Tema de proiect

Pentru piesa dată să se realizeze următoarele:

 Desenul CAD al piesei (SW)

 Analiza costului matriței necesare injectării piesei și a costului piesei (Costul

relativ al matritei; Costul relativ al constructiei matritei; Costul de procesare
al operarii echipamentului; Costul materialului piesei; Costul total)

 Analiza posibilităților de reconcepție a piesei în vederea reducerii costului

acesteia

 Estimarea noului cost al matriței și piesei injectate (Costul relativ al matritei;

Costul relativ al constructiei matritei; Costul de procesare al operarii
echipamentului; Costul materialului piesei; Costul total)
 1. Introducere

Piesa de proiectat este prezentata in figura urmatoare:

Fig. 1.1. Piesa de proiectat

 2. Desenul CAD al piesei

Piesa proiectata este prezentata in figura urmatoare:

Fig. 1.2. Piesa proiectata

 3. Analiza costului matriței necesare injectării piesei și a costului piesei
(Costul relativ al matritei; Costul relativ al constructiei matritei;
Costul de procesare al operarii echipamentului; Costul materialului
piesei; Costul relativ total; Costul total)

Costul unei piese injectate se poate aproxima prin urmatoarea relatie:

(3.1)
în care:
Kd reprezintă costul matriței;
N reprezintă volumul de producție, adică numărul de piese care urmează a se produce cu
acea matriță;
Ke reprezintă costul procesării (sau de operare a echipamentului);
Km reprezintă costul materialului piesei injectate.

3.1. Determinarea costului matritei

Costul matritei se aproximeaza prin determinarea costului relativ al acesteia Cd .

Costul relativ se determina prin urmatoarea relatie:

(3.2)

în care Kd0 reprezintă costul matriței necesare pentru injectarea piesei etalon.

Relația 3.2 poate fi detaliată, luând în considerare faptul că în costul unei matrițe există cheltuieli
legate de materialele necesare Kdm, respectiv de construcția matriței Kdc:

(3.3)

(3.4)

(3.5)

(3.6)
Se introduc următoarele notații:

(3.7)

reprezentând ponderea cheltuielilor cu materialele în costul total al matriței de referință;

(3.8)

reprezentând ponderea cheltuielilor de construcție a matriței în costul total al matriței de

referință;

(3.9)

reprezentând costul relativ al materialelor necesare realizării matriței pentru piesa concepută;

(3.10)

reprezentând costul relativ al construcției matriței pentru piesa concepută.

Atunci, costul relativ al matriței pentru piesa concepută devine:

(3.11)

Pentru valoriile coeficientiilor A si B se dau urmatoarele valori:

Astfel, costul relativ al matritei pentru piesa conceputa poate fi aproximat prin urmatoarea
relatie:

(3.12)

3.2. Costul relativ al constructiei matritei (Cdc)

Costul relativ al construcției matriței se poate calcula ca produs a trei factori:

(3.13)
în care:
Cb reprezintă costul relativ de bază, dependent de mărimea și complexitatea piesei;
Cs este un multiplicator care ține cont de o serie de factori secundari de complexitate;
Ct este un multiplicator care ține cont de toleranțele și calitatea suprafeței prescrise.

3.2.1. Determinarea costului relativ de baza

Costul relativ de bază Cb se determină pe baza principalelor elemente de complexitate a piesei

injectate, valoarea acestuia regăsindu-se în tabelul 2.1.
 Tab. 3.1. Costul relativ de bază Cb

CIFRA A DOUA

L ≤250 mm (4) 250 mm < L ≤ 480 mm (4) L > 480 mm (4)

Număr de subtăieri Număr de subtăieri Număr de subtăieri

exterioare (5) exterioare (5) exterioare (5)

peste peste peste

zero una două zero una două zero una
două două una

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Piesă 1,00 1,23 1,33 1,52 1,42 1,65 1,79 1,94 1,83 2,07 2,33
Piesă cu înălțime într-o
cavitate 0
Piesă fără subtăieri

periferică constantă (3) 1,64 1,87 2,02 2,16 2,89 3,12 3,27 3,41 4,28 4,51 4,77
interioare (1)

față de o suprafață de
Piesă nu 1,14 1,37 1,52 1,66 1,61 1,84 1,99 2,13 2,09 2,32 2,58
divizare plană într-o
(2) cavitate 1
(3) 1,86 2,09 2,24 2,38 2,99 3,22 3,37 3,51 4,42 4,66 4,92
Piesăcu înălțime periferică 1,28 1,51 1,66 1,80 1,81 2,04 2,19 2,33 2,34 2,58 2,84
neconstantă față de o suprafață de
divizare plană sau piesă cu suprafață 2
de divizare neplană (2) 1,92 2,15 2,29 2,44 3,38 3,61 3,76 3,90 5,01 5,24 5,50
PRIMA CIFRĂ

