6.

PRELUCRAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE CU DINŢI DREPŢI PRIN

DIVIZARE - COPIERE PE MAŞINI UNIVERSALE DE FREZAT

Scopul lucrării
Cunoaşterea metodei de divizare - copiere pentru generarea danturilor cilindrice pe maşini de
frezat universale, a posibilităţilor de utilizare a capetelor divizoarc, ca lanţuri cinematice auxiliare
de divizare, precum şi alegerea parametrilor divizării şi a elementelor regimului de aşchiere în cazul
prelucrării unei roţi dinţate prin divizare indirectă.

Conţinutul lucrării
1. Generalităţi privind prelucrarea roţilor dinţate cilindrice prin copiere cu scule de formă
2. Metode de divizare
3. Alegerea parametrilor divizării şi a elementelor regimului de aşchiere

1. GENERALITĂŢI PRIVIND PRELUCRAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE PRIN

COPIERE CU SCULE DE FORMĂ
Prelucrarea roţilor dinţate se poate realiza cu generatoare materializată pe muchia aşchietoare a
sculei (metode de divizare - copiere, utilizând scule aşchietoare freze - disc sau deget modul
(fig.8.1) şi cuţite de mortezat) sau cu generatoare descrisă cinematic (metode de rulare - rostogolire,
la care generarea profilului dintelui are loc prin simularea procesului de angrenare, una dintre roţi
fiind scula aşchietoare - freză - melc modul, cuţitul roată sau cuţitul pieptene).

Fig. 8.1.

Realizarea roţilor dinţate cilindrice prin copiere cu scule de formă se utilizează la prelucrarea
roţilor dinţate de mică importanţă în producţie individuală şi de serie mică, la prelucrarea roţilor
mari folosite la viteze reduse sau la degroşarea acestora, când se urmăreşte utilizarea raţională a
frezelor - melc modul, care ulterior sunt finisate pe maşini speciale de danturat, la producţia de serie
mare şi de masă.
Prin metoda divizării are loc o generare a roţii dinte cu dinte, prin frezarea golului dintre dinţi,
sculă aşchietoare având forma acestui gol.
Procesul tehnologic se compune din repetarea de z ori (z - numărul de dinţi ai roţii de prelucrat)
a următoarelor faze tehnologice de prelucrare.
• Frezarea primului gol;
• Revenirea în poziţia iniţială prin retragerea sculei sau a piesei în poziţia iniţială;
• Efectuarea mişcării de divizare, adică rotirea cu l/z.
 Schema lanţului cinematic pentru prelucrarea roţilor dinţate cu dantură cilindrică prin metoda
divizării (fig.8.2) se compune din piesa 1, fixată între vârfuri şi antrenată în mişcarea de rotaţie
intermitentă prin inima de antrenare 2, capul divizor 3, masa mecanismului 4 şi păpuşa
mecanismului 5.

Fig. 8.2.

Mişcarea principală de aşchiere este rotaţia I a frezei - disc modul în timp ce piesa, fixată pe
masa maşinii (mecanismului), execută mişcarea de avans longitudinală II, pentru prelucrarea
întregii lăţimi a danturii. După prelucrarea fiecărui gol dintre dinţi este necesară o mişcare de
divizare III (rotirea piesei cu unghiul 2π/z), iar la prelucrarea roţilor dinţate cu modul mai mare sau
pentru realizarea de prelucrări de degroşare şi de finisare este necesară mişcarea de avans IV
realizată după fiecare trecere.
Operaţia de divizare constă, în general, în împărţirea într-un număr de părţi, de obicei egale,
care în cazul generării pe maşinile de frezat universale se realizează cu ajutorul capetelor divizoare,
care sunt dispozitive speciale ale maşinilor de frezat cu consolă.
Funcţie de modul de reglare şi construcţie, capatele divizoare pot fi cu discuri, cu roţi dinţate
şi optice, iar după posibilităţile de utilizare, ele sunt simple, semiuniversale şi universale.
Frezele-disc modul se aleg funcţie de numărul de dinţi ai roţii de danturat, conform STAS
2763/2-83, tabelul 8.1.

