Universitatea Transilvania Braov

Facultatea: Inginerie Tehnologic i Management Industrial

Specializarea: Inginerie Economic Industrial

Tip invatamant: La distanta

PROIECT
LA

SISTEME SI TEHNOLOGII DE DEFORMARE

Titular disciplina: conf.dr.ing. Ion NEAGOE

Student: Neagoe Marius-Andrei

Grupa: 2LD445

An: III / 2016 2017

 TEMA DE PROIECT

S se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare a reperului IT-2LD445- 08 pentru o

producie anual de (100000 +10000*8 ) buci.

1. Analiza formei i dimensiunilor piesei din punct de vedere al condiiilor tehnologice

specifice procedeelor de presare la rece
2. Determinarea formei i dimensiunilor semifabricatului
3. Croirea materialului. Calculul coeficientului de croire i de utilizare a materialului
4. Stabilirea variantei procesului tehnologic de prelucrare a reperului dat
4.1.Stabilirea operaiilor necesare prelucrrii reperului dat i a succesiunii acestora

4.2.Calculul numrului operaiilor de ambutisare. Determinarea formei i dimensiunilor

pieselor intermediare

4.3. Alegerea variantei tehnologice de prelucrare a reperului dat i ntocmirea filmului

operaiilor

5. Stabilirea schemelor de principiu ale dispozitivelor de presare la rece necesare prelucrrii

reperului dat n varianta tehnologic adoptat
6. Calculul forelor de presare i de eliminare a piesei i deeului din dispozitiv
7. Alegerea preselor pentru acionarea dispozitivelor de presare la rece
8. Calculul normei tehnice de timp pentru varianta tehnologic adoptat
9. Calculul costului de producie al reperului n varianta tehnologic adoptat
10. ntocmirea documentaiei tehnologice pentru varianta tehnologic adoptat

11. Norme privind securitatea i sntatea muncii care trebuie respectate la proiectarea
dispozitivelor de presare la rece
PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A REPERULUI

IT - 2LD44x - xx

Fig.1

Date initiale:

d = 62 mm

h = 58mm

de = 88 mm

he = 7 mm

di = 36 mm

hi = 6 mm

r1 = 1 mm

g = 1 mm
 1.ANALIZA FORMEI I DIMENSIUNILOR PIESEI DIN PUNCT DE VEDERE AL
CONDIIILOR TEHNOLOGICE SPECIFICE PROCEDEELOR DE PRESARE LA
RECE

1.1. Stabilirea operaiei prin care se realizeaz bordura dexhe

Fig. 2

Atunci cand bordura are inaltime relativ mica se obtine prin operatia de rasfrangere a marginilor
conturului exterior. In aces caz, diametrul df al flanseise determina cu relatia:

df = de + 2he 0,86 r1 2,43 g mm

df =88+2*7+0.86-2.43 mm

df =100.43 mm

he
Se determina inaltimea relativa a bordurii :
de

= 0.07

h
Din diagrama prezentata in fig.1.3. rezulta ca de este in domeniul III, domeniu pentru
e

rasfrangerea marginilor conturului exterior.

Se adopta valoarea adaosului pentru tundere df din tab.1.2. in functie de diametrul flansei df si
d
raportul d f : df = 3
2

Se calculeaza diametrul dfc al flansei piesei care se obtine prin ambutisare:

dfc = df + 2 df

dfc =100.43 + 2* 3 mm

dfc =106.43 mm

1.2. Analiza posibilitii realizrii bosajului dixhi prin rsfrngerea marginilor conturului
interior

Aceasta posibilitate exista atunci cand este indeplinita conditia:

d0
m '
mlim , unde
di

m reprezinta coeficientul de rasfrangere a marginilor conturului interior

d0 este diametrul initial al gaurii care se realizeaza prin operatia de perforare

d 0 di 2hi 0,86r3 2,43g mm

d0 = 36 2 6 + 0,86 1 + 2,43 1 mm

=27.29 mm

di reprezinta diametrul mediu al bosajului

'
di = di + g mm

di = 36 + 1 mm
di = 37 mm

27.29
m= 37

m = 0.73

mlim reprezinta valoarea limita, adica valoarea minima a coeficientului de rasfrangere care se
g g 1
adopta din tab.1.1 in functie de d 100: 100 = 27.29 100=3.66
0 d0

mlim = 0,65

Pentru mmlim avem 0.73 0,65

Conditia este indeplinta si in consecinta bosajul se poate realiza prin rasfrangerea marginilor
conturului interior.

