siguranta la oboseala
ptr. solicitarea de incovoiere este:

1
c
k
v

 k - coef. al concentratorilor de
tensiuni (depinde de forma si
geometria concentratorului)
coef. dimensional (epruveta
ptr. Care s-a determinat
rezistenta -1 difera de
dimensiunile osiei de verificat)
coef. de calitate a suprafetei
osie in comparatie cu epruveta

 v amplitudinea ciclului de
solicitare la incovoiere
v = (max - min)/2 = max
Obs. ptr. forte constante in timp,
tensiunile de incovoiere ptr. osia
rotitoare variaza dupa un ciclu
alternant simetric ciclul al III-lea

Calculul arborilor drepti

Predimensionarea arborilor drepi

n cazul arborilor, unele solicitri
suplimentare de traciune, compresiune,
flambaj etc., se neglijeaz, lundu-se n
considerare numai solicitrile la torsiune i
ncovoiere.
n funcie de mrimea acestor solicitri
principale, deosebim arbori solicitai n
principal numai la rsucire (arborii
intermediari de transmisie) i arbori solicitai
n principal la rsucire i ncovoiere (arborii
motoarelor).

Predimensionarea arborilor solicitai

n principal numai la torsiune
Se considera cunoscute puterea P
(kW) si turatia n (rot/min) sau viteza
unghiulara (rad/s).
Predimensionarea la torsiune se face
din conditia de rezistenta admisibila
(ta ) sau din conditia de deformatie
unghiulara admisibila (a)

3
P

d
T 9550 Wp ta 10 3
ta 10 3
n
16

16 T 10
d3
ta

rad

[mm]

T l

0
10

o
G Ip
180
3

180

32

10
d4
2
0
G

[N m]

 rezistena admisibil la rsucire

(ta=ai/1.35), n MPa.
l lungimea torsionat a arborelui, n
mm;
G modul de elasticitate transversal
n N/mm2.
a = 7,5 130 ptr. arborii
diferentialelor
a = 15 200 ptr. arborii podurilor
rulante

Predimensionarea arborilor solicitai n

principal la rsucire i ncovoiere

Momentele de torsiune sunt n

general variabile, considerndu-se
pentru mai mult siguran o variaie
pulsatorie.
Momentele ncovoietoare au un
caracter alternant simetric.

Se considera
exemplul din
figura a unui
arbore rezemat
in punctele A si
B si incarcat
asa cum se
vede.

 Pentru calculul momentelor

ncovoietoare trebuie cunoscute forele
ce acioneaz asupra arborilor i
reaciunile din reazeme.
Pentru uurina calculelor forele se
descompun dup dou direcii
perpendiculare.
Momentele ncovoietoare rezultante se
calculeaz pentru fiecare seciune prin
adunarea geometric a momentelor din
cele dou plane:

M ir M iV M iH
2

Pentru trasarea epurei de variaie a

momentelor ncovoietoare i a celor de
rsucire se determin seciunile
periculoase.
Predimensionarea se face cu ajutorul
momentului redus Mred,

Mred

2
Mir

( T)

 Valorile coeficientului in functie de

caracterul variaiei momentului de
torsiune:
ia III 1

Cazul cel mai frecvent:

ia II

(tens. de torsiune variaza pulsator)

Caz rar: (tens. de torsiune const.)
ia III 1

ia I
1

 tens. de torsiune variaza alternantsimetric: = 1

Diametrele arborilor n seciunile
periculoase se determin cu relaia:

32 Mred
d3
ia
Obs: Pentru a compensa slbirea
arborilor prin canalele de pan, pe
poriunea respectiv diametrul
arborilor se mrete cu 4 7%.

