Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI I
PROTECIEI SOCIALE
O.I.P.O.S.D.R.U. NORD-VEST
Investete n oameni!
ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII
INOVATIVE DE PROCESARE A
PIESELOR OBTINUTE PRIN
TURNARE
(Disciplina 5 -ECHIPAMENTE SI TEHNICI DE CONTROL AL
CALITATII PIESELOR TURNATE)
CUPRINS
3
3
16
16
17
21
48
48
50
51
63
78
Denumirea Simbolul
defectului
1
Umplere
incompleta
DT11
Schita
defectului
3
5
- Fluiditate scazuta a metalului lichid
la turnare;
Configuratie
- - Cantitate insuficienta de metal in oala
incompleta a piesei
de turnare;
turnate ca urmare a
- Scurgerea materialului din cavitatea
umplerii partiale cu
formei in timpul turnarii;
metal a cavitatii formei - Constructia gresita a piesei sau a
retelei de turnare;
- Presiunea metalostatica insuficienta
in reteaua de turnare;
1
Dezaxa
re
4
Deplasarea unei parti a
piesei turnate in raport
cu cealalta parte a ei
(fete in scara)
DT12
Bavura
DT13
Umflat
ura
DT14
Deform
are
DT15
Deterio
rarea
mecani
ca
DT16
Surplusul de metal in
forma de lama, cu
contur si marime
variabila, care s-a
format in dreptul
planului de separatie a
formei sau de-alungul
marcilor miezurilor.
Ingrosare locala pe
piesa turnata, rezultata
din cedarea formei sub
presiunea metalostatica
sau spalarea peretilor
formei de catre metalul
turnat.
Modificarea
configuratiei piesei
turnate in timpul
solidificarii, sub
influenta tensiunilor
din piesa turnata, din
cauza rigiditatii
necorespunzatoare a
formei, a modelului de
format, a unor eforturi
mecanice, a
tratamentului termic
etc.
Defect de configuratie
sau de dimensiuni al
piesei turnate, aparut in
timpul dezbaterii,
detasarii retelei de
turnare, curatirii,
redresarii sau
transportului.
Tabelul 1 (continuare)
5
- Inchiderea defectuoasa a cutiei de
miez sau lipirea gresita a jumatatilor
de miez;
- Jocuri prea mari intre marci;
- Inchiderea formelor cu ghidaje cu
jocuri prea mari;
- Deplasarea semiformelor in timpul
turnarii;
- Suprapunerea incorecta a partilor de
model;
- Contact insuficient intre rame in
planul de separatie;
- Joc prea mare intre marci;
- Ridicarea formei in timpul turnarii;
- Presarea exagerata a marginilor
cavitatii formei;
1
Dimensiuni
necorespunz
atoare
DT17
4
Abatere dimensionala a
piesei turnate fata de
cotele desenului de
turnare;
b - cota din desen
v - cota piesei
Aderenta
(chimica,
mecanica
sau
chimicomecanica)
DT21
Repriza
DT22
Crusta
DT23
Excrescenta
DT24
Suprafata rugoasa
grosolana a piesei
turnate ca urmare a
patrunderii metalului
sau a oxizilor metalici
intre grauntii
materialului de
formare, cu care pot
reactiona dand compusi
chimici.
Rost superficial sau
strapuns in corpul
piesei turnate, cu
marginile rotunjite
provocat de nesudarea
a doi curenti de metal
care se intalnesc in
cavitatea formei.
Placa metalica pe
peretii piesei turnate,
despartita total sau
partial de suprafata
piesei turnate printr-un
strat de amestec de
formare. Sub crusta
piesa nu prezinta de
obicei alte defecte.
Proeminenta de
dimensiuni diferite pe
suprafata piesei turnate,
formata din metal cu
intercalatii sau
incluziuni de material
de formare provenite
din distrugerea locala a
formei.
Tabelul 1 (continuare)
5
-Executia gresita a modelului sau a
cutiei de miez;
-Coeficient de contractie
necorespunzator ales;
-Tehnologia gresita de extragere a
modelului din forma;
-Uzura mare a modelelor sau a cutiei
de miez;
-Refractaritate scazuta a amestecului
de formare sau temperatura de turnare
ridicata;
-Reactie chimica intre oxizii de fier si
mangan cu silicea;
-Granulatia grosolana a amestecului
de formare in raport cu fluiditatea
metalului ce se toarna;
1
Creasta
DT25
Picatura
DT26
Arsura
DT27
Adancitur
a, urma de
lovitura,
deteriorare
DT28
Carie
DT291
Rugozitate
necorespu
nzatoare
DT292
4
Surplus de metal sub
forma de nervura
(placa) mai mult sau
mai putin proeminenta,
cu suprafete neregulate
pe suprafata piesei
turnate, ca urmare a
patrunderii metalului in
fisurile formei sau
miezurilor.
Proeminenta in forma
de picatura pe suprafata
pieselor turnate. In
cazul aliajelor staniuplumb, este cauzata de
licutia unor componenti
in timpul solidificarii.
Strat de metal oxidat pe
suprafata piesei turnate,
mai mult sau mai putin
aderent, rezultat in
timpul tratamentului
termic.
Deteriorarea suprafetei
piesei turnate in timpul
operatiilor mecanice,
(ex. la dezbaterea din
forma), indepartarea
maselotelor si a retelei
de turnare, la transport
etc. Se intalneste de
obicei la piesele din
aliaje moi, a caror
calitate a suprafetei este
precizata in conditiile
tehnice.
Canal vermicular cu
margini neregulate,
umplut uneori cu nisip
plasat pe peretii piesei
turnate.
Suprafata zgrunturoasa
a piesei turnate.
Tabelul 1 (continuare)
5
- Uscare prea brusca a formei si
miezurilor;
- Extragerea incorecta a modelului din
forma sau a miezului din cutia de
miez;
Cuta
DT293
Fagure
DT294
Crapatura
la cald
DT31
Crapatura
la rece
DT32
4
Adancituri sub forma
de val (santulet)
localizate pe suprafata
piesei turnate.
Adancituri concentrate
pe suprafata piesei
turnate, de forme mai
mult sau mai putin
regulate cu contururi
poligonale.
Discontinuitate
intercristalina in peretii
piesei turnate, aparuta
la temperaturi ridicate.
Crapatura are o forma
neregulata, cu margini
zdrentuite si suprafete
oxidate. Uneori
cristalele dendritice
sunt bine dezvoltate.
Aici se clasifica si
crapaturile aparute la
tratament termic.
Discontinuitate
intercristalina in peretii
piesei turnate, aparuta
la temperaturi joase.
Crapatura are o forma
regulata si margini
continue, taioase.
Suprafete neoxidate
prezentand uneori o
slaba coloratie de
revenire. Din acestea
fac parte si crapaturile
aparute la taierea
oxiacetilenica a
retelelor de turnare,
maselotelor etc., la
piesele turnate din otel
nealiat.
Tabelul 1 (continuare)
5
- Dilatare necorespunzatoare a
suprafetei formei. Se denumesc si cozi
de sobolan;
- Gaze dezvoltate de aliaje
supraincalzite si supraoxidate, in
special la otelul manganos austenitic;
- Reteaua de turnare
necorespunzatoare;
- Franarea mecanica a contractiei,
uneori combinata cu franarea termica.
- Contractia metalului, fluiditatea,
cristalizarea primara, retasurile
influenteaza forma crapaturilor la cald.
- De asemenea, temperatura si viteza
de turnare a metalului, dimensiunile si
pozitia retelei de turnare si lipsa de
compresibilitate a formei;
- Tratament termic necorespunzator;
1
Suflura
DT41
Sita
(sulfuri
aciculare)
DT42
Retasura
DT43
Microretas
ura si
porozitate
DT44
DT45
4
Gol deschis (suflura
exterioara) sau inchis
(suflura interioara) in
corpul piesei turnate,
care in majoritatea
cazurilor are forma
rotunjita (sferica sau
alungita) si suprafete
netede, curate de
culoare argintie; rareori
sunt oxidate sau
prezinta culori de
revenire. Apar izolat
sau in grup.
Goluri mici alungite cu
suprafata neteda
orientate perpendicular
pe suprafata piesei si
amplasate la o
adancime de 2-3mm
sub aceasta. Dupa
tratamentul termic al
piesei, aceste goluri
sunt descoperite, luand
aspectul unei site.
Gol deschis sau inchis
in corpul piesei turnate
cu suprafata rugoasa
sau macrocristalina, de
obicei oxidata, care se
formeaza in piesa
turnata sub influenta
contractiei in timpul
solidificarii. Uneori
retasura apare ca o
adancitura pe suprafata
piesei turnate (retasura
exterioara).
Acumularea locala de
goluri mici, uneori
microscopice,
concentrate sub forma
de zone afanate in
corpul piesei.
Tabelul 1 (continuare)
5
-Includere de hidrogen in metalul
lichid in timpul topirii;
-Dezoxidare insuficienta a metalelor
in timpul elaborarii;
-Antrenarea aerului la turnare datorita
retelei de alimentare incorecte;
-Umiditate exagerata a amestecurilor
de formare crude sau reparatii
incorecte;
-Carbonati in amestecurile de formare;
-Suporti de miez murdari.
1
Microsufl
ura
2
DT46
Incluziune
de zgura
DT51
Incluziune
de
amestec
de
formare
Incluziune
nemetalica
DT52
DT53
Picatura
rece
DT54
Incluziune
metalica
DT55
Licutia
DT61
Necorespo
ndenta
marimii
grauntelui
DT62
4
Goluri punctiforme
mici repartizate
neregulat in peretii
piesei turnate; sunt
caracteristice aliajelor
de aluminiu
Gol deschis sau inchis
in corpul piesei turnate
umplut total sau partial
cu zgura
Gol deschis sau inchis,
umplut total sau partial
cu material de formare,
material ceramic,
grafit, etc.
Particula nemetalica
microscopica, inclusa
in corpul piesei turnate,
formata in timpul
elaborarii sau turnarii
metalului
Strop de metal de
forma rotunjita,
amplasat de obicei intro suflura deschisa sau
inchisa.
Particula
metalica
straina inclusa in corpul
piesei turnate, care se
deosebeste bine de
metalul piesei
Separarea a doi
componenti de
compozitie diferita
datorita neamestecarii
totale sau partiale a
acestora, din care cauza
se depun in doua
straturi.
Abateri fata de
marimea grauntelui,
prescrisa de standarde
sau conditii tehnice,
referitor la structura
piesei turnate.