1.3. Determinarea formei i dimensiunilor piesei primare

Piesa primara este piesa care se obtine in urma operatiei de ambutisare pe baza careia se
determina forma si dimensiunile semifabricatului. Piesa primara este o piesa cilindrica cu flansa,
ca in figura de mai jos:

Fig. 3
1.4. Studiul condiiilor tehnologice specifice ambutisrii

Pentru conditiile tehnologice referitoare la diametrul flansei dfc se recomanda:

- ca piesele sa nu aiba o flansa foarte mare, deoarece piesa necesita multe operatii de ambutisare.

Valoarea maxima nu trebuie sa depaseasca d fc 4d .

4d = 248 mm

106.43mm 248 mm

Conditia este indeplinita.

- ca flansa sa nu fie foarte ingusta, valoarea minima fiind data de relatia:

d fc d 2r2 g 4 g

106.43mm 62+ 2*( 1 + 1 ) + 4*1mm

106.43mm 70 mm

Conditia este indeplinita.

- ca rezele de racordare ale peretilor piesei care se pot obtine prin ambutisare trebuie sa aiba
valori relativ mari, conform relatiilor:

r2 3g 1 mm 3*1 mm 1 mm 3 mm

r4 1,5g 1 mm 1,5 *1 mm 1 mm 1,5 mm

Conditiile nu sunt indeplinte.

Atunci cand piesele sunt prevazute cu valori mici ale razelor de racordare acestea se vor realiza
dupa ambutisare printr-o operatie de calibrare in urma caruia se pot obtine valori pana la

rmin (0,2...0,3) g .
1.5. Studiul condiiilor tehnologice specifice perforrii

Conditiile tehnologice care trebuie indeplinite sunt ca:

- dimensiunile minime ale gurilor care pot fi realizate prin perforare sa indeplineasca conditia:

d0 g 27.29 mm 1 mm
Condita este indeplinita.
- poziia gurilor realizate prin perforare pe piesele obinute prin ambutisare.

d 0 d 2r4 27.29 mm 62- 4*1 mm 27.29mm 58mm

Conditia este indeplinita.

2. DETERMINAREA FORMEI I DIMENSIUNILOR SEMIFABRICATULUI

Datorita simetriei axiale a piesei, forma semifabricatului este circulara. Dimetrul D al

semifabricatului se determina pe baza egalitatii dintre aria piesei si aria semifabricatului, tinand
seama de valoarea adaosului pentru tundere cu jutorul relatiei:

D 1,13 A0 Ap , unde

A0 este aria adaosului pentru tundere

Ap este aria piesei primare

Diametrul semifabricatului se poate determina aproximtiv si cu urmatoarea relatie finala, relatie

valabila atunci cand razele de racordare ale pisei au valori mici:

D d fc 4d h
2
mm

D = 106.432 + 4 65 58 mm

D = 162.5mm
 3. CROIREA MATERIALULUI. CALCULUL COEFICIENTULUI DE CROIRE I DE
UTILIZARE A MATERIALULUI

Prin croire se intelege stabilirea judicioasa a pozitiei relative a pieselor pe semifabricatul, in

general, sub forma de banda. In acest caz se adopta croirea in linie pe un rand, ca in fig.4:

Fig. 4

Valorile puntitelor de mterial a i a1 se adopt din tabelul 3.1.,cu a este denumita puntita laterala,
iar cu a1 este denumita puntita dintre piese:

a = 1,8 mm

a1 = 1,2 mm

Atunci cand diametrul piesei are valori D 50 mm si grosimea g 1 mm, puntita a1 se va majora
de la 1,2 mm la 1,5 mm, iar puntitele laterale a se vor majora de la 1,8 mm la 2 mm.

a = 2 mm

a1 = 1,5 mm

Latimea b a benzii se determina cu relatia:

b D 2a
b = 162.5 +2*2 mm b =166.5 mm
Coeficientul de croire exprima procentual cat din suprafata semifabricatului este folosita pentru
decuparea pieselor:

D 2
cr 100 % .
4D a1 D 2a

162.52
cr = 4( 162.5+1,5)(162.5 +22) 100 %

= . %

Coeficientul de utilizare se calculeaza la nivelul foii de tabla. Croirea tablelor se poate realiza
longitudinal sau transversal.

Fig.5 a) b)

a) Croirea longitudinala:

L = 2000 mm

B = 1000 mm

Coeficientul de utilizare la croirea longitudinala se determina cu relatia:

nAef
ul 100 %, unde
L l1 B b1
n este numarul de piese obtinute dintr-o foaie de tabla
n = nb* np, unde

nb reprezinta numrul de benzi care se obtin dintr-o foaie de tabla

B
nb
D 2a

1000
nb = 162.5+22

nb = 6.005 se adopta nb = 6

np reprezinta numarul de piese care se obtin dintr-o banda

L a1
np
D a1

20001,5
np = 162.5+1,5

np = 12.18 se adopta np = 12

n = 6 12

n = 72

Aef este aria efectiva a piesei finite

D 2 d02
Aef A0 ). , unde
4 4

A0 = 4 (d2fc d2f )