 In acest acest mod se considera

efectul cumulat al torsiunii si al
incovoierii printr-un moment de
incovoiere echivalent
Rezistenta admisibila de incovoire
ptr. ciclul alternant simetric este:
aiIII=40 65 MPa pentru OL
aiIII=75 90 MPa pentru OLC
aiIII=30 40 MPa pentru OT

Calculul la oboseal al arborilor

drepi
Cunoscand fortele si dispunerea
lor se determina tensiunile din
punctul considerat al arborelui si
apoi coeficientul de siguranta
Puncte critice de oboseala cele
cu concentratori

 Coeficientul de siguranta la
oboseala ptr. solicitari compuse:

cc
c c
2

ca 1.8...3

Atunci cand solicitarile nu sunt

cunoscute complet

 c i c sunt coeficienii de siguran la

ncovoiere respectiv torsiune

1
c
;
k v m

1 c
1
c
k v m

1 c

 k , k - coef. al concentratorilor de
tensiuni (depinde de forma si
geometria concentratorului)
coef. dimensional (epruveta ptr.
care s-a determinat caracteristicile de
oboseala -1, -1 difera de
dimensiunile arborelui de verificat)
coef. de calitate a suprafetei
arborelui in comparatie cu epruveta

 c, c rezistenta critica (de

curgere ptr. mat. tenace, de
rupere ptr. cele fragile)
v, v amplitudinea ciclului de
solicitare la incovoiere respectiv
torsiune
m, m media ciclului de
solicitare la incovoiere respectiv
torsiune

 max min
max min
m
; m
2
2

max min
max min

;
2
2

max M max /W; min M imin /W;

max Tmax /Wp ; min Tmin /Wp

 c = 1.31.5 n cazul n care se

cunosc precis solicitrile i
caracteristicile mecanice ale materialului
i se execut cu o tehnologie de calitate
superioar;
c = 1.51.8 n cazul n care
solicitrile se cunosc mai puin iar
materialele au caracteristice nesigure;
c = 1.82.5 n cazul calculelor
aproximative, solicitri puin cunoscute,
materialele nesigure i seciuni mari (d >
200 mm).

Msuri pentru mrirea rezistenei

la oboseal a arborilor
Rezistena la oboseal a arborilor este
dat de mrimea coeficientului de
siguran
alegerea unui material cu caracteristici
mecanice ridicate 1, 1
solicitri reduse n cadrul ciclului de
solicitare variabil m , v , m , v
concentratori de tensiuni redui k , k
calitatea ridicat a suprafeei ,

 Concentratori de tensiuni au un rol

hotrtor n ceea ce privete rezistena la
oboseal a arborilor, micorarea acestora
prin msuri constructive adecvate fiind
cel mai raional mod de mrire a
rezistenei la oboseal.
Rezistena la oboseal a arborilor poate fi
mrit i prin tratamente termice,
mecanice sau termochimice sau prin
rectificarea suprafeei arborelui.

Angrenaje conice
Transmiterea micrii de
rotaie ntre dou axe
concurente se realizeaza cu
ajutorul angrenajelor conice
Aceste angrenaje sunt
silenioase, grad de
acoperire superior,
durabilitate n funcionare
posibilitatea mririi
raportului de angrenare.
Un exemplu bun in acest
sens este masina de gaurit
manuala

Masina de gaurit manuala

 Angrenajul conic schimba miscarea

de rotatie din plan vertical in plan
orizontal (la mandrina)
Comparativ cu angrenajele cilindrice
angrenajele conice au o tehnologie
de fabricaie mai pretenioas.
Roile dinate conice pot fi cu dantur
dreapt, curb sau nclinat

Angrenaj conic cu dantura dreapta

Roile conice cu
dantur dreapt se
utilizeaz la viteze
periferice reduse 23
m/s, cnd abaterile de
pas i de profil nu
produc solicitri
dinamice mari i
zgomot n funcionare.

Angrenaj conic cu dantura curba

Cele cu dantur nclinat pot

funciona pn la viteze
periferice de 12 m/s i se
efectueaz pe aceleai maini
de danturat ca i cele drepte
dar cu o productivitate mai
redus.
Din acest motiv se prefer
roile conice cu dantur curb
care se execut pe maini de
productivitate mai mare. Roile
conice cu dantur curb sunt
utilizate pn la viteze
periferice de 40 m/s.

