OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

OPTIMIZAREA REGIMULUI DE AŞCHIERE LA STRUNJIRE

Pentru optimizarea regimului de aşchiere la strunjire se va utiliza metoda

programării matematice. Metoda presupune un model matematic care are o
funcţie scop de optimizare (cost minim) şi mai multe relaţii restrictive din a
căror rezolvare simultană rezultă regimul de aşchiere optim.
Funcţia scop, urmăreşte ca prelucrările să fie realizate la un cost minim şi
este dată de relaţia:
C  C1   b  C 2  n si lei 
unde:
C2 – cheltuielile legate de schimbarea sculei;
τb – rimpul de bază;
nsi – numărul de reascuţiri ale sculei în timpul prelucrării piesei la
operaţia respectivă.
Se ştie că:
l  Ap
b 
n s t
b
n si 
T
unde: T este durabilitatea sculei;
Ap – adaosul de prelucrare;

99
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

n – turaţia;
s – avansul;
t – timpul.
Se obţine astfel relaţia:
l  Ap C2
C  C1   (1  ),
n  t s C1  T
în care:
C este costul prelucrărilor, lei/buc
C1- retribuţia muncitorului plus regia secţiei, lei/min
n – turaţia sculei, rot/min
t – adâncimea de aşchiere, mm
Ap – adaosul de prelucrare, mm
T / durabilitatea sculei, min
l – lungimea de prelucrat
C2 – cheltuielile legate de schimbarea sculei, se determină cu relaţia
Csi
C2  1C3   sC1 
Ns ,
unde:
 1 reprezintă timpul de ascuţire al sculei uzate, min;
 s - timpul necesar unei schimbări a sculei, min;

C3 - retribuţia muncitorului de la ascuţitorie plus regia secţiei, lei/min;

Csi – costul iniţial al sculei, lei;
Ns – numărul de reascuţiri ale sculei.

Relaţii restrictive:
1.Relaţia restrictivă a durabiltăţii sculei aşchietoare
Aceasta este dată de relaţia următoare:
K tot
T m v  n  t x v  s y v  1000  C v 
 D
Relaţia s-a obţinut prin egalarea vitezei de aşchiere dată din calcul cu viteza de
aşchiere reală:

100
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Cv  Dn
 K tot 
T mv  n  t x v  s yv 1000
2. Relaţia restrictivă a ritmului liniei tehnologice
Atunci când procesul tehnologic de prelucrare a piesei se efectuează pe o linie
tehnologică în flux continuu, timpul de lucru pe bucată la fiecare operaţie
trebuie să fie egal sau puţin mai mic decât ritmul liniei tehnologice. Astfel se
poate demonstra relaţia restrictivă:
l  Ap
n  t s 
(R l  mi  K i   1 )
în care:
Rl reprezintă ritmul liniei tehnologice [min];
mi – numărul de maşini unelte la operaţia i;
Ki – coeficient de încărcare a maşinilor;
τi – timpul auxiliar cumulat cu cei de la deservire şi de pregătire-încheiere.

3. Relţia restrictivă a puterii motorului electric

Puterea motorului electric trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu
puterea de aşchiere consumată, adică
Fz  v r
PME  KW
6000
în care:

Fz  CFz  t x Fz  s y Fz
Relaţia restrictivă căutată va fi de forma
PME
n  t x Fz  s y Fz  6  106  
CFz    D 
4. Relaţia restrictivă a rigidităţii dinamice a maşinii-unelte:
Aceasta este de forma
R din  K1  Tp
t x FZ  s y Fz 
CFz  
în care:

101
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Rdin este rigiditatea dinamică a maşinilor unelte, daN/mm;

T – toleranţa la prelucrarea respectivă, mm;
λ, K1 – coeficienţi de corecţie subunitari.

5.Relaţia restrictivă a rigidităţii semifabricatului.

Pentru semifabricat
48Esf  I  K 2  Tp
t x FZ  s y Fz 
  CFz  lSf
3

Unde:
E este modul de elasticitate pentru semifabricat;
I – momentul de inerţie;
lsf - lungimea în consolă a semifabricatului;
λ – proporţie din forţa Fz.
6. Relaţia restrictivă a rigidității sculei aşchietoare
Pentru scula aşchietoare
3  Esc  I  K 3  Tp
t x FZ  s y Fz 
  CFz  l3sc
în care:
E – modulul de elasticitate pentru scula aşchietoare, daN / mm 2

I – momentul de inerţie, mm 4

lsc – lungime în consolă a sculei aşchietoare, mm

7. Relaţia restrictivă a mecanismului de avans

Este dată sub forma
Fa
t x Fx  s yFx 
CFz
în care: Fa – forţa medie admisă de mecanismul de avans.

8. Relaţia restrictivă a temperaturii din zona de aşchiere

Această relaţie are forma:

102
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

a
t x  s y  n z 
C
în care: θ – temperatura maximă admisibilă pentru muchia sculei aşchietoare

9. Relaţia restrictivă a rugozităţii prelucrate

Aceasta este de forma:
8Rz r
s2 
1000
în care: Rz reprezintă rugozitatea medie
r – raza la vârf a sculei aşchietoare

10. Relaţia restrictivă a adâncimii de aşchiere:

to  t  A p

Unde:
t0 este adâncimea maximă sub care practic aşchierea se elimină.
Ap – adaosul de prelucrare.
11. Relaţiile restrictive ale cinematicii maşinii-unelte:
nmin  n  nmax
smin  s  smax
După ce s-au stabilit funcţia scop şi relaţiile restrictive se poate formula
matematic problema determinării durabilităţii şi a regimului de aşchiere care fac
ca funcţia scop să fie minimă. Se poate scrie astfel modelul matematic
prezentându-se sub forma:

103
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

 l  Ap C2
C  C   (1  )  min im
  
1
 n t s C1 T
 mv K tot
T  n  t xv
 s yv
 1000  C 

v
 D
n  t  s  l  Ap Rl  mi  ki   1 

n  t  s  6  10   PME C Fz    D 
xFz y Fz 6

t xFz  s yFz  R  K  T C   
 din 1 p Fz

t xFz  s yFz  48EI  K  T   C  l 3

 2 p Fz  sf
 xFz yFz

t  s  3EI  K 3  T p C Fz    lsc  3

 xFz yFz
t  s  Fa C Fx
t x  s y  n z   C
 a 

s 2  8  Rz  r 1000

t  Ap ; t  t0 ;
n  n ; n  nmin
 max

s  smax ; s  smin




Metoda comportă un volum mare de calcul ceea ce face ca ea să fie aplicată
eficient la producţia de serie mare şi masă.
Dotarea societăţilor constructoare de maşini cu calculatoare electronice
performante face posibilă prelucarea rapidă a datelor în condiţiile folosirii unor
biblioteci de date astfel încât metoda să poată fi aplicată cu succes şi pentru
producţii de serii mici şi mijlocii.

104