Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti

Departamentul de Mecatronica si Mecanica de Precizie

GHIDAJE

Asigura sprijinirea elementelor care realizeaza miscari de translatie

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Elementele care asigura deplasarea sistemelor mobile in miscare de translatie se

numesc ghidaje. Se intalnesc in constructia masinilor-unelte, aparatelor optice,
imprimantelor, etc.

1
 GHIDAJE

Componente: glisiera – elementul mobil + ghidajul propriu-zis – elementul fix

Miscarea relativa – alunecare (+frecarea asociata)
- rostogolire (+frecarea asociata)

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

In mod obligatoriu, cuprind 2 componente: sustinatoare = calea de ghidare, care

realizeaza sustinerea componentei mobile = glisiera. Calea de ghidare sau ghidajul
propriu-zis este fixat la batiul sistemului tehnic, iar pe glisiera se ataseaza
mecanismul/sarcina utila.

2
 GHIDAJE

CLASIFICARE
Tipul frecării Forma
Mod de lucru Denumirea
sau rezistenţei suprafeţei
Alunecare Închis sau Plană sau Ghidaj prin alunecare
deschis cilindrică

Rostogolire Închis sau Plană sau Ghidaj prin rostogolire cu bile sau
deschis cilindrică cu role

Ghidaj cu elemente elastice (v.

-
Elastică Închis lagăre compliante – ECM(F)1)

Ghidaje cu bandă şi role (rolamite)

Deschis Inchis

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Se deosebesc mai multe categorii constructiv-functionale, care permit clasificarea

dupa criteriile: tipul frecarii, forma suprafetei de contact intre glisiera si calea de
ghidare, posibilitatea mobilitatii relative dintre glisiera si calea de ghidare, pe directii
diferite de cea a deplasarii utile, in directia longitudinala a caii de ghidare.

3
 CONSTRUCTIA GHIDAJELOR PRIN ALUNECARE

Avantaje: simplu de executat si gabarit redus

Dezavantaj: uzura pronuntata pe partea opusa incarcarii

Materiale: OLC 45, 55, OL50 – ghidaj; bronz sau otel - glisiera

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Ghidaje cu suprafete cilindrice (a,b,c,d): cele mai simple; forte mici de deplasare;
precizie scazuta; influentate de variatia temperaturii. Constructiv: inchise (a-stanga,
b, c) si deschise (a-dreapta, d); impiedicarea rotirii (b, c).
Ghidaje prismatice: triunghiulare ( e), plane (f,g); suporta sarcini mai mari si permit o
reglare mai usoara a jocului dintre piese. Jocurile mari, impuse de conditiile de
functionare, pot fi compensate cu elemente elastice introduse intre glisiera si ghidaj
(h,i,j)

4
 CONSTRUCTIA GHIDAJELOR PRIN ROSTOGOLIRE CU RULMENTI
Avantaj: frecare si uzura mici
Dezavantaj: constructie mai complicata si gabarit mare
Elemente de rostogolire: role , bile sau rulmenti

Calea de
rulare a
rolelor (ghi-
dajul) poate
fi cilindrica
(a) sau pris-
matica(b..g)

Reglarea jocului

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Ghidajele prin rostogolire asigura o deplasare mai usoara a elementuli mobil, au o

frecare si o uzura mai mici., dar constructia lor este mai complicata si conduce la
gabarite mari. Ca elemente de rostogolire se folosesc rolele, bilele si rulmentii. La
utilizarea rolelor, calea de ghidare poate fi cilindrica (a) sau prismatica (b…g). Rolele
pot avea periferia cilindrica (b, d, f,g), conica (c), cilindrica bordurata (d) sau tesita (g).
Uzual, la suprafete cilindrice se folosesc 3-4 role dispuse la 120°…90° ;
la sistemele cu role apare frecare de alunecare cu arborele pe care se sprijina →
Inlocuite cu rulmenti, care cresc gabaritul
Reglarea jocului se poate face cu ajutorul unei role cu axa excentrica fata de axul de
fixare; prin rotirea acestuia, in functie de sens, rola de apropie sau se departeaza de
suprafata ghidajului