Geometria angrenajelor conice

 Independent de unghiul de operare

axele rotilor conice trebuie sa se
intersecteze (in punctul O).
Suprafeele de rostogolire ale
angrenajelor conice (axoidele
angrenajului) sunt suprafee conice,
tangente dup o generatoare
comun, definit prin unghiurile 1 i
2 .

2
S=900

S=900
Fig. 3.3

unghiul dintre axele

acestor roi fiind:
S = 1 + 2

O aceiai roat conic

poate angrena cu
diferite roi conice
caracterizate prin valori
diferite ale unghiului 2.
Angrenajul cu unghiul
dintre axe S = 900
poart denumirea de
angrenaj conic
ortogonal i este cel
mai frecvent angrenaj
conic utilizat n
transmisiile mecanice.

 innd cont de faptul c n practic

angrenajele conice nu sunt riguros
evolventice aceste angrenaje sunt
realizate numai ca angrenaje
nedeplasate sau zero-deplasate,
ntruct
angrenajele
deplasate
reprezint o particularitate specific
angrenajelor evolventice.

Elementele geometrice ale unui angrenaj conic

Con de cap (indice a)
Con de divizare
Con de picior (indice f)

b/ b
2

q a2

f2 2

qf

1
S

O1
pinion
(indice 1)

ha
2

hf
2

h2

dm2
df2
Roata condusa
(indice 2)

d2

da2

O2

Con frontal exterior (indice e)

Con frontal median (indice m)
Con frontal interior (indice I)

 nlimea dintelui, pasul i modulul la

roile dinate conice sunt variabile n
lungul dintelui, avnd valori maxime
pe conul frontal exterior.
Modulul standardizat este pe conul
frontal exterior
Pentru a stabili dimensiunile
geometrice ale unui angrenaj conic
trebuie s se stabileasc numrul de
dini ai pinionului

 n lipsa unor criterii speciale care impun

numrul de dini pentru pinionul conic se
prefer numrul minim de dini pentru care nu
apare fenomenul de subtiere.
Numrul minim de dini se stabiliete cu
ajutorul angrenajului cilindric nlocuitor i
anume:
2h a
z v1min =

sin 2

n funcie de zv1min se determin numrul

minim de dini ai pinionului:

z1min = z v1min cos 1

Stabilirea dimensiunilor geometrice

diametrul de divizare d = mz
diametrul cercului de cap

da = d 2ha cos = mz 2ham cos = m z 2ha cos

diametrul cercului de picior

df = d 2hf cos = mz 2 ham cm cos = m z 2 ha c cos

nlimea dintelui
h = ha h f =

mh a

mh

n STAS 6844-80 se recomand h*a = 1, c* = 0,25

Angrenaj inlocuitor (echivalent)

Prin analogie cu angrenajul cilindric, a crui
geometrie a fost studiat ntr-o seciune plan
frontal, la angrenajul conic studierea acesteia
poate fi fcut ntr-o seciune sferic frontal cu
centrul n punctul de ntersecie al axelor roilor
angrenajului
se aproximeaz seciunea cu o seciune plan
Prin desfurarea n plan a conurilor frontale se
obine un angrenaj plan echivalent (nlocuitor)
angrenajului sferic.

