FACULTATEA DE INGINERIE

“HERMANN OBERTH”

PROIECT LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA DE MONTAJ

Autor: Mosora Alex-Sebastian Îndrumător:

Anul : III Prof. Univ. Dr. Ing. Florea
Specializare : TDDH

MEDIAŞ 2007
DATE GENERALE
 Robinetul de colţ pentru calorifere se compune din corpul
robinetului, şurub, ţeavă filetată, garnitură ţeavă filetată, tijă
filetată,garnitură tijă filetată,corp pentru infiletat şi capac filetat.

Pe ţeava filetată se aşează garnitura ţevii filetate, apoi acestea

se aşează pe şurub după care întreg subansamblul format se
infiletează pe corpul robinetului. Urmează aşezarea garniturii tijei
filetate pe tija filetată. După această operaţie aceste piese se
infiletează în corpul robinetului, apoi se aşează garnitura pe corpul
pentru înfiletat, după care aceste piese se poziţionează în corpul
robinetului. În final se va înfileta pe corpul robinetului capacul cu
filet.
Robinetul are rolul de a închide/deschide, respectiv de a regla
curentul de apă ce intră în calorifer.
 DATE INIŢIALE PENTRU ELABORAREA ŞI
PROIECTAREA TEHNOLOGIE DE MONTAJ

Scopul propus este întocmirea unei tehnologii de asamblare

pentru un robinetul de colţ pentru calorifere la un program de
fabricaţie: n=140.000 buc/an.
În cazul montajului, diviziunea operaţiilor se realizează prin
fracţiunea operaţiilor de montaj în procese simple, care pot fi
operaţii de aşezare, poziţionare,înfiletare, control, ajustare-reglaj
sau combinaţii ale acestora.
Concentrarea operaţiilor se realizează prin înlănţuirea
operaţiilor de montaj în cadrul sistemului de montaj cu grad înalt de
mecanizare şi automatizare. Concentrarea operaţiilor de montaj
duce la reducerea timpului necesar manipulării.
Concentrarea operaţiilor de montaj duce la reducerea timpului
necesar manipulării precum şi la creşterea productivităţii prin
suprapunerea în timp a executării unor operaţii.
Pentru alegerea formei de organizare a montajului se pleacă de
la calculul parametrilor sistemului de montaj: număr de locuri de
muncă şi tactul.

DETERMINAREA NUMĂRULUI DE LOCURI DE MUNCĂ

n⋅t
L=
F

unde:
t - timpul total de montaj al produsului [ore]; t=0,05866 ore
n-program de producţie [buc/an]; n=140.000 buc/an
 F-fond de timp efectiv [ore/an]
F = η ⋅ Fn

unde: η - randamentul utilajului; η=0.7

z - numar de zile lucratoare pe an; z=250 zile/an
s - regim de lucru, numar de schimburi/zi; s=2 sch./zi
h - durata schimbului; h=8 ore
Fn = z ⋅ s ⋅ h = 250 ⋅ 2 ⋅ 8 = 4000

F =η ⋅ Fn = 0.7 ⋅ 4000 = 2800 [ore/an]

n ⋅ t 140000 ⋅ 0.05866
L=
F
=
2800
= 2.933 ≈ 3 locuri de muncă

CALCULUL TACTULUI DE MONTAJ

Tactul este intervalul de timp la care un produs părăseşte

sistemul de montaj.
F t
r=
n
sau r=
L
[h/buc]
2800 0.05866
r=
140000
=
2.933
= 0.02 [h/buc]

Pentru a calcula ritmul şi numărul de locuri de muncă, se

foloseşte timpul de montaj (t) care este estimat pe baza de
normative.
Pentru a putea trece la un nivel superior de organizare a montajului
este necesar ca gradul de divizare a operaţiilor să fie suficient de
ridicat:
L≥3
Pentru alegerea variantei de organizare tehnologică a
montajului se poate folosi abaca, cu care se determină atât
numărul locurilor de muncă cât şi capacitatea de producţie şi seria
minimă de produse pentru care devine posibilă organizarea
montajului pe principalele diviziuni operaţionale.