A0 = 4 (106.432 100.432 )

A0 = 167.02mm

162.52 622
Aef = ( 167.02 + )
4 4

Aef = 20729-19720mm=17580 mm
l1 si b1 reprezinta fasiile de material care raman la marginea foii de tabla cand acestea au valori
mai mari de 20 mm se considera deseuri recuperabile si se introduc in relatia penru calculul ul .
Atunci cand au valori mai mici de 20 mm sunt considerate deseuri nerecuperabile, iar valoarea
lor in relatia de calcul a ul se adopta egala cu 0:

l1 = L [np (D + a1) + a1],

l1 = 2000 [12 (162.5 + 1,5) + 1,5] mm

l1 = 30.5 mm < 20 mm

se adopta l1 = 0

b1 = B nb(D + 2a);

b1 = 1000 6(162.5 + 2 2) mm

b1 = 1 mm

4444972
ul = (20000)(10001) 100 %

= . %

b) Croirea transversal:

L = 2000 mm

B = 1000 mm

Coeficientul de utilizare la croirea transversala se determina cu relatia:

nAef
ut 100 %,
L l2 B b2
n = nb np ;

L
nb
D 2a
 2000
nb = 162.5+22

nb = 12.01

se adopta nb = 12

B a1
np .
D a1

10001,5
np =
162.5+1,5

np = 6.08 se adopta np = 6

n = 12*6

n = 72

l2 = L nb (D + 2a)

l2 = 2000 12 (162.5 + 2 2) mm

l2 = 2 mm

b2 = B [ np (D + a1) + a1]

b2 = 1000 [6 (+1,5) + 1,5] mm

b2 = 989.5mm < 20 mm se adopta b2 = 0

7244449
ut = (20002)(10000) 100 %

= . %
 4. STABILIREA VARIANTEI PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A
REPERULUI DAT

4.1. Stabilirea operaiilor necesare prelucrrii reperului dat i a succesiunii acestora

Operaiile necesare obtinerii pieselor prin deformare plastica la rece se impart in patru categorii:
1. operaii pregtitoare: debitarea tablelor n benzi, planarea semifabricatelor, ungerea
semifabricatelor (la matritare);
2. operaii principale: decupare,ambutisare,calibrare,tundere, perforare, rasfrngerea marginilor;
3. operaii intermediare: recoacere (dupa a doua ambutisare, se face dupa fiecare ambutisare);
4. operaii de finisare: debavurare, vopsire, emailare.
Succesiunea operaiilor se stabileste in doua moduri:
1.operatii care se afla in relaii de ordine strict: decupare-ambutisare-calibrare-tundere;
2.operatii care se afla in relaii de echivalen: tundere sau perforare.
Aplicaie pentru reperul dat:
- debitarea tablelor n benzi;
- decuparea semifabricatului din band;
- ambutisare - n operaii recoacere dupa a doua ambutisare;
- calibrare;
- tierea marginilor (tunderea) piesei;
- perforare;
- rsfrngerea marginilor conturului interior;
- rsfrngerea marginilor conturului exterior;
- debavurare;
- splare;
- control final.

4.2. Calculul numrului operaiilor de ambutisare. Determinarea formei i dimensiunilor pieselor

intermediare

In fig.6 se prezinta forma si dimensiunea piesei primare care se obtine prin ambutisare:
 Fig. 6

Calculul numrului operaiilor de ambutisare

Se verifica mai intai posibilitatea ambutisarii piesei dintr-o operatie, adica n = 1 si trebuie

d
indeplinita conditia: mg m1 , unde
D
mg este coeficientul global de ambutisare

62
mg = 162.5

mg = 0, 38

m1 reprezinta valoarea limita (minima) a coeficientului de ambutisare care se determina din

dfc g dfc 106.43 g 1
tab.4.3. in functie de si D 100: = = 1.71; 100 = 162.5 100 = 0,61
d d 62 D

m1 = 0,50

Conditia mg m1 : 0,38 0,50 nu este indeplinita.

In consecinta piesa se ambutiseaza din 2 sau mai multe operatii.

Numarul de operatii de ambutisare n se detremina ca fiind cel mai mic numar natural pentru care
este indeplinita conditia:

n m m
n

i g
i 1
i 2 m1m2 mg - pentru 2 operatii de ambutisare

i 3 m1 m2 m3 m g - pentru 3 operatii de ambutisare

mi reprezinta valorile minime ale coeficientului de ambutisare care se stabilesc din tab.4.1.

m1 = 0,54

m2 = 0,77

m3 = 0,79

Pentru i = 3 obtinem m1 m2 m3 = 0,54 0,77 0.79 = 0,32

mg = 0, 38 m1 m2 m3 mg 0,32 0,38

Afirmatie adevarata.

In acest caz vom avea 3 operatii de ambutisare.

Determinarea diametrului pieselor intermediare:

Fig. 7

d1 km1 D ;

d 2 km2 d1 ;
d3 km3d 2

k este un coeficient prin care se realizeaza repartizarea uniforma a coeficientului global de

ambutisare mg la cele 3 operatii:

mg
k = 2m m 1
1 2m 3

2 0.38
k = 0.570.770.79 = 1.08 1

d1 = 89.5 mm

d2 = 74.42mmType equation here.

d3 = 63.49mm

Se adopta urmatoarele valori:

d1 = 90 mm

d2 = 74mm

d3 = 64 mm

Adoptarea razelor de racordare:

La prima operatie de ambutisare, valorile razelor de racordare se adopta conform relatiilor:

rpl1 6...10 g ; rp1 0,5...1rpl1

rpl1 = 8 mm

rp1 = 6 mm

La a doua si urmatoarele operatii de ambutisare, razele de racordare se adopta conform relatiilor

de recurenta:
rpl1 rpl2 ... rpln 3g ;

rpl2 = 6 mm, deci 6 > 4 3 este adevarat

rp1 rp2 ... rpn 1,5 g .

rp2 = 4 mm, deci 4 > 2 1,5 este adevarat

Calculul nlimii pieselor intermediare

D 2 d 2fc rpli rpi

hi (rpli rpi )(0,14 0,43) , deci
4d i di

-pentru prima operatie de ambitisare avem:

D2 d2fc rpl1 rp1

h1 = (rpl1 + rp1 )(0,14 0,43)
4d1 d1

162.52 106.432 64
h1 = (6 + 4)(0,14 0,43)
490 90

= 49.6 mm

-pentru a doua operatie de ambutisare avem:

D2 d2fc rpl2 rp2

h2 = (rpl2 + rp2 )(0,14 0,43)
4d2 d2

162.52 106.432 42
h2 = (4 + 2)(0,14 0,43)
474 74

= . mm

-pentru a treia operatie de ambutisare avem:

D2 d2fc rpl2 rp2

h3 = (rpl2 + rp2 )(0,14 0,43)
4d3 d3

162.52 106.432 42
h3 = (4 + 2)(0,14 0,43)
464 64
 = . mm

4.3. Alegerea variantei tehnologice de prelucrare a reperului dat i ntocmirea filmului operaiilor

Procesul tehnologic de prelucrare se va proiecta in doua variante, si anume:

- varianta I caracterizata prin asocierea operaiilor simple n operaii combinate de presare la

rece (pentru serie mica)

- varianta II prelucrarea piesei prin operaii simple de presare la rece

Cele doua variante ale procesului tehnologic se vor reprezenta sub forma filmului de operatii.

VARIANTA I

Op.0- debitarea tablelor in benzi Op.45- Rsfrngerea marginilor conturului

interior
Op.5- decupare si ambutisare 1
Op.50- debavurare
Op.10- ambutisare 2
Op.55- Spalare
Op.15- recocere
Op.60-Control final
Op.20- ambutisare 3
Op.65-Conservare
Op.25- recoacere

Op.30- calibrare

Op.35-Perforare

Op.40- Rsfrngerea marginilor conturului

exterior
 VARIANTA II

Op.0 Debitarea Op.5 Decupare Op.10 Ambutisare Op.20

Op.15 Op.25 Op.30 Calibrare
tablelor n benzi Ambutisare I II Ambutisare III

Recoac
Recoacere
ere

Op.45
Op.40 Rsfrngerea
Op.35 Perforare Rsfrngerea Op.50 Op.55 Op.60 Op.65
marginilor cont. ext.
marginilor cont. int.

Control final
Debavurare

Conservare
Splare
5. STABILIREA SCHEMELOR DE PRINCIPIU ALE DISPOZITIVELOR DE PRESARE LA RECE NECESARE
PRELUCRRII REPERULUI DAT N VARIANTA TEHNOLOGIC ADOPTAT
Fig.10 Matri pentru calibrarea pieselor cilindrice cu flan
Fig.8. Dispozitiv combinat de decupare i ambutisare a pieselor cilindrice
Fig.9. Matri pentru a doua i urmtoarele operaii de ambutisare a pieselor cilindrice cu flan lat

Fig.11. tan combinat pentru tunderea i perforarea pieselor cilindrice cu flan

Fig.12 Matri pentru rsfrngerea marginilor conturului interior
Fig.13. Matri pentru rsfrngerea marginilor conturului exterior
 6. CALCULUL FORELOR DE PRESARE I DE ELIMINARE A PIESEI I DEEULUI DIN DISPOZITIV

Fortele de presare si de eliminre a piesei si deseului din dispozitiv trebuie cunoscute pentru:
1.alegerea presei necesara pentru actionarea dispozitivului,
2.calculul organologic al dispozitivului, adica dimensionarea si verificarea elementelor dispozitivului.
Pentru operatia de decupare: Qsd ksd Fd
Fd pg ' r , unde Qsd este forta de scoatere a deseului
p este perimetrul piesei decupate ksd = 0,07 (coeficient din tab 6.1)
p D Qsd = 0,07 173.485 kN

p = 162.5 = 510.25mm Qsd = 12.14kN

g = 1 mm Qid kid Fd
r este rezistenta reala de forfecare Qid este forta necesara impingerii piesei prin
r= r = 340 N/mm2 alezajul placii active
Fd = 510.5 1 340 N kid = 0,050,10 se adopta kid = 0,08
Fd = 173485N Qid = 0,08 173.485kN
= 173.485kN = . kN

Pentru operatia de ambutisare 1:

Fa1 k1d1 g r , = . kN

k1 este coeficientul in functie de m1 : Q1 [ D 2 (d1 2rpl1 ) 2 ]q,
4
d1
m1 = Q1 este forta necesare pentru retinerea
D
90
m1 = 162.5 semifabricatului, adica pentru prevenirea

m1 = 0, 55 fenomenului de ondulare a flansei

k1 = 1 (tab.6.3) q este presiunea necesara la retinerea

semifabricatului
d1 = 90 mm
q = 2,8 kN (tab.6.4)
g = 1 mm

r = 340 N/mm2 Q1 = 4 (162.52 (90 + 2 6)2 ] 2.8 N

Fa1 = 1 90 1 340 N Q1 =39944N

Fa1 = 96084N = 39.944kN

Pentru operatia de ambutisare 2:

Fa2 = k 2 d2 g r N 74
m2 = 90
d
m2 = d2 m2 = 0, 82
1

k 2 = 0,85 (tab.6.3)
d2 = 74 mm = . kN

g = 1 mm Q2 = 4 (d12 d22 )q N
r = 340 N/mm2
Q2 = 4 (902 742 ) 2,8 N
Fa2 = 0,85 74 1 340 N
Q2 = 5730N
Fa2 = 67152N
= . kN

Pentru operatia de calibrare:

Fc Aq, unde A = 8335.32 mm

q=1525 N/mm2 se adopta q= 20
A este aria pe care se realizeaza calibrarea:
N/mm
d 2fc
A Fc = 8335.32 20 N
4 Fc = 176707 N
2
A = 4 106.43 mm = . kN
Pentru operatia de ambutisare 3:
Fa3 = k 2 d3 g r N Fa3 = 0,85 64 1 340 N
d3 Fa3 = 58077 N
m3 =
d2
64 = . kN
m3 = 74
Q3 = 4 (d22 d23 )q N
m3 = 0, 86
Q3 = 4 (742 642 ) 2,8 N
k 2 = 0,85 (tab.6.3)
d3 = 64 mm Q3 = 3013 N

g = 1 mm = . kN

r = 340 N/mm2

Pentru operatia tundere:

Ft pg r, ; r= r = 340 N/mm2
Ft = 315.35 1 340 N
p d f
Ft = 107219N
p = *100.43 mm = . kN
p = 315.35mm
Qst kst Ft ;
g = 1 mm
k st = 0,07 k it = 0,07
Qst = 0,07 107.219kN Qit = 0,07 107.219kN
= 7.50kN = . kN

Qit kit Ft ,

Pentru operatia de perforare:

Fp = pgr Qsp = kspFp este forta de scoatere a piesei
p este perimetrul gaurii de pe poanson
p = d0 ksp = 0,11 (tab 6.2)
p = 27.29mm Qsp = 0,11 29.134 kN
p = 85.69mm Qsp = 3.2kN
g = 1 mm Qip = kipFp este forta de impingere a
r= r = 340 N/mm 2
deseului prin alezajul placii active
Fp = 85.69 1 340 N kip = 0,050,10; se adopta kip = 0,07
Fp = 29134 N Qip = 0,07 29.134 kN
= 29.134kN = . kN

Pentru operatia de rasfrangere a marginilor conturului exterior:

Fre kdg r , r = 340 N/mm2
Fre = 0.35 88 1 340 N
k = 0,30,4
Fre = 32882 N
k = 0,35
= . N
d = de = 88 mm
g = 1 mm
Pentru operatia de rasfrangere a marginilor conturului interior:

Fri k1k2 (d d0 ) g r ; g = 1 mm
r = 340 N/mm2
k1 = 1,15 (tab.6.5)
Fri = 1,15 1,05 (36 27.29) 1
k 2 = 1,05 (tab.6.6)
340 N
d = di = 36mm
Fri = 11228N
d0 = 27.29mm
= 11.228kN
 7. ALEGEREA PRESELOR PENTRU ACIONAREA DISPOZITIVELOR DE PRESARE
LA RECE

Pentru acionarea dispozitivelor se utilizeaza (in general) doua ipuri de prese:

1.Prese mecanice recomandate pentru operatiile de taiere (decupare, tundere, perforare) si
operatia de calibrare
2.Prese hidraulice recomandate pentru operatia de matritare si in special atunci cand sunt
necesare curse mari ale culisorului (la ambutisare)
Pentru operatiile de rasfrangere interioara si exterioara se pot folosi atat prese mecanice, cat si
prese hidraulice.
Alegerea presei s realizeaza astfel incat sa fie indeplinite cele doua conditii:

1) Fn Fmax F Q, unde

Fn este forta nominala a presei

Fmax este forta maxima necesara pentru actionarea dispozitivului
F este forta de decupare propriu-zisa
Q este forta de eliminare

2) hd [hmin ; hmax ], unde

hd este cursa subansamblului superior al dispozitivului care depinde de inaltimea piesei de

prelucrat
hmin , hmax reprezinta domeniul de reglare al cursei culisorului presei

Op.5 - decupare i ambutisare I (fig.8)

-se alege presa mecanica

Fig.14
Fig.
In prima faza cand se realizeaza operatia de decupare (fig.14.a)), forta necesara actionarii
dispozitivului se determina cu relatia:
FI Fd Q1 Qsd Qid
FI = 173.485 + 39.944 + 12.14 + 13.87 kN
FI = 239.439kN
In faza a doua se realizeaza se realizeaza operatia de ambutisare I (fig.14.b)), iar forta se
determina cu relatia:

FII Fa1 Q1 Qsd .

FII = 96.084 + 39.944 + 12.14 kN
FII = 148.168kN
Forta maxima este:
Fmax max( FI ; FII ).
Fmax = max( 239.439; 148.168) = 239.439 kN = F

Fig. 15 Fig.

Fmax Fmax
Fn . se adopta Fn
0,5...0,6 0,6

239.439
Fn kN
0,6

Fn 399.065 kN
In etapa 2 cursa subansamblului superior al dispozitivului se determina cu urmatoarele relatii
(fig.17):

Fig.
hd 2h1 a3
h1 = 49.6 mm
a3 = 1012 mm se adopta a3 = 10 mm
hd = 2*49.6 + 10 mm
hd = 109.2 mm
Se alege din tab.7.2 presa mecanic cu excentric PAI40, cu urmatoarele caracteristici:
-forta nominala Fn = 400 kN
-numarul de curse duble al culisorului n = 110 / min
-domeniul de reglare al cursei culisorului hmin = 10 mm
hmax = 120 mm

Op.10 ambutisare II (fig. 9)

Fmax Fa 2 Q2 ; hd 2h2 a3 ;
Fmax = 67.152+5.730 kN h2 = 53.49 mm
Fmax =72.88 kN a3 = 10 mm
Fn Fmax hd = 2*53.49+10 mm

Fn 72.88 kN hd = 116.98mm

Se alege din tab.7.1. presa hidraulic cu simplu efect PYE10S, cu urmatoarele caracteristici:
-forta nominala Fn = 100 kN
-viteza maxima la cursa de lucru vl = 100 mm/s
-viteza maxima la cursa de gol vg = 400 mm/s
-cursa reglabila a culisorului pana la 400 mm

Op. 20 calibrare (fig.10)

Fmax Fc h =58 mm
a3 = 10 mm
Fc =176.707 kN
hd = 2* 58+ 10 mm
Fn Fmax hd = 126 mm
Fn 176.707kN

hd 2h a3
Se alege din tab.7.1. presa hidraulic cu simplu efect PYE10S, cu urmatoarele caracteristici:
-forta nominala Fn = 100 kN
-viteza maxima la cursa de lucru vl = 100 mm/s

Se alege presa mecanic cu excentric PAI40.

Op.25 ambutisare II (fig. 9)

Fmax Fa 3 Q3 ; hd 2h3 a3 ;
Fmax = 58.077+3.013 kN h3 = 61.45 mm
Fmax =61.09 kN a3 = 10 mm
Fn Fmax hd = 2*61.45+10 mm

Fn 61.09 kN hd = 132.3mm

Op.30 tundere + perforare (fig. 11)

Fmax Ft Qit Qst F p Qip Qsp Fn 156.83kN

; hd g a2 2h a3 ;
Fmax = 107.219+7.50 +7.50 +29.134 +2.03
a2 2...3mm se adopta a2 = 3 mm
+3.2 kN
Fmax =156.83 kN g = 1 mm

Fn Fmax ; h = 58 mm
a3 = 10 mm
hd = 1 + 3 + 2*58 + 10 mm hd = 130 mm
Se alege presa mecanic cu excentric PAI40.

Op.35 Rsfrngerea marginilor conturului exterior (fig.12)

Fmax Fre hd 2h a3 ;
Fre = 32.88 kN h = 58 mm
Fmax = 32.88 kN a3 = 10 mm
Fn Fmax hd = 2* 58+ 10 mm

Fn 32.88 kN hd=126mm

Se alege presa hidraulic cu simplu efect PYE10S.

Op.40 Rsfrngerea marginilor conturului interior (fig.13):

Fmax Fri ; hd 2h a3 ;
Fri = 11.228 kN h = 58 mm
Fmax = 11.228 kN a3 = 10 mm
Fn Fmax hd = 2* 58+ 10 mm
hd =126 mm
Fn 11.228 kN
Se alege presa hidraulic cu simplu efect PYE10S.

8. CALCULUL NORMEI TEHNICE DE TIMP PENTRU VARIANTA TEHNOLOGIC

ADOPTAT

Op.5 - decupare i ambutisare I

Tp
T5 Top Ts ,
n pl
Tpi este timpul de pregatire-incheiere care se acorda reglorului pentru montarea dispozitivului,
reglarea presei, iar la final, demontarea dispozitivului de pe presa
T p 10...15 min - 55...60 min ; se adopta:
Tpi = 30 min
npl este numarul pieselor dintr-un lot
Np
n pl
12
Np = 180000
1800000
n pl
12
npl = 15000

Top t b t a
Top este timpul operativ
tb este timpul de baza
k1
tb = , unde
n

k1 = 1,5 (tab.8.1)
n este numarul de curse duble
n = 110
1,5
t b = 110

= , min

ta1 +ta2 +ta3 +ta7

ta = + t a4 + t a5 + t a6 min
np

ta1 este timpul auxiliar pentru luarea benzii si aducerea acesteia pe masa presei (anexa 1)
ta1 = 2,7 min
ta2 este timpul necesar pentru ungerea semifabricatului (anexa 2)
ta2 = 7,4 min
ta3 este timpul necesar pentru introducerea benzii in dispozitiv (anexa 5)
ta3 = 4 min
ta4 este timpul pentru comanda presei (anexa 7)
ta4 = 0,8 min
ta5 este timpul pentru avansarea benzii cu un pas (anexa 9)
ta5 = 2,4 min
ta6 este timpul pentru scoaterea piesei din dispozitiv (anexa10)
ta6 = 1,51 min
ta7 este timpul pentru indepartarea deseului din dispozitiv (anexa 11)
ta7 = 1,9 min
np = 12
2,7+7,4+4+1,9
ta = + 0,8 + 2,4 + 1,51 min (pentru 100 de piese)
12

t a = 6,04 min / 100 piese

t a = 0,06 min / piesa

Top = 0,014 + 0,06 min k = 0,14 (tab.8.3)

Top = 0,074 min Ts = 0,14*0,074 min
Ts = 0,010 min
Ts este timpul suplimentar
Ts = tdl + tir = k*Top Tu = Top + Ts
tdl este timpul pentru deservirea locului de Tu este timpul unitar si reprezinta timpul
munca care se acorda muncitorului
tir este timpul pentru intreruperi Tu = 0,074 + 0,010 min
reglementare Tu = 0,084 min

30
T5 = 15000 + 0,074 + 0,010 min

T5 = 0,086 min

Op.10 - Ambutisare II

T p
T10 Top Ts
n pl
Tpi = 30 min
npl = 15000
Top t b t a
hd 1 1
tb = ( + v ) min
60 vl g

hd = 102 mm
vl = 100 mm
vg = 400 mm
102 1 1
tb = (100 + 400) min
60

t b = 0,021 min
ta1
ta = + t a2 + t a3 + t a4 + t a5 + t a6 min
n1

ta1 este timpul necesar aducerii pieselor cu lada la presa

ta1 = 0,5...2 min, se adopta:
ta1 = 1,2 min
n1 este numarul pieselor dintr-o lada
se adopta n1 = 150
ta2 este timpul necesar pentru ungerea semifabricatelor, individuale (anexa 3)
ta2 = 6,8 min
ta3 este timpul necesar pentru asezarea piesei in dispozitiv (anexa 6)
ta3 = 7,3 min
ta4 este timpul pentru comanda presei (anexa 7)
ta4 = 2,1 min
ta5 este timpul pentru eliminarea presei din dispozitiv (anexa10)
ta5 = 4,2 min
ta6 este timpul pentru scoaterea deseului (anexa12)
ta6 = 0 min
1,2
t a = 150 + 6,8 + 7,3 + 2,1 + 4,2 + 0 min (pentru 100 piese)

t a = 20,41 min / 100 piese

t a = 0,20 min / 1 piesa

Top = 0,021 + 0,20 min

Top = 0,22 min Ts = k*Top
k = 0,06 (tab.8.3) Tu Top Ts
Ts = 0,06*0,22 min
Tu = 0,22 + 0,013 min
Ts = 0,013 min
Tu = 0,23 min

30
T10 = 15000 + 0,22 + 0,013 min

T10 = 0, 325min

9. CALCULUL COSTULUI DE PRODUCIE AL REPERULUI N VARIANTA

TEHNOLOGIC ADOPTAT

n n
C Cmat Cman Crt Capi Cadi ,unde
i 1 i 1

9.1.Cmat este costul materialului

9.2.Cman este costul manoperei
9.3.Crt este costul regiei totale
9.4.Cap este costul cu amortizarea presei
9.5.Cad este costul cu amortizarea dispoztivului

m
9.1. Cmat = c 100 ron, unde
ul

m este masa piesei m =44449 *1*7,8*10-6

m Aef g106 , m = 0, kg
ul = 0.346 %
=7,8 kg/dm3
c este costul unui kilogram de tabla
Aef = mm2
c = 5 ron
g = 1 mm
 0, Cmat = 1445 ron
Cmat = 0.346 5 100 ron

Rp Rr Tp
Cman Tu
60 60 n pl
,unde
9.2.
Rp este retributia muncitorului Tpi = 60 min
Rp = 10 lei/h npl = buc
Rr este retributia reglorului 10 15 60
Cman = 60 0,32 + 60 ron
Rr = 15 lei/h
Cman = 0, ron

n n
Tu Tui Topi Tsi Rt
i 1 i 1 Crt Cman
100
Tu = 0,084 + 0,23 min Rt este regia totala a sectiei

Tu = 0,32 min Rt =350...380%, se adopta:

n Rt = 360 %
T p T pi 360
Crt = 0, 100 ron
i 1

Tpi = 30 + 30 min Crt = 0, ron

C pr Ap
C ap
na z 100
9.3.
Cpr este costul initial al presei Fr = 123.840 min
na este programul anual de fabricatie z este numarul de piese obtinute la o cursa a
kFr culisorului
na = Tp
z=1
k este numarul de schimburi
Ap este cota de amortizare a presei
k=3
Ap = 4,5 %
Fr este fondul real de timp

-pentru op.5: decupare si ambutisare I: (PAI40)

Cpr = 12.000 lei (tab.9.1)
Tp = T5 = 0, min
12.000 4,5 12.000 4,5
Cap = 3123.840 100 = 100 ron
1 1
0,

Cap = 0, ron

-pentru op.10: ambutisare II: (PYE10S)

Cpr = 17.000 lei (tab.9.1)
Tp = T10 = 0, min
17.000 4,5 17.000 4,5
Cap = 3123.840 100 = 100 ron
1 1
0,

Cap = 0, ron

Cd
Cad
9.4. 1000 Nz
Cd este costul dispozitivului
N este durabilitatea
z=1

-pentru op.5: decupare si ambutisare I dispozitiv combinat

Cd = 1.200 (tab.9.2)
N = 700 (tab.9.3)
1.200
Cad = 1.0007001 ron

Cad = 0,0017 ron

-pentru op.10: ambutisare II matrita de ambutisare

Cd = 550 (tab.9.2)
N = 2.100 (tab.9.3)
550
Cad = 1.0002.1001 ron

Cad = 0,00026 ron

-pentru op.20: calibrare
Cad = 0,00026 ron

-pentru op.25: tundere si perforare stanta pentru tundere si perforare

Cd = 900 (tab.9.2)
N = 320 (tab.9.3)
900
Cad = 1.0003201 ron Cad = 0,0028 ron

-pentru op.30: rasfrangerea marginilor conturului interior

Cd = 850 (tab.9.2)
N = 2.100 (tab.9.3)
850
Cad = 1.0002.1001 ron

Cad = 0,0004 ron

-pentru op.35: rasfrangerea marginilor conturului exterior

Cad = 0,0004 ron

C = 0, +0, +0, + 3*0, + 3*0, + 0,0017 + 2*0,00026 + 0,0028 + 2*0,0004 ron

C = 1, ron/piesa

10. NTOCMIREA DOCUMENTAIEI TEHNOLOGICE PENTRU VARIANTA

TEHNOLOGIC ADOPTAT

Fi tehnologic sumar (anexa 15)

Fi de croire (anexa 17)

Fil plan operaie - op 5 decupare i ambutisare (anexa 18)

11. NORME DE SECURITATEA I SNTATEA MUNCII CARE TREBUIE
RESPECTATE LA PROIECTAREA DISPOZITIVELOR DE PRESARE LA RECE