Angrenaj inlocuitor (echivalent)

Roata echivalenta 1

O1

dm1

OC

b/
2

d mv

O1
dm2

O2

Roata echivalenta 2

d mv 2

O2

 Roata plan este mrginit la exterior de

suprafaa unui cilindru, numit cilindru
frontal exterior.
Prin desfurarea n plan a acestui
cilindru, care conine profilele dinilor roii
plane, se obine o cremalier plan
nlocuitoare.
angrenajul nlocuitor este un angrenaj
evolventic, deci rezultatele din studiul
angrenajului cilindric se aplic i n acest
caz

 Calculele fcute pentru angrenajul

nlocuitor corespund conurilor frontale
mediane
Modulul roii echivalente mv se ia egal
cu cel mediu al roii conice mm
Diametrele cercurilor de rostogolire
ale roilor echivalente sunt:
d vm1,2 =

dm1,2
cos 1,2

 dm1,2 reprezint diametrele cercurilor

de divizare medii ale roilor conice
Deoarece mv = mm relatia devine:
mm z v1,2 =

m m z 1,2
cos 1,2

unde zv1,2 reprezint numerele de dini

ai roilor nlocuitoare iar z1,2 numerele de dini ai angrenajului
conic

 Din relatia de mai sus rezulta: z = z1,2

v1,2

cos 1,2

Raportul de angrenare al angrenajului

nlocuitor este:
z v 2 z 2 cos 1
uv =

z v1

z1 cos 2

n cazul angrenajului conic ortogonal

S=900 rezult:
z 2 dm 2
u=
=
= tg 2
z1 dm1
cos 1
sin 2
=
= tg 2 = u
cos 2 cos 2

 innd seama de relaiile de mai sus

rezult c n cazul angrenajului conic
ortogonal raportul de transmitere al
angrenajului cilindric nlocuitor este:

uv = u

Distana dintre axe roilor angrenajului

nlocuitor este:

dmv1 dmv 2
av =
2

Calculul de rezisten
al angrenajelor conice
cu dini drepi

Calculul forelor
La un angrenaj conic, n timpul transmiterii
micrii, ntre dinii roii conductoare i
cei ai roii conduse, apar fore egale i de
sens contrar, normale la suprafeele
flancurilor dinilor aflai n contact.
Determinarea acestor fore este necesar
pentru dimesionarea arborilor i lagrelor
care susin roile dinate.

 Acionnd dup normala comun la

suprafeele flancurilor dinilor aflai n contact,
fora de interaciune Fn se descompune dup
trei direcii ale unui sistem de coordonate cu
originea n polul angrenrii situat la mijlocul
limii roii i anume:
fora tangenial Ft, tangent la cercul de
divizare,
fora radial Fr perpendicular pe axa roii i
fora axial Fa, paralel cu axa roii.

S
N

d1
d2

Fr2
d2

Fr2

Fr1
d1

Fr1

Fa1

dm

Fa2

dm2
N

Ftm2

Fr2
dvm2
O2

Sectiunea N-N
1

O1

Fr1

Fbn2

Fig. 3.6

dvm

a
Ftm1

Fbn1

 Fora tangenial pentru orice tip de

angrenaj conic se determin cu
relaia:

2T
Ft
dm

unde T este momentul de torsiune de

pe arborele roii iar dm este diametrul
de divizare mediu al roii.

 Sensul forelor tangeniale din

angrenajul conic se stabilete n
funcie de rolul roii conductoare sau
condus i de sensul de rotaie al
celor dou roi.
Sensul forelor radiale ntotdeauna
din polul angrenrii la centrul roii.
Sensul forelor axiale de regul de la
vrful conurilor de divizare spre baza
lor.

 Forele radiale: Fr1,2 R1,2 cos d1,2 Ftm1,2 tga cos d1,2
Forele axiale: Fa1,2 R1,2 sin d1,2 Ftm1,2tga sin d1,2
Forele normale tangente la cercurile
de baz sunt:
Ftm1,2
Fbn1,2
cos a
Pentru angrenajele conice ortogonale
considernd randamentul transmisiei
= 1 rezult Fr1 = Fa2, Fr2 = Fa2

Calculul la solicitarea de contact

Calculul de rezisten al angrenajelor
conice cu dantur dreapt se efectueaz
n seciunea median, ipotezele i relaiile
de calcul pentru angrenajele cilindrice fiind
aplicate angrenajului echivalent.
Din condiia de rostogolire pur a conurilor
de rostogolire se poate scrie n punctul C:
dm1
dm2
v1 v 2 deci 1
2
2
2

