Sunteți pe pagina 1din 40

MINISTERUL EDUCATIEI SI STIINTEI A REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN MOLDOVA

CATEDRA:Tehnologia Constructiilor de masini

TEZA DE MAGISTRU
TEMA: Ingenerie simultan

Conducator:

dr. conf. A.Toca

Executant:

O. Rusu

Chisinau 2003

Tehnologii si practici moderne n proiectarea


produselor complexe

Lupta pentru supremaie a marilor companii, prin oferirea de produse


de calitate la preuri ct mai reduse i toate pe fondul scurtrii ciclului
de lansare pe pia a produsului nou are nevoie - nici nu se putea
altfel - de tehnologia informatic. Iata cum influenteaza IT diversele
etape de proiectare / fabricare a produsului nou.
Statistici realizate n ultimii trei ani arata ca primii doi productori care
lanseaz un produs nou acapareaz 80% din pia. Aceasta constatare explic
preocuparea productorilor pentru scurtarea ciclului de fabricaie, reducerea
costurilor si creterea calitii produselor prin optimizarea proceselor n ansamblul
lor: proiectare, fabricaie i distribuie.
Time-to-market a devenit un indice de performan pentru majoritatea industriilor:

18-24 de luni pentru lansarea unui model nou de autoturism,

5-8 ani pentru lansarea unui nou model de aeronav,

4-6 luni pentru lansarea unui nou model de calculator, etc.

Pentru a lansa rapid produse noi pe pia, fabricanii de produse complexe avioane, autoturisme, material rulant, echipamente i instalaii - acord o atenie
deosebit proceselor de inginerie, deoarece:

ciclul de proiectare este lung,

calitatea produsului este definit n etapele de proiectare,

peste 75% costul produsului este angajat n fazele de proiectare.

Capacitatea unui productor de a raspunde rapid cerinelor pieei a devenit


principalul factor critic de succes, fiind mult mai important dect existena unei
capaciti mari de prelucrare, a forei de lucru ieftine, sau a unor dotri tehnologice
de excepie.

Asistm la transformri majore n modul n care sunt organizate activitaile de


inginerie, n sistemul de relaii dintre compartimentele i specialitile care
concureaz la realizarea produsului, n modul n care fondul de cunotine
inginereti este captat si reutilizat, n sistemul de relaii dintre productori i
furnizorii de produse - componente i subsisteme - i servicii si, nu n ultimul rnd,
n capabilitatile de comunicare si dotarile cu tehnologii informatice.
ntr-un mediu economic din ce n ce mai deschis, nici un producator nu mai
poate conta pe piee captive. Competiia a devenit un mod de via, iar lupta pentru
cretere si profit oblig producatorii s implementeze noi practici si tehnologii care
s le asigure avantaj competitiv.
n funcie de momentul n care practici si tehnologii noi sunt adoptate,
producatorii se diferentiaza n:

pionieri

urmritori

vulnerabili

Pionierii se caracterizeaz prin viziune i capacitate de execuie. Ei sunt primii


care sesizeaza impactul tehnologiilor asupra competitivitatii companiilor lor si
definesc si implementeaza n mod pro-activ practici si tehnologii avansate.
Pionierii sunt cei care cstiga maxim de avantaj competitiv prin introducerea de
noi practici si tehnologii.
Urmritorii sunt cei care adopt practici si tehnologii avansate la un anumit
interval de timp de la apariia acestora. Ei cstiga mai mult sau mai putin avantaj
competitiv, n functie de momentul n care decid sa adopte respectivele practici si
tehnologii si n funcie de calitatea i consistena modului n care acestea sunt
implementate.
Evident, implementarea prea trzie, sau n mod defectuos a unor practici poate
sa nu aduca nici un element de avantaj competitiv. Este cazul acelor companii care
minimizeaza impactul practicilor si tehnologiilor avansate si nu aloca la timp
resursele necesare. Aceste companii sunt vulnerabile si n scurt timp dispar de pe
pia, fie nghitite de competiie fie prin faliment.
Pentru a se menine competitiv, orice companie trebuie sa deruleze n paralel
mai multe proiecte viznd introducerea practicilor si tehnologiilor moderne. Aceste
proiecte trebuie permanent sincronizate, avnd n vedere evoluia extrem de rapid
a tehnologiilor informatice n raport cu capacitatea de restructurare si absorbie a
organizatiilor mari de inginerie.
Pentru exemplificare, n cele ce urmeaza ma voi referi la cteva practici i
tehnologii n proiectarea produselor complexe, la dinamica lor si la impactul
asupra organizatiilor de inginerie.

Prototipul digital
Practica de proiectare bazata pe Prototip digital - DMU: Digital Mock-Up s-a nascut la jumatatea anilor '80, cnd modelarea solida a devenit suficient de
performanta si rapida, ca un numar din ce n ce mai mare de companii sa decida
trecerea de la modul traditional de proiectare n 2D la proiectare integral sau
preponderent n 3D. n acelasi timp, un numar restrns de companii au
experimentat ideea de a grupa mai multe modele reprezentate n solizi pentru a
crea ansamble mici sau subansamble.
Fara a constientiza inovatia, la acea vreme se nastea un nou concept:
Ingineria concurent.
Au mai fost necesari civa ani buni pentru ca acest concept s fie acceptat
ca practica n industrie, asa cum l stim azi.
Tot n acea perioada, Boeing Aircraft Corporation a nceput sa investigheze
piata sistemelor CAD pentru a decide sistemul urmatorilor ani, cu care sa poata
beneficia de avantajele noii tehnologii. Dupa mai multe proiecte mici utiliznd
noul sistem, Boeing a anuntat public ca noua aeronava, modelul 777, va fi integral
proiectata n tehnica de modelare solida si ca ntreg produsul va fi simulat n
asamblare n mediu digital.
Asa s-a nascut Prototipul digital!
Este posibil ca Boeing sa nu fi fost prima companie care a ncercat acest
mod de utilizare a tehnologiei informatice, dar au fost primii care au anuntat public
intenia de a o utiliza, iar ulterior au comunicat rezultatele obinute.

Amploarea efectelor economice generate de noua practic:

eliminarea prototipului fizic,

reducerea costurilor de executie,

cresterea calitatii produsului,

reducerea ciclului de lansare a produsului pe piata, au atras atentia


companiilor de talie mare, n special a celor din aviaie i a furnizorilor de
sisteme CAD/CAM .