Piesă a cărei unică suprafață de 2,33 2,57 2,71 2,86 2,75 2,98 3,13 3,27 3,17 3,40 3,66
Pe o singură față

divizare este plană sau piesă cu 3

înălțime periferică constantă față de o
Piesă cu subtăieriinterioare(1)

a piesei

suprafață de divizare plană (2) 3,19 3,43 3,57 3,72 4,44 4,68 4,82 4,97 5,83 6,07 6,33
Piesă cu înălțime periferică 2,98 3,21 3,36 3,50 3,52 3,75 3,89 4,04 4,04 4,28 4,54
neconstantă față de o suprafață de 4
divizare plană sau piesă cu suprafață
de divizare neplană (2) 3,73 3,97 4,11 4,26 5,20 5,43 5,58 5,72 6,82 7,06 7,32
Piesă a cărei unică suprafață de 4,20 4,43 4,58 4,72 4,62 4,85 4,99 5,14 5,03 5,27 5,53
Pe mai mult de o

divizare este plană sau piesă cu

5
față a piesei

înălțime periferică constantă față de o

suprafață de divizare plană (2) 5,37 5,61 5,75 5,89 6,62 6,86 7,00 7,14 8,01 8,24 8,51
Piesă cu înălțime periferică 5,37 5,60 5,74 5,89 5,90 6,13 6,28 6,42 6,43 6,67 6,93
neconstantă față de o suprafață de
divizare plană sau piesă cu suprafață 6
de divizare neplană (2) 6,28 6,52 6,66 6,81 7,74 7,98 8,12 8,27 9,37 9,60 9,86
 a) Influenta geometriei globale a piesei

Dimensiunile paralelipipedului circumscris piesei:

L= 103 mm (directia Y); B=52 mm (directia X); H= 52 mm (directia Z);

Fig. 3.1. Dimensiunile paralelipipedului circumscris piesei;

L/H = 103/50 = 2,06 => piesa se considera de tip cutie.

=> Valoarea coeficientului se alege de dedesubtul liniei oblice.

 b) Influenta directiei de inchidere a matritei

Fig. 3.2. Directia de inchidere/deschidere a matritei;

Dupa cum se poate observa din figura 3.2. suprafata de separatie (marcata cu rosu) a piesei este
plana .

c) Influenta subtaierilor

Piesa prezinta subtaieri, exterioare, pe 2 suprafete, evidentiate in figura urmatoare:

Fig. 3.3. Subtaieri exterioare;

 d) Influenta elementelor de inchidere laterale

Piesa de fata nu prezinta subtaieri laterale.

e) Influenta constructiei semi-matritelor

Avand in vedere figura 3.3. se observa faptul ca piesa se realizeaza in 2 semi-matrite.

f) Influenta inaltimii periferice

Fig. 3.4. Inaltimea periferica a piesei

Desi inaltimea periferica a piesei nu este constanta, suprafata de separtie este una plana deoarece
piesa este simetrica fata de suprafata de separatie.

Tinand cont de toate cele anterior mentionate, din tabelul 2.1. se alege valoarea costului relativ
de baza Cb= 2,29, caracteristic unei piese cu: lungimea L≤ 250 mm, 2 subtaieri exterioare,
inaltime periferica neconstanta fata de o suprafata de divizare plana.

3.2.2. Estimarea factorilor secundari de complexitate

Prin intermediul tabelului 2.2. se calculeaza penalizarile determinate de prezenta entitatilor care
sporesc gradul de complexitate a matritei. Gradul de complexitate este dat de prezenta:
nervurilor, bosajelor, cavitatilor, alezaje, marcaje, etc.
 Tab.2.2. Calculul penalizarilor
Număr de Puncte de
Puncte de
Entitate entități penalizare per
penalizare
(n) entitate
cavități circulare 4 2 2x4
sau rectangulare - 4 4x0
alezaje neregulate - 7 7x0
pline - 1 1x0
bosaje
cu alezaj 5 3 3x5
pereți sau nervuri neperiferice 2 3 3x2
elemente de simple - 2,5 2,5x0
închidere lat. complexe - 4,5 4,5x0
marcaje - 1 1x0
Penalizare totală Ʃ = 29

In urma calculului efectuat rezulta faptul ca piesa este de complexitate mare.