 Sau:

1 n1 dm2 2R m sin d 2 sin d 2

u

2 n 2 dm1 2R m sin d1 sin d1

Din relatia de mai sus si c la

angrenajul conic cu dini drepi: S d1 d 2
sin S
u sin S

tgd1

u cos S

tgd2

1 u cos S
1
0
Cand: S 90 rezulta tgd1
si
u

tgd 2 u

 Tinand cont de relatia lui uv si u

rezulta:
z v 2 z 2 cos d1 sin d2 cos d1 tgd2
uv

z v1 z1 cos d2 sin d1 cos d2 tgd1

Distana axial pentru angrenajul

nlocuitor devine:
d vm1 d vm 2 1 dm1
dm 2
av

2
2 cos d1 cos d 2

R m tgd1 tgd 2

 La fel ca i la angrenajele cilindrice,

calculul la solicitarea de contact are drept
scop evitarea deteriorrii dinilor prin
aparaia de ciupituri pe flancurile lor active.
innd seama c angrenajul nlocuitor
este un angrenaj zero deplasat (ca i cel
conic) adic a t a wt i de relaia:

d v1 d v 2 d v1
uv 1
av

2
2

 Relaia de verificare stabilit pentru

angrenajul cilindric cu dantur dreapt n
polul angrenrii C, aplicat angrenajului
nlocuitor devine:
HC HO ZE ZHZ

2T1
sin S
K AK vK HaK H
HP
2
u sin d1
bdm1

Relaia de mai sus este folosita pentru

determinarea tensiunii la solicitarea de
contact HC n polul angrenrii numit i
tensiune de baz HO

 Cand: S 90 relaia se poate

particulariza prin efectuarea
urmtoarelor nlocuiri:
2
Factorul zonei de contact: ZH
sin 2a
la dantura conic dreapt:
0

Rm R e 0,5 b

sin d1 cos d 2

1
1 tg d 2
2

1
1 u

 innd seama de aceste nlocuiri

relaia devine:
HC HO ZE ZHZ

T1

K AK vK HaK H
2

2bR e 0,5b

3
1 u2 2

HP

Relaia servete la calculul de

verificare la solicitarea de contact n
polul angrenrii la angrenajele conice
cu dantur dreapt ortogonale.

 Pentru dimensionare n relaia de mai

sus se nlocuiete:
b RR e ;

R e 0,5b2 R 2e 1 0,5R 2 R 2e 1 R

unde R reprezint coeficientul de

lime pentru roi conice si rezulta:
Re 1 u

T1K A K V K Ha K H
2
1,7 R (1 R )u HP

Z E ZH Z

Calculul la solicitarea de
ncovoiere
Acest calcul const din determinarea
tensiunilor efective de ncovoiere i limitarea
lor la valori admisibile cu scopul de a
prentmpina ruperea dinilor (la baza lor)
prin oboseal.
pentru calculul de verificare la ncovoiere la
angrenajele conice ortogonale relatia este:
F1,2

T1z1 1 u 2

2bR e 0,5b

K A K V K FK Fa Y YSa1,2 YFa1,2 FP1,2

 Pentru calculul de dimensionare expresia

lui Re dup efectuarea nlocuirilor devine:
Re

YSa YFa
T1z1(1 u )
K AK VK FK Fa Y
2R 1 R
FP
2

Unde:
YSa1YFa1 YSa2 YFa 2
YSa YFa
max
,
HP
HP2
HP1

De retinut:
nlimea dintelui, pasul i modulul la roile
dinate conice sunt variabile n lungul
dintelui, avnd valori maxime pe conul
frontal exterior.
Modulul standardizat este pe conul frontal
exterior
Pentru calculele de rezistenta privind
capacitatea portanta se recomanda
utilizarea angrenajului inlocuitor
(echivalent)

 Calculele fcute pentru angrenajul

nlocuitor corespund conurilor frontale
mediane
Modulul roii echivalente mv se ia egal
cu cel mediu al roii conice mm
Conform teoriei fundamentale a
angrenarii fluxul de forta se transmite
prin normala la profile astfel ca Ftm1
este o componenta a fortei normale
Fbn1 cealalta fiind Fr1v

 Calculul de rezistenta consta in

calculul de incovoiere la piciorul
dintelui si calculul de oboseala
superficiala (pitting) a flancurilor
Din conditiile de portanta se
deduce modulul exterior si apoi
celelalte elemente geometrice.

ANGRENAJE MELCATE

 Angrenajele melcate au o proprietate

interesanta fata de celalalte angrenaje si
anume: melcul poate foarte usor pune in
miscare (roti) roata melcata, dar din cauza
unghiului de inclinare a elicei melcului
foarte mic atunci cand roata incerca sa
roteasca melcul, frecarea dintre melc si
roata tine melcul pe loc.
Aceste aspect este util la masinile de tipul
conveioare, cand acest lucru actioneaza
ca o frana.

Aspecte generale
Angrenajul melcat sau angrenajul melcroat melcat constituie cazul particular al
angrenajului elicoidal, la care unghiul
dintre axele celor dou roi este de 900, iar
pinionul (melcul) are un numr redus de
dini (nr. de inceputuri, similar cu un
surub).
Se recomanda z1=14 in functie de u (de
exemplu z1=4, pentru u = 78 si z1=1
pentru u 40)

 Angrenajele melcate prezint avantajul c

realizeaz rapoarte mari de transmitere pe o
singur treapt (6< u < 100 - la reductoare i
u < 1000 - la transmisii cinematice),
funcioneaz fr zgomot (n medie 7dB) i
de asemenea pot asigura autofrnarea n
cazul mainilor de ridicat.
Angrenajele melcate au randamentul mai
sczut, necesit folosirea unor materiale cu
proprieti antifriciune deosebite, mai
scumpe n comparaie cu materialele
celorlalte roi dinate i de asemenea implic
o tehnologie de execuie i montaj mai
complex.

Particulariti geometrice i
cinematice
Melcul este o roat dinat cu diametrul
relativ mic i cu un unghi mare de nclinare
al dinilor 1, fa de axa melcului.
Dintele nfoar melcul dup o elice ca i
n cazul spirei filetului.
Unghiul elicei de referin , complementar
unghiului de nclinare de divizare al
melcului se determin cu relaia:

pz 1
m x z1
z1
arctg
arctg
arctg
d1
qm x
q

unde: z1 este numrul de dini ai

melcului echivalent cu numrul de
nceputuri al filetului;
q - coeficientul diametral al melcului;
mx - modulul axial
Rezulta astfel: 1 90 0

w2

w2

w1

a) angrenaj cilindric incrucisat

w2

w2

w1

b) angrenaj melcat cilindric

w2

w2

w1

c) angrenaj melcat globoidal

Fig. 4.1

n funcie de forma
melcului i a roii melcate
avem urmtoarele tipuri de
angrenaje
- angrenaj cilindric
ncruciat (a), la care
melcul i roata au form
cilindric
- angrenaj melcat cilindric
(b) la care melcul este
cilindric iar roata are o
form globoidal (cuprinde
melcul).
- angrenajul melcat
globoidal (c) la care att
melcul ct i roata sunt
globoidale.

Melc generator
Melc de referinta

do1

Melc de functionare

a)

p
n1

do1

pt1

px1
b)
Fig. 4.2

Melcul de referin este

fictiv i servete pentru
definirea geometric a
melcului i a roii melcate.
Melcul de funcionare
este cel care mpreun cu
roata formeaz
angrenajul melcat
Melcul generator are
forma i dimensiunile
identice cu ale melcului
de referin cu excepia
diametrului de cap care
este mrit n scopul
obinerii jocului la picior

 Parametrii definitorii ai melcilor de

referin standardizai sunt stabilii n
general pe o suprafa cilindric
numit cilindru de referin; pe acest
cilindru, prin convenie plinurile
dinilor sunt egale cu golurile dintre
dini.
Modulul standardizat conform STAS
822-82, este: m m m
x

x1

t2

Dimensiunile geometrice ale

angrenajelor melcate cu
melc cilindric

b1

Melc - sectiune frontala

df1
d1 =dw1
da1

w1

w2

b2

de2

aw

xmx

dm1

dm1

h1
hf1 ha1

Cilindru de divizare
Cilindru de referinta
px

df2

dm2

da2

d2
Roata melcata - plan median
a)

b)

pz

dm 1

pz
z1m x
z1
z1
tg

dm1
dm1
dm1
q
mx

Fig. 4.4

pasul axial al melcului:

p x m x

coeficientul diametral:

dm1
q
mx

Diametrul de referin al melcului: dm1

mx q

 Diametrul cercului de cap al melcului:

*
da1 dm1 2mxha

*
mx q 2ha

Diametrul cercului de picior al melcului:

*
*
df1 dm1 2hf1 dm1 2mx ha c

*
*
mx q 2ha 2c

Diametrul de divizare al roii melcate:

d2 m t 2 z 2 m x z 2

 Diametrul cercului de cap al roii melcate:

*
da2 m x z 2 2ha

2x

Diametrul cercului de picior al roii melcate

*
df 2 mx z2 2ha

2c 2x

Distana dintre axe:

dm1 dm2 dm1 d2 2xmx mx q z2 2x

aw

2
2
2

 dm2 este diametrul mediu al roii melcate:

dm2 d2 2xmx
Deplasarea specific de profil a roii melcate:

aw a aw
x

0,5q z 2
mx
mx
distana axial elementar:
m x q z 2
a
2

 nlimea dintelui este:

da1 d f1 da2 d f 2
*
*
h

m x 2ha c
2
2

Lungimea melcului:

b1 2,5m x z 2 1
Limea roii melcate:

b 2 2m x 0,5 q 1

 vitezei relative v12:

v1
v 12
cos

w1

dm1

b1
v2

v1
Fig. 4.5

viteza periferic a
melcului:
v12

d1n1
dm1
v1
w1
60 1000
2

Viteza periferic a
roii melcate:

dm1
v 2 v 1tg w1
tg
2

 Raportul de transmitere:
2v 1
w1
dm1
v 1d 2
v 1m x z 2
z2
z2
u12

2v 2
z1
w2
v 2 dm1 v 1m x qtg
z1
q
d2
q

Pentru angrenajele melcate se recomand

5 u12 70

dar n mod curent:

15 u12 50

Fore n angrenaje melcate

cilindrice

d2

w2

Fr2

Fr2

d1

Ft2

Ft1

Fa1

Fr1

w1

C
Fr1

a)

b)
F1
C

an
Fn

Fr1

Ft1 F
1
F1

mF n

c)
Fig. 4.6

Fa1

Fa2

 Fn se descompune in F1 tangenta la
cilindrul de divizare si normala pe
directia spirei melcului si in Fr1 forta
radiala normala pe axa de rotatie.
Alunecarea mare dintre dintii
conjugati impune forta de frecare Fn
Rezultanta F1'', a forelor F1' i mFn se
descompune n fora tangenial Ft1 i
fora axial Fa1

2
T
2
T
1
Forele tangeniale: Ft1
, Ft 2 2
d1
d2

unde: T2 T1 u12 , iar este

randamentul angrenajului melcat.

Ft 2 Fa1, Fa2 Ft1, Fr 2 Fr1

Fr1 F1' tga n

F1' '

'

cos tga n

Fa1

'

cos g

'

cos tga n Ft 2

cos ' tga n

cos ' g

'
m
Unghi de frecare redus: arctg

cos
a
n

Calculul de rezisten a
angrenajelor melcate
cilindrice

Calculul angrenajelor melcate la

presiune de contact
Valorile tensiunilor maxime de contact , dintre
dini melcului i ai roii melcate se calculeaz pe
baza relaiei lui Hertz, apelnd la aceleai
ipoteze simplificatoare ca i n cazul
angrenajelor cilindrice cu dantur nclinat i
innd seama de particularitile acestui
angrenaj.
Particularizand relaia lui Hertz n vederea
stabilirii relaiilor de verificare sau de
dimensionare a angrenajului melcat se obtine:

relaia de verificare a angrenajului

melcat la solicitarea de contact:
3

q 2x

z2
z2

H 0,45 ZE ZH T2
K AK VK H HP2

q 2x
aw

 Prin explicitarea lui aw din relaia de verificare

se obine relaia de dimensionare a
angrenajului melcat:
2

z2
q 2x 3 ZE ZH
T2

a w 0,61
K A K V K H
z2

HP2 q 2x

Pentru predimensionare se consider x = 0

2

q 3 ZE ZH z 2
T2

a w 0,61
K AK VK H
z2

HP2 q

Calculul angrenajelor melcate la

ncovoiere
Calculul tensiunii maxime de ncovoiere se
efectueaz pentru dintele roii melcate,
materialul acestuia avnd proprieti
mecanice inferioare celui utilizat la
realizarea melcului.
Pornind de la relaia stabilit la
angrenajele cilindrice cu dini nclinai,
pentru mn = mx cosg, rezult:

Ft 2
F2
K A K K F Y YFa2 FP2
lK m x cos g
Sau:

F2

1,6T2K AK vKF Y YFa2

d1d2m x

FP2

Calculul termic al angrenajelor

melcate
Datorit prezenei forelor de frecare dintre
dinii roii melcate i dinii melcului, se
dezvolt n timpul funcionrii angrenajului
melcat o important cantitate de cldur,
care are ca efect modificarea temperaturii
elementelor transmisiei i a lubrifiantului.
Modificarea temperaturii lubrifiantului are
ca efect modificarea vscozitii acestuia
i implicit favorizarea apariiei gripajului.

 Calculul termic urmrete stabilirea unor

relaii de determinare a temperaturii
maxime la valori care s nu determine
scderea capacitii de ungere a
lubrifiantului.
Dac considerm c pierderea de energie
n funcionzarea angrenajului melcat se
transform integral n cldur, cantitatea
de cldur care se va degaja n unitatea
de timp se calculeaz cu relaia in [W]:

Q1 1 P110

 Cantitatea de cldur evacuat n unitatea

de timp, prin suprafaa carcasei:

Q2 k1t t o S1
Considernd funcionarea n regim
staionar, din ecuaia bilanului termic (Q1
= Q2)

1 P110
t
k 11 S

t 0 t a max 60 70 C

De retinut:
Generarea unui angrenaj melcat este
identica cu a unui angrenaj cilindric cu
dinti inclinati.
Melcul are un numr redus de dini (nr.
de inceputuri, similar cu un surub).
Modulul standardizat este: mx - modulul
axial prin STAS 822
q - coeficientul diametral al melcului si
este standardizat prin STAS 6845

 Alunecarea mare dintre dintii

conjugati impune forta de frecare Fn
Calculul organologic al angrenajelor
melcate este mai complex necesitand
in plus verificarea la incalzire
Calculul angrenajelor melcate impune
urmatoarele etape:
Se alege q (P2) vezi recomandari
Se alege z1 (u) - vezi recomandari

 Din solicitarea de oboseala a flancurilor sau

din conditia de transfer termic se determina a =
max (aH sau aT)
Din conditia geometrica se determina
mx=2a/(z1+z2)
mx se standardizeaza
Daca a trebuie standardizata corijarea
(modificarea) danturii rotii melcate x va fi:
x = (a-a0)/mx cu conditia ca [-1 x 1]
Cunoscand mx, x, z1,2 precum si q se
determina toate celelalte elemente geometrice