5
 Solutii de montaj al rulmentilor in ghidaje prin rostogolire

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Pentru a compensa dezavantajul frecarii de alunecare intre arborele rolei si rola, se

pot folosi rulmenti., care pot juca rolul role, prin contact direct cu calea de rulare (b,
d, e, h, i, j, k) sau cu un manson (a, c) care schimba cuplul de materiale care realizeaza
contactul. Montajul rulmentilor se realiza prin fixare axiala cu surub (h, k), piulita (d,
g), inele elastic (a, b, c, j), umar (e, f, i)

6
 CONSTRUCTIA GHIDAJELOR PRIN ROSTOGOLIRE CU BILE
Ghidajele cu bile au gabarit mai mic si frecare mai mica. Se pot realiza in sistem deschis
sau deschis (b); pentru pastrarea distantei intre bile, se folosesc colivii prevazute cu
opritor, pentru limitarea cursei

Pentru a asigura rostogolirea pura, este necesar ca lungimea caii de ghidare (cursa
bilelor,
 , sa fie corelata cu cursa glisierei,
 . Conform figurii c:

 +

La unghiuri egale ale prismelor, cursa glisierei este dublul

 =

sin
lungimii ghidajului.

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Ghidajele cu bile au un gabarit mai mic decat cele cu role, preiau mai bine fortele si
au o frecare mai mica. Ele pot fi realizate ca un sistem deschis (a) sau inchis (b).
Pentru dispunearea regulate a bilelor se folosesc colivii, prevazute cu un opritor
pentru limitarea cursei si mentinerea bilelor in contact cu calea de ghidare. Colivia
introduce frecari suplimentare cu bilele (alunecare), insa nu sunt semnificative,
deoarece colivia nu este incarcata. La constructiile de tip inchis este necesara o
precizie mai mare de executie.

7
 CONSTRUCTIA GHIDAJELOR PRIN ROSTOGOLIRE CU ROLE

Elemente de catalog

Corpuri intermediare de
rostogolire: bile sau role

Exemplu:
Ghidaj de rostogolire cu
role la 90° si suprafete
prismatice in V, pentru
sarcini mari

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Ghidajele cu role se caracterizeaza printr-un contact linear, spre deosebire de cele cu

bile, la care acesta este punctiform. Prin urmare, capacitatea portanta a acestora este
mai mare. Daca se foloseste forma prismatica in V din exemplul anterior, rolele se
dispun alternativ cu axele perpendicular, astfel incat jumatate din ele fac contact, pe
generatoare, cu una dintre suprafatele plane inclinate ale prismei. Astfel, se asigura
aceeasi functionalitate (miscare relativa de rostogolire) si o sustinere a unor sarcini
utile mai mari. Astfel de constructii sunt elemente de catalog ale unor firme
specializate in fabricarea de componente mecanice.

8
 GHIDAJE PRIN ROSTOGOLIRE: Bucse cu bile recirculate

Calea de recirculare a bilelor este teoretic infinita → cursa de rostogolire pura a glisierei
nu este limitata

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Un interes practice deosebit il prezinta ghidalele cu bile, realizate ca subansambluri

independente. Acestea utilizeaza cai de ghidare cilindrice, cu care intra in contact
bilele mentinute echidista de o colivie in forma de bucsa (metalica sau din material
plastic). Pentru a inlatura jocurile, intre bile si calea de ghidare cilindrica trebuie sa
existe o prestrangere de 1-10 µm. Cand sunt necesare curse lungi, in interiorul bucsei
se realizeaza un circuit inchis al bilelor prin care acestea sunt recirculate, asigurand
conditia rostogolirii pure.

9
 Montajul bucselor cu bile recirculate

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Bucsele cu bile si recirculare (glisiere) se fixeaza cu inele elastice sau suruburi, pe

sistemul mobil al echipamentului, iar barele cilindrice (caile de ghidare) se ataseaza la
partea fixa a echipamentului. Pentru a asigura si pastra precizia montajului bucselor
pe glisiera, se utilizeaza 2 stifturi de centrare, deoarece la asamblarile prin filet exista
jocuri mari intre tija surubului si gaura de trecere. Ajustajul dintre stifturi si alezajele
corespunzatoare trebuie sa fie intermediar.