Tabelul 8.1
Seturi de freze disc-modul, STAS 2763/2-83, pentru modul 1-8 mm
Numărul 1 2 3 4 5 6 7 8
frezei
Numărul de 12-13 14-16 17-20 21-25 26-34 35-54 55-134 135-∞
dinţi roţii
aiprelucrate
 Precizia profilului dintelui roţii dinţate depinde de precizia profilului frezei - disc modul. De
aceea freza - disc modul este scula aşchietoare care se verifică mult mai des decât celelalte scule
aşchitoare (în special), rezultă o durabilitate economică mică.
Precizia divizării depinde de precizia lanţului cinematic de divizare.

2. METODE DE DIVIZARE .
Divizarea se poate realiza în următoarele moduri: directă, indirectă, diferenţială şi universală.

2.1. Divizarea directă

Axul principal al capului divizor 1 (fig.8.3), având piesa fixată pe el (între vârfuri sau în
universal), se roteşte direct prin intermediul manivelei cu cui de indexare 3, a cărui poziţie pe discul
divizor 2 este dată de ecuaţia de transfer:
1 n
 (8.1)
z N
unde n = numărul de găuri parcurs de manivela cu cui de indexare pe cercul cu N găuri.
Relaţia pentru determinarea rotaţiei pentru un anumit z este:
N N
n sau z (8.2)
z n

Metoda divizării directe se poate utiliza pentru un număr restrâns de cazuri şi anume: fiind dat
N se pot face divizări egale cu inversul divizorilor lui N, evident cuprinse între 1 şi N.

Fig. 8.3.

Metoda se utilizează la producţie de serie mare şi masă când este convenabil să se construiască
un disc anume pentru anumite piese. Metoda are precizie mare datorită lipsei elemetelor
intermediare, care depinde numai de erorile realizate la fabricarea discului divizor.
Metoda se caracterizează prin manevrare uşoară, timp minim de manevrare şi comoditate în
lucru. în mod frecvent se întrebuinţează la frezarea pătratelor, hexagoanelor şi poligoanelor
regulate.
Capetele divizoare individuale sunt dotate cu 3 discuri divizoare, având pe cercuri concentrice,
numerele de găuri N:
Discul D1 - 15, 16, 17, 18, 19 şi 20 găuri
Discul D2 - 21, 23, 27, 29, 31 şi 3 3 găuri
Discul D3 - 37, 39, 41, 43, 47 şi 49 găuri
 2.2. Divizare indirectă
În acest caz în lanţul cinematic de divizare s-a introdus angrenajul format din melcul z1 şi roata
melcată z2 (fig.8.4).

Fig. 8.4.

Considerând x, cantitatea de mişcare (rotaţie) imprimată manetei, atunci

ecuaţia de transfer va fi:
z1 1
x  (8.3)
z2 z

z1 1
Se notează: 
z2 

unde:
μ = constanta capului divizor şi în general z 1 , este un melc cu un singur început iar z2 = 40,
60, 80 dinţi, va rezulta μ = 40, 60, 80.
înlocuind în relaţia (8.3) avem:
 n
x  (8.4)
z N
Rezultă:
N N
n sau z (8.5)
z n

Deci metoda divizării indirecte măreşte gama posibilităţilor de divizare deoarece, fiind dat N se
pot realiza divizări egale cu valorile inversului divizorilor comuni ai produsului μ N . Practic
divizarea indirectă permite frezarea roţilor dinţate mai puţin cele cu număr prim de dinţi mai mare
decât 50.
Metoda se caracterizează printr-o precizie ridicată şi este cea mai întrebuinţată în construcţia de
maşini.

2.3. Divizarea diferenţială

Metoda extinde domeniul divizării posibile şi la numerele prime mai mari decât 50. Principiul
ei constă în obţinerea unei mişcări rezultante a axului principal, realizată prin însumarea sau
diferenţierea a două mişcări componente, ceea ce implică introducerea în construcţia capului divizor
al unui lanţ cinematic suplimentar cu roţi dinţate, tocmai pentru a introduce acea diferenţă de
divizare (fig.8.5)

Fig. 8.5

Notând cu:
nM = rotaţia manetei în raport cu discul considerat fix (ca la divizarea indirectă);
nD = rotaţia discului în raport cu un reper dc pe carcasă;
na = rotaţia absolută a manetei faţă de discul divizor.
Rezultă: na = nM ± nD (8.6)
Fie z numărul de dinţi ai roţii ce urmează a fi prelucrată, presupunem că z este număr prim mai
mare decât 50. Fie zx un număr de dinţi oarecare pentru care divizarea prin metoda indirectă ar fi
posibilă, vom calcula nM corespunzător acestui zx

nM  (8.7)
zx
1
iar nD se determină din condiţia ca axul principal să aibă o rotaţie de adică:
z
1 a c z 3 z5
nD      (8.8)
z b d z4 z6

z3 z5 a c x
Uzual  1;  1 şi notând   x rezultă n D 
z4 z6 b d z
1 z 
Pe de altă parte  2  na  na  (8.9)
z z1 z
  x
înlocuind în (8.6) rezultă   unde x este raportul de transmitere al grupului de roţi dinţate
z zx z
de schimb.
De aici se deduce grupul de roţi dinţate de schimb necesare pentru obţinerea divizării (rotaţia cu
1
).
z
 Relaţia de dimensionare a roţilor dinţate de schimb:

x z x  z  (8.10)
zx

în acest caz eroarea este

1 1
  (8.11)
z zx
1 1
unde - rotaţie dorită şi - rotaţie arbitrară.
z zx
Există două situaţii:
11 IS
1 1
a) când z x > z →  discul se roteşte în acelaşi sens cu mânerul iar raportul x este pozitiv.
zx z
1 1
b) când z x < z →  → ε < 0 discul se roteşte în sens contrar manetei iar raportul x este
zx z
negativ.

Modul de lucru
- se alege z x cât mai aproape de z , cu condiţia să fie realizabil;
- se determină cantitatea de mişcare nM necesară divizării cu z x dinţi prin metoda indirectă:

nM 
zx
- se determină din formula (8.10) valoarea roţilor dinţate de schimb a, b. c, d care aparţin lanţului
1
de compensare, formula (8.10) fiind dedusă din condiţia ca axul principal să aibă o rotaţie egală
z
(setul de roţi dinţate de schimb al capului divizor este: 20. 24, 25, 27, 28, 30, 32, 36, 40, 45, 48, 50,
60, 65, 70, 75, 80, 88, 90, 100, 120, 127). Eventuala necesitate a schimbării dc sens de rotaţie a
discului se asigură prin introducerea unei roţi suplimentare care nu modifică raportul x;

- se roteşte maneta cu cantitatea în raport cu discul divizor şi rezultă o rotaţie a axului
zx
1
principal cu .
z

2.4. Divizarea universală

Prin termenul de divizare universală se înţelege conform terminologiei STAS următoarele
aspecte:
- Divizarea universală este aceea care poate efetua divizări după toate metodele anterioare;
1
- Divizarea universală realizează o rotaţie a axului cu ajutorul unui număr întreg de rotaţii a
z
manetei.
Constructiv există mai multe tipuri de capete divizoare universale, cu discuri cu găuri şi cu sau
tară mecanism planetar, a căror funcţionare şi utilizare este prezentată în literatura de specialitate.

3.ALEGEREA PARAMETRILOR DIVIZĂRII Şl A ELEMENTELOR REGIMULUI DE

AŞCHIERE - EXEMPLU DE CALCUL

Se consideră prelucrarea unei roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi având următoarele elemente:
z = 35 dinţi, m = 1,5 mm şi lăţimea danturii l= 20 mm, realizată din oţel carbon de uz general OL
50. Prelucrarea se va realiza pe maşina de frezat universală pentru sculărie FUS 200, echipată cu
cap divizor cu divizare indirectă, utilizând o freză - disc modul.
Se cere să se determine parametrii divizării şi ai elemetelor regimului de aşchiere, inclusiv a
timpului de bază pentru prelucrarea unui dinte.
a) Calculul divizării. Se dă μ= 40 şi z = 35 dinţi. Cantitatea de mişcare cu care trebuie rotită
maneta va fi:
 n
x 
z N
40 5 1
x  1  1
35 35 7

Se alege din cele trei discuri aflate în dotarea capului divizor, discul D2 care are pe unul din
cercurile concentrice N = 21 găuri, rezultă:
3
x  1
21
1
Deci, pentru a realiza rotaţia piesei cu după prelucrarea fiecărui gol, va fi necesar să se
35
3
imprime manetei o rotaţie egală cu 1  pe cercul cu 21 găuri (pentru uşurinţa manevrării se
21
utilizează un dispozitiv cu două braţe fixat la n + 1 găuri).

b) Alegerea frezei disc modul

Pentru z = 35 dinţi şi modul m =1,5 mm, din STAS 2763-63 (tabelul 8.1) se alege freza-disc
modul nr.6 cu m = 1,5 mm, având diametrul exterior Df = 56 mm şinumărul de dinţi z = 14 (tabelul
8.2).
Tabelul 8.2
Modulul frezei 1 1,25 1,5 1,75 2 2,25 2,5 2,75 3 3,25 3,5 3,75 4
m [mm]
Diametrul exterior
al frezei 50 63 70 80
Df [mm]
Diametrul
alezajului 16 22 27
d [mm]
Numărul de dinţi zf 14 12 10

c) Stabilirea regimului de aşchiere

- Înălţimea dintelui h, va fi:
h = 2,25 m = 2,25 • 1,5 = 3,375 mm
Ţinând seama de realizarea prelucrării în două treceri, de degroşare şi de finisare, se aleg
lungimile de contact tl1 =2 mm şi tl2 =1,375 mm.
- Avansul pe dinte, funcţie de materialul de prelucrat, se alege ca fiind sd = 0,01...0.03 mm/dinte,
iar viteza principală de aşchiere se va alege cavfiind vp = 18...20 m/min.

  Df  n
- Turaţia necesară, rezultă din relaţia vp  m / min  adică,
1000
1000  v p 1000  18...20
nnec    102,4...113,7 rot / min 
  Df 3,14  56
Turaţia aleasă nales, din gama turaţiilor maşinii-unelte, tabelul 4.39 [7]: nales= 118 [rot/min].

- Avansul pe minut ales, din gama avansurilor maşinii-unelte, tabelul 4.39 [7]:
sm  sd  z f  nales  0,01...0,03  14  118  16,5...49,6 mm / min
- Avansul pe minut ales, din gama avansurilor maşinii-unelte, tabelul 4.39 [7], sm,ales=25 mm/min.

d) Calculul timpului de maşină pentru un dinte:

l  l1  l 2
Tmd  min 
sm
unde:
l – lăţimea piesei
l1  t l D f  t l  mm , fig. 8.6.
l2= 5 [mm]

Fig. 8.6.

Rezultă:
l1  t l1 D f  t l1   256  2  10,4 mm


l1  t l 2 D f  t l 2   1,37556  1,375  8,7 mm



20  10,4  5
Tmd 1   1,4 min
25
→ Tmd= 2,7 min
20  8,7  5
Tmd 2   1,3 min
25
Toate datele obţinute se trec în tabelele 8.3 şi 8.4.
Tabelul 8.3
Freza disc modul Regimul de aşchiere
Nr. m Df zf tl sd vp nnec nales sm smales
freze [mm [mm dinţ [mm [mm/dinte [m/min [rot/min [rot/min [mm/min [mm/min
i ] ] i ] ] ] ] ] ] ]
6 1,5 56 14 2 0,01- 18-20 102,4- 118 16,5- 25
1,37 -0,03 -113,7 -49,6
5
 Divizare directă Elementele danturii Timpul de maşină
μ z x z h m l l1 l2 Tmd
[mm] dinţi [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [min]
40 35 1+3/21 35 3,175 1,5 20 10,4 5 1,4
8,7 1,3

Temă:
Se consideră prelucrarea unei roţi dinţate cu dinţi drepţi având următoarele elemente: z=k+15
dinii, modulul m=2 ... 4 mm (la alegere) şi lăţimea piesei t=k+20 mm, unde k=1 ... 15 (la alegere);
se menţin aceleaşi condiţii şi cerinţe de mai sus.
Să se compare rezultatele obţinute cu datele din exemplu, prin completarea tabelelor 8.3 şi 8.4.