CALCULUL CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE

Capacitatea de productie a sistemului de montaj este data de

relatia:

n L
θ= [buc/ora] sau θ = [buc/ora]
F t
2.933
θ= = 50 [buc/ora]
0.05866

140000
θ= = 50 [buc/ora]
2800

ALEGEREA FORMEI DE ORGANIZARE A MONTAJULUI

Având numărul locurilor de muncă şi tactul determinate, alegerea

formei de organizare a montajului poate fi facută folosind cutia
morfologică, ţinând cont de 6 criterii principale:
1. timpul de montaj
2. tactul de montaj
3. numărul de locuri de muncă
4. condiţii de sincronizare a operaţiilor
5. masa sau/şi volumul produsului
6. condiţii de deplasare a produsului
În orice cutie morfologică fiecare caz posibil este reprezentat de o
traiectorie care trece prin câte o celula din cele 6 etaje.
Cutia morfologică are urmatoarea formă:

A B C
Timp de Foarte
1 Mediu(min) Lung(ore)
montaj scurt(s)
Intre 1 si
2 Capacitate <1 buc/ora >60 buc/ora
60
Nr. locuri de
3 L<=3 3<L<=16 L>16
munca
Cond. Nerealizabi
4 Posibil Mic
sincronizare l
Masa vol.
5 Mare Mediu Mic
produs
Conditi
6 Grele Mijlocii Usoare
deplasare

Dacă intervine oricare din condiţiile

Se alege montaj stationar

Se alege montaj glisant

Se alege montaj automat

1 2 3 4 5 6
B B B B C C
 Ca urmare se va adopta montaj glisant.

ÎNTOCMIREA SCHEMEI DE MONTAJ

Scopul este însuşirea cunoştinţelor necesare pentru întocmirea

schemei de montaj pentru un produs.
Schema de asamblare este reprezentarea grafică a succesiunii
asamblării pieselor şi unităţilor de asamblare în cadrul produsului.
Schema de asamblare asigură o imagine clară asupra tuturor
pieselor şi unităţilor de asamblare ce intră în produsul dat şi asupra
numarului de bucăţi.
În cadrul schemei de asamblare fiecare piesă se reprezintă
printr-un dreptunghi în interiorul căruia se scrie numărul reperului.
Reperul se va înscrie într-o listă ataşată schemei de ansamblu.

Luând în considerare schema de montaj, vom avea 6 operaţii de

montaj având timpii conform STAS repartizaţi astfel:
1. pentru aşezarea garnituri pe ţeava filetată timpul este de 0,1
 min; t1=0,1 min
2. pentru aşezarea subansamblului format din garnitură şi
ţeavă filetată pe şurub timpul este de 0,1min; t2=0,1 min
3. pentru aşezarea garnituri pe tija filetată timpul este de
0,1min t3=0,1 min
4. pentru aşezarea garnituri pe corpul pentru înfiletat timpul
este 0,1 min t4=0,1 min
5. pentru înfiletarea subansamblului fornat din garnitură,ţeavă
filetată şi şurub pe corpul robinetului, timpul este de 0,36min
t5=0,36 min
6. pentru înşurubarea subansamblului fornat din garnitură şi
tijă filetată pe corpul robinetului timpul necesar este de
0,30min t6=0,30 min
7. pentru poiţionarea subansamblului fornat din garnitură şi
corp pentru înfiletat pe corpul robinetului, timpul este de
0,1min t7=0,1 min
8. pentru înfiletarea capacului filetat pe corpul robinetului,
timpul este de 0,36min t8=0,36 min
9. pentru reglarea robinetului timpul necesar este de 0,1min
t9=2 min
10. conform standardelor în vigoare se alege un timp de
pregătire a pieselor înainte de începerea procesului de
asamblare de 10 min tpi=10 min
ti=t1+t2+t3+t4+t5+t6+t7+t8+t9+t10;
ta=0
Tpi 10
t = ti + ta + = 3,52 + 0 + = 3,52 min = 0,5688 ore
n 140000
CALCULUL LUNGIMII DE BANDĂ ŞI LUNGIMII
SECŢIUNII DE BANDĂ

În funcţie de durata unei operaţii de asamblare se delimitează

sectorul din linia de asamblare, aferent acelei operaţii:
li = vd·ti (m)
unde: ti- timpul cât durează operaţia “i” (min)
vd- viteza de deplasare a benzii; vd = 0,5 (m/min)
l1 = vd·t1 = 0,5·0,1 = 0,05m
l2 = vd·t2 = 0,5·0,1 = 0,05m
l3 = vd·t3 = 0,5·0,1 = 0,05m
l4 = vd·t4 = 0,5·0,1 = 0,05m
l5 = vd·t5 = 0,5·0,36 = 0,18m
l6 = vd·t6 = 0,5·0,3 = 0,15m
l7 = vd·t7 = 0,5·0,1 = 0,05m
l8 = vd·t8 = 0,5·0,36 = 0,18m
l9 = vd·t9 = 0,5·2 = 1m

Lungimea totală a liniei de asamblare va fi:

9
Lf = ∑ li = 1,94 m
i =1

9
Tm = ∑ ti = 3,52 m
i =1

CALCULUL RITMULUI DE ASAMBLARE LA CARE UN

PRODUS PĂRĂSEŞTE LINIA
 60 ⋅ Tm 60 ⋅ 3,52
Rm = = = 0,0015 min
n 140000

CALCULUL COSTULUI OPERAŢIEI DE MONTAJ

Costul operaţiei de montaj se calculează cu relaţia:

ti   ϕ  Ka ⋅ C u , i 
C o,i = ⋅ Sm, i ⋅ 1 + +
60   100  F ⋅ η 

unde: Co,i – costul operaţiei i de montaj [lei]

ti – norma de timp de la operatia i [min/buc]
Sm,i – retribuţia orară a operatorului care realizează operaţia
i [lei/ora]
Φ – cheltuieli de regie pe secţie [%], (10%<φ<60%)
Ka – coeficient anual de amortizare a utilajelor; K+a+
Cu,i - costul sistemului tehnologic care realizează operaţia „i”
[lei]
F – fondul anual de timp al utilajului [ore/an]
η – coeficient de încărcare a utilajului (60%<η<80%)
Astfel pentru fiecare operaţie vom avea:

0,1   35  0,1 ⋅ 334000 

Co ,1 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0137
60   100  2800 ⋅ 60 

0,1   35  0,1 ⋅ 334000 

Co , 2 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0137
60   100  2800 ⋅ 60 

0,1   35  0,1 ⋅ 334000 

Co , 3 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0137
60   100  2800 ⋅ 60 

0,1   35  0,1 ⋅ 334000 

Co , 4 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0137
60   100  2800 ⋅ 60 
 0,36   35  0,1 ⋅ 334000 
Co , 5 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0498
60   100  2800 ⋅ 60 

0,3   35  0,1 ⋅ 334000 

Co , 6 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0415
60   100  2800 ⋅ 60 

0,1   35  0,1 ⋅ 334000 

Co , 7 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0137
60   100  2800 ⋅ 60 

0,36   35  0,1 ⋅ 334000 

Co ,8 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.0498
60   100  2800 ⋅ 60 

2   35  0,1 ⋅ 334000 
Co , 9 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 0.2766
60   100  2800 ⋅ 60 

10   35  0,1 ⋅ 334000 
Co ,10 = ⋅ 6 ⋅ 1 + + = 1,377
60   100  2800 ⋅ 60 

Costul total Ct al montajului produsului se calculeaza cu relatia:

10
Ct = ∑Co ,i = 3.283 [lei]
i =1

CALCULUL EFICIENŢEI ECONOMICE

Compararea economică a variantelor tehnologice.

Eficienţa economică a unei tehnologii se stabileşte de
preferinţă prin compararea economică a mai multor variante, din
care una poate fi „tehnologia actuală”, cealaltă „tehnologia
propusă”.
De regulă se consideră cheltuielile de producţie pentru
realizarea cantităţii „x” de produse prevăzute a se fabrica.
Aceste cheltuieli pot fi sub forma:

Cx=A·x-B

unde: x - cantitatea de produse (buc)

 A - cheltuielile de produse variabile, care se repetă cu fiecare
produs.
B - cheltuielile de produse fixe, independent de cantitatea
produsă.