Piesa nu prezinta subtaieri exterioare extensive, subtaierile exterioare fiind reprezentate de

simple alezaje.

Tab.3.3. Determinarea multiplicatorului Cs

Cifra a patra
Fără subtăieri Cu subtăieri
exterioare (5) exterioare (5)
extensive (7) extensive (7)
0 1
Redus 0 1,00 1,25
Gradul de
Mediu 1 1,25 1,45
Cifra a treia complexitate
Mare 2 1,60 1,75
a cavității
Foarte mare 3 2,05 2,15

Multiplicatorul Cs=1,60 echivalentul unei matrite cu gradul de complexitate al cavitatii mare si

fara subtaieri exterioare extensive.
 3.2.3. Estimarea costurilor de calitate si precizie a piesei injectate

Tab.3.4. Determinarea multiplicatorului Ct

Cifra a șasea
Clasă de Clasă de
precizie precizie
normală ridicată
0 1
SPE 5-6 0 - -
Calitatea SPE 3-4 1 1,00 1,05
Cifra a cincea
suprafeței Texturată 2 1,05 1,10
SPE 1-2 3 1,10 1,15

Piesa se considera in clasa de precizie normal iar calitatea suprafetei este SPE 4.
=> Ct= 1.

Sistemul de codificare al piesei este urmatorul: 222010

Costul relativ al constructiei matritei este (relatia 3.3): Cdc=2,29 x 1,60 x 1;
=>Cdc = 3.64

3.3. Costul relativ al materialelor necesare realizarii matritei (Cdm)

Costul materialelor necesare realizării matriței pentru o piesă dată pornește de la dimensiunile de
gabarit ale acesteia (figura 3.5)

Fig. 3.5. Dimensiuni de gabarit

Notațiile din figura 3.5 au următoarele semnificații:
Lm reprezintă lungimea piesei injectate, proiectată pe o direcție normală la direcția de închidere a
matriței;
Bm reprezintă lungimea piesei injectate, proiectată pe o direcție normală la direcția de închidere a
matriței;
Hm reprezintă înălțimea piesei pe direcția de închidere a matriței;
Mwf reprezintă grosimea plăcilor active ale matriței;
Mws reprezintă grosimea pereților laterali ai matriței;
Mt reprezintă grosimea necesară matriței:
(3.14)

Secțiunea matriței Ma se calculează cu relația:

(3.15)

Costul relativ al materialelor necesare constructiei matritei (Cdm) se determina cu ajutorul

diagramei din figura 3.6. in functie de sectiunea matritei (Ma) si grosimea necesara matritei (Mt).

Fig. 3.6. Nomogramă pentru determinarea costului relativ al materialului matriței

Grosimea necesara matritei (conform relatiei 3.14):

Mt = 2 x Mwf + Hm ;

(3.16)
4/3
Mwf = 0,04 x 103 <=> Mwf = 19.2 mm;
Hm = 52 mm;

=> Mt = 2 x 19.2 + 52 = 90.4 mm;

Sectiunea matritei (conform relatiei 3.15):

(3.17)
în care coeficientul C este determinat cu ajutorul nomogramei din figura 3.7 (dacă Lm/Hm˂1,
atunci pentru determinarea lui C se folosește raportul Hm/Lm).

Fig. 3.7. Nomogramă pentru determinarea coeficientului C

Lm /Hm = 103/50 = 2,06 => C = 0.11;

Mws = (0,006 x 0,11 x 504)1/3 <=> Mws = 15,6 mm;

Ma = (2 x 15.6 + 52) x (2 x 15.6 + 103) <=> Ma = 83,2 x 134.2 = 11165.44 mm2;

Din nomograma prezentata in figura 3.6 se alege costul relativ al materialului matritei ca fiind:
Cdm= 1,8.

Costul relativ al matritei este (conform relatiei 3.12):

Cd = 0,2 x 1,8 + 0,8 x 3.64 = 0,36 + 2,91 = 3,27 – costul relativ al matritei.

3.4. Costul procesarii sau de operare a echipamentului (Ke)

Costul procesarii/operarii echipamentului se aproximeaza cu urmatoarea relatie:

(3.18)
in care:
Ch – tariful orar al masinii [$/h];
tef - durata efectiva a ciclului de lucru pentru o piesa;
In cazul in care nu exista informatii legate de durata efectiva a ciclului de lucru atunci se
calculeaza costul relativ al procesarii (Ce) cu urmatoarea relatie.