Tabelul 1 (continuare)
5
- Insuficienta rafinare a aliajelor in
timpul elaborarii;
- Folosirea de blocuri de aluminiu cu
suprafata oxidata;
Tabelul 1 (continuare)
1
Zona dura
2
DT63
Segregatie
DT64
Neconcor
danta
structurii
Strat
decarburat
Neconcor
danta
compoziti
ei chimice
Neconcor
danta
proprietati
lor
mecanice
Neconcor
danta
proprietati
DT65
DT66
DT71
DT72
DT73
4
Prezenta pe suprafata
sau pe peretii piesei
turnate a unor zone
continand constituenti
metalografici mai duri
decat cei care formeaza
metalul de baza, din
care cauza nu se poate
prelucra usor prin
aschiere, de ex. la fonta
cenusie, existenta
cementitei libere
(albire).
Acumulare in interiorul
piesei turnate a
elementelor separate
sau combinatiilor
chimice in urma
cristalizarii selective in
timpul solidificarii.
Abaterea cantitatii,
marimii si formei
constituentilor
structurali de la
prevederile
standardelor, normelor
sau ale conditiilor
tehnice.
Decarburarea
superficiala a piesei
turnate pe o adancime
variabila.
Abateri la compozitia
chimica a piesei turnate
fata de prevederile
standardelor, normelor
sau conditiilor tehnice.
Abateri la proprietatile
mecanice ale piesei
turnate fata de
prevederile
standardelor, normelor
sau conditiilor tehnice.
Abateri la proprietatile
fizice ale piesei turnate
fata de prevederile
5
- Segragatie inversa;
- Racitori gresit aplicati;
- Modificatori folositi in cantitati
necorespunzatoare;
- Viteza prea mare de racire in raport
cu compozitia chimica ( la fonte);
lor fizice
standardelor, normelor
sau conditiilor tehnice.
-Solidificarea necorespunzatoare a
metalului in forma;
-Tratament termic gresit aplicat;
-Modificarea incorecta a aliajului;
Defecte
importante
IV.
Defecte de
structura
Tratament termic
10
18
9
-
2,5
81
3
-
44
6
11
22
2
0
-
45
18
-
1
2,5
13
95
2
-
11
6
-
75
5
5
Sudarea pieselor din fonta. Remedierea defectelor pieselor turnate din fonta cenusie se poate
face fie prin sudare la cald, fie prin sudare la rece.
Dintre metodele de sudare la cald cele mai utilizate sunt sudarea cu flacara oxiacetilenica si
sudarea pe cale electrica.
In tabelele 4-6 sunt indicate cateva date privind sudarea pieselor din fonta.
12
Caracterul piesei
turnate
Temperatura de
incalzire,( 0 C)
Grosimea
peretilor
(mm)
4 -8
Deschiderea
arzatorului
(mm)
6-9
Diametrul
electrozilor
(mm)
6
Consumul
de acetilena
(mm)
600
9 - 12
9 - 14
1000
13 - 19
9 - 14
8 - 10
1300
20 - 30
20 - 30
10
2750
Sudabilitate
Otel turnat
Grupa
Buna
Otel cu <0,3%C si ~
0.5%Mn si slab aliat cu
<0,15%C
Mijlocie
Slaba
Slaba
350-420
600-650
Grosimea peretilor
Diametrul
Grosimea peretilor
Diametrul electrozilor
piesei
electrozilor
piesei
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
5
3-4
15
4-6
8
4
20
4-6
12
3-5
20
6-10
Sudarea pieselor din oteluri aliate cu diverse elemente se efectueaza cu electrozi aliati
corespunzator. Inainte de sudare, piesele din otel se incalzesc la temperaturi cuprinse intre 2003500 C. Dupa sudare piesele se supun unei recoaceri de detensionare la 600-6800 C.
Sudarea pieselor turnate din bronz se efectueaza pe cale electrica cu vergele din bronz cu: 79% Sn; 0,6-0,8%Al; 0,8%Mn; 0,3%Fe si max. 0,03%P si diametrul cuprins intre 6-8 mm.
La sudarea cu flacara materialul de aport contine 95-96%Cu; 3-4%Sn si 0,25-0,4%P.
Piesele se incalzesc inainte de sudare pana la maximum 500 0 C.
Sudarea pieselor turnate din aliaje de aluminiu se efectueaza pe cale electrica cu vergele din
aluminiu metalic (99% Al) sau dintr-un aliaj continand 92% Al si 8% Cu.
Piesele se preincalzesc intre 350-4500 C, iar dupa sudare se supun recoacerii la 300-3500 C cu
racire lenta.
Sudarea se face sub flux (45% KCl; 30% NaCl; 15% LiCl; 7% KF si 3% Na HSC 4 ).
Sudarea cu termit se practica pe santiere unde nu se dispune de energie electrica sau
combustibil corespunzator.
La termitul obisnuit folosit la sudare, metalul reducator este aluminiul, iar ca oxid care se
reduce se intrebuinteaza arsura de fier. Oxidarea aluminiului este insotita de o degajare de
caldura de 750kcal la 1kg de amestec.
Remedierea prin supraturnare consta in completarea cu metal lichid a locului defect (parti
neumplute, parti rupte, retasuri de dimensiuni mari etc.), prin turnare intr-o forma astfel
amenajata, incat metalul sa completeze partea din piesa care lipseste.
Marca
Am Si Lp
Diametrul
(mm)
4
5
6
8
Lipirea bronzurilor si alamelor se face cu alame de lipit, turnate in bare sau in lingouri pentru
laminarea in vergele sau sarma, si cu vergele de cupru.
15
5.2.1.Aspecte generale
Calitatea pieselor depinde de un numar foarte mare de factori, cum sunt: calitatea materialelor
de formare, modul lor de preparare, calitatea formarii, precizia dimensionala a garniturilor de
model, a formelor metalice sau matritelor, calitatea si intretinerea utilajului de formare, modul
de asamblare pentru turnare, modul de elaborare a materialului metalic, compozitia si
temperatura de prelucrare, conducerea proceselor de incalzire, topire, solidificare sau racire,
viteza de umplere a formei - in cazul produselor turnate - sau viteza de executie a altor tipuri de
prelucrari, curatirea pieselor sau finisarea lor.
O deficienta la oricare din acesti factori sau la mai multi din ei, duce la aparitia unor piese care
nu indeplinesc una sau mai multe din conditiile de livrare.
Desi conventionala, prin notiunea de defect a piesei, se intelege orice abatere de la forma,
dimensiuni, masa, aspect exterior, compactitate, structura, compozitie chimica sau proprietati
mecanice si fizice prescrise in standardele respective, normative tehnice sau conditii tehnice
contractuale. In functie de standardele respective, normative tehnice sau conditiile tehnice
contractuale aceeasi discontinuitate a piesei turnate poate fi in unele cazuri admisibila sau
remaniabila, iar in alte cazuri poate fi considerata un defect inadmisibil.
Clasificarea si terminologia discontinuitatilor pieselor sunt standardizate in standarde specifice
modului de prelucrare al produsului. Standardul stabileste clasificarea si terminologia
discontinuitatilor pieselor pentru toate tipurile de aliaje feroase si neferoase, indiferent de
modul de fabricare al acestora. In general, in practica industriala si prin standarde, clasificarile
nu se fac numai cu scopul unei sistematizari intr-un ansamblu de notiuni, ci in special pentru a
16
Dezvoltarea impetuoasa a examinarii nedistructive pe terenul tot mai extins a pretentiilor pentru
calitate si rentabilitate, are ca principal argument eficienta economica. Ea rezulta, in primul
rand pe cale directa prin:
- reducerea cheltuielilor materiale, a fortei de munca si a timpului pentru examinari;
- reducerea cheltuielilor de folosire a tehnologiilor active de executie;
- marirea productivitatii si ritmicitatii muncii;
- preintampinarea pierderilor in productie si in exploatare, prin eliminarea in faze timpurii de
executie a semifabricatelor si pieselor necorespunzatoare si micsorarea rebuturilor;
- reducerea cheltuielilor de exploatare si intretinere;
- imbunatatirea calitatii produselor, prin marirea gradului de detectabilitate a defectelor si a
preciziei examinarii.
In alegerea metodei de examinare pentru evaluarea discontinuitatilor trebuie avute in vedere
urmatoarele:
- tipul discontinuitatilor ce urmeaza a fi detectate;
- procedeul de fabricare al produselor;
- accesibilitatea articolului;
- nivelul de sensibilitate dorit;
- echipamentul de examinare disponibil;
- costul.
Pentru a pune in evident defectele fara a prejudicia aspectul piesei se utilizeaza controlul
nedistructiv.
Controlul nedistructiv (englez nondestructive testing, prescurtat NDT) reprezint modalitatea
de control al rezistenei unei structuri, piese etc. fr a fi necesar demontarea, ori distrugerea
acestora.
Controlul nedistructiv este definit ca ansamblul de metode care permit caracterizarea starii de
integritate a structurilor industriale, fara a le degrada, fie in decursul productiei (piesele care ies
din turnatorii nu sunt intotdeauna lipsite de defecte), fie pe parcursul utilizarii (aparitia
defectului). Este necesara determinarea de maniera empirica a taliei defectului acceptat, apoi
detectarea defectului fara a afecta piesa si inlocuirea la nevoie a acesteia. In linii mari testarea
nedistructiva (CND) reprezinta testarea fara a provoca daune asupra elementelor testate creand
o lume mai sigura.
Putina lume in afara de specialistii in domeniu intalnesc deseori termenul de testare
nedistructiva (NDT-Nondestructiv Testing sau CND Controle Non Destructif). Cu toate acestea
testarea nedistructiva participa la pastrarea in siguranta a noastra si a obiectelor cu care
interactionam, multe dintre acestea fiind testate nedistructiv.
Functionarea in siguranta a echipamentelor industriale determina necesitatea efectuarii unui
control sistematic de catre specialistii controlului nedistructiv. Se spune ca ignorarea
controlului reprezinta astazi mai mult decat ignorarea unei bune functionari, ea reprezinta o
greseala sociala.
Controlul de calitate ocupa o pondere din ce in ce mai importanta in toate domeniile cu care
acesta interactioneaza de la industria automobilelor, aeronautica, petrochimie, infrastrutura de
transport la sanatate. Multe din obiectele cu care intram in contact sunt testate nedistructiv.
18
Control nedistructiv
Domenii de aplicare
Domeniile de aplicare ale controlului nedestructiv sunt cele mai diverse sectoare ale industriei:
industria automobilelor (diferite piese)
industria naval (controlul corpului navei i a structurilor sudate)
conducte ngropate sau submerse sub ap supuse coroziunii
platforme marine
aeronautic (aripile avioanelor, diferite piese de motor, etc)
industria energetic (reactoare, turbine, cazane de nclzire, tubulatur, etc)
industria aerospaial i militar
arheologie
structuri feroviare
industria petrochimic
construcii de maini (piese turnate sau forjate, ansamble i subansamble)
Se poate afirma c metodele CNT se aplic n toate sectoarele de producie.CNT
interactioneaza cu diferite domenii de activitate de la industria aerospatiala,
petrochimie,industria navala.