Metoda costului orei de lucru

În calculele de comparare a două variante tehnologice de

montaj, costurile materialelor se pot neglija de obicei deoarece
acesta nu se schimbă de la o metodă de lucru la alta. În acest caz
folosirea parametrului costului orei de lucru prezintă avantaje de
ordin practice.

Cx=H·(x·Tf + Tr)

unde: H - costul unei ore de lucru a instalaţiei tehnologice proiectate

Tf - timpul cât instalaţia respectivă este ocupată pentru
montarea uni ansamblu
Tr - timpul cât instalaţia respectivă este ocupată pentru
reglaje la o producţie anuală de „x” ansamble.

Costul orei de lucru se calculează cu relaţia:

I+M
H = R0 + Rc + E +
a⋅A

unde:
R0 - retribuţia orară a muncitorului (echipei) care deserveşte
instalaţia.
RC – cota parte din retribuţia orară aferentă instalaţiei pentru
deservire şi conducere
E – valoarea consumului orar de energie
I – valoarea de înlocuire a instalaţiei
M – reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparaţii pe toată durata
de viaţă a instalaţiei
A – încarcarea instalaţiei în ore pe an (A=xTf+Tr)
a – durata de viaţă estimată a instalaţiei
Tehnologia - var.1 montaj stationar cu un loc de muncă
Tr1=100 ore
Tehnologia – var.2 montaj staţionar cu 3 locuri de muncă
Tr2=800 ore
I1= 0
Tr1= 100 ore (montaj manual)
Tr2= 800 ore (montaj glisant)
I2= 334.000 lei (valoarea benzi)
Ro1= 6 lei/oră
Ro2= 6·L= 18 lei/oră
Rc1= 2·Ro1/3 = 4 lei/oră
Rc2= Rc1·L = 4·3 = 12 lei/oră
I 2 + M 2 334000 + 180000
V2 = = = 36,71
a⋅A 5 ⋅ 2800

V2 36,71
V1 = = = 3,671
10 10

H0= Roi+Rci+Ei+Vi
 H1= Ro1+Rc1+E1+V1=6+4+0,2+3,671 =13,87(lei/oră)
H2= Ro2+Rc2+E2+V2=24+16+3,2+36,71= 69,91(lei/oră)

CALCULUL RAPORTULUI MINIM DE REDUCERE A

MANOPEREI
Care este reducerea de manopera(in raport cu situatia
actuala) de la care devine economica folosirea unei
tehnologii mai evaluate?
Tf 2 H1
≤
Tf 1 H 2

Tm 3,52
Tf 2 = = = 1,173
L 3
Tf 1 = 10 ⋅ Tf 2 = 11,73

Tf 2 H 2
≤ ⇒ 0,1 ≤ 0,198
Tf1 H 1

Condiţia e îndeplinită.

COMPARAREA COSTURILOR IN FUNCTIE DE SERIA DE

FABRICATIE

Acest calcul e uzual în toate cazurile în care poate fi luată în

considerare creşterea nivelului produselor. Se compară costurile
Cx1 şi Cx2 rezultate din aplicarea a două variante tehnologice T1 şi
T2 şi se calculează cantitatea critică de produse Xc, cu formula:
Tr 2 ⋅ H 2 − Tr1 ⋅ H1
Xc =
Tf 1 ⋅ H1 − Tf 2 ⋅ H 2
800 ⋅ 69 ,91 −100 ⋅13 ,87
Xc =
11,73 ⋅13 ,87 −1,173 ⋅ 69 ,91
= 675 ,89 [buc]
XC=675,89 este mai mic decât 140000 deci rezultă că var.2
tehnologică este mai eficientă.

CALCULUL DURATEI DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI

Rezultă din raportul dintre valoarea investiţiei suplimentare şi

economia anuală de costuri de fabricaţie realizată:
I 2 − I1
d= [an]
C x1 − C x 2

334000 − 0
d=
80 ,695 ⋅140000
= 0,0295 [ani]

SCHEMA DE ANSAMBLU
 R1 - Corp robinet
R2 – Ţeavă filetată
R3 - Garnitură tijă
filetată
R4 – Şurub
R5 – Tijă filetată
R6 – Garnitură tijă
filetată
R7 – Corp pentru
înfiletat
R8 – Garnitură
R9 – Capac filetat