Ca o consecin, practica Prototip digital a fost imediat acceptat de industria


aeronautic, iar productorii de sisteme CAD/CAM au adoptat aceasta noua
tehnologie i au oferit-o imediat pe piat.
Dei prototipul fizic este mai putin costisitor n industria de autovehicule,
comparat cu costul prototipului fizic n aviaie, cererea de reducere a ciclului de
dezvoltare a autovehiculelor, n anii '90, a gasit un raspuns n practica Prototipului
digital, deja generalizata n industria aerospatiala.
Anul 1994 a marcat nceputul implementarii pe scara larga a practicii de
prototipizare digital n ingineria autovehiculelor: Chrysler Corporation, Volovo si
BMW decid sa treaca la definitia 100% digitala a produselor.
n 1996, Volkswagen, FIAT si Daewoo au decis adoptarea practicii de
prototipizare digitala si au pornit implementarea ei prin alinierea proceselor i a
organizatiei n linie cu cerintele noului concept.
Destinat initial reducerii costurilor cu prototipul fizic n industria aeronautica,
practica de Prototipizare digital s-a dovedit a aduce beneficii suplimentare prin
modul n care faciliteaz lucrul n echip. Aceasta deoarece prototipul digital nu
este o simpla imagine digital plasat ntr-un loc anume, asa cum este prototipul
fizic. Prototipul digital poate fi accesat de pe orice ecran de staie grafic,
indiferent de momentul sau locul n care proiectanii au nevoie de o imagine
actualizat a rezultatelor activitii colective de proiectare.

Prototipul digital permite simularea lucrului colectiv, chiar daca proiectanii nu


se afla n aceeai locatie geografic.

O noua practic avea s se nasc, pornind de la Prototipul digital, de data


aceasta n industria de autovehicule: Localizarea virtual.
Utiliznd tehnici de comunicare (Internet), instrumente de navigare prin baze
largi de date, (Product Data Management) si tehnici de comunicare ntre grupuri
(tele-conferinte), vom vedea producatorii integrnd activitatile de proiectare si
inginerie si extinznd masiv conceptul de inginerie concuren i practic Prototip
digital asupra lanului de furnizori, n urmatorii doi-trei ani.
David Burdick, analist la Gartner Group, definete acest nou val de tehnologie
(CAPE II) n raportul intitulat: Extending Engineering Competitiveness Across the
Supply Chain.

Localizarea virtual
Pe masura ce companiile moderne i-au schimbat structurile, s-a dezvoltat rapid
cerina de a gestiona o diversitate mare de date tehnice, definite i utilizate de
multiple specialiti, lucrnd n comun pe acelai reper, sau colectiv pentru
definirea ansamblelor complexe.
n special n industria de autovehicule, echipele de proiectare sunt n locaii
diferite, sau chiar n companii diferite.

Pentru a rspunde acestei cerine, s-au dezvoltat instrumente capabile s


identifice componente sau subansamble nu numai prin nume ci si prin disciplina
inginereasc implicat (asiu, motor, instalaii electrice), sau zona de lucru (baia de
ulei, carcasa cutiei de viteze).
Studii recente privind utilizarea practicilor si tehnologiilor bazate pe Prototip
digital au demonstrat c:

regsirea informaiei este de 25 de ori mai rapid n acest mediu n


comparaie cu mediile de tip CAD centrate pe funcii de modelare,

atunci cnd aceste instrumente nu au fost utilizate, pachete de date cum ar fi


subansamblele au fost numai 60% complete, iar n 22% din cazuri proiectele
contineau erori.
Aceste rezultate demonstreaza clar ca prototipizarea digitala genereaza efecte
economice considerabile, prin:

reducerea ciclului de proiectare,

cresterea calitii,

reducerea costurilor,

atunci cnd este aplicat la proiecte de scar mare.

Deoarece tehnologia informatic permite accesul facil la informaie oricarui


participant la procesele de proiectare, proiectanii responsabili cu detalierea
produsului i ntocmirea specificaiilor nu mai pierd timpul cu regsirea informaiei
necesare activitii lor. Ei sunt siguri ca informaiile pe care le extrag din prototipul
digital sunt actuale si corecte.
Dar cel mai important beneficiu pentru acestia consta n faptul ca ei proiecteaza
n context.

Mediul de inginerie n care proiectantii lucreaza reprezinta stadiul de proiectare


atins de colegii lor pna la acel moment, indiferent de amplasamentul acestora, si
este utilizat ca geometrie de referin pentru definirea propriilor pri.
De exemplu, inginerii proiectani de panouri de caroserie (Body in White)
proiecteaz chesoanele i panourile interioare direct pe, i asociativ cu geometria
exterioar creat n alta divizie de stilisti.
Geometria panourilor se actualizeaza ori de cte ori geometria exterioara se
modifica, pastrnd toate regulile dupa care aceasta a fost construita.
Rezultatul este n mod nativ lipsit de erori cum ar fi coliziunile ntre
componente, iar departamentul de analiza a ansamblului caroserie, care n mod
uzual aloca un timp semnificativ acestor verificari, si poate concentra resursele
spre activitati cu plusvaloare ridicata cum ar fi optimizarea structurii
autovehiculului.
Tehnicile de prototipizare digitala combinate cu instrumente de comunicare ca
Internet, permit membrilor echipelor de proiectare sa acceseze informatii actuale,
complete si corecte relative la definitia produsului, n orice moment si din orice
loc.
Aceasta este n fapt adevarata revolutie generata de prototipizarea digitala, pe
lnga economiile pe care le aduce eliminarea prototipului fizic. Ea se potriveste
perfect cu tendinta de globalizare a eforturilor de inginerie si cu cea de integrare a
furnizorilor, a aprovizionarii si a service-ului, nca din primele stadii de conceptie
ale unui produs nou.
Tehnologia de Localizare virtuala este disponibila pe piata. Producatorii se vor
diferentia prin capacitatea lor de a implementa ct mai curnd si n mod consecvent
acest concept si prin modul n care se pregatesc pentru urmatorul val de tehnologie:
Fabricaia virtual.

Fabricaia virtual
Sunt oare Prototipul digital si Localizarea virtuala cele mai avansate practici
n inginerie?
Evident, nu!
Si aceasta deoarece industria continua procesul sau inovativ, iar companiile
care au implementat cu succes Prototipul digital si/sau Localizarea virtuala, au
nceput deja

activitati de pionierat n ceea ce va reprezenta urmatorul val tehnologic:


Fabricatia virtuala.
Sunt multe limitari datorate tehnologiei de fabricatie care pot fi considerate
nca din primele etape de definire a prototipului digital. Cu toate acestea, un aspect
esential nu a fost tratat n cadrul prototipului digital, atta timp ct fabricatia a fost
privita ca o succesiune de operatii si nu ca proces.
Studii efectuate de universitati europene si japoneze si studii sponsorizate de
Uniunea Europeana au relevat la nceput cteva observatii de baza:
1. n orice mediu de fabricaie a produselor complexe, proiecantii adopta
decizii referitoare la produs n etapele de definire a acestuia;
2. fiecare decizie de proiectare reprezint o parte din costul total al
programului;
3. costul total este compus din cheltuieli care se vor materializa n procesul de
fabricaie a produsului;
4. cele mai mari costuri apar n procesul de asamblare a produsului complex;
5. fiecare decizie de proiectare eronat identificat pe linia de asamblare

afecteaz:

costul unitar,

imobilizarea de capital,

gradul de utilizarea SDV-urilor si a echipamentelor speciale,

viteza si acceleraia liniei de asamblare.