De ce este nevoie de control nedistructiv?
Evaluarea obiectelor solide pentru a nu prezenta riscuri in momentul functionarii se face dificil
fiind esentiala testarea lor in timpul diferitelor faze de fabricare si in timpul exploatarii.
Pe parcursul procesului de modelare a unui obiect din metal se poate produce contractarea sau
racirea acestuia determinand crapaturi sau aparitia unor goluri in structura obiectului respectiv.
Lipsa fuziunii metalului cu alte componente poate conduce la o structura ce se poate rupe.
Viata unui obiect sau a structurilor industriale imbraca diferite stari de integritate. Asadar pe
parcursul vietii, componentele industriale necesita efectuarea de teste nedistructive in mod
regulat si sistematic pentru a detecta defecte ce prin alte metode sunt fie mai dificil de aflat, fie
mai costisitoare.Ca o regula generala metodele CNT se aplica in toate sectoarele de productie.
Distribuirea in timp a controlului
Notiunea sau conceptul de control are asemenea puteri, astfel ca daca nu suntem atenti cand il
folosim el poate furniza diferite conotatii negative. Atunci cand lucrurile sunt sub control se
genereaza o anumita stabilitate si siguranta in functionare. Exista 3 perioade generale de timp
in care mecanismele de control pot fi actionate:
precontroale
controale concurente
postcontroale
19
AT
ET
Etanseitate
LT
Magnetoscopie
Teste penetrante
MT
PT
Radiografie
RT
Ultrasunete
UT
Examinare vizuala
VT
Speckle
ST
Termografie
IT
21
Generator de raze X
Radiatiile X sunt de natura electromagnetica, deosebindu-se de lumina prin lungimea de unda
mai mica.
Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau acceleratia unei sarcini
electrice.Undele electromagnetice au atat componente electrice cat si magnetice. Gama
radiatiilor electromagnetice este foarte larga: unde cu frecventa foarte inalta si lungime mica
sau frecventa foarte joasa si lungime mare.
Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor electromagnetice. In ordine
descrescatoare de frecventa, spectrul undelor electromagnetice se compune din: radiatii gama,
radiatii X, radiatii ultraviolete, lumina vizibila, radiatii infrarosii, microunde si unde radio.
Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite. Astfel, lumina si undele
radio pot circula in spatiul interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la Pamant.
Indiferent de frecventa si lungimea de unda, undele electromagnetice au o viteza de
299.792km/s in vid. Lungimea si frecventa undelor electromagnetice sunt importante in
determinarea efectului termic, al vizibilitatii, al penetrarii si a altor caracteristici.
Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice penetrante, cu lungime de unda mai scurta decat a
luminii si rezulta prin bombardarea unei tinte de tungsten cu electroni cu viteza mare. Au fost
descoperite intamplator in anul 1895 de fizicianul german Wilhem Conrad Roentgen, in timp ce
facea experimente de descarcari electrice in tuburi vidate, respectiv el a observat ca din locul
unde razele catodice cadeau pe sticla tubului razbeau in exterior raze cu insusiri deosebite;
aceste raze strabateau corpurile, impresionau placutele fotografice, etc. El le-a numit raze X
deoarece natura lor era necunoscuta. Ulterior au fost numite raze (radiatii) Roentgen, in cinstea
fizicianului care le-a descoperit.
Natura radiatiilor X
Radiatiile X sunt radiatii electromagnetice cu o putere de penetrare indirect proportionala cu
lungimea de unda. Cu cat lungimea de unda este mai mica, cu atat puterea de penetrare este mai
mare. Razele mai lungi, apropiate de banda razelor ultraviolete sunt cunoscute sub denumirea
de radiatii moi. Razele mai scurte , apropiate de radiatiile gama, se numesc raze x dure.
22
Radiatiile X se produc cand electronii cu viteza mare lovesc un obiect material. O mare parte
din energia electronilor se transforma in caldura iar restul se transforma in raze x, producand
modificari in atomii tintei, ca rezultat al impactului.
Radiatia emisa nu este monocromatica ci este compusa dintr-o gama larga de lungimi de unda.
Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes. Cu un tub de
sticla partial vidat, continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al
ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca iesirea electronilor din catod. Acesti
electroni, sub forma unui fascicul de raze catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si
rezulta razele X. Acest tub produce numai raze X moi, cu energie scazuta.
Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului
de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze X mai dure, cu lungimi de
unda mai scurte si energie mai mare. Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub.
Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in 1913 prin inventarea
tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar catodul emite electroni prin
incalzire cu un curent electric auxiliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni,
ca in cazurile precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea
unui current electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea de unda
a radiatiei.
Fizicianul american Arthur Holly Compton (1892 1962), laureat al Premiului Nobel, prin
studiile sale a descoperit asa numitul efect Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza ca
lungimile de unda ale radiatiilor X si gama cresc atunci cand fotonii care le formeaza se
ciocnesc de electroni. Fenomenul demonstreaza si natura corpusculara a razelor X.
Proprietatile radiatiilor X
Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina. Absorbtia radiatiilor depinde de
densitatea si de greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai
usor patruns de razele X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate
atomica mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile si apar umbre mai
pronuntate pe film. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu
rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare.
Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale, cum ar fi platinocianidul de bariu si
sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material,
structura obiectelor opace poate fi observata direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie.
Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde de lungimea de unda.
Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu energia lor.
Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor X. Cand razele X trec
printr-o camera de ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia fascicolului
incidental. De asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte
proprietati: difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.
Examinarea cu raze X const n bombardarea piesei supuse controlului cu radiaii X,
obinndu-se pe filmul radiografic imaginea structurii macroscopice interne a piesei.
Generatoarele de raze X, n funcie de energia ce o furnizeaz i de domeniul lor de utilizare
pot fi:
generatoare de energii mici (tensiuni < 300 kV) pentru controlul pieselor din oel de
grosime mic (< 70 mm),
generatoare de energii medii (tensiuni de 300...400 kV) pentru controlul pieselor din
oel de grosime mijlocie (100...125 mm)
generatoare de energii mari (tensiuni de peste 1...2 MV i betatroane de 15...30 MV)
pentru controlul pieselor din oel de grosime mare (200...300 mm).
23
25
Figura 6- Distributia intensittii radiatiei trecute prin pies in cazul diferitelor defecte
a) goluri (pori, retasuri, fisuri); b) incluziuni cu W1<W2; c) incluziuni cu W2>W1 i in cazul a
diferiti parametri geometrici; d) incluziuni la diferite adancimi
In figura 6 este redat repartitiei intensittii (I2) pentru diferite situatii i naturi ale defectelor
precum i repartitia intensittii in functie de pozitia sursei de radiatie dat de defect.
In figura 6a sunt prezentate retasuri, microretasuri, pori sau fisuri. Cea mai mare intensitate a
radiatiei (I2) apare in spatele acestor omogenitti. Fisurile influenteaz repartitia intensittii
numai atunci cand acestea sunt perpendiculare, cu grosimea cea mai mare dispus pe directia
de radiatie, respectiv atunci cand ele aduc o contributie important la (x).
26
Figura 6b prezint cazul unor incluziuni nemetalice i segregatii in otel. Asemenea situatii sunt
caracterizate tot de o intensitate a radiatiei (I2) mai mare decat intensitatea radiatiei (I1),
corespunztoare probei omogene (figura 5). Intensitatea radiatiei (I2), la o mrime egal a
defectului, figura 6a, este mai mic decat in cazul precedent intrucat coeficientul de absorbtie
(W) al materialelor nemetalice este mai mare decat al aerului sau al gazelor ce umplu defecte
de genul celor mentionate in figura 6a.
Figura 6c prezint evolutia intensittii (I2) atunci cand este vorba de incluziuni metalice mai
grele decat materialul de baz. Coeficientul de absorbtie mai ridicat al acestor incluziuni fat de
coeficientul de absorbtie al metalului de baz face ca intensitatea (I2) a radiatiei transmise in
dreptul incluziunii s fie mai mic decat intensitatea radiatiei (I1) transmis in dreptul
materialului omogen. O situatie semntoare cu cea descris mai sus se obtine i atunci cand
defectul este situat la diferite adancimi in pies, figura 6d sau atunci cand iradierea se face sub
unghi oarecare i nu perpendicular, situatie in care se modific nu numai distributia ci i forma
peak-ului (maximului distributiei radiatiei).
Dat fiind faptul c se obtine o imagine plan a defectului piesei sau semifabricatului, concluzii
precise despre adancimea defectului se pot obtine numai dup efectuarea unei iradieri i din alt
unghi, cea mai favorabil directie fiind cea perpendicular pe prima directie de iradiere.
Trebuie specificat c intensitatea radiatiei transmise depinde in mare msur i de conditiile
geometrice ale radiatiei, proiectia cea mai bun obtinandu-se la radiatia paralel.
Transformarea intensittii (I2) in informatie precis despre adancimea i pozitia defectului se
poate realiza prin radiografie, radioscopie i radiometrie.
Metoda radiografic
Radiatia transmis prin material este inregistrat pe un film fotografic special. In figura 7 este
reprezentat schema de principiu a radiografiei cu radiatii penetrante, folosit pentru
evidentierea unor defecte interioare (de exemplu, pentru cazul concret al unui semifabricat cu
cordon de sudur).Pentru a obtine o imagine precis incadrat pe piesa precis radiografiat (1) se
aeaz o fereastr cu ram din plumb (2). De asemenea, in zona liber a ferestrei, acolo unde nu
se bnuiete a fi defecte se aeaz litere i cifre mici din plumb (3), care servesc la marcarea
radiografiei in scopul unei identificri i interpretri ulterioare. Tot in zona liber a ferestrei se
mai pot lsa mire de control, mici plcute de plumb ce contin de regul orificii de diametre
diferite destinate stabilirii mrimii defectului. Filmele radiografice (5) pot avea forme diverse
pornind de la filmul sub form de plac pan la filme bobinate, atunci cand se face, de
exemplu, controlul radiografic continuu al unor tevi sudate, pe generatoare sau elicoidal.
27
Metoda radioscopiei
Radiatia transmis prin prob provoac pe un ecran fluorescent o repartitie a intensittii,
putandu-se astfel vizualiza imaginea plan a piesei cu defect. Dat fiind intensitatea deosebit de
mare a radiatiei, pericolul examinrii vizuale este ridicat, motiv pentru care imaginea de pe
ecranul fluorescent este preluat de ctre o camer video i transmis intr-o incpere alturat,
pe un monitor de control.
Metoda radiometric
Se bazeaz pe msurarea intensittii, functie de timp i loc, a unui fascicul de radiatie
penetrant transmis prin pies. Tomografia computerizat este o realizare mai recent a
radiometriei. Semnalul electric corespunztor intensittii radiatiei transmise este procesat de
ctre un calculator prin intermediul unui soft adecvat, astfel incat in final s se obtin o imagine
secvential (pe felii), de mare precizie, a obiectului examinat.
