OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

METODE DE OPTIMIZARE A REGIMULUI DE AŞCHIERE

LA GĂURIRE
Funcţia scop de optimizare este costul minim al prelucrării, funcţie dată
de relaţia:
C  C1  b  C 2  nsi lei
unde: C este costul prelucrării;
C1 - cheltuielile cu salariul muncitorului;
C2 – cheltuielile legate de schimbarea sculei;
τb – rimpul de bază;
nsi – numărul de reascuţiri ale sculei în timpul prelucrării piesei la
operaţia respectivă.
Se ţine seama că:
L  ap
b 
n s t
b
n si 
T
Se obţine astfel relaţia:
L  ap C2
C  C1   (1  ),
n s t C1  T
în care: s – avansul;
n – turaţia sculei, rot/min
t – adâncimea de aşchiere, mm
ap – adaosul de prelucrare, mm
T - durabilitatea sculei, min
L – această mărime se calculează cu relaţia următoare
L=l1+l2+l,
unde: l1 – lungimea de angajare a sculei, mm
l2 – lungimea de ieşire a sculei, mm
l – lungimea găurii, mm.
Cheltuielile legate de schimbarea sculei, se determină cu relaţia:

105
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Csi
C2  1C3   sC1 
Ns ,

Unde:  1 - timpul de ascuţire al sculei uzate, min

 s - timpul necesar unei schimbări a sculei, min
C3 - retribuţia muncitorului de la ascuţitorie plus regia secţiei, lei/min
Csi – costul iniţial al sculei, lei
Ns – numărul de reascuţiri ale sculei.

Relaţii restrictive la găurire

1. Relaţia restrictivă a durabilităţii:
Cv  Dz v  Dn
 K m 
Tmv  syv v
1000
1000  C v  D z v 1
T s n 
mv yv

2. Relaţia restrictivă a ritmului liniei tehnologice. Regimul de aşchiere va fi
îngrădit de mărimea ritmului liniei tehnologice.
Timpul pe bucată pentru o piesă este:
 pi
 buc   b   a   dto   on 
n
Unde:  b este timpul de bază;
 a - timpul auxiliar;
 dto - timpul de deservire tehnică şi organizatorică;
 on - timpul de odihnă şi necesităţi fireşti;
 pi - timpul de pregătire-încheiere.

Se scrie timpul pe bucată:

l
 buc   1
n s
Ritmul liniei tehnologice este dat de relaţia:
 buc
Rl 
mc

106
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

în care: mc este dat de relaţia: m c  m r  K i şi reprezintă numărul de maşini din

secţie înmulţit cu coeficientul de încărcare al maşini Ki.
Se obţine pentru timpul pe bucată:
 buc  R l  m r  K i
Condiţia ca timpul pe bucată la fiecare operaţie să fie mai mic sau egal cu
timpul pe bucată al ritmului liniei tehnologice este:
l
  1  R l  m r  K i sau
n s
l
n s 
R l  m r  K i   1 
Pe de ală parte, ritmul liniei tehnologice se poate calcula cu relaţia:
Fr
Rl 
Paf
unde: Fr reprezintă fondul anual de timp;
Paf – planul anual de fabricaţie
În acest caz vom avea timpul pe bucată:
L  ap
 buc   b   b1    1,
n  t s
unde

 pî   dto Fr
1     aux
480 Panf
L  ap  pî   dto Fr F
    aux  r  m r  K i
n  t s 480 Panf Panf
L  ap
n s 
 F   pî   dto Fr 
t  r m r K      aux 
 Panf  480 Panf 
3. Relaţia restrictivă a motorului electric de antrenare
Puterea motorului electric de antrenare trebuie să fie mai mare sau cel puţin
egală cu puterea de aşchiere consumată, adică:

107
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

PME  M  n
97400   kw
în care:
M este momentul de torsiune dat de relaţia: M  C M  D M  s M  K M
x y

D – diametrul burghiului;
s – avansul;
CM, xM, yM – coeficienţi şi exponenţi de corecţie;
KM – coeficient de corecţie în funcţie de calitatea materialului prelucrat,
viteza de aşchiere şi caracteristicile sculei aşchietoare.
Se obţine relaţia restrictivă:

n  s yM  97400    PME

C M  D xM  K M 
4. Relaţia restrictivă a stabilităţii elastice a sculei aşchietoare, luându-se în
calcul solicitarea la torsiune şi compresiune a sculei, rezultă:

syM 
 r  Wp 
1,73  c  C M  D x M
în care:  r este rezistenţa la rupere a materialului burghiului;

Wp – modulul de rezostenţă polar, Wp  0,02  D ;

3

D – diametrul burghiului;
c – coeficient de siguranţă, c = 2,5;
CM, xM, yM – coeficienţi şi exponenţi din procesul de aşchiere.

5. Relaţia restrictivă de rezistenţă la flambaj.

Se consideră burghiul ca o bară dreaptă încastrată la un capăt şi liberă la
celălalt capăt astfel încât forţa la flambaj se calculează cu relaţia:
 2  E  Im in
Ff 
2 l2
unde: E reprezintă modul de elasticitate;
Imin – momentul de inerţie minim, I min  0,043  D ;
4

l – lungimea burghiului de la mandrină la tăiş.

108
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Condiţia de rezistenţă la flambaj se exprimă cu relaţia :

Ff
Fa 
Cs
unde: Fa reprezintă forţa axială dată de:
Fa  C F  D x F  s yF  K F
CF, xF, yF, KF – coeficienţi şi exponenţi corespunzători procesului de
aşchiere;
Cs – coefficient de siguranţă la flambaj, Cs=3.
Astfel, relaţia restrictivă se scrie :
 2  E  I min
s yF

4  C F  Cs  l 2  D x F  K F

6. Relaţia restrictivă a mecanismului de avans.

Componenta axială a forţei de aşchiere trebuie să fie mai mică sau cel mult
egală cu forţa maximă admisă de mecanismul de avans:
F  Fma
Fma
syF 
adică:
CF  D x F  K F 
Fma este dată în cartea tehnică a maşinii-unelte.

7. Relaţia restrictivă a cinematicii maşinii-unelte.

n min  n; n  n max
s min  s; ss
Se poate scrie astfel modelul matematic ce va conţine funcţia scop de optimizare
şi relaţiile restrictive stabilite mai înainte:

109
 OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

 Lap C2
C  C   (1  )
  
1
 n s t C 1 T
 m 1000  C v  D z v 1
T  s  n 
v yv


n  s  l
 R l  m r  K i   1 

n  s y M  97400    PME 


 C M  D xM  K M 
 yM   r  Wp
s 
 1,73  c  C M  D x M
  2  E  I min
s y F 
 4  C F  Cs  l 2  D xF  K F

s y F  Fma


 C F  D xF  K F 
n min  n; n  n max
s
 min  s; s  s max


Rezolvarea modelului matematic se face considerând T=ct şi considerând
necunoscute n şi s.

110