(3.19)
în care:
Cho reprezintă tariful orar al mașinii în cazul injectării piesei de referință (vezi §2.2);
to reprezintă durata efectivă a ciclului de lucru în cazul injectării piesei de referință;
Chr reprezintă tariful orar relativ al mașinii;
tr reprezintă durata relativă a ciclului de lucru al mașinii.

3.4.1. Tariful orar relative al masinii Chr

Tariful orar relativ al mașinii Chr se determină în funcție de mărimea mașinii de injectat,
conform tabelului 3.5.
Tabelul 3.5. Tariful orar relativ al mașinii
Greutatea mașinii, Fp [tone] C hr
≤ 99 1,00
100... 299 1,19
300... 499 1,44
500... 699 1,83
700... 999 2,87
≥1000 2,93

Tonajul necesar al mașinii se determină pe baza mărimii secțiunii piesei injectate proiectată într-
un plan perpendicular pe direcția de închidere a matriței, Ap [mm2]:

(3.20)
Fp = 0,005 x 17793.258 = 88.96 [tone];

=> Chr = 1;
 Fig. 3.8. Aria si volumul piesei.

3.4.2. Durata relative a ciclului de lucru al masinii tr

….

Costul operarii echipamentului (conform relatiei 3.19) este urmatorul:

Ce = 1 x

3.5. Costul materialului piesei injectate (Km)

Costul materialului necesar realizării unei piese se calculează cu relația:

(3.21)
în care:
V reprezintă volumul piesei;
Kp reprezintă costul unitar pe volum al materialului injectat.

Insa, pentru a calcula costul materialului piesei injectate se recurge la determinarea unui cost
relativ (Cm) cu urmatoarea formula:
 (3.22)

în care:
V reprezintă volumul piesei de injectat;
Vo reprezintă volumul piesei de referință;
Kp reprezintă costul unitar pe volum al materialului pentru piesa de injectat;
Kpo reprezintă costul unitar pe volum al materialului injectat pentru piesa de referință;
Cmr reprezintă costul relativ al materialului, cf. tabelului 3.6.

Tabelul 3.6. Costul relativ al materialului

Material Cmr
ABS 1.71
Acetal 2.92
Acrylic 1.54
Nylon 6 2.79
Polycarbonate 2.96
Polyethylene 0.71
Polypropylene 0.62
Polystyrene 1.00
PPO 2.33
PVC 0.62

Conform figurii 3.8. volumul piesei V = 37522.5 mm3;

Volumul piesei de referinta V0 = 1244 mm3;
Cmr = 1.71 (ABS);

Costul relativ al materialului piesei injectate (conform relatiei 3.22) este:

Cm = (37522.5/1244) x 1.71 = > Cm = 51,57 ;

Asadar, costul relativ al unei piese injectate (conform relatiei 3.1.) este:

K= (3,27 / N ) + Ke + 51,57
 4. Analiza posibilitatilor de reconceptie a piesei in vederea reducerii
costului acesteia.

In urma analizarii posibilitatilor de reconceptie a piesei in vederea reducerii costului, piesa

a survenit urmatoarele modificari (figura 4.1).

a)

b)

Fig. 4.1. a – varianta imbunatatita; b – varianta initiala;

Dupa cum se poate observa din figura 4.1. geometria piesei a fost modificata astfel incat
sa nu mai fie necesare elemente cu directie de deschidere diferita de cea a matritei, pentru
realizarea celor 4 alezaje de pe talpa suportului. In continuare se va analiza costul piesei
modificate in acelasi mod in care s-a procedat cu piesa initiala.
 5. Estimarea noului cost al matritei si piesei injectate.

Conform relatiei 3.1 costul unei piese injectate se calculeaza cu urmatoarea formula:

unde:
Kd reprezintă costul matriței;
N reprezintă volumul de producție, adică numărul de piese care urmează a se produce cu
acea matriță;
Ke reprezintă costul procesării (sau de operare a echipamentului);
Km reprezintă costul materialului piesei injectate.

5.1. Determinarea costului matritei.

Costul matritei se determina cu urmatoarea relatie:

5.2. Costul relativ al constructiei matritei (Cdc)

Costul relativ al construcției matriței se poate calcula ca produs a trei factori:

în care:
Cb reprezintă costul relativ de bază, dependent de mărimea și complexitatea piesei;
Cs este un multiplicator care ține cont de o serie de factori secundari de complexitate;
Ct este un multiplicator care ține cont de toleranțele și calitatea suprafeței prescrise.

5.2.1. Determinarea costului relativ de baza

Costul relativ de bază Cb se determină pe baza principalelor elemente de complexitate a piesei

injectate, valoarea acestuia regăsindu-se în tabelul 2.1.

a) Influenta geometriei globale a piesei

Dimensiunile paralelipipedului circumscris piesei:

L= 103 mm (directia Y); B=52 mm (directia X); H= 52 mm (directia Z); (figura 5.1)
 Fig. 5.1. Dimensiuni maxime piesa imbunatatita;

L/H = 103/50 = 2,06 => piesa se considera de tip cutie.

=> Valoarea coeficientului se alege de dedesubtul liniei oblice.

b) Influenta directiei de inchidere a matritei

Fig.5.2. Suprafata de separatie a piesei imbunatatite;

Suprafata de separatie (marcata cu rosu) a piesei este plana.

c) Influenta subtaierilor

Piesa prezinta subtaieri, exterioare, pe o singura suprafata, marcata cu rosu in figura urmatoare:

Fig. 5.3. Subtaieri exterioare pe piesa imbunatatita;

d) Influenta elementelor de inchidere laterale

Piesa prezinta elemente de inchidere laterale pe o suprafata.

Fig. 5.4. Elemente de inchidere laterale;

 e) Influenta constructiei semi-matritelor

Avand in vedere figura 5.2. se observa faptul ca piesa se realizeaza in 2 semi-matrite.

f) Influenta inaltimii periferice

Desi inaltimea periferica a piesei nu este constanta, suprafata de separtie este una plana deoarece
piesa este simetrica fata de suprafata de separatie (aceeasi situatie ca si la piesa initiala).

Tinand cont de toate cele anterior mentionate, din tabelul 2.1. se alege valoarea costului relativ
de baza Cb= 2,15, caracteristic unei piese cu: lungimea L≤ 250 mm, 1 subtaiere exterioara,
inaltime periferica neconstanta fata de o suprafata de divizare plana.

5.2.2. Estimarea factorilor secundari de complexitate

Prin intermediul tabelului 2.2. se calculeaza penalizarile determinate de prezenta entitatilor care
sporesc gradul de complexitate a matritei. Gradul de complexitate este dat de prezenta:
nervurilor, bosajelor, cavitatilor, alezaje, marcaje, etc.

Număr de Puncte de
Puncte de
Entitate entități penalizare per
penalizare
(n) entitate
cavități circulare - 2 2x0
sau rectangulare - 4 4x0
alezaje neregulate - 7 7x0
pline - 1 1x0
bosaje
cu alezaj 5 3 3x5
pereți sau nervuri neperiferice 2 3 3x2
elemente de simple 1 2,5 2,5x1
închidere lat. complexe - 4,5 4,5x0
marcaje - 1 1x0
Penalizare totală Ʃ = 23.5

In urma calculului efectuat rezulta faptul ca piesa este de complexitate mare.

Piesa nu prezinta subtaieri exterioare extensive, subtaierile exterioare fiind reprezentate de

simple alezaje.

Din tabelul 3.3 se alege multiplicatorul Cs=1,60 echivalentul unei matrite cu gradul de
complexitate al cavitatii mare si fara subtaieri exterioare extensive.

5.2.3. Estimarea costurilor de calitate si precizie a piesei injectate

Din tabelul 3.4. se alege multiplicatorul Ct. Piesa se considera in clasa de precizie normal iar
calitatea suprafetei este SPE 4 => Ct= 1.
Costul relativ al constructiei matritei este (relatia 3.3): Cdc=2,15 x 1,60 x 1;
=>Cdc = 3.44

5.3. Costul relativ al materialelor necesare realizarii matritei (Cdm)

Costul materialelor necesare realizării matriței pentru o piesă dată pornește de la dimensiunile de
gabarit ale acesteia. Asadar, costul relativ al materialelor necesare realizarii matritei pentru piesa
imbunatatita este acelasi deoarece dimensiunile de gabarit ale piesei imbunatatite sunt acelasi ca
si ale piesei initiale.

Astfel, costul relativ al materialelor necesare realizarii matritei pentru piesa imbunatatita este
Cdm= 1,8.

Costul relativ al matritei este (conform relatiei 3.12):

Cd = 0,2 x 1,8 + 0,8 x 3.44 = 0,36 + 2,75 = 3,11 – costul relativ al matritei.

Costul relativ al matritei pentru piesa initiala este 3,27 iar costul relativ al matritei pentru
piesa imbunatatita este 3,11. Asadar, se constata o reducere a costului datorita reconceptiei
piesei.