Procedee radiografice speciale
Electroradiografia Este asemntoare cu radiografia pe film, deosebirea esential constand in
faptul c in locul filmului radiografic este folosit o plac semiconductoare incrcat.
Incrcarea electric a plcii se face prin efect Corona cu tensiuni cuprinse intre 5001000V. In
urma expunerii materialului cercetat, pe placa semiconductoare se formeaz o imagine latent
care se evidentiaz cu un nor de praf electrostatic. Printr-o nou descrcare Corona aceast
imagine este copiat electrostatic pe hartie special i fixat cu substante specifice, astfel incat
aceasta s reprezinte documentul radiografic.
La o exploatare ingrijit o asemenea plac poate fi folosit de cateva mii de ori. Acest procedeu
prezint ins dezavantajul c rezolutia este inferioar celei obinuite, obtinute cu filme
radiografice clasice.
Radiografia cu neutroni Este folosit in cazul unor materiale de densitate i grosime mare.
Neutronii trec prin materialele cu atomi grei aproape fr pierdere. Sunt in schimb absorbiti
puternic de Li, B, Cd i pmanturi rare i puternic imprtiate de atomi de C, N i H. Ca surse
de neutroni se folosesc de regul substante radioactive ca: 252Cf, Ra+, Be, Ac-Be,
generatoare de neutroni sau reactoare nucleare. O utilizare deosebit o reprezint aa numitul
procedeu cu fulger de neutroni este vorba de iradieri de mare intensitate pe o perioad extrem
de mic de timp. Acest procedeu capt o extindere mare la radiografia unor pereti groi din
aliaje grele.
Radiografii cu alte particule elementare
Radiografia cu particule alfa () este folosit pentru iradierea unor folii extrem de subtiri de
hartie, polimeri i textile. Ca surs de radiatie se folosesc de obicei izotopi 210Po.
Radiografie cu particule beta (), pozitronice, protonice .a. este folosit la materiale
plastice i ceramic.
Autoradiografia este o metod care are la baz iradierea radiografic a piesei analizate
urmat de aezarea acesteia pe filmul radiografic, astfel incat in final s se produc prin iradieri
cu radioactivitatea inmagazinat impresionarea filmului fotografic.
Radiografia cu fulgere de radiatii Rontgen este o tehnic utilizat pentru radiografia
obiectelor in micare. Timpii de fulgerare sunt situati intre 10-710-8s. Valorile de tensiune
ce se pot obtine ajung in domeniul Megavolt, iar intensittile de curent pan la 10000 A. Rata
impulsurilor nu a putut pan la ora actual s depeasc 50 fulgere/secund.
Radiografia cu microunde. Microundele sunt unde electromagnetice cu lungimi de und
cuprinse intre 1m i 0,1 mm. Microundele se produc cu generatoare speciale ele fiind reflectate
aproape in totalitate de ctre metale. Capacitatea de strpungere a undelor prin materiale slab
conductoare depinde, printre altele, de constanta dielectric i de grosimea materialului
28
Rezultatele quasi-imediate sau aspectul economic sunt principalele avantaje ale acestei metode.
Astazi, tehnica de control PM este statuata in nemumarate specificatii, norme si directive, incit
noutatile se impun greu, chiar daca se pot obtine avantaje tehnice clare. Necesitatile dezvoltarii
tehnice se refera, in primul rind, la prelucrarea automata a imaginilor indicatiilor de fisuri
29
oferite de controlul PM. In prezent exista instalatii pilot ale fabricantilor renumiti de aparatura
PM. Ponderea in industrie a acestora s-ar putea realiza in ultima decada a mileniului .
Defectoscopia magnetic se bazeaz pe evidentierea imprtierii liniilor de camp magnetic in
materiale feromagnetice de ctre defecte precum: fisuri, desprinderi de material, retasuri,
incluziuni .a. Aceste defecte se pot evidentia cu atat mai precis cu cat sunt situate mai aproape
de suprafat.
Materializarea imprtierii liniilor de camp se poate face in trei moduri:
cu pulberi magnetice, figura 8.a;
cu band magnetic, figura 8.b;
cu sond magnetic, figura 8.c.
astfel toate directiile posibile de orientare ale unei fisuri. Intensitatea campului magnetic trebuie
astfel aleas incat permeabilitatea maxim s ating valori care s asigure intensitti ale
campului de imprtiere de cel putin 100 A/cm2, in zonele lipsite de defecte intensitatea
campului trebuind s ating 1525 A/cm2. Examinarea defectelor nu trebuie efectuat
obligatoriu in timpul magnetizrii, ea poate fi fcut i dup intreruperea campului magnetic
(efectul de remanent magnetic). Esential la acest tip de examinare este faptul c materialul
pieselor sau semifabricatelor examinate s aib un camp coercitiv suficient de mare (cca. 10
A/cm). Aceast conditie este indeplinit de oteluri atunci cand procentul de carbon depete
0,2%.
Tabelul 11. Diferite modalitti de producere a fluxului magnetic in defectoscopia magnetic.
Metoda de magnetizare
Principiu de functionare
Natura
Defecte puse
curentului
in evidenta
Magnetizare
longitudinal
b.
Magnetizare
circular
1.
Magnetizare
cu jug
Continuu
Defecte
transversale
2.
Magnetizare
cu bobina
Continuu
Alternativ
Defecte
longitudinale
1.
Cu autoflux
Continuu
Alternativ
Defecte
longitudinale
2.
Cu flux
ajuttor
Continuu
Alternativ
Defecte
longitudinale
3.
Cu flux
inductiv
Alternativ
Defecte
transversale
31
c.
Magnetizare
combinat
Magnetizare
cu jug i cu
autoflux
Continuu
Defecte
transversale
i
longitudinale
Defectoscopia cu pulberi magnetice este cea mai veche metod defectoscopic. Se bazeaz pe
evidentierea devierii liniilor de camp magnetic cu ajutorul unor particule magnetice cu
dimensiuni cuprinse intre 0,1100 Wm. In ceea ce privete natura particulelor, acestea pot fi
particule de fier pur sau particule de oxid feroferic (Fe3O4).
33
fete ale materialului testat. Nu a fost gasita o practica mai buna pana cand Firestone a inventat
aparatul ce utilizeaza trenul de pulsuri ultrasonice, obtinand reflexii de la discontinuitatile din
materialul testat. Acest aparat, pe care el l-a numit "reflectoscopul ultrasonic" s-a dezvoltat
rapid datorita perfectionarii instrumentatiei ultrasonice. In anii '40 acest aparat era un lider al
aparatelor ultrasonice de detectie a defectelor, atat in Statele Unite ale Americii cat si in afara
acestora. In aceeasi perioada, echipamentul de testare ultrasonica a fost dezvoltat independent
de catre Sproule, in Anglia.
Aplicatii ale acestei metode au aparut in scurt timp, in productie inspectia ultrasonica fiind
aplicata in cadrul examinarii calitative in metalurgie. Cercetarile au continuat, Firestone fiind
din nou cel care a adus majoritatea contributiilor importante impreuna cu asociatii sai de la
Universitatea Michigan, ei preocupandu-se de investigarea mecanismului de functionare al
traducatorilor, posibilitatea utilizarii undelor de forfecare, aplicatiile Rayleigh, ale undelor
Lamb, metoda rezonantei pentru masuratori de grosime etc.
Deoarece metoda ultrasonica este bazata pe fenomene mecanice, in particular ea este adaptata
determinarii structurii materialelor tehnice. Principalele aplicatii ale acestei metode sunt:
determinarea discontinuitatilor, masurarea grosimilor, determinarea modului de elasticitate,
studiul structurii metalurgice. Avantajele acestei metode sunt urmatoarele: sensibilitatea mare
de detectie, putere de penetrare mare (permitand examinarea unor grosimi foarte mari),
acuratete in determinarea pozitiei discontinuitatii si estimarea marimii acesteia, raspuns rapid,
metoda pretandu-se la automatizare, accesul numai dintr-o singura parte a materialului test
Metoda ultrasonica are totusi limitari cum ar fi: geometria nefavorabila a produsului testat
(marime, contur, complexitate si orientare a discontinuitatilor), structura interna nefavorabila
(granulatie mare, porozitati structurale, incluziuni etc).
In zilele noastre examinarea cu ultrasunete acopera un domeniu foarte larg de investigare, cum
ar fi: industria metalurgica, energetica, aeronautica, constructoare de masini, constructii
transporturi etc.Metoda este bazat pe undele mecanice (ultrasunete) generate de un element
piezo-magnetic excitat la o frecven cuprins de regul ntre 2 i 5 Mhz. Controlul presupune
transmiterea, reflexia, absorbia unei unde ultrasonore ce se propag n piesa de controlat.
Fasciculul de unde emis se reflect n interiorul piesei i pe defecte, dup care revine ctre
defectoscop ce poate fi n acelai timp emitor i receptor. Poziionarea defectului se face prin
interpretarea semnalelor.Metoda prezint avantajul de a gsi defectele n profunzime datorit
unei rezoluii ridicate, ns este lent datorit necesitii de scanare multipl a piesei. Uneori
este necesar executarea controlului pe mai multe suprafee ale piesei. Metoda de control prin
ultrasunete este foarte sensibil la detectarea defectelor netede.
Unde. Tipuri de unde
Oscilaiile mecanice ntr-un mediu material format dintr-o mulime de puncte legate ntre ele
prin fore elastice se propag sub form de unde elastice.
Propagarea ultrasunetelor
Modurile de propagare se definesc n funcie de dou direcii i anume: direcia de propagare a
undelor i direcia de oscilaie a particulelor materiale. n funcie de acest criteriu, se disting
urmtoarele:
Modul de propagare longitudinal (unde longitudinale);
Modul de propagare transversal (unde transversale);
Modul de propagare la suprafa (unde de suprafa);
Modul undelor de plac (unde Lamb).
35
piezoelectric invers, iar pe cealalt parte receptorul ce lucreaz pe baz de efect piezo direct,
figura 11. In cazul existentei unui defect, ca urmare a reflexiei i a absorbtiei, in dreptul lui
intensitatea ultrasonor este mai mic. In cadrul acestui procedeu exist dou zone de transfer
ale sunetului: de la emittor in material i de la material la receptor.
Avantajul utilizrii acestei metode const in faptul c nu exist pericolul suprapunerii undei
reflectate peste cea incident. Ca dezavantaje trebuie specificate imposibilitatea localizrii
adancimii la care se gsete defectul, necesitatea centrrii perfecte a emittorului fat de
receptor, precum i erori datorate imposibilittii detectrii unor defecte mici, datorit efectului
de curbare convex a umbrei.