Marea dificultate n procesul de proiectare const n inexistena unor mijloace


i/sau metode de evaluare a consecinelor unei alternative de proiectare asupra
costurilor procesului de fabricaie.
Un punct important pe curba l reprezinta cel n care proiectul este "ngheat",
adica nu mai sufera modificari ulterioare. n acest punct, s-a estimat ca peste 75%
din costul total al proiectului a fost deja angajat prin deciziile proiectantilor.
Firesc, prima ntrebare este: cum poate fi simulat procesul de fabricatie pentru
fiecare din alternativele de proiectare?
Acesta este n fapt rolul sistemelor de Fabricaie virtual!
n timp ce Prototipul digital si are originea n industria aeronautica, fiind
ulterior adoptat de producatorii de autovehicule, Fabricatia virtuala si are originea
n industria de autovehicule si, mai exact, a aparut odata cu initiativa Corporatiei
Chrysler de a identifica urmatoarea resursa de scurtare a ciclului de lansare a
produsului nou, n colaborare cu Dassault Systemes.
Proiectul, denumit <<DMAPS - Digital Manufacturing - Assembly Process
Simulation>>, a fost ulterior aplicat si n industria aeronautica.
Fabricatia virtuala are la baza un model de proces de fabricatie computerizat, cu
urmatoarele caracteristici:

este asociat cu definiia produsului (cu prototipul digital), ceea ce nseamna


ca fiecare operaie n procesul de fabricatie este legata de un reper din
produs;

este o definire logic a procesului, cu reprezentarea grafic a fluxurilor de


fabricaie, a diverselor componente ale produsului i a operatiilor necesare
asamblarii componentelor (gurire, manipulare cu roboi, transfer, etc.);
aceste operaii sunt selectate dintr-un catalog cu operaii pre-definite si
reprezint experiena tehnologic a productorului;

este o definire fizic a procesului, care ia n calcul disponibilitatea resurselor


de producie n companie, sau necesare pentru a fabrica un anumit produs;
aceasta reprezentare fizica permite realizarea unor analize de tip what-if- pe
prototipul digital; daca o decizie de proiectare necesita un anume mijloc de
fabricaie care nu este disponibil n cadrul companiei (de exemplu: nu sunt
suficieni roboi

disponibili), acest lucru trebuie cunoscut; decizia de proiectare si va urma


cursul daca se justifica achizitionarea respectivului mijloc de fabricaie, sau alta
variant de proiectare va fi analizat daca costurile cu noua resursa de fabricaie
sunt prea mari;

este o definiie dinamic a procesului care permite simularea fluxului de


fabricaie i analiza imobilizarilor n cazul n care o anumita capacitate de
fabricaie devine indisponibil; este posibil astfel analiza factorilor de risc
si minimizarea imobilizarii liniilor de fabricaie.

Toate aceste capabilitai permit dou mari mbuntairi ale proceselor:


1. Consistena etapelor initiale de dezvoltare a produsului
Deoarece procesele de fabricatie sunt simulate nca din primele etape de
proiectare constructiva, deciziile de proiectare vor considera costurile de realizare

asociate. n acest fel, costurile angajate de proiectanti vor fi bine fundamentate, iar
definitia produsului va corespunde costurilor minime de realizare.
2. Reutilizarea informatiei
Deoarece procesul de fabricatie este asociat definitiilor produsului, acesta
poate fi continuu actualizat pentru a considera toate modificarile sau definitiile noi
introduse n produs. Cnd porneste productia, planificarea este deja efectuata si
validata prin considerarea resurselor disponibile nca din fazele de simulare. Daca
au fost luate decizii de proiectare care necesita investitii, acestea sunt cunoscute si
pot fi achizitionate din timp. Se reduce astfel ciclul de accelerare a liniilor de
fabricatie.
Utiliznd aceasta tehnologie, Chrysler a scurtat perioada de lansare n
fabricatie a modelelor noi cu 20%, a redus costurile de fabricatie si a stabilizat mai
rapid procesul de asamblare a autoturismelor.

Concluzii
Avantajele Prototipului digital, ale Localizarii Virtuale si ale Fabricatiei Virtuale
sunt evidente pentru producatori.
Conceptul Prototip digital opereaza n industriile de vrf si fiecare sistem
profesional de proiectare asistat trebuie s ofere aceast funcionalitate daca
vizeaz segmentul de pia orientat proces: companiile mari.
Numai cteva companii din industria de autovehicule experimenteaza deja
urmatorul val de tehnologie: Fabricatia virtuala.

n calitate de furnizori de tehnologie, dar n special n calitate de parteneri pentru


industria aerospatiala si industria de autovehicule, IBM si Dassault Systemes au
determinat aceste transformari mpreuna cu organizatii mari de inginerie.
Experienta astfel acumulata se regaseste n aplicatia CATIA, lider pe piata
solutiilor CAPE pentru companii mari, n anul 1997 (conform raportului Gartner
Group: CAPE 1997 Year n Review din data de 21 ianuarie 1998).
Aplicaia este disponibil pentru toate companiile care doresc o evoluie similara.
IBM si Dassault Systemes dispun de consultani cu experient, capabili s
realizeze aceasta transformare n conditii de risc minim.

OPTIUNI N STABILIREA STRATEGIILOR DE CONTROL AL


PRODUCTIEI

REZUMAT: Flexibilizarea sistemelor de control a productiei pentru a


corespunde cerintelor schimbatoare ale pietii se realizeaza prin implementarea
combinata a diferitelor filosofii de planificare si control. Sunt analizate att
filosofii consacrate MRP/MRP II si J.I.T., ct si unele n curs de consacrare sau
dezvoltare, OPT si DPP. Un sistem de control bazat pe o combinatie a acestor

concepte poate acoperi cerintele specifice ale mai multor tipuri de sisteme de
productie.
Cuvinte cheie: control productie, cereri dependente si independente, BOM,
MRP / MRP II, OPT, J.I.T., DPP, sisteme combinate.

1. Introducere
Managementul industrial pune un accent egal pe strategia organizatiei, pe
marketing si finante si pe productie, cu att mai mult cu ct introducerea noilor
tehnologii nu se valorifica fara mbunatatirea controlului productiei. Extinderea
aplicarii n Comunitatea Europeana (dupa Japonia si SUA), a unor filosofii cum
sunt JIT, MRP sau OPT a pus problema studierii conditiilor si a criteriilor de
selectie n stabilirea optiunilor privind controlul productiei complexe. Aceste
optiuni trebuie sa realizeze un compromis convenabil ntre scurtarea timpilor
conducatori ai produselor si scaderea volumului de productie pe flux, pe o de o
parte, si o ncarcare convenabila a resurselor si respectarea termenelor de livrare,
pe de alta parte. Consecinta unui astfel de compromis este o productie eficienta,
competitiva.
Sistemul de control al productiei trebuie sa opereze n interiorul ariei de
productie, n conditiile unor cereri externe, relativ fluctuante, si a unor oferte de
materiale care, nu de putine ori, prezinta restrictii si manifesta inertii.
Sistemele de productie prezinta, la rndul lor, caracteristici diferite, dupa
cum fabricatia este pe comanda (job shop), repetitiva (batch) sau continua (process
industry). Plecnd de la aceste sisteme reprezentative, se pot dezvolta sisteme cu
caracteristici intermediare, rezultnd din combinatia acestora.