10
 Calculul sarcinii de lucru, P

Încărcarea unui ghidaj poate depinde de mai mulţi factori, ȋntre care se pot menţiona
poziţia centrului de masa a echipajului mobil, punctul de aplicaţie a sarcinii utile,
forţele de inerţie datorate accelerării şi decelerării ȋn timpul regimului de start-stop.
Exemplul 1 Sistem static nedeterminat - plan
determinat de 4 puncte de contact
→ 4 reactiuni necunoscute si 3
ecuatii
Se aplica principiul superpozitiei,
determinand reactiunile la torsorul
fortei transpuse in centrul de masa
al sistemului mobil

 =  +  + 

 =  +  + 
 =  +  + 
 =  +  + 

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Uzual, ghidarea miscarii de translatie a unui sistem mobil se realizeaza prin sprijinirea
pe mai multe glisiere si 2 cai de ghidare, pentru a repartiza incarcarea si a impiedica
rasucirea sistemului mobil, cand aceasta nu actioneaza centric si creeaza momente
de rasturnare. Pentru exemplul din figura, actiunea fortei F da nastere la 4 reactiuni,
care nu pot fi calculate din cele 3 ecuatii de echilibru. Daca se transpune actiunea
acestei forte in centrul de simetrie C, al platformei mobile, rezulta un torsor cu forta F
translatata in C si cu 2 componente ale momentului in C. Fiecare a reactiunii Pi,
i=1,2,3,4, va avea o componenta corespunzatoare incarcarii F, respectiv celor 2
momente, notate Pi ‘, Pi“, P‘” , care se insumeaza datorita liniaritatii modelului, prin
aplicarea principiului superpozitiei (suprapunerea efectelor).

11
 Calculul sarcinii de lucru, P

Componentele reactiunilor la forta F si greutatea sistemului mobil (masa m)

 =  =  =  = ( + )/4

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

In cazul sarcinii F, datorita simetriei fata de punctul C, toate reactiunile sunt egale. S-a
adaugat greutatea platformei, presupunand ca centrul ei de greutate este in C. Daca C
si centrul de greutate nu coincide, atunci se adauga efectul greutatii excentrice
(momentele fata de C, generate de mg) la ce 2 momente ale F in raport cu C

12
 Calculul sarcinii de lucru, P

Componentele reactiunilor la actiunea momentului Fl4, creat de forta F

 
 ·  =  +  · = −  +  ·
2 2
2 2
Datorită ȋncărcării simetrice:  =  =  ·  =  = − ·

 
ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Descompunerea efectelor are avantajul ca se poate tine cont de simetrii, pentru a

elimina 2 necunoscute din 4.

13
 Calculul sarcinii de lucru, P
Componentele reactiunilor la actiunea momentului Fl3, creat de forta F


 ·  =  +  · =
2

−  +  ·
2
Datorită ȋncărcării simetrice:


 =  =  ·
!

2
 =  = − ·

 +  2 2  +  2 2
 = + +  = + −
4   4  
În final:
 +  2 2  +  2 2
 = − −  = − +
4   4  

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Incarcarea simetrica simplifica si in acest caz determinarea necunoscutelor. Rezulta

valorile totale ale reactiunilor, dintre care P1 este cea mai mare. Trebuie remarcat ca
acest rezultat era previzibil, prin plasamentul ghidajului caruia ii corespunde aceasta
reactiune, in apropierea sarcinii.

14
 Calculul sarcinii de lucru, P
Exemplul 2 (intervin forte de inertie)
În faza de accelerare
( + " )
 =  =  =  =
2
( + " )
# = # = # = # =
2
La viteza de regim:
 ·  · 
 =  =  =  =
2
 ·  · 
# = # = # = # =
2
În faza de decelerare
( − " )
 =  =  =  =
2
( − " )
# = # = # = # =
2

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Exemplul anterior a luat in consideratie un caz simplificat de incarcare statica, valabil

pentru acceleratii mici. De ce le mai multe ori, este necesar sa fie adaugate fortele
dinamice (de inertie) care pot incarca suplimentar ghidajele. Cazul considerat este cel
mai dezavantajos, deoarece directia acceleratiei gravitationale si a celei utile (de
lucru) coincid. S-a considerat numai o incarcare datorata masei, pentru a simplifica
calculul efectelor acesteia. Utilizand principiul superpozitiei, se poate adauga efectul
unei sarcini suplimentare (forta F) din exemplul anterior.

15
 Scheme uzuale pentru calculul incarcarilor locale

W – greutatea glisierei; Pn – incarcarea normala a punctelor

de sprijin (n=1..4); F – sarcina exterioara; Ptn – incarcarea
laterala a punctelor de sprijin; h – distanta de la centrul de
masa la ghidaje;
a, b, k – distante intre punctul de aplicatie a fortei exterioare
la centrul geometric; d – distanta intre punctele de sprijin pe
un ghidaj; c – distanta intre ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

Slide-urile 16…18 sunt retete pentru calculul incarcarii statice, in cele mai uzuale
situatii.

16
 Scheme uzuale pentru calculul incarcarilor locale

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

17
 Scheme uzuale pentru calculul incarcarilor locale

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

18
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire

Capacitatea de ȋncarcare statică de bază (C0 – basic static load rating)

Este sarcina care, aplicată la contactul ȋntre corpurile de rostogolire şi căile
de ghidare ale acestora, produce deformaţii permanente care ȋnsumează
10-4 din diametrul corpului de rostogolire. Se consideră că această valoare
afectează gradul de uniformitate a deplasării liniare.

Când asupra glisierei acţionează

un moment, corpurile de
rostogolire situate la extremităţi
sunt supuse unei ȋncărcări
maxime, la contactul dintre
acestea şi căile de ghidare
apărând tensiuni şi deformaţii mai
mari. Aceste deformatii conduc la
deplasari ale glisierei, similar
miscarilor unei (aero)nave intr-un
mediu fluid.

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

19
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire

Momentul static admisibil (M0 – static permissible moment)

Momentul static admisibil este

acea valoare a momentului
acţionând pe una din direcţiile
MR, Mγ sau MP, care produce
deformaţii permanente la
contactul ȋntre corpurile de
rostogolire şi căile de ghidare
ale acestora, care ȋnsumează
10-4 din diametrul corpului de
rostogolire.

(Indici: R- rolling=ruliu; P -
pitching=tangaj; γ - drift =
deriva (giratie).

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

20
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire
Coeficientul de siguranţă static (fS – static safety factor)
Un ghidaj poate fi supus unor sarcini exterioare nepermanente, care pot fi
consecinţa fie a inerţiei din perioadele de start-stop, fie a unui impact ori vibraţii.
Influenţa acestor sarcini asupra ghidajului este evaluată prin calculul unui coeficient
de siguranţă static (fS), definit ca raport ȋntre capacitatea de ȋncărcare statică de
bază (C0) şi sarcina de lucru calculată (P) sau momentul static admisibil (M0) şi
momentul calculat:
&' )'
$% =
"( $% =
 )
Valoarea minima a
Tipul
Mod de funcţionare coeficientului de siguranţă (fS)
maşinii/aparatului

Maşini/Aparate/ Funcţionare normală, 1-1,3

Echipamente liniştită
industriale Cu impact şi vibraţii 2-3

Funcţionare normală, 1-1,5

liniştită
Maşini-unelte
Cu impact şi vibraţii 2,5-7

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

21
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire

Capacitatea de ȋncărcare dinamică de bază (C – basic dynamic load rating)

La contactul cu rostogolire ȋntre căile de rulare şi corpurile de rostogolire, tensiunile
de contact variază ȋn timp, provocând apariţia oboselii superficiale, deci ieşirea din
uz a acestora. Cum ȋntre ghidajele cu aceleaşi dimensiuni şi material, fabricate şi
exploatate ȋn aceleaşi condiţii, există diferenţe privind durata de funcţionare, s-a
stabilit drept criteriu de durabilitate (L), acea distanţă de lucru pe care o realizează
90% dintre aceste ghidaje. Durabilitatea unui ghidaj, L, este legată de o anumită
ȋncărcare a ghidajului respectiv, care se numeşte capacitate de ȋncărcare dinamică
de bază. Aceasta reprezintă sarcina de o anumită orientare, adecvată geometriei
ghidajului, pentru care acesta parcurge 50 km până la ieşirea din uz (când corpurile
de rostogolire sunt bile).
Calculul durabilităţii (L)
Durata de serviciu a unui ghidaj prin rostogolire cu o anumită capacitate de ȋncărcare
dinamică de bază este determinată de sarcina de lucru efectivă şi de anumiţi factori
care caracterizează mediul de lucru. Astfel, evaluarea acestei durate ţine seama de
temperatura ambientală, de condiţiile de aplicare a sarcinii şi de duritatea căii de
deplasare, conform relaţiei:

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

22
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire

+, ·+- / 
*= · · 50 [km]
+. 0

Unde: L – durabilitatea [km]; C – capacitatea de ȋncărcare dinamică de bază [N]; P –

sarcina de lucru calculată [N]; fH – factor de duritate; fT – factor de temperatură; fW
– factor de ȋncărcare dinamică.

Pentru a asigura o capacitate optimă de ȋncărcare

a ghidajului, duritatea căii de rulare trebuie să fie
HRC 58 -64. Dacă aceasta este mai mică, atunci
durabilitatea de bază scade, fiind necesară o
corecţie a capacităţii de ȋncărcare dinamică de
bază, respectiv a celei statice, prin factorul de
duritate cu valori indicate ȋn grafic. La o duritate a
căii de rulare peste HRC 58, fH = 1.

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

23
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire

Când temperatura căii de rulare depăşeşte

100°C, durabilitatea de bază a ghidajului scade,
iar capacitatea de ȋncărcare dinamică de bază,
respectiv cea statică, trebuie corectate cu
factorul de temperature, fT, cu valori indicate ȋn
grafic. Când construcţia ghidajului include
componente din material plastic sau cauciuc
(pentru etanşare), atunci este strict necesar să
se menţină o temperatură sub 100°C.

Deşi ȋncărcarea de lucru a ghidajului este evaluată prin calcul, ȋn funcţionare, este
posibil ca valorile reale ale acesteia să fie mult mai mari, datorită faptului că
influenţa şocurilor şi vibraţiilor este dificil de estimat, mai ales la viteze mari şi ȋn
regim de start-stop. Ca urmare, valoarea ȋncărcării, P, este corectată prin factorul
de ȋncărcare dinamică, fW, conform recomandărilor din tabel:

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

24
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire

Condiţii de funcţionare Viteza de lucru fW

Fără impact şi vibraţii v ≤ 15 m/min 1 – 1,2

Impact slab şi vibraţii 15 < v ≤ 60 m/min 1,2 – 1,5

Impact moderat şi vibraţii 60 < v ≤ 120 m/min 1,5 - 2

Impact puternic şi vibratii v ≥ 120 m/min 2 – 3,5

Durabilitatea ȋn ore de funcţionare, Lh

Pornind de la valoarea durabilităţii exprimată ca lungime parcursă de ghidaj ȋn
funcţionare, L [km], se poate estima durata (timpul) de funcţionare ȋn ore,
presupunând constante lungimea cursei, lS [m] şi numărul de curse dus-ȋntors pe
minut, n [min-1 ]
10 *
*3 =
2 · % ·  · 60

