Determinarea caracteristicilor geometrice ale semifabricatelor

plane în procesul de ambutisare

Pentru pregătirea semifabricatelor (bandă, fâşie, foaie de tablă, semifabricat individual),

utilizate în procesul de ambutisare este necesar să fie cunoscute dimensiunile şi forma
acestora. Piesa ambutisată se obţine din semifabricat, fără îndepărtare de material, iar
dimensiunile acestuia se obţin din legea constanţei volumului:

(3.336)

în care: Vs este volumul semifabricatului plan; Vp – volumul piesei. Cum în procesul de

ambutisare fără subţierea intenţionată a grosimii materialului, grosimea acestuia rămâne
constantă, legea volumului constant se transformă în legea constanţei ariilor:

(3.337)

în care: As este aria semifabricatului plan; Ap – aria piesei.

Având în vedere anizotropia proprietăţilor mecanice ale semifabricatelor plane,
imprecizia orientării acestora faţă de elementele active, neuniformitatea condiţiilor de frecare
etc., piesele ambutisate nu rezultă cu margini uniforme (fig.3.418).

Fig.3.418 Margini neuniforme ale pieselor ambutisate

Ca urmare, în majoritatea cazurilor, piesele ambutisate sunt supuse unei operaţii

suplimentare de tundere a marginilor pentru corectarea acestor neuniformităţi în vederea
aducerii piesei în limitele impuse prin desenul de execuţie. Pentru îndepărtarea marginilor
neuniforme este nevoie de o cantitate suplimentară de material ht, care se adaugă la
dimensiunile care definesc semifabricatul plan, dimensiuni rezultate din egalitatea ariilor.
Stabilirea formei semifabricatelor plane pentru piese ambutisate se face în mod diferit,
având în vedere atât forma piesei (cilindrică cu sau fără flanşă, conică, sferică, dreptunghiulară
cu sau fără flanşă, complexă etc.), cât şi modul în care se face ambutisarea (cu sau fără
subţierea intenţionată a grosimii materialului).

Piese simple de revoluţie

Problema determinării formei şi dimensiunilor semifabricatelor plane pentru piesele de
revoluţie se reduce la determinarea diametrului semifabricatului, deoarece forma acestuia este
evident circulară (disc). Ţinând seama de faptul că, în cazul ambutisării fără subţierea
intenţionată a grosimii materialului, aceasta rămâne aproape constantă, diametrul
semifabricatului plan se determină din condiţia de egalitate a ariilor piesei şi semifabricatului
plan (rel.3.337). Dacă nu se ţine seama de raza de racordare de la fundul piesei (fig.3.419),
pentru piesele cilindrice fără flanşă, diametrul semifabricatului D, rezultă din condiţia de
egalitate a ariilor semifabricatului plan şi piesei finite [20,45,84,116]:

  D2  d2
    d  h  ht  (3.338)
4 4
şi se determină cu relaţia:

D  d 2  4  d  h  ht 
(3.339)

în care: d este diametrul mediu al piesei ambutisate (din desenul de execuţie al piesei); h -
înălţimea piesei (din desenul de execuţie al piesei); ht - adaosul de tundere, ale cărui valori
sunt date în tabelul (3.81), în funcţie de înălţimea piesei [21,84].

Fig.3.419 Piesă cilindrică fără flanşă

Tabelul 3.81
Piese fără flanşă
Înălţimea piesei, Adaosul de tundere ht, pentru înălţimea relativă, h / d [mm]
h [ mm ] 0,5…0,8 0,8…1,6 1,6…2,5 2,5…4
10 1,0 1,2 1,5 2,0
20 1,2 1,6 2,0 2,5
50 2,0 2,5 3,3 4,0
100 3,0 3,8 5,0 6,0
150 4,0 5,0 6,5 8,0
200 5,0 6,3 8,0 10,0
250 6,0 7,5 9,0 11,0
300 7,0 8,5 10,0 12,0

În cazul în care se ia în considerare raza de racordare de la fundul piesei (fig.3.420), diametrul

semifabricatului plan se determină din relaţia de egalitate dintre ariile semifabricatului plan, cu
diametrul D şi suma ariilor elementare care compun piesa (aria plană a fundului piesei, cu
diametrul d1, aria toroidală care rezultă din rotirea sfertului de cerc cu raza rp, în jurul axei piesei
şi aria laterală a cilindrului cu diametrul d şi înălţime H - rp). La înălţimea h, a piesei se adaugă
şi adaosul de tundere ht. În acesta situaţie, diametrul semifabricatului plan va rezulta din relaţia:

(3.340)

Diametrul semifabricatului plan pentru piese cilindrice în trepte (fig.3.421), fără flanşă, se
determină în mod similar, cu relaţia [20]:
 i n
D  1,13  A
i 1
i  d12 (3.341)

în care : Ai sunt ariile laterale ale celor n cilindrii

care alcătuiesc piesa; d1 – diametrul fundului
piesei.
Calculul diametrului semifabricatului se
face considerând diametrele medii ale
suprafeţelor cilindrice, dacă precizia impusă
piesei este ridicată, sau luând în considerare
diametrele exterioare, dacă precizia este redusă
Fig.3.420 Piesă cilindrică fără flanşă sau dacă, după ambutisare, are loc operaţia de
tundere a marginilor.
În cazul pieselor cilindrice cu flanşă (fig.3.422), când nu se ţine seama de razele de
racordare de la fundul piesei şi dintre flanşă şi pereţii verticali ai piesei, diametrul
semifabricatului plan se determină cu relaţia [84]:

(3.342)
D  d 22  4  d1  h1  2  ht

în care: d1 este diametrul mediu al părţii cilindrice a piesei; d2 – diametrul flanşei; h1 - înălţimea
piesei; ht – adaosul de tundere ale cărui valori sunt date în tabelul (3.82) [21,84,126].

Fig.3.421 Piesă de revoluţie în trepte Fig.3.422 Piesă cilindrică cu flanşă

Tabelul 3.82
Piese cu flanşă
Diametrul flanşei, Adaosul de tundere unilateral pentru diametrul flanşei,Df / d [mm]
Df [ mm ] < 1,5 1,5…2,0 2,0…2,5 2,5…2,8
25 1,6 1,4 1,2 1,0
50 2,5 2,0 1,8 1,6
100 3,5 3,0 2,5 2,2
150 4,3 3,6 3,0 2,5
200 5,0 4,2 3,5 2,7
250 5,4 4,6 3,8 2,8
300 6,0 5,0 4,0 3,0

În cazul unor raze de racordare mari (r > 2g), aria piesei se calculează analitic, ca sumă a ariilor
elementare ce o compun (fig.3.423), având în vedere şi razele de racordare rpl şi rp.
 Astfel, pentru piesa din figura
(3.423), aria semifabricatului plan cu
diametrul D (la care s-a adăugat
adaosul de tundere 2Δt), trebuie să
fie egală cu suma ariilor A5 (aria
unui inel cu diametrele Df şi d2), A4
(aria unui sfert de tor cu raza rpl), A3
(aria laterală a cilindrului cu
înălţimea h), A2 (aria unui sfert de
tor cu raza rp), A1 (aria unui disc cu
diametrul d1). În aceste condiţii aria
piesei se determină cu relaţia:

Fig.3.423 Aria semifabricatului plan

(3.343)

Din egalitatea între ariile piesei (relaţia 3.343) şi a unui disc cu diametrul D, rezultă:

(3.344)

Fig.3.424 Nomogramă pentru piese fără flanşă

 Determinarea aproximativă a diametrelor semifabricatelor plane pentru piese cilindrice
cu şi fără flanşă se poate face utilizând nomogramele din figurile (3.424) şi (3.425) [130].

Fig.3.425 Nomogramă pentru piese cu flanşă

Piese complexe de revoluţie

Calculul diametrului semifabricatului plan pentru piese de revoluţie cu forme complexe
(fig.3.426), se face utilizând teorema lui Guldin-Papuss, exprimată matematic prin relaţia [20]:

A  2    RCG  L (3.345)

în care : RCG este raza cercului descris de centrul de greutate al curbei care generează piesa
prin rotirea în jurul unei axe Y-Y; L - lungimea curbei generatoare; A - aria semifabricatului plan.
Lungimea curbei generatoare se determină din considerente geometrice, prin însumarea
porţiunilor rectilinii şi a celor curbilinii care alcătuiesc curba generatoare. Raza RCG se poate
determina prin mai multe metode. Cele mai des utilizate sunt metodele: analitice, grafo-analitice
şi grafice.

Fig.3.426 Piesă de revoluţie

Prin metoda grafo-analitică, raza rCG a cercului descris de centrul de greutate al curbei
generatoare, se determină cu relaţia [84]:
 i n

r l i i
RCG  i 1
i n
(3.346)
l
i 1
i

în care : ri sunt distanţele de la axa de rotaţie la centrele de greutate ale elementelor simple de
contur care formează curba generatoare; li - lungimile elementelor simple de contur. Având în
vedere relaţiile (3.345) şi (3.346), diametrul semifabricatului plan se va determina cu relaţia:

i n
D  8   li  ri (3.347)
i 1

Determinarea razei cercului descris de centrul de greutate al curbei generatoare şi chiar

a diametrului semifabricatului plan se poate face, cu o aproximaţie suficient de bună, prin
metoda grafică (fig.3.428). Pentru aceasta, profilul curbei plane generatoare se împarte în
elemente simple de contur (linii drepte şi arce de cerc) pentru care se cunoaşte poziţia centrului
de greutate (pentru drepte, la jumătatea lungimii acestora, iar pentru arce, poziţia centrului de
greutate se determină din tabelul (3.84) [84,114]).

Tabelul 3.84
Unghiul Distanţa a până la axa Y-Y Distanţa x de la
, Pentru arce alăturate Pentru arce alăturate de centrul de curbură
în grade de verticală (fig.2. 13 a) orizontală fig. 2. 13 b) la centrul de greutate
30 0,256R 0,955R 0.988R
45 0,373R 0,901R 0,978R
60 0,478R 0,827R 0,955R
90 0,637R 0,637R 0,900R

a b

Fig.3.427 Poziţii ale centrului de greutate

Din centrele de greutate ale fiecărui element simplu de contur se duc paralelele 1’,….n’,
la axa de rotaţie a piesei (fig. 3.428). Alături de profilul curbei generatoare, se trasează axa
verticală y-y, paralelă cu axa piesei. Pe această verticală se trasează, aşezându-se cap la cap,
lungimile elementelor simple de contur, la aceiaşi scară cu profilul curbei generatoare. Dintr-un
punct p, numit pol, care nu aparţine axei y-y, se duc segmentele 1,…n+1, care unesc punctul p
cu capetele segmentelor de pe axa y-y. Dintr-un punct a, ales arbitrar pe verticala ce trece prin
centrul de greutate al primului element simplu de contur, se duce o paralelă la segmentul 1. Tot
prin acest punct se duce o paralelă la segmentul 2, până când aceasta intersectează verticala
care trece prin centrul de greutate al celui de al doilea element simplu de contur. Se
procedează în mod similar până când se trasează paralela la elementul n, care intersectează
verticală care trece prin centrul de greutate al ultimului element simplu de profil în punctul i. Prin
acest punct se trasează o paralelă la dreapta n+1, care intersectează paralela dusă prin punctul
a. Distanţa de la acest punct, la axa de rotaţie a piesei, reprezintă raza RCG a cercului descris
de centrul de greutate al curbei generatoare.
 Fig.3.428 Determinarea grafică a diametrului semifabricatului plan

Această valoare a razei, se introduce în relaţia (3.345) şi se determină aria piesei

rezultate prin rotirea curbei generatoare în jurul axei Y-Y. Pornind de la această relaţie, se
poate scrie:

R 2  (2  RCG )  ( L) (3.348)

ceea ce reprezintă teorema

înălţimii scrisă pentru un triunghi
dreptunghic ABC (fig.3.428), în
care ipotenuza, egală cu diametrul
cercului circumscris cu centrul în
O, este formată din segmentele
(L) şi (2RCG). Se trasează cercul cu
centrul în O2 şi de rază R, care
reprezintă discul din care se va
obţine piesa. Şi în această situaţie,
la valoarea razei rezultată din
construcţia grafică, se va adaugă
valoarea corespunzătoare
adaosului de tundere (tab.3.81;
3.82) [84].
Diametrul semifabricatului
plan utilizat pentru ambutisarea
pieselor de revoluţie de formă
complexă, se mai poate determina
cu o precizie suficient de bună
folosind nomograma din figura
(3.429) [130].

Fig.3.429 Nomogramă pentru determinarea

diametrului semifabricatului plan