37
1 - butoane rotative pentru reglarea amplificrii sau pentru selecia funciilor; 2 - selectarea
funciilor;3 - mner sau suport de sprijin; 4 muf de conectare a traductorului
(transmitor/receptor); 5 - interfa de operare
Traductori ultrasonici
Traductorii ultrasonice difer de la unul la altul, dup modul de utilizare prin: dimensiuni,
frecven, limea benzii i modul de construcie. n figura 15. se prezint cteva forme tipice
de execuie a traductorilor ultrasonici
Lungime
[m]
2
Impedan
[ohm]
50
Tip
de Imagine
conexiune
1: Microdot
2: LEMO - 00
MPKL 2
50
1: LEMO-00
2: LEMO - 1
SEKG 2
50
1: LEMO-00
2: 2xLEMO-1
SEKM 2
50
1: 2x Microdot
2: 2xLEMO-1
Observaii
Mediul de cuplare
Mediile de cuplare cel mai des folosite n practica industrial sunt: apa, uleiul, vaselina,
amestecul de glicerin-ap, mierea de albine, etc. De asemenea i mercurul este un foarte bun
mediu de cuplare, ns toxicitatea acestuia i preul destul de ridicat nu-l recomand a fi utilizat.
Pentru a ndeplini condiiile de propagare, un cuplant trebuie s ndeplineasc urmtoarele
caracteristici:
- s aib o bun adeziune la suprafaa de examinare pentru a elimina aerul;
- s fie omogen, sa nu conin particule solide sau bule de aer;
- s nu intre n reacie chimic cu materialul de investigat;
- sa poat fi uor de ndeprtat de pe suprafaa de investigat
40
41
42
Parametrii de ieire:
- parametrii piesei (grosimea piesei, mrimea stratului durificat);
- parametrii defectului (distana pn la defect, mrimea echivalent, tipul defectului);
- parametrii ecourilor reflectate (amplitudine, distan, etc.);
- diagrama DAC/DGS pentru evaluarea mrimii defectelor;
- frecvena i viteza de propagare a ultrasunetelor;
- zona moart a traductorului;
- atenuarea ultrasunetelor n material;
Lichide penetrante
Defectoscopia cu lichide penetrante este o metod de control nedistructiv a materialelor
metalice sau nemetalice prin care se urmrete punerea n eviden a defectelor de suprafa sau
din imediata vecintate a suprafeei i care comunic cu exteriorul (SR ISO 9916-95).
Controlul cu lichide penetrante const n aplicarea pe suprafaa supus controlului a unui lichid
cu caliti bune de penetrare care ptrunde n discontinuitile superficial i le pune n eviden
prin contrast, cum ar fi: pori, fisuri, crpturi i rupture, producandu-se datorit efectului de
capilaritate. Regula de baz pentru aplicarea acestui procedeu in scop defectoscopic este
urmtoarea: intotdeauna defectul trebuie s plece de la suprafat, intrarea in defect trebuind s
fie neacoperit. Substantele chimice folosite trebuie s fie compatibile cu materialul de
incercat, netrebuind s-l degradeze.
Developarea penetrantului are loc datorit efectului de absorbie care, tot prin capilaritate, va
absorbi o parte din lichidul penetrant reinut n defect i va scoate n eviden locul i forma
defectului. Pentru aplicarea acestei metode se folosete un set de lichide penetrante, compus
din: degresant, penetrant i developant.
Cu ajutorul lor pot fi detectate trei categorii de defecte i anume:
- defecte ale materialelor obinute prin turnare, laminare, forjare, tragere etc.;
- defecte ale pieselor rezultate n procesul de fabricaie prin sudare, lipire, presare,
achiere etc.;
- defecte aprute n procesul de exploatare a pieselor:
- fisuri la oboseal, crpturi, rupturi, uzuri etc.
Cele mai folosite metode de control cu lichide penetrante sunt:
- metoda colorrii, la care contrastul pentru evidenierea defectelor este un contrast de
culoare roie pe fond alb.
- metoda fluorescenei, la care contrastul pentru evidenierea defectelor se obine prin
examinarea n lumin ultraviolet, fiind de obicei galben-verde pe fond nchis sau
violet;
- metode radioactive, la care defectele se pun n eviden prin impresionarea unui film de
ctre substane radioactive.
- metoda activrii cu ultrasunete la care penetrabilitatea este asigurat cu ajutorul
vibraiilor ultrasonice produse de emisia acestora n mediul de penetrare.
Lichidele penetrante utilizate se clasific dup urmtoarele criteria:
- dup contrast, n: penetrani colorani; penetrani fluoresceni; penetrani radioactivi.
- dup solubilitate, n:penetrani solubili n ap, penetrani solubili n solveni organic,
penetrani cu post emulsionare.
Cel mai frecvent se utilizeaz penetratorii colorani i fluoresceni, solubili n ap
Cei solubili n solveni organici sunt calitativ superiori celor solubili n ap. Developanii
utilizai sunt fie sub form de pulbere, fie sub form de suspensie. n principiu, controlul cu
lichide penetrante presupune realizarea a apte etape (faze) succesive, figurile 18.
43
44
46
47
O caracterizare complet a unui aliaj sau metal tehnic nu este posibil fr cunoaterea
compozitiei i a concentratiei diferitelor elemente de aliere sau impuritti care le compun. In
acest scop sunt folosite la ora actual tot mai mult procedeele analitice instrumentale. Fat de
metodele chimico analitice clasice, procedeele de analiz instrumental au avantajul principal
de a fi rapide, complet automatizabile i posibil de a fi cuplate la calculator, in vederea
prelucrrii datelor rezultate din incercri. Determinrile calitative (de compozitie) vizeaz
punerea in evident a naturii tuturor componentelor dintr-un aliaj metalic, iar determinrile
cantitative (de concentratie) vizeaz stabilirea concentratiei componentelor aliajului respectiv.
Materialul
de analizat
Metale,
aliaje
metalice,
minereuri,
sticl,
ceramic,
nisipuri de
turntorie
Elemente
de analizat
Elemente de
aliere, urme,
metale alcaline,
elemente
alcalinopmantoase
Spectroscopie de
absorbtie atomic
Oteluri,
aliaje
neferoase
Urme i
elemente de aliere
Spectrofotometrie
In special
pentru
materiale
anorganice
Analiz de
Oteluri,
Urme,
elemente de
aliere pentru
otel,elemente de
aliere la neferoase
Urme,elemente de
Problematica
analitic
Analiz medie
Analiz medie
Analiza
urmelor in
sensul unei
analize medii
Analiz medie
Domenii de utilizare
Determinri curente ale
elementelor de aliere i
analiza urmelor. Control
de calitate uzinal.
Supravegherea automat
a proceselor metalurgice
prin pregtire special a
probelor - posibilitatea
determinrii elementelor
la limita de faz i la
limita de grunte
Determinri curente ale
urmelor i elementelor de
aliere in industrie.
Analiza urmelor in
controlul calittii
mediului
Continutul in elemente,
caracterizarea
materialelor
Determinri curente ale
48
fluorescent
Rontgen
aliaje
neferoase
aliere cu numr de
ordine Z11
Microanaliz cu
fascicul de
electroni
Faze
intermetalic,
semiconduct
ori, aliaje
neferoase
Pentru elemente de
aliere cu numr de
ordine Z4
Analiza de
repartitie,
domenii de
omogenitate,
compozitia
stoechiometric
a separrilor
Spectroscopie cu
fotoelectroni
Toate
tipurile de
materiale
Pentru elemente cu
numr de ordine
Z2
Spectroscopie cu
electroni Auger
Toate
tipurile
de materiale
Pentru elemente cu
numr de ordine
Z2
Spectroscopie
Mosbauer
In special
pentru
materiale
feroase
In principal Fe i
Sn
Analiz medie
i de repartitie
in domeniul
superficial i a
straturilor
subtiri
Analiza medie
i de repartitie
in domeniul
superficial i
al suprafetelor
de rupere
Starea de
deformare,
analiza de
structur,
analiza de
suprafat
urmelor i elementelor de
aliere in industrie.
Supravegherea automat
a proceselor metalurgice
in industrie. Determinri
curente in industria
extractiv de minereuri
Caracterizarea
segregatiilor, investigarea
constructiei limitelor de
faz precum i
determinarea
propriettilor tehnologice
de interes, studiul
problematicii difuziei la
tratamente termochimice
Determinri de suprafat
i de suprafete de
separare,starea
suprafetei, produse de
coroziune
Contaminri, procese de
fragilizare, segregri,
normalizri
Coroziune, analiz de
faz, separri
49
50
Electrogravimetrie
Coulometrie
Metode electrochimice
de analiz
Electrografie
Poteniometrie
Voltametrie
Conductometrie
5.3.3 Metalografia
Metalografia este tiinta structurii metalografice a metalelor i aliajelor. Spre deosebire de
chimie, care studiaz compozitia chimic, metalografia studiaz aspecte fizice legate de
structur, ajungand pan in domeniul fizicii moleculare i a fizicii descriptive. Studiile
metalografice sunt importante, printre altele, la studiul:
recoacere,
imbtranire, recristalizare);
tarea cristalelor);
51
Analiza microscopic
Analiza microscopic se refer la metodele optice, opto-electronice sau electronice de analiz
structural i de microtopografie a suprafetei. Se imparte in dou categorii mari:
microscopia optic
microscopia electronic
Scopul microscopiei este acela de a face vizibile clar dou puncte apropiate de pe o prob sau
de pe un obiect, care in mod obinuit nu pot fi distinse cu ochiul omenesc. Analiza
microscopic se efectueaz cu aparate denumite microscoape. Posibilittile unui microscop
referitoare la selectivitate, claritate, ordin de mrire sunt definite printr-o serie de mrimi
specifice:
rezolutia (puterea de separare pe orizontal);
puterea de mrire;
rezolutia pe adancime (puterea/adancimea de ptrundere).
Rezolu1ia (puterea de separare pe orizontal) reprezint distanta la care pot fi percepute clar
i distinct dou puncte unul de cellalt:
d=/A=/nsin
unde:
- lungimea de und a luminii folosite la iluminare; poate varia intre lungimea de und a
luminii albastre (400nm) i lungimea de und a luminii roii (800nm);
n - indicele de refractie al mediului ce se gsete intre prob i lentila obiectivului;
poate varia intre indicele de refractie a aerului (n=1) corespunztor microscopiei
optice uscate i indici de refractie supraunitari specifici unor substante lichide
(microscopie in imersie), cele mai utilizate substan_e fiind uleiul de cedru
(n=1,52), iodura de metilen (n=1,74) i monobromnaftalin (n=1,66);
- jumtatea unghiului de deschidere; 2 reprezint unghiul format de dou raze intre
ele, care pleac dintr-un punct de pe proba de analizat, traverseaz lentila pe la
marginea extrem a acesteia, cu conditia ca ele s ajung in ocular. Teoretic, se poate
atinge un unghi de 2=180o. Practic acest unghi dublu poate fi de maxim 2=144o,
atunci cand lumina cade perpendicular pe prob;
A apertura (A = nsin); este de regul gravat pe obiectivul optic al microscopului : A
= 0,15; 0,49, etc.
Din analiza relatiei de mai sus rezult c cea mai mare rezolutie se obtine in urmtoarele
conditii:
folosirea celei mai mici lungimi de und posibile (lumina albastr);
folosirea unei substante de imersie (iodur de metilen);
folosirea celui mai mare unghi de deschidere (=72o).
Puterea de mrire este dat de produsul dintre mrirea optic a obiectivului (Mob) i mrirea
optic a ocularului (Moc)
M = Mob x Moc
Rezolu1ia pe adancime (puterea/adancimea de ptrundere) este definit prin distanta (S) la
care dou puncte de pe prob, situate pe axa optic unul sub cellalt, mai pot fi distinse clar.
Adancimea de ptrundere scade cu puterea de mrire i cu creterea aperturii (A):
S=0.07/AM(1+1/M) [mm]
52
Microscopia optic
Microscopia optic folosete lumina vizibil, cuprins intre ultravioletul inalt i infraroul jos.
Fenomenul de compunere a imaginii microstructurii examinate in ocularul unui microscop, pe
un film fotografic sau fotoelementul CCD al unei camere de luat vederi este un fenomen
complex, ingloband reflexii, refractii i absorbtii de lumin. Din punct de vedere principial i
constructiv, un microscop optic este un ansamblu optomecanic, ce are ca scop obtinerea unui
ordin de mrire cat mai ridicat, in conditiile unei rezolutii i a unei adancimi de ptrundere cat
mai bune. Partea optic a microscopului este format din trei elemente principale:
obiectivul (partea optic dinspre obiectivul examinat);
ocularul (partea optic dinspre ochiul omenesc);
sistemul de iluminare.
Lumina provenit de la sistemul de iluminare este focalizat spre obiectul de examinat, de
unde, prin transmisie sau reflexie, ajunge la ochiul omenesc, cu informatii optice despre
structura sau microtopografia examinat. Microscoapele se impart, in consecint, in dou
categorii mari:
microscoape cu transmisie (microscoape biologice);
microscoape cu reflexie (microscoape metalografice).
In general, pentru analiza calitativ a materialelor sunt folosite in exclusivitate microscoape cu
reflexie. La majoritatea microscoapelor, iluminarea probei se face de sus in jos, figura 24. La
piese de dimensiuni mai mari se folosesc microscoape cu iluminare de jos in sus, care permit
aezarea direct a probei pe masa microscopului
Figura 24. Schema optic a microscopului cu reflexie i iluminare de sus in jos; 1-prob, 2obiectiv, 3-ocular, 4-oglind semitransparent.
In vederea retinerii imaginilor ca document, sunt folosite la ora actual atat aparate foto
analoge cat i digitale, cele din urm avand posibilitatea racordrii lor directe la calculatoare,
permitand astfel o procesare i o analiz optoelectronic a imaginii, deosebit de util in special
pentru analiza cantitativ. In figura 25 este reprezentat schema de principiu a unui microscop
echipat cu camer video i sistem de analiz optoelectronic a imaginii.
53
Figura 26. Schema de principiu a unei camere de inclzire destinat studiului microscopic al
metalelor la temperatur ridicat; 1-incint vidat, 2-geam de cuart, 3-proba de studiat, 4rezistor sau inductor; 5-termocuplu, 6-obiectiv,7-ajutaj cu aer pentru rcirea obiectivului.
De regul, probele pentru studiul microscopic la temperatur ridicat trebuie numai lustruite i
nu necesit pregtirea chimic sau electrochimic a suprafetei de examinat, deoarece
54
coeficientii de dilatare diferiti fac ca gruntii cristalini s se profileze clar din planul de lefuire.
Vidarea incintei termice (1) are ca scop impiedicarea oxidrii suprafetei. Camera de rcire,
figura 27 este folosit pentru rcirea probei de examinat pan in domeniul temperaturilor
negative. Procedeul este important mai ales pentru analiza descompunerii austenitei reziduale
in martensita tetragonal specific otelurilor clite. Aceast transformare este legat de
modificarea de volum, ceea ce face ca acele de martensit s se ridice practic peste planul de
lustruire al probei, permitand o examinare microscopic comod a structurii. Proba de examinat
(1) se aeaz pe un suport cilindric metalic (2), care intr in freonul (3) din vasul Dewar (4).
Atat proba cat i vasul Dewar se gsesc plasate intr-o incint vidat (5), examinarea
microscopic fcandu-se prin geamul de cuart (6) i obiectivul optic (7), msurarea i controlul
temperaturii realizandu-se cu termocuplul (8).
In analiza materialelor de mare important este microscopia optic cantitativ, folosit pentru
determinarea mrimii i numrului de grunti cristalini.
Mrimea gruntilor cristalini poate fi variat in limite foarte largi in functie de o serie de factori
tehnologici: conditiile de turnare i solidificare, de deformare plastic la cald sau la rece,
ratament termic sau termomecanic, etc. Avand in vedere aceste dependente, pe baza msurrii
mrimii gruntilor se poate stabili cat de corect a fost aplicat un anumit procedeu tehnologic
sau in ce msur un material, cu o anumit mrime de grunte, se preteaz pentru o anumit
prelucrare sau utilizare.
Figura 27. Schema de principiu a unei camere de rcire destinat studiului microscopic la
temperatur sczut; 1-prob, 2-suport cilindric metalic, 3-freon, 4-vas Dewar, 5-incint vidat,
6-geam din cuart, 7-obiectiv, 8-termocuplu;
O structur metalografic ca imagine microscopic a unui plan care se gsete in punctul focal
al obiectivului nu spune totul despre mrimea real a gruntilor, intrucat a treia dimensiune a
acestora, respectiv grosimea lor este inaccesibil. Cu toate acestea, dat fiind uurinta de
aplicare a microscopiei i datele satisfctor de precise, s-a convenit s se accepte, ca mrime a
gruntelui unui metal, suprafata cristalelor vizibile in planul de examinare, cu indicarea unei
mrimi medii. Ca mrime medie se folosete fie suprafata medie a gruntilor fie diametrul
mediu a acestora. In situatia in care se cer precizii mai mari se pot face studii de distributie
55
statistic. Se recomand ca pe fiecare prob s se fac trei msurtori ale cror valori se
mediaz. In ce privete ordinul de mrire ales, acesta se stabilete in aa fel incat, in campul
vizual al ocularului sau al ecranului de examinare s apar cca. 100200 de grunti cristalini.
Din punct de vedere tehnic, msurarea mrimii gruntilor cristalini poate fi efectuat prin
determinarea:
suprafetei medii;
a diametrului mediu. Pentru determinarea suprafe1ei medii se proiecteaz structura pe un
ecran, se contureaz un anumit numr de grunti printr-o linie continu, se planimetreaz
suprafata total (A) [mm2] a acestor grunti i se numr gruntii (n) din perimetrul incercuit,
figura 28. Suprafata medie a gruntelui () in m2 are valoarea:
=A106 /nM2
Figura 29. Metode grafice de stabilire a mrimii medii a gruntelui; a) metoda cercului; b)
metoda patrulaterului.
Pentru determinarea diametrului mediu (Dm) al gruntelui este folosit metoda
patrulaterului (a liniilor). Metoda este util in special in cazul structurilor metalografice
deformate plastic (prin laminare, extrudare, tragere etc.). Aplicarea metodei planimetrrii sau a
cercului unor asemenea structure conduce la erori mari. In cadrul acestui procedeu se
proiecteaz sau se deseneaz peste structur cinci pan la zece linii paralele, de lungime L mm,
cu distante egale intre ele, cuprinse intr-un patrulater cu unghiuri drepte, figura 29b. Se numr
gruntii (n) tiati complet de linii, primul grunte tiat numai partial de o linie se numr, iar
ultimul grunte tiat partial nu se numr. Dac (N) reprezint numrul de linii i (M) puterea
de mrire, diametrul mediu (Dm) se determin cu relatia:
Dm= LN103 /nM [m ]
In situatia in care dimensiunile gruntilor unei probe metalice analizate sunt foarte diferite sau
in cazul in care se doresc determinri cu precizie mai mare se va realiza o situatie statistic. In
acest scop gruntii planimetrati se impart pe clase de dimensiuni. Cu clasele de dimensiuni i
cu numrul (n) de grunti dintr-o clas se reprezint grafic distributia acestora, obtinandu-se o
histogram de distributie (figura 30).
sectiuni prin cristalite care nu pot da o indicatie foarte exact asupra volumului cristalului.
Atunci cand trebuie fcut o evaluare mai exact a volumului respectiv, a formei gruntelui,
trebuie folosite alte metode: analiza in puncte, analiza liniar sau analiza dimensional a
gruntilor dislocati.
Analiza in puncte. Presupune determinarea volumului fazei (VA) din raportul dintre numrul
total de puncte (NA) al unui rastru specific, ce cad pe componentul (A) i numrul total de
puncte (N) al rastrului, figura 31.
Figura 31. Determinarea volumului mediu al grun_ilor unei faze pe baza analizei in puncte (a)
sau a analizei liniare (b).
Analiza in puncte este preferat in cazul structurilor polifazice sau in a celor in care gruntii
cristalini sunt foarte fini.Analiza liniar presupune deplasarea unei linii gradate inclinate de
lungime (L) de-a lungul structurii metalografice. Punctual de intersectie a liniei cu limita de
grunte, respectiv de faz, se numr, iar corzile respective se msoar, in final realizandu-se o
clasificare dup grupe de mrime. Mrimea medie a gruntelui (L ) este definit ca medie
aritmetic a lungimii corzilor. Pentru o structur monofazic ea se determin cu
L=L/N
In cazul structurilor multifazice
LA=LA/NA
LB=LB/NB
unde: ( L A ) i ( L B) reprezint lungimile totale ale corzilor din faza (A) respectiv din faza (B),
iar (N A ) i (N B) reprezint numrul corzilor din faza (A) respectiv din faza (B).
Dat fiind faptul c, in cazul analizei liniare, volumul unei faze corespunde componentei liniare,
partea volumului unei faze din volumul total este dat de raportul dintre lungimea total a
corzilor fazei respective LA raportat la lungimea liniei de scanare (L):
V=LA/L
Metodele de msurare a mrimii gruntelui tratate mai inainte, duc la determinri destul de
exacte, ins sunt inadecvate unor determinri curente, in serie, datorit efortului mare in timp.
In afar de aceasta, de multe ori sunt necesare aprecieri asupra numrului i a distributiei
impurittilor sau a distributiei unor constituenti, aprecieri in general subiective. Pentru a oferi o
metod rapid de msurare a mrimii gruntelui sau a unei incluziuni (de exemplu, a grafitului)
i pentru a reduce erorile de apreciere a distributiei impurittilor, a grafitului, a carburilor .a. sau pus la punct serii de structuri etalon cu care se compar proba. Rationamentul care a condus
la aceste considerente tine de faptul c omul percepe mai bine deosebirile decat valorile
absolute. Metoda de lucru se bazeaz pe compararea structurii metalografice a probei cu
structuri asemntoare, clasificate in trepte, dup mrimea i/sau distributia gruntilor cristalini.
58
Structurile etalon pot fi structuri reale sau structuri grafice confectionate special in acest scop.
Fiecrei structuri etalon ii este asociat un numr de identificare. Pentru a permite o comparatie
cat mai exact a probei cu etaloanele, acestea din urm sunt proiectate cu un dispozitiv special,
pe rand sau in grupuri de cate trei, in ocularul microscopului, unde apar alturi de prob,
permitand o comparare uoar. Pentru comparare trebuie respectat neaprat puterea de mrire
recomandat.
In figurile 32 i 33 sunt reprezentate serii etalon pentru determinarea mrimii gruntelui i
pentru determinarea mrimii i distributiei lamelelor de grafit din fontele cenuii. Pentru
determinarea gradului de puritate al otelurilor se folosesc serii de etaloane cu incluziuni de
impuritti (figura 34), care stabilesc cantitatea i distributia impurittilor nemetalice din otel.
Impurittile nemetalice pot fi fragile (oxizi i silicati cu compozitie complex), acestea
fragmentandu-se in timpul deformrii materialului sau plastice (sulfurile, o parte din silicati),
care se alungesc pe directia deformrii.
Figura 33. Asocierea de probe etalon cu o imagine metalografic a probei de font, in vederea
determinrii mrimii i distributiei grafitului lamelar din fontele cenuii.
59
60
Figura 37 Schema bloc a unui microscop electronic cu baleiaj; 1-catod, 2- grila de comand, 3anod, 4,5-lentile electromagnetice condensatoare i de focalizare, 6-proba de analizat, 762
fotomultiplicator, 8,9-sursa de tensiune, 10-unitate de baleiere, 11-unitate de mrire, 12amplificator, 13-unitate de afiare i procesare.
Accelerarea electronilor are loc intr-un tun electronic format dintr-un catod (1), o gril de
comand (2), un anod (3), lentile condensatoare electromagnetice (4) i lentile de focalizare
electromagnetice (5). In tunul electronic vidat se gsete proba de analizat (6) i detectorul
optic (fotomultiplicatorul) (7). Ca unitti de deservire, respectiv de prelucrare a datelor, mai
sunt folosite: sursa de alimentare de joas i inalt tensiune (8), sursa de alimentare a lentilelor
electromagnetice (9), unitatea de baleiere (10), unitatea de mrire (11), amplificatorul (12) i
unitatea de procesare i afiare (13). Fasciculul de electroni de inalt energie bombardeaz
proba (6), determinand aparitia emisiei de electroni secundari i a radiatiilor X.
63
Dei principiile de baz ale analizei termice sunt cunoscute de muli ani, aceast metod de
control a nceput s fie utilizat pe scar industrial n turntorii abia la nceputul anilor 1960.
Contribuii mari la aceast dezvoltare au fost aduse pe de o parte de introducerea cupelor
consumabile cu reinere termic de cost redus, i pe de alt parte de comercializarea de
nregistratoare stabile i precise cu band i apariia analizoarelor termice pe baz de
microprocesor care elimin erorile de interpretare umane.
n zilele noastre analiza termic a devenit o metod excelent utilizata n toate turntoriile
moderne pentru un control rapid, de precizie, fiabil i cu un cost redus, iar n ultimii ani, analiza
termic este din ce n ce mai mult aplicat pentru controlul calitativ al fontei cenuii,
lamelare,fonta cu grafit nodular,oteluri.
Necesitatea analizei termice in turnatorii a impulsionat o serie de firme in producerea unor
varietati de aparate de masura si control printre acestea numarandu-se si firma Heraeus ElectroNite De acum aproape 50 de ani Heraeus Electro-Nite a condus la nivel internaional tehnologia
msurrilor in metale lichide. S-au oferit industriei metalurgice sisteme complete cuprinznd
senzori nerecuperabili, instrumentaie i hard-ware aferent.
Dar cum intotdeauna experienta practica este cea care impune directia de dezvoltare, s-a
realizat un sistem de masurare de mare calitate care poate asigura acuratetea necesara si a
valorifica pe deplin aplicatiile analizei termice si anume sistemul MELT CONTROL
SYSTEM- compus din cateva instrumente de masura locale cum sunt :
QuiK- Lab E Win Process ( analizor tremic)
Digitemp E Win Process (instrument de masura a temperaturii in fonta lichidus)
PC cu program Melt-Control 2000-Win.
Desi poate opera ca o statie de masura independenta de analiza termica, QuiK Lab E Win
Process este destinat in principal pentru a fi parte integranta a sistemului Melt Control.
Aparatele QuiK-Lab E Win Process au aceleasi programe de evaluare si calcul ca si QuiK-Lab
E. Mai mult, ele sunt proiectate sa lucreze intr-o reta interna a turnatoriei.
Software-ul Melt-Control permite stocarea, procesarea si istoricul tuturor valorilor de intrare.
Curbele de racire sunt clar vizualizate impreuna cu valorile masurate si calculate. Formulele de
calcul pot fi programate. Pentru comparatie, pot fi afisate pana la trei curbe de racire. Pot fi
instalate module optionale de calcul pentru calculul sarjei, datelor de cantarire, de masurare a
oxigenului activ, analize spectrografice, rapoartele/fisele de topire, rapoartele/ fisele de turnare,
SPC, etc.
Pentru cuptoarele cu arc si cu inductie existente in turnatorii este recomandabil urmatorul
sistem de masura si control al temperaturii:
1) Digilance IV Wireless ( Memory) Instrument digital pentru masurare a temperaturii, cu
memorie si transmisie radio a datelor la PC;
2) QuiK- Lab E Instrument pentru masurare a temperaturii cu determinarea urmatorilor
parametrii:
- pentru solidificarea cenusie si alba a fontelor turnate : TL, CEL, Sc,TS, %Si,%C,
T, TM
- program aditional pentru piese turnate din fonta lamelara, nealiate:
Z/H,HB,RM,K,MEG
- temperatura baii metalice
3) Cabon-Lab E Instrument pentru determinarea temperaturii lichidus, TL a pieselor
turnate din otel inalt sau slab aliat si a otelurilor inoxidabile.
4) MELT Control 2000 win Sistem management, date de masurare cu software integrabil
in turnatorii.
64
Principiile de baz
Curba de rcire temperatur faa de timp a unui aliaj metalic care se solidific prezint
unele particulariti (schimbare de pant, subrcire, recalescena, puncte de reinere termica)
care corespund transformrilor aliajului pe durata solidificrii.
Analiza termic a fontei topite utilizeaz aceste particulariti pentru:
- determinarea carbonului echivalent, coninutului de carbon i siliciu
- determinarea gradului de control al inoculrii i subrcirii eutectice
- predicia proprietilor mecanice i fizice
- determinarea gradului de nodularitate n font cu grafit nodular.
Pornim de la diagrama tipic de echilibru de faz (Fig.9). Este prezentat diagrama
temperatur/ compoziie a unui aliaj constnd din dou elemente A i B care sunt reciproc
solubile n starea lichid i complet insolubile n stare solid. TA i TB sunt temperaturile de
topire ale elementelor respectiv pure A i B. Pot fi considerate patru zone n diagrama faz
binar:
Zona 1 deasupra curbei de sus TAE-ETB (curba lichidus), sistemul const dintr-o soluie de
elemente lichide A i B.
Zona 2 cristale ale elementului A n echilibru cu metal lichid
Zona 3 cristale ale elementului B n echilibru cu metal lichid
Zona 4 stare solid, amestec de cristale de A i B pure.
Fig. 38- Solubilitatea completa in stare lichida si insolubilitatea completa in stare solida
65
Cnd se rcete un aliaj lichid constnd din x% A i y% B, cristalele solide B n echilibru metal
lichid (compoziie dat de curba de lichidus) ncep s precipite la TL, i apare o modificare de
pant n curba de rcire (Fig.38).
La temperatura eutectic TE va apare o poriune orizontal a curbei, denumit oprire eutectic.
ntr-adevr, conform regulei de faz Gibbs F = C P + 1 (forma adaptat pentru sisteme
metalurgice n condiii atmosferice normale), n care F este numrul de grade de libertate a
unui sistem n echilibru, C este numrul de component, iar P este numrul de faze, sistemul este
invariant la TE . Temperatura va rmne constant pn cnd dispare una din cele trei faze, n
acest caz faza lichid. Evident, durata reinerii eutectice va depinde de compoziia aliajului i
va atinge un maxim la compoziia eutectic.
66
Fig.41-Diagrama Fe-C
68
Controlul inoculrii.
Este bine cunoscut faptul c inocularea reduce n mod considerabil subrcirea eutectic. Pe
baza definiiei sale dat suprarcirii, K.H. Caspers a introdus noiunea de coeficient de
subrcire. Prin definiie coeficientul de subrcire este coeficientul subrcirii msurate nainte i
dup inoculare. Dup cum se poate vedea din Fig. 46, aceast noiune este un ajutor excelent
pentru controlul inoculrii.
Fig. 47.-Diagrama de calitate pentru fonta cenusie, pe baza rezultatelor obtinute in urma
analizei termice ( Dr.Hummer)
Determinarea nodularittii
Heraeus Electro-Nite a dezvoltat deja cu civa ani n urm cupa QuiK-Nod care estimeaz
gradul de nodularitate pe baza diferenei de conductivitate termic dintre fonta nodular i
lamelar. Fig 48 prezint o reprezentare schematic a unei astfel de cupe.
unui gradient termic ntre cele dou seciuni. Viteza de rcire n seciunea mic va fi influenat
nu numai de propria sa conductivitate termic, dar i de cldura respins n timpul solidificrii,
de fonta din seciunea mare. Acest lucru va avea ca rezultat o schimbare de pant n curba de
rcire nregistrat de termocuplul din seciunea mai mic. ntruct conductivitatea termic este
funcie de gradul de nodularitate, aceasta nseamn c aceasta din urm va influena mai mult
sau mai puin forma curbei de rcire, astfel nct este posibil deducerea gradului de
nodularitate msurnd deviaia de la curba standard pentru fonta cenuie cu nodularitate 100%.
Aparatura de msurare
Este evident c numai un sistem de msurare de nalta calitate poate asigura acurateea necesar
pentru a valorifica pe deplin aplicaiile analizei termice descrise. Fig. 20 prezint o aparatur
modern de msurare propusa de firma Heraeus Electro-Nite constnd din:
- un analizor termic programabil, pe baz de microprocesor, Multi-Lab QuiK-Cup
- o cup de testare consumabil Quick-Cup coninnd un termocuplu tip K
- un suport de cup cu blocul de contacte
- un cablu de racord tip K pentru conectarea suportului de cup cu instrumentul de msurare.
Pe lng analiza termic, instrumentul Multi-Lab poate fi de asemenea utilizat pentru a msura
temperatura bii prin intermediul unui termocuplu tip Positherm i lncii de imersie adecvate.
Varianta economica, o reprezinta aparatul QuiK- Lab E care este un instrument pentru
determinarea temperaturilor lichidus i solidus, a subrcirii eutectice, a CEL, a carbonului i
siliciului n fonte.
Digilance IV Memory
Este un instrument manual, ce functioneaza pe baza de baterie, pentru masurarea temperaturii,
folosit cu termocupluri compatibile de unica folosinta in metale lichide si alte medii lichide
similar.
Masuratorile sunt inregistrate impreuna cu o serie de intrare pentru utilizator sau un numar al
cuptorului, si data imersiei.In memorie pot fi inregistrate pana la 500 de masuratori.
71
Digilance IV este prevazut din fabrica cu un pachet software serial infrarosu si pentru PC,
pentru a permite transferul rapid si eficient al datelor de la instrument la un PC, cu riscuri
minime sau fara nici un risc de erori umane. Programul software asigura si accesul la revizuirea
si modificarea parametrilor de masurare stabilit prin Digilance IV.
Inglobate intr-o carcasa rezistenta din aluminiu, componentele electronice de precizie sunt
protejate impotriva conditiilor de mediu solicitante si nefavorabile intalnite in industria
metalelor lichide.De asemenea instrumentul functioneaza cu doua tiputi de termocupluri
Positherm si tip K.
Digilance IV Memory]
Enumeram cele mai importante date tehnice ale aparatului.
Principiu de masurare
Evaluarea curbei cu ajutorul ferestrei de timp
si comparatiei tolerantei
Domenii de masurare
Tip S(Pt 10%,Ph/Pt),40017600 C,liniarizat si
cu compensare jonctiune la rece
Tip S(Pt 13%,Ph/Pt),40017600 C,liniarizat si
cu compensare jonctiune la rece
Tip S(Pt 30%,Ph/Pt 6% Rh),40018200 C,
liniarizat si cu compensare jonctiune la rece
Tip K (Ni-Cr/Ni) 40013700 C, liniarizat si cu
compensare jonctiune la rece Masuratoare
permanenta pana la 1000 C
Liniarizat cu ajutorul unui
microprocessor.Liniaritatea corespunde IEC
584/IPTS,IPTS 68,ITS 90
Proces de citire
Ready,Measurement,Complete cu LED
uri colorate.Semnal acustic electronic pentru
a indica Finalul procesului de masurare
Temperatura de referinta
00 C cu sensor de temperature ambientala
instalat ( jonctiune la rece)
Acuratete
10 C la o temperature ambientala +18 0 C+50
0
C
Afisaj temeparatura
Digital, LED cu 4 cifre, inaltime 14,2 mm,
interschimbabil de la 0 C la 0 F
0
Rezolutie
C(0 F) rezolutie interna 0,1 0 C
Stocarea datelor
Rezultatele a 500 de masuratori prin imersie cu
numarul cuptorului si stocarea datei
/orei.Transferul datelor stocate prin
intermediul interfetei seriale infrarosii
Sursa de curent
4 baterii reincarcabile NiMH(Tip
72
Tensiunea de incarcare
Control incarcare
Consum energetic
Temperature de functionare
Tip de protectie
Greutate
Dimensiuni 215x120x165 mm
Referinta EMC
Rezultatul masuratorii are la baza un set de parametrii, care sunt pregatiti de valorile setate prin
software-ul PC sau pre-setate.Valoarea initiala reprezinta nivelul temperaturii atunci cand
Digilance IV detecteaza inceputul imersiunii (in topitura) si porneste cronometrul Timp de
masurare.
Aparatul Digilance IV Memory stocheaza pana la 500 de masuratori intr-o memorie tampon cu
baterie.In functie de necesitati, rezultatele pot fi transferate la calculator, de exemplu zilnic sau
saptamanal.Dupa inregistrarea a 500 de masuratori, aparatul emite un semnal acustic, in cazul
in care este initiata o noua masuratoare.Acest semnal acustic, va aminti operatorului sa
transfere datele inregistrate la calculator. Daca acest avertisment este ignorat, cele mai vechi
masuratori memorate vor fi inlocuite cu rezultatele urmatoarei masuratori.
Cu exceptia verificarii calibrarii si schimbarii bateriilor, componentele electronice ale
Digilance IV nu necesita intretinere.
Lancea de masurare este supusa unui stres termic si mecanic foarte ridicat, prin urmare se
recomanda ca hardware-ul (in functie de frecventa utilizarii) sa fie verificat saptamanal pentru
identificarea avariilor, acuratetea calibarrii si izolatia electrica.
Digitemp E
Este un instrument de ultima generatie creat special pentru masurarea temperaturii otelului,
fontei si aliajelor neferoase in stare topita.
Instrumentul Dgitemp-E se poate utilize impreuna cu un numar mare de senzori diferiti, pentru
fiecare dintre acestiea putand fi incarcate diverse module software in instrument.
Pentru masuratorile intamplatoare de temperatura la topituri feroase si neferoase se recomanda
utilizarea senzorilor imersabili Positherm, iar senzorii Contitherm sunt dispositive adecvate
pentru masuratori continue ale temperaturii metalelor lichide.
In plus cu sonde de masura speciale si software-ul corespunzator, este posibil utilizarea
dispozitivului Digitemp-E la efectuarea unor masuratori suplimentare in fonta lichida.
Instrumentele din seria Digitemp-E sunt instrumente ce functioneaza autonom in vederea
analizarii
temperaturii.Functionarea
acestor
instrumente
este
automatizata,operatorul
instrumentului de masura a temperaturii are grija doar de lancea de imersie conectata la
instrument si de imersia senzorilor. Pe panoul frontal al instrumentului prin semnale luminoase
sunt indicate diverse secvente de functionare sau masurare.
73
Quik-Lab-E-A-50
Este un analizor termic cu ecran digital incorporat intr-o carcasa de otel dur, protectie IP
65.Acesta este gata de functionare dupa conectarea alimentarii de la retea si suportului de
creuzet.Prin intermediul analizei termice Quik-Lab-E-A-50 permite efectuarea calcului
diferitelor materiale care vor fi continute in fonta.Aceasta operatie este realizata cu ajutorul
creuzetelor corespunzatoare.Cu ajutorul analizei termice se vor calcula urmatorii parametrii:
- temperature de turnare;
- temperature lichidus (TL);
- carbon echivalent (CEL);
- grad de saturatie (SC);
- tepmeratura solidus(T S);
- continut de siliciu(%Si);
- continut de carbon(%C);
- rezistenta la rupere la tractiune (RM);
- duritate brinell (HB);
- indice de calitate (Z/H);
- factor de grafitizare (K);
74
Checkmate III
Este un dispozitiv de calibrare a doua canale pentru simularea temperaturilor si tensiunilor
pentru instrumente ca de exemplu Digitemp Multi-Lab Celox sau Multi-Lab Quick-Cup.Toate
operatiunile se efectueaza prin intermediul unei tastaturi cu 5 taste.Checkmate III dispune de o
fisa pentru diferite adaptoare, ceea ce faciliteaza conectarea diferitelor adaptoare ale
instrumentului si lancii.
In concluzie firma Heraeus Electro-Nite pune la dispozitie o intreaga aparatura (aparatura
prezentata in linii mari) si instrumente de sine statatoare pentru determinarea principalilor
parametrii in vederea obtinerii unor aliaje de calitate cu caracteristicile mecanice cerute,:
- pentru determinarea temperaturii:Positherm( fara pulverizare), Multi-stick,Contithermlite
- pentru analiza termica:Quik Cup
- pentru prelevare de probe: Nu toate probele trebuie prelevate la o adncime mare de
imersie n topitur. Dac este utilizat o lingur, poate fi suficient o prelevare
superficial sau de mic adncime.Astfel se reduce preul operaiunii.n funcie de
aplicaia la care este utilizat prelevatorul de probe, sunt disponibile ambele sisteme de
cufundare (superficial sau n adncime). La cufundarea superficial este utilizat un
sistem de conectare rapid. n cazul cufundrilor de adncime se pot reutiliza tuburile
75
magneziu adaugat este functie de foarte multi factori: oxigenul total, sulf, carbonul echivalent
activ, potentialul de nucleere, temperatura la care se trateaza, etc.
Analiza spectrala nu mai este suficienta. Aceasta analiza arata cantitatea fiecarui element si nu
starea in care se afla: oxizi, sulfuri, silicati, etc.
Aceasta problema este rezolvata de PQ-DIT - Producerea Fgn de calitate superioara folosind
aditii ultra scazute de magneziu. Sistemul estimeaza oxigenul total ca si activitatea oxigenului
in topitura, carbonul echivalent activ, potentialul de nucleere, etc. Cu aceste date PQ-DIT
evalueaza topitura, recomanda materialele de corectie si cand fonta de baza este gata PQ-DIT
calculeaza cantitatea ideala de magneziu pentru fiecare categorie de piese produse.
CE FACE PQ-DIT?
- Traseaza si analizeaza automat curbele de racire. Operatorul introduce numai cantitatea
de topitura, temperatura si compozitia chimica.
77
Bibliografie
1.Cl.Stefanescu,DM Stefanescu-Indreptar pentru Turnatori,Ed.tehnica 1972
2.Conf.Dr.Ing Ioan Rusu-Tehnici de analiza in ingineria materialelor-note de curs
3.M Voicu, A Mihai, S Funar, A D Rujinschi- Examinarea cu lichide penetrante
4.Ing. W.Van Der Perre- Analiza termica a fontei principii si aplicatii
5.Prospecte aparatura de control Firma HERAEUS ELECTRO-NITE INTERNATIONAL
NV-HOUTHALEN, BELGIA
6.Prospecte aparatura de control Novocast Lixland
7.Branzan C,Radu R-Controlul nedistructiv al materialelor prin metoda radioactiva,Ed tehnica
1975
8.M Neagu- Metode de masura si control nedistructiv a materialelor-Edit Univ A I Cuza Iasi
2003
9.Wikipedia
10.Basil Banks,Gordon E.Oldfield- La dtection ultrasonique des dfaults dans les mtaux
11.Comitetul International al Asociatiilor Tehnice de turnatorie-Atlas international al defectelor
de turnare-Ed.tehnica 1977
78