2. Planificarea cererii de material


Ponderea materialelor n costul productiei fata de salarii a crescut n ultimii
ani de la 2:1 la 3:1. Ca o consecinta, controlul productiei se concentreaza catre o

administrare mai economica a acestui element, cu att mai mult cu ct antreneaza


restrictii si perturbatii externe sistemului de productie.
Din analiza structurii constructive a produselor ( BOM - Bill Of Materials ),
rezulta ca, la ultimul nivel al fiecarei ramuri, se regasesc materialele si materiile
prime - materialele din structura constructiva se afla n relatii de dependenta ntre
ele. Astfel, cererea oricarui articol dependent este calculata n raport cu cererile de
articole dependente de ordin superior, aceasta dependenta repartizndu-se pna la
cererea de produse de la primul nivel al structurii. n cazul articolelor dependente,
aceasta dependenta se reflecta nu numai cantitativ, ci si n ceea ce priveste
momentul cnd sunt cerute.
Timpul conducator al fiecarui articol cumuleaza, alaturi de timpii de
asteptare, pregatire, transport - transfer, si timpul propriu de prelucrare. O parte din
componentele timpului conducator sunt controlate de strategia de fabricatie (de ex.:
flexibilitatea echipamentului, capabilitatile de prelucrare etc.), iar alta parte sunt
controlate de abordarile tactice si operationale (managementul materialelor si
filosofiile de programare).
Timpul conducator al unui articol din structura se decaleaza dupa timpii
conducatori ai articolelor de ordin inferior. n acest fel, timpul conducator
cumulativ al articolului nsumeaza timpii conducatori ai componentelor de pe
ramura pe care suma acestora este cea mai mare. Articolul de la nivelul 0 al
structurii este un articol independent. Rezulta ca prin utilizarea structurii BOM,
timpul conducator al articolului independent este foarte lung desi timpul de
procesare cumulat este mult mai scurt.
Aceasta justifica preocuparea pentru realizarea unor structuri BOM cu un
numar ct mai redus de niveluri.
n cazul articolelor prelucrate n loturi, timpul de prelucrare al lotului este
mai scurt dect pentru un articol luat separat si aceasta cu att mai mult cu ct
marimea loturilor creste.

3. Abordari "prin mpingere" si "prin tragere"


Filosofiile de control a productiei bazate pe BOM si timpii conducatori
opereaza n calitate de sisteme prin mpingere (push system). Ele controleaza
inventarul de materiale, productia n lucru pe flux si stocurile de produse finite.
Principiul acestei abordari este de a diviza sistematic operatiile de fabricatie n
elemente mai mici si apoi de a se concentra pe mbunatatirea parcursului pe flux a
fiecarui element. Aceasta abordare opereaza ntr-o maniera reductionista.
Opusa acestei abordari este abordarea "prin tragere" (pull system) n care
cererea pietii dicteaza productia de finalizat si initiaza un lant de cereri ca un
eveniment reactiv pentru controlul necesarului de cereri de articole dependente si
pentru ciclul de productie. n aceasta maniera, nivelul inventarelor pe fluxul de
productie sunt determinate n timp de nivelul variabil al cererii pietii.
ntre cele doua tipuri de sisteme se regasesc abordari combinate de tip "push
- pull". Sistemele MRP si MRP II, functionnd cu un sistem supraordonat MPS cu
un orizont de timp mai scurt, vor avea capacitatea de a planifica volume de
productii mai apropiate de cererea pietii, dect de un plan de perspectiva teoretic,
n acest fel comportndu-se ca un sistem "mpingere - tragere" (push - pull).
Similar, un sistem JIT grefat pe un mediu MRP se va comporta ca un sistem de tip
"tragere", daca suportul MRP va fi capabil sa estimeze si sa asigure activitatile
asociate pe o perioada lunga si sa asigure resurse suficiente care sa sustina
nivelurile de productie asteptate.
Pentru definirea modului de abordare a controlului sistemelor de productie,
s-au definit caracteristicile operationale ale acestora. Obiectivele economice pot fi
transpuse n termenii continuitatii fluxului de productie, inventarului si costurilor
operationale. Exprimarea grafica a fluxului material, timpului conducator si
inventarului n functie de timp reflecta relatiile dintre acestea. Astfel, inventarul
este n orice moment diferenta ntre intrari si iesiri, iar timpul conducator este

distanta n timp ntre curbele medii ale intrarilor si iesirilor. Acesti indicatori sunt
utilizati pentru evaluarea starii de sanatate a sistemului.
n prezent, sunt disponibile pe piata mai multe produse bazate pe aceste
filosofii de planificare a productiei. Din cele recunoscute fac parte MRP / MRP II,
JIT, OPT si diferitele combinatii dintre ele. n pregatire, exista abordari de tip
distribuit cum este DPP - planificarea dinamica a productiei.

4. Abordarea MRP / MRP II


Numeroase firme mari si medii utilizeaza planificarea cererilor de materiale
(MRP - Material Requirement Planning) care este modulul principal al sistemelor
de planificare a resurselor de fabricatie (MRP II - Manufacturing Resources
Planning). MRP elaboreaza si mentine un program valid de productie pe baza unui
set de reguli euristice, aplicate potrivit unei logici ce are ca obiectiv reducerea
costului de pastrare a inventarului, mbunatatirea servirii clientului si a eficientei
operarii. MRP preia cerintele de produse finite si, utiliznd BOM, produce comenzi
de productie si de aprovizionare. Pentru a se crea un sistem complet de planificare
si de control, au fost ncorporate functiuni aditionale, destinate sa nchida bucla
fabricatiei, rezultnd MRP II. Au fost astfel incluse, planificarea necesarului de
capacitate (CRP-Capacity Requirements Planning), planificarea capacitatilor brute
(RCCP - Rough Cut Capacity Planning), controlul stocurilor (SC - Stock Control),
costurile de productie (PC - Product Costing), controlul atelierului (SFC - Shop
Floor Control), controlul activitatii de productie (PAC - Production Activity
Control), finante, marketing, alte functiuni tehnice si de personal.
Mecanismul central al MRP parcurge urmatorii pasi:

stabilirea orizontului de planificare si a intervalelor elementare de


programare;

calculul timpului conducator pentru fiecare articol al structurii constructive (


BOM ) a unui produs complex: n acest scop se tine seama de durata de
procesare si de pregatire, precum si de timpul de transfer si de asteptare ntre

posturile de lucru, ntre ateliere si sectii si ncadrarea n intervalele


elementare de programare;

desfasurarea cantitatilor necesare de articole ale fiecarei ramuri din structura


pe orizontul de planificare si cumularea articolelor de acelasi fel pe fiecare

interval elementar al orizontului de planificare: n aceasta etapa se dispune de


necesarul de articole dependente (cantitati - termene) pentru o structura de
cereri externe ferme si eventual preliminate;

aplicarea unor politici de planificare, care sa asigure termenele finale cu un


nivel al inventarelor intermediare minime: acestea pot fi de tip lot pentru lot,
EOQ - cantitati comandate economic sau POQ - cantitati comandate
periodic, care urmareste obtinerea unui inventar zero la sfrsitul intervalului
de planificare n cazul unor comenzi externe pentru care nu exista
perspectiva de a se repeta;

determinarea cantitatilor de articole de fabricatie pentru termene de lansare


n avans, cu un numar de intervale elementare corespunzator timpului
conducator al fiecarui articol.

n cazul aparitiei unor perturbatii pe parcursul orizontului de planificare se


poate relua n noile conditii procedura de planificare.
Planul elaborat este confruntat cu capacitatile disponibile si prin aplicarea unor
proceduri de armonizare se poate obtine o varianta valida pe baza careia se
lanseaza comenzile de fabricatie si comenzile de aprovizionare.
Procedurile de armonizare recomandate sunt:

adaptarea unor tehnologii ocolitoare pentru unele articole astfel nct sa se


evite capacitatile supraaglomerate;

marirea schimbului cu 10-25% pentru capacitatile aglomerate;

comandarea n exterior a unor articole;

devansarea termenelor de lansare pentru unele articole, daca prin aceasta se


niveleaza ncarcarea unor capacitati suprasolicitate.

MRP dispune de o baza de date cuprinzatoare n care se regasesc articolele si


structura constructiva (BOM) a produselor. Operatiile si itinerarele tehnologice,
materialele si nivelul stocurilor, nivelul stocurilor intermediare a articolelor pe
flux, consumurile specifice de materiale, capacitatile disponibile etc.
Capabilitatile si suportul solid de date pe care se bazeaza modulul MRP fac ca
acesta sa aiba o larga utilizare. Cu toate acestea unele premise de lucru fac ca
utilizarea MRP sa nu fie universal acceptata si sa se studieze, n continuare, si alte
solutii. Printre aceste premise sunt de subliniat:
1. MRP presupune capacitate infinita n mecanismul sau de planificare, iar
procedurile de armonizare sunt numai cai de ameliorare. n plus diferitele
perturbatii privind capacitatile sunt lasate spre rezolvare componentelor de
programare de la nivelul atelierelor.
2. MRP presupune timpii conducatori fixati, n realitate pot exista componente
ale acestora variabile cum sunt timpii de asteptare. Din aceasta cauza, exista
tendinta ca timpii conducatori sa fie calculati n circumstantele cele mai
nefavorabile, conducnd la includerea unor importante rezerve de timp.
3. Timpii conducatori sunt nediferentiati de la un lot la altul. Prin aceasta nu se
realizeaza un acord cu cerintele externe cunoscnd ca numai n putine cazuri
se insista pentru scurtarea timpului conducator si se ofera costuri
compensatorii.
4. Exista o influenta a marimii loturilor asupra costurilor de stocare, de
transport, de pregatire, care nu este suficient reflectata n MRP.

Cu toate aceste neajunsuri, MRP este agreat pentru rolul sau integrator ntr-o
organizatie si apar numeroase dezvoltari destinate sa-i amelioreze performantele.
n plus, asa cum se va vedea, MRP poate conlucra cu alte diferite metode avnd
aplicatii pentru tipuri specifice de sisteme productive.

5. Abordarea J.I.T.
Abordarea Just-In-Time (JIT) are la baza o filosofie construita pe cerintele
urmatoare: se fabrica numai articolele cerute, n cantitatile cerute, la termenele
cerute, avnd calitatea dorita.
La nivel strategic, aceasta abordare dispune de o viziune filosofica pentru
fabricatie, care asigura un mediu adecvat implementarii JIT.
La nivel tactic, se elaboreaza tehnici de proiectare si planificare pentru
sistemul de fabricatie JIT.
La nivel operational, se dezvolta tehnici de control al articolelor n regim JIT
cum sunt tehnicile de operare KANBAN, care actioneaza n amonte, pe trepte, ale
fluxului de fabricatie, stimulul fiind cererea externa.
Exigentele sistemului JIT tind catre implementarea numai a mediului ideal n
care indicatorii sa aiba urmatoarele tendinte:

defecte zero

timp de pregatire zero

inventare zero

manipulari - transferuri zero

caderi de resurse - zero

timp conducator - zero

marime lot - unitate articol.

Implementarea acestor tendinte se bazeaza pe trei conditii de baza:

corespondenta proiectului produsului cu cererea pietei,

fabricatia n flux a unor familii de produse,

construirea unor relatii speciale cu furnizorii si clientii n cadrul mediului


JIT.

Aceste conditii presupun cerere stabila, ceea ce nseamna ca modelul JIT este
mai potrivit pentru productia repetitiva dect pentru productia de unicate. De
asemenea, se presupune ca mediul JIT include un sistem de control adecvat
implicnd ntregul personal si disponibilitatea colaborarii furnizorilor de materiale.
Planificarea afacerilor pe termen lung are n vedere definirea de familii de produse
corespunzatoare cererii pietii. Rezulta ca JIT nu este un software standard, ci un
concept larg, adresat logisticii interne a ntreprinderii. Aplicarea JIT n mediile
industriale Vest europene a evidentiat si unele limite care au determinat eforturi de
adaptare. Iata cteva:
1. JIT cere schimbari organizationale majore cu spargeri ale unor bariere
departamentale. Se cer operatori multispecializati cu responsabilitati
distribuite pe o ntreaga arie de lucru, ceea ce implica o schimbare de
cultura. n mod traditional, existenta unor cozi de asteptare la un post de
lucru confera un sentiment de siguranta si confort operatorului pentru locul
sau de munca.
2. Implicarea furnizorilor externi n obiectivele unei companii trebuie vazuta
mai mult dect o simpla mutare a stocurilor de materiale la furnizori.
3. Minimizarea inventarului si a nivelurilor stocurilor face organizatia mai
vulnerabila fata de modificari si perturbatii.
4. Proiectarea familiilor de produse este dificila la produsele complexe ce se
fabrica n volume mici.
5. JIT nu poate functiona dect grefat pe un sistem suport, deoarece depinde de
datele continute n baza de date BOM si trebuie sa coexiste cu un sistem de

planificare pe termen lung. n unele cazuri, JIT se implementeaza sub un sistem


MRP II cu care mparte conducerea unor procese potrivit specificului diferitelor
segmente ale productiei.

6. Abordarea OPT
Tehnologia optimizata de productie (Optimized Production Technology) a fost
dezvoltata de Goldratt n anii '70 si a fost propusa pe piata n 1979 dupa care
drepturile de distribuire au fost preluate de Scheduling Technology Group din
Anglia. Este o filosofie aplicabila n domeniul controlului operational si vizeaza
programarea eficienta a resurselor atelierului, sectiei de productie prin
maximizarea fluxului material, minimizarea inventarului si a costurilor de operare.
Aplicnd teoria restrictiilor, OPT prevede o solutie operationala globala la
problemele ridicate, ca urmare a consecintei combinate a existentei gtuirilor,
pregatirii resursei, marimii loturilor, prioritatilor, fluctuatiilor aleatoare, masurilor
operationale etc. Strategia de control a OPT utilizeaza reguli operationale care
rezulta din urmatoarele:
1. Resursele gtuite s-ar aloca la volume mari de productie, n medii destul de
stabile. OPT este potrivit pentru controlul productiei repetitive si a
operatiilor de montaj de volum mare si n medii complexe.
2. Nu sunt necesare loturi identice de prelucrare si transfer.
3. Controlul operational este concentrat pe controlul resurselor strangulate.
Capacitatile lor sunt programate la maximum si urmaresc sa gaseasca
termene de livrare si sincronizare a altor operatii nestrangulate cu programul
strangulat. OPT activeaza combinat, push-pull, resursele strangulate sunt
mpinse, iar cele nestrangulate (de tip furnizor) sunt trase.
Implementari OPT s-au facut n spatele MRP cu schimburi de date ntre
pachete. Software-ul OPT deosebeste modelarea de programare si gaseste timpii
conducatori din marimea loturilor si a capacitatilor. Termenele de livrare sunt

gasite din considerarea capacitatilor, n timp ce termenele de ncheiere indica


prioritatile. Facilitatea de simulare este importanta n analiza efectelor cererilor
fluctuante.
Se mentioneaza si unele puncte slabe ale OPT provenind din premisele pe care
se bazeaza:
1. Filosofia OPT cere informatii de mare acuratee asupra operatiilor (loturi de
procesare si de transfer, timpi de pregatire, timpi de procesare, timpi de
transfer etc.) si asupra nivelurilor de inventar, care se actualizeaza cu
dificultate.
2. OPT presupune o stabilitate a capaci-tatilor strangulate, desi n timp aceste
strangulari tind sa se mute la diferite capacitati.
3. Programul este foarte sensibil la abateri si poate fi cu usurinta invalidat. Ca o
onditie prealabila este existenta personalului de urmarire a programului.

4. Prin monitorizarea programului de catre un grup centralizat de planificatori,


se mpiedica delegarea de responsabilitate catre maistri si sefi de echipa.
5. Abordarea OPT nu este adecvata pentru fabricatia pe comanda a unor
cantitati mici de produse.

6. Utilizarea OPT necesita investitii n pregatirea personalului si n suportul


hard-soft al sistemului si o face mai putin atractiva pentru ntreprinderi mici
si mijlocii.
7. OPT nu este o alternativa pentru MRP, ci se integreaza cu baza de date MRP
n care se ncorporeaza facilitati de programare a capacitatilor finite.

Ca si n cazul JIT, si integrarea OPT cu MRP trebuie sa beneficieze de o cale


optima de integrare.

7. Abordarea DPP
Filosofia de planificare distribuita a productiei (DPP - Distributed
Production Planning) este mai noua, aparuta ca un rezultat al dezvoltarii
arhitecturilor distribuite. Aceasta filosofie vine n ntmpinarea schimbarilor rapide
ale cererii pietii, care implica o alunecare a productiei pe stoc n loturi mari, catre
comenzi conduse de cererea curenta a pietii. Aceasta cere flexibilitate si timpi
conducatori mai scurti. Flexibilitatea cere o schimbare n controlul productiei si
operarea logistica. O cale de flexibilizare este utilizarea unui BOM cu numar redus
de niveluri, rezultat prin crearea mai multor grupe de planificare celulare, bazate pe
structurile produselor si prin nerestrictionarea fluxului de informatii ntre functiuni
(ca un efort al aplicarii conceptului de inginerie simultana si concurenta).
Sarcina controlului productiei unor volume mari de productie/asamblare a
unor familii de produse poate fi realizata printr-o combinatie de filosofii MRP JIT. Combinatia MRP - OPT poate fi aplicata la controlul productiei cu lot
multinivel si productii de proces n flux a unor volume mari chiar de nalta
complexitate.

DPP schimba obiectivul sistemului de planificare de la comanda centralizata


la informarea si comunicarea distribuita.
DPP ia n consideratie performantele de coordonare interdepartamentala si
de livrare fara sa influenteze itinerarul dintr-un departament si aloca lucrari si
formuleaza obiective pentru departamente, lasnd sarcina planificarii la nivelul
departamentului. Planificarea logistica detaliata este o responsabilitate a
departamentului care o exercita dupa ce ncepe productia.
Metoda de planificare integrata DPP si propune sa opereze ajustari n timp real
si sa se adapteze la perturbatii neprevazute, cauzate de caderi de masini, ruperi de

scule, schimbari n cererile clientilor. Legatura departamentala stabilita pentru


planificarea globala a organizatiei va crea comunicatii ntre departamente si
sistemul de planificare al fabricatiei, stabilindu-se astfel o arhitectura deschisa
pentru dialog. Acest dialog reduce efectul mpingerii lucrarilor prin introducerea
unor grade de tragere n scopul ndeplinirii obligatiilor. ntre sistemul central si
departamental se produce o negociere sustinuta de simulare n cadrul careia pot fi
considerate urmatoarele actiuni:
1. Selectarea rutei alternative ntre mai multe planuri de prelucrare candidate se
va face de catre un controlor al fabricii, numai n cazul rutelor alternative,
care afecteaza mai mult de un departament.
2. Prin relaxarea celor mai devreme date de nceput a fabricatiei, se admite ca
lucrarea respectiva poate fi nceputa mai devreme, n afara perioadei
suprancarcate. Aceasta trebuie coordo-nata cu operatiile precedente.
3. Prin relaxarea restrictiei impuse de EOQ, nseamna ca partea din continutul
comenzii care contribuie la stabilirea conditiilor EOQ (cantitate economica
comandata) poate fi eliminata. n acest fel, cantitatile reduse elibereaza
gtuirea si sunt produse numai articolele real necesare.
4. Stocul de siguranta se poate utiliza pentru a reduce sau elimina comenzile de
productie.
5. Prin introducerea unor schimburi depasite sau schimburi suplimentare sau
prin subcontractare, capacitatea poate creste.
6. Relaxarea termenelor unor comenzi specifice ce pot fi produse mai trziu.
Functionalitatea programarii dinamice depinde de ct de apropiate de realitatea
proceselor sunt sursele de informatii. Informatiile de monitorizare si de feedback
trebuie sa aiba o frecventa de patru pna la zece ori frecventa sistemului. Frecventa
cea mai nalta ntr-un sistem de fabricatie, este determinata de cel mai scurt timp
conducator al unui produs. De exemplu, pentru un produs cu timp conducator de o
saptamna, monitorizarea avansului trebuie facuta zilnic.

n sisteme cu mare frecventa, nu se pot aplica sisteme ierarhice, multinivel cum


este MRP. Ele pot fi controlate dinamic numai de unitati de control local.

Concluzii
n prezent, asistam la cristalizarea unor concepte realiste si adaptate culturii
industriale europene care au la baza metode japoneze si americane care au
beneficiat de conditii specifice acestor medii.
Fara a fi respinse din cauza neconcordantei dintre conditiile de mediu din
care provin, eforturile de ntelegere si de asimilare a acestor metode se dovedesc
profitabile.
Metodele prezentate au eficienta optima pentru diferite tipuri de sisteme de
productie. Cu toate acestea, combinarea lor poate conduce la solutii convenabile
pentru numeroase tipuri de sisteme de productie.
n oricare din aceste cazuri, cea mai buna solutie pentru controlul productiei
este aceea care pastreaza un rol si operatorului planificator, dotat cu instrumente
puternice de simulare si sustinut de o baza de date care colecteaza informatii de
acuratete si actuale.

Ingineria simultan(concurent)

Scopul ingineriei concurente


Utilajul tehnologic odat cu dezvoltarea tehnico-tiinific a progresului,
permanent i diminuez ciclul su vital i n timpul de fa are nu mai mult de
cinci ani. Din aceast cauz timpul pentru proiectarea tehnologic a utilajului
trebuie scurtat la minimum.
Ingineria concurent satisface cerinele proiectrii tehnologice n cel mai scurt
timp cu un randament mare de calitate. Scopul ingineriei concurente este:
- micorarea timpului de proiectare, producere, introducerea n n
expluataie cu caracteristici nalte de calitate, asigurarea a unui minim
de cheltuieli de fore de munc, materiale i resurselor energetice.

- asigurarea trecerii la tehnologii mai performante i folosirea unor


mijloace automatizate mai moderne

Problemele puse de ingineria concurent


Problemele puse de ingineria concurent snt urmtoarele:
- formarea n etape i stadii cu operaii legate ntre ele, proceduri,
algoritmi care trec corectarea la toate etapele i stadiile cu legturi
verticale i orizontale;
- formularea concret a cerinelor la parametrii i caracteristicile
utilajului tehnologic
- formularea coninutului a unor probleme n parte n forma normlor, n
care se fixeaz cosecutivitatea anumitor tipuri de aciuni n modele i
algoritmi;
- formarea bazelor de date ce conin informaii tehnico-tiinifice despre
utilajul tehnologic i dezvoltarea lor istoric;

Condiiile de satisfacere a ingineriei concurente


Ingineria concurent are loc n urmtoarele condiii:
- realizare modelelor i algoritmilor n baza ultimelor date tehnico-tiinifice despre
utilajul tehnologic;
- folosirea mijloacelor tehnice actuale de proiectare inclusiv a computatoarelor;
- participarea n realizarea proiectului a specialitilor de calificare nalt care au
cunotine n dou sau mai multe domenii a tiinei, tehnicii.

Dac baza de date informaional i mijloacele tehnice de proiectare snt


aparin organizaiei, atunci modelarea i algoritmizarea utilajului tehnologic
caracterizeaz nivelul de calificare a specialitilor, organizaiei i conducerea
realizrii proiectului.
Ingineria concurent include un set de sisteme de operaii ndrepate spre
rezolvarea unor probleme de proiectare i realizarea utilajului concret n practica
productiv. Sistema de operaii a proiectrii se completeaz cu proprietile legile
acionrii utilajului tehnologic ndreptate spre cercetarea lor, descrierea proiectului,
conformarea materialelor la modalitile de formare a proiectului i motivarea
realizrii lui.

Principiile ingineriei concurente


Principiile ingineriei concurente const n urmtoarele:
- realizarea unor probleme n particular proectrii indipendent de ndeplinirea
etapelor anterioare i posterioare n condiii incomplete, nu e suficient o
informaie precis, adic realizarea n paralel cu executarea etapelor i stadiilor de
proiectare;
- evidenierea procedurilor pe toate etapele, stadiile n toate direciile, niveluri
simultan adic n cosecutiv paralel formeaz problema i gsirea tuturor
problemelor din mulimea de variante, determinarea soluia optimal, alctuirea
schemei funcionale, construirea sistemei date, realizarea documentaiei tehnice;
- modelarea, marcarea pieselor, nodurilor, mecanizmelor utilajului tehnologic n
ntrgime, analiza anlogurilor cunoscute, prototipurilor n baz cantitii i calitii
elementelor cu caracter de risc nu mai mult de 50%;

- realizarea calculilor, formularea parametrilor de baz, caracteristicile legturilor


prin metoda folosirii analizei funcionale, structuralizrii, principiului
probabilitii, modalitilor de codare, subordonarea, determinarea legturilor
metodice cu considerarea parametrilor: geometrice, structurale, funcionale,
economice, sociale.
- realizarea sintezei variantei optimale a utilajului tehnologic proiectat prin metoda
construirii structurii logice funcionale i care poart n baz principiul micrii
proiectului de la idealizare, abstractizare la compatibilitatea cu lucrurile, n faa
crora va fi produs procesul tehnologic n conformitate cu cerinele indicate cu
toate valorile posibile i a factorilor de destabilizare;

- folosirea la maximum a diminurii lucrului de rutin, normalizarea, unificare,


standartizarea.
Proiectarea tehnologic se face ntr-un sistem nchis, dinamic ce include
omul mijloc de proiectare proiect cu proces iterativ n care fiecare element
exist indipendent cu legturi nentrerupte reciproce. Structura sistemului de
proiectare tehnologic a utilajului include baza de date BD a sistemei
informaionale, influien extern IE, etapele de proiectare ce asigur realizarea
proiectului, etapele de fabricare i introducere n expluatare a utilajului pentru
ndeplinirea procesului tehnologic n condiii reale de producere. Structura sistemei
organizatorice proiectrii utilajului tehnologic depinde de factorii economici,
inginero-psihologici i e legat de participarea n timp a organizaiilor specializate,
a ntreprinderilor, grupelor i specialitilor indipendeni ce ndeplinesc problemele
dicile.

Sistema informaional organizat raional simte legtura reciproc ntre


etapele i stadiile proiectrii prin schimbul de informaie pentru corectarea
rezultatelor primite pe niveluri verticale corespunztoare verticale.
Influienarea extern nu are o structur permanent i influieneaz haotic
fr un anumit interval de timp ntre reaciunile calitative i cantitative.
Aciunile externe apar n urma catastrofelor naturale, evenimentelor sociale,
aciunilor concurenilor, toate acestea pot s aduc la ncetinirea timpului de
proiectare i chiar la oprirea lucrului i lichidarea sistemului de proiectare.
Salvarea sistemului de proiectarea e determinat de nivelul de calificare i
profesionalism a conucerii.

Etapele de proiectare a utilajului tehnologic pot fi prezentate ca o


cosicutivitate de cutii negre, aezate pe vertical, ntrri i ieiri care se
corecteaz reciproc i copleteaz rezultatele obinute paralel de algoritmul
executor.
Prima etap corespunde apariei necesitii proceseluui tehnologic i
utilajului pentru realizarea lui. Etapa nclude 3 stadii:
- apariia necesitii n utilajul tehnologic;
- scoaterea n eviden a factorilor de baz tehnici, economici i sociali pentru
divizarea n algoritmi la luarea deciziei, optimizarea i eficiena economic.
- formarea cerinelor de baz la utilajul tehnologic proiectat.

Etapa a doua se ndeplinete de ntreprinderile specializate prin metoda


formulrii problemei i formalizrii parametrilor, caracteristicile utilajului
tehnologc, analiza tehnico-tiinific a informaiei despre analogii i prototipuri,
alegerea varianteri optimale, divizarea etapelor i stadiilor prin metoda formrii
graficelor, executarea algoritmilor economici eficieni, optimizarea .a.
Etapa a treia a nivelului B vertical ierahic include stadile schi, proiectelor
tehnice.
Stadiile etapei a treia dup volum i oformare a materialelor proiectului se
ndeplinesc n conformitate cu cerinele normative.
La stadia de schi proiectarea se ndeplinete:
- concretizarea structurii funcionrii sistemei date;
- determinarea cantitii i calitii colaborrii elementelor fsistemei
funcionale cu produsul producerii;
- precizrii informaiei de intrare pentru coordonarea procesului
tehnologic, parametrilor formulelor pentru soluionarea algoritmilor
de producere;
- divizarea etapelor, stadiilor se ndeplinete pn la nivelul celor mai
mici probleme n modul formrii graficulrilor, tabelelor tehnice,
parametrilor economici i sociali cu nprirea n operaii elementare,
inclusiv completarea, oformarea documentaiei suplimentare
financiare n dependen de timpul soluionrii definitive a
proiectului.
- Metoda analizei spaiale a parametrilor procesului tehnologic, care
asigur cosecutivitatea strii dezvoltrii proiectului, se exclud
ntrruperile n timpul proiectrii, care elimin rezultatul, adic mrirea
timpului ndeplinirii proiectului;
- Sinteza parametric variantei optimale a utilajului tehnologic prin
ndeplinirea aciunilor consecutive pentru atingerea rezultatului

pozitiv a proiectrii, fabricarea expluatrii folosind metodele de


cercetare, relatarea materialelor proiectului n concordan cu
proprietile i legile de aciune utilajului n timpul producerii, lund
n consideraie construcia flexibil pentru realizarea schimbrilor
procesului tehnologic n timpul expluatrii;
- Formarea definitiv a modelelor i algoritmilor utilajului tehnologic i
sistemului proiectrii.
Stadia proiectului tehnologic se ndeplinete n baza materialului proiectului
schiat lund n cosideraie noile soluionri tehnice apar n rezultatul apropierii
permanente de scop, pentru aceasta trebuie de ndeplinit:
- calculile parametrilor constructivia elementelor schemei structurii
funcionale legate i predeterminate de mrimile de baz fizico-tehnice a
procesului tehnologic cu viteza de producere a produsului, puterii, ce acioneaz pe
organele lucrtoare, temperatura, presiunea .a.m.d.
- calculele elementelor constructive a sistemei, alegerea materialelor,
determinarea condiiilor tehnice a pieselor i cerinele tehnice pe organele de lucru;
- folosind metodele de comparare, analiz, sintez, ridicarea de la abstract la
concret, de la general al particular.
- realizarea construciei sistemei n spaiul tridimensional, lund n
cosideraie mecanizmele componente, detalelor din schema structurii funcionale
n coresponden cu sistema dat;
- formarea i dezvoltarea utilajului tehnologic flexibil ce asigur
introducerea unei tenologii mai progresive n perioada ciclului de producere cu
cheltuieli minime la modernizare i reconstrucie;

- soluionarea complexului de algoritmi legai reciproc dup parametrii


tehnologici, economici i sociali, aprecierea calitii i cantitii cu scopul
prognozrii, dezvoltrii bazei tehnico-tiinifice a utilajului tehnologic
Stadia proiectului de lucru determin formrii documentaiei tehnice,
oformarea desenelor, schemei, documentaiei textuale pe baza etapelor i stadiilor
materialelor precedente:
- soluionarea raional, ajuns n rezultatul analizelor maximal a
variantelor posibile;
- nfruntarea ineriei psihologice n timpul proectrii mecanizmelor originale
i dispozitivelor;
- construirea elementelor sistemei date i legturii lor cu dispozitivele
funcionale, lund n consideraie realizarea lor tehnic;

- eficiena economic construciei utilajului tehniologic n timpul fabricrii


i exploatrii, lund n consideraie mediul nconjurtor i omul

Etapa a patra etapa de producere i fabricarea machetelor, producerii n


serie sau n mas a utilajului tehnologic, intr n nivelul ierarhic vertical. La
aceast etap n paralel cu etapele i stadiile precedente se produce fabricarea
stendelor i mijloacelor, se coreleaz documentaia tehnic se analizeaz rezultatele
materiale a algoritmilor finii.

Etapa a cincea de proiectare a utilajului tehnologic este stadia de introducere


i expoatare pe tot ciclul vieii incluznd i utilizarea. ndeplinirea etapei legat cu

aducerea, montarea, reglarea, ncercarea cu nsoirea proiectantului. n aceast


perioad are loc scoaterea n eviden a greelilor i perfecionarea, adunarea
informaiei pentru modernizare i reconstrucpie, fixarea cerinelo i determinarea
direciei pentru o proiectare mai perfect a utilajului tehnologic i sistemului
automatizat de producere.

Ingineria concurent permite:


-

asigurarea prelucrrii materialului proiectului cu caracteristici nalte a

calitii cu o construcie flexibil de funcionare;


-

verificarea i corectarea operativ a rezultatelor proiectrii n timp i

spaiu a proiectului n trecut-prezent-viitor;


-

realizarea importanei tehnico-tiinifice i socio-culturale a utilajului

tehnologic n timp foarte scurt cu cheltuieli minime a forelor de munc, a


materialelor, resurselor energetice n termeni limitai n exploatare, far contrlarea
minuioas de ndeplinire a stadiilor aparte i soluionarea problemelor.
La proiectarea paralel a informaiei referitor la careva caracteristici
intermediare sau definitive a piesei cercetate se formeaz i se prezint tuturor
lucrtorilor, ncepnd cu cele mai timpurii etape de proiectare. n acest caz

informaia poart un caracter de prognostic. Obinerea ei se bazeaz pe modelarea


matematic i metoda prognostic evaluarea criteriilor calitii a soluiei proectate.
Evaluarea poate fi efectuat n baza modelului analitic, metodelor statistice i
metodele sistemelor exportatoare. Tehnologia ingineriei concurente se realizeaz n
baza mijloacelor integrate a evalurii de prognostic i analiza alternativ a
soluiilor de proiect umat de alegerea soluiei de baz a proiectului. Presupunem c
inginerul ncepe lucrul la proiect la un nivel nlt de abstractizare urmat de
detalizarea proiectului
Deosebirea principial a la proiectarii paralele de alte tipuri este n aceea c
informaia nu pur i simplu este primit la toate etapele urmtoare, dar i aceste
etape se ndeplinesc simultan .

Firma MENTOR GRAPHHICS prima a creeat mediul proiectrii paralele pe


baza principiului unirii tuturor metodelor de proiectare i datele ntr-un proces
nentrerupt i flexibil de fabricare a pieselor.
n componena acestei infrastructuri intr:
1. Mediul dirijrii proiectrii.
2. Mediul ce dirijeaz cu datele proiectului
3. Mediul susinerii la luarea deciziilor. (SPPR)

Particularitile ingineriei concurