Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRINCIPIUL EXTRUDARII
1
2 3
1-sabota presei;
2-inel de strangere si fixare a filierei;
3-portfiliera cu filiera;
4-container cu materialul de extrudat;
5-poansonul de extrudare;
6-materialul extrudat
METODE DE EXTRUDARE
Extrudarea directa
Extrudarea indirecta
Extrudarea mixta
Se caracterizeaza prin
faptul ca directia de curgere
a materialului este aceeasi
cu directia de impingere a
acestuia
Se caracterizeaza prin
faptul ca directia de curgere
a materialului este inversa
directiei de impingere a
acestuia
Se caracterizeaza prin
faptul ca materialul curge
atat in directia cat si invers
directiei de impingere a
acestuia
F
2
1
3
F
1
II
1-filiera (container);
2-poanson;
3-material;
a-directia extrudarii
directe;
b-directia extrudarii
indirecte.
II
a
Extrudarea directa
Extrudarea indirecta
Extrudarea mixta
F
b
1
3
II
a
1-filiera (container);
2-poanson;
3-material;
a-directia extrudarii directe;
b-directia extrudarii indirecte.
F
IMBRACAREA CABLURILOR ELECTRICE
1
5
2
Vm
Cu material metalic de
protectie (aluminiu,
plumb etc.)
Cu material plastic de
izolare sau cu straturi
multiple (plastic, metal),
acoperirea electrozilor de
sudura cu invelis
Ve
7
Utilizeaza o instalatie
complexa
Ve=Vm
Ve-Viteza de extrudare a invelisului;
Vm-Viteza de deplasare a materialului acoperit
Ve>Vm
se obtine un
invelis tubular
Ve<Vm
se obtine un
material neacoperit
PRELUCRAREA TABLELOR
Ambutisarea
Fasonarea
Indoirea
De decupare
Taierea
De perforare
De retezare
Stantarea
Ambutisarea este operatia cea mai complexa atat in ceea ce priveste utilajul
folosit cat, mai ales, a fenomenelor care apar in timpul procesului
Etapele ambutisarii
Determinarea diametrului
semifabricatului de
pornire
Asezarea
semifabricatului
in matrita
4
4
3
2
1
1-matrita;
2-piesa;
3-inelul de strangere;
4-poansonul de
ambutisare
3
2
1
Ambutisarea
Diametrul semifabricatului de
pornire se determina cu relatia
Pentru piesele cilindrice
in care:
d2-este diametrul cavitatii piesei;
r-raza de la fundul piesei;
d1=d2-2r;
h-inaltimea piesei;
h1=h-r.
Pentru piesele cilindrice cu guler:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Prin ambutisare:
Nu se pot obtine produse cu pereti grosi;
Forma produsului este limitata de posibilitatile de scoatere a piesei din matrita;
Nu pot fi obtinute unghiuri diedre ascutite;
Unghiurile trebuie sa fie racordate cu raze largi (r min=(2-4)g;
Cea mai dificila este obtinerea pieselor cu grade mici de deformare;
Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de serie mare (matrite costisitoare).
FASONAREA
Ea completeaza procesul de
ambutisare
2
Urmareste modificarea
formei cilindrice a unui
semifabricat prin gatuire,
rasfrangere, umflare etc.
1-semimatrita I;
2-poanson;
3-semimatrita II;
4-piesa inainte de umflare;
5-material granular (sau alte materiale);
6-inel de strangere;
7-piesa dupa umflare
INDOIREA TABLELOR
In realitate deformatiile din zona indoita sunt mult mai complexe, dar daca raportul
dintre latimea si grosimea tablei este mai mare de 8 (cel mai adesea), se poate
considera ca au loc numai deformatiile fibrelor longitudinale, paralele cu axa neutra.
x
Ro
o
Rf
6
4
3
2
Fi
3
4
1-rola de antrenare;
2-rola de apasare (rola care modifica raza de indoire);
3-tabla supusa indoirii;
4-elemente de fixare a tablei pe rola;
5-rola suplimentara de indoire;
6-rola de antrenare si rola model;
F-forta de apasare;
Fi-forta de modelare (de intindere a tablei).
3
2
F
1
2
4
1
3
4
2
3
1
Urmareste obtinerea unor semifabricate, prin separarea dintr-un produs de baza, cu ajutorul a doua muchii
taietoare asociate, actionate de forte exterioare ale caror valoare depaseste rezistente de rupere la forfecare.
2
4
Jmare
Jo
Jm
ic
La joc optim fisurile initiate in procesul de forfecare se vor intalni in apropierea mijlocului grosimii
tablei, in timp ce in cazul jocului prea mic va apare o suprafata de rupere zimtata a tablei, iar in
cazul unui joc pra mare apare o zona de deformare mai mare si o indoire exagerata a tablei
Forfecare propriu-zisa
Stantare
FORFECARE PROPRIU-ZISA
Acest tip de forfecare se realizeaza dupa
un contur deschis, de forma simpla, de
obicei rectilinii, in scopul debitarii
Ft
Fa
T
a
b
T
1
Ft
In functie de modul cum muchiile taietoare ataca materialul in timpul lucrului avem taiere cu
foarfeci cu muchii paralele si taiere cu foarfeci cu muchii inclinate sau circulare
Taiere cu foarfeci cu
muchii paralele
Taiere cu foarfeci cu
muchii inclinate
Taiere cu foarfeci cu
muchii circulare
F=Aoo=Bgo
1-scula taietoare
superioara;
2-scula taietoare inferioara;
3-tabla de grosime g si
latime B.
o-tensiunea de forfecare.
3
2
Simple prezentand un
singur contur
1
1-Poanson;
2-Placa de stantare;
3-Material (tabla).
3
3
2
Deoarece conditiile de lucru la stantare sunt mai grele decat la forfecarea propriu-zisa,
forta reala de stantare Fr este cu aproximativ 30% mai mare decat cea rezultata din
calcul: Fr=1,3F
Acest coeficient depinde de factori legati de piesa (forma conturului, razele dintre
laturile conturului, unghiuri mai ascutite) si de conceptia dispozitivului de
stantare. Cu cat complexitatea piesei este mai mare, raze mai mici si unghiuri mai
ascutite, cu atat forta de stantare va fi mai mare
Dispozitivul de stantare influenteaza forta prin jocul dintre elementele purtatoare a muchiilor taietoare
Material
Valoarea jocului
J in % din g
Otel
15-6
Alama
13-5
Aluminiu moale
12-5
Aluminiu tare
16-6
Duraluminiu moale
16-6
Duraluminiu tare
17-7
D3
D2
D1
D1< D2< D3
11
7
1
10
9
11
1-poanson;
2-placa taietoare;
3-sistemul de prindere a
matritei in instalatia de forta;
4-placa de prindere cep;
5-placa de presiune;
6-placa de prindere poanson;
7-coloane de ghidare;
8-placa de baza;
9-placa de ghidare material;
10-material supus stantarii;
11-suruburi de prindere.
11
3
7
a
10
11
Piesa
Deseu
13
a
11
10
b
3
13
Piesa
Deseu
12