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

25
 Criterii de alegere a ghidajelor prin rostogolire
Forţa rezistentă datorată frecării
La un ghidaj prin rostogolire cu bile (cu recirculare), forţele de frecare se reduc
de circa 20 – 40 de ori faţă de cele dezvoltate ȋn ghidajele prin alunecare. În plus,
forţele de frecare statică şi dinamică diferă foarte puţin, spre deosebire de
ghidajele prin alunecare, ceea ce implică lipsa fenomenului de stick-slip. În
aceste condiţii, se pot obţine precizii de poziţionare foarte mari, uneori chiar
submicronice.
Calculul forţelor rezistente datorate frecării ȋn
ghidajele prin rostogolire trebuie să ţină seama de
valoarea ȋncărcării acestora, de existenţa unei
pretensionări care diminuează/anulează jocurile şi
de viscozitatea lubrifiantului utilizat. Uzual, aceste
forţe sunt estimate cu relaţia:
+ = 6 ·  + $
unde: µ - coeficientul dinamic de frecare, cu valori
recomandate ȋn grafic; P – sarcina de lucru
calculată; f - forţa de frecare generată de etanşări
(frecare de alunecare).
ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

26
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

27
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

28
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

29
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

30
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

31
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

32
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

33
Modele de calcul pentru contactul glisiera-ghidaj, la diverse ghidaje

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

34
 Modele de calcul pentru ghidaje cu elemente elastice

Se folosesc pentru deplasari foarte mici (0,1…3 mm), la aparate de mare precizie si
sensibilitate. Se elimina cursele moarte (datorate jocurilor) si frecarea, cu repetabilitatea
traiectoriei. Paralelogramul elastic poate fi cu arcuri lamelare libere (a) sau rigidizate (b).
Acestea realizeaza, prin incovoiere, translatia pe directia x, cu o mica deviere pe directia y.

In cazul variantei a, sagetii utile pe directia x ii corespunde o forta de actionare (forta

rezistenta elastica a ghidajului):
2478$ 3
= si 9:;<= =
 ?ℎ
ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

35
 Modele de calcul pentru ghidaje cu elemente elastice

In cazul variantei b, sagetii utile pe directia x ii corespunde o forta de actionare (forta

rezistenta elastica a ghidajului):

2478$ A 3
= 1 + si 9:;<= =
  ?ℎ

Pentru amplificarea
deplasarilor, se pot
inseria ghidajele tip
parallelogram elastic

Asimetric

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

36
 Modele de calcul pentru ghidaje cu elemente elastice

167?ℎ $
=


3
9:;<= =
8?ℎ
Simetric

O alta solutie este utilizarea a

2 membrane decupate (a,b),
pentru a mari sageata pe
directie axiala, in vederea
ghidarii tijei care uneste
centrele membranelor

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

37
 Aplicatie

Sa se proiecteze ghidajul cilidric al unui intreruptor cu arcuri lamelare, reprezentat

schematic in figura, cunoscand:
- Forta de actionare a butonului, P1 =10 N;
- Forta elastica a arcului, P2 = 1N;
- a =10 mm; β = 30°; coeficientul de frecare, µ = 0,2;
- Presiunea admisibila la contactul tija cilindrica bucsa, C< = 0,1 E/
Se determina reactiunile din A si B

(MB) 

· " − EF ·  = 0


· "
EF =


(MA)) 

(" + ) − EG ·  = 0



· (" + )
EG =


ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

38
 Aplicatie

Forta totala de frecare, ce se opune

deplasarii butonului de comanda
este:
6
+ = 6 EG + EF = 2" + 


Necunoscuta l se determina din

conditia ca forta de actionare in
directia miscarii sa depasseasca
forta rezistenta (P2 + Ff).

6
 HI

>  + 2" + 



K0! <·L:MN
Rezulta: > 0! OPLNQ0R QK0! L:MN
= 3 

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

39
 Aplicatie

Pentru dimensionarea bucselor de ghidare, se alege l = 30 mm. Rezulta

reactiunea maxima:



· " +  10 · 0,5 · 10 + 30
EG = = = 6,67 E
 30
Produsul bd se calculeaza din relatia presiunii de contact:
EG 6,67
T·? = = = 66,7 
C< 0,1
La un raport b/d = 1, ? = T = 66,7 = 8,17 

Constructiv, se alege d=8 mm si b= 8,5 mm, rezultand produsul bd=68 > 66,7

ECM 2- 2 2020/2021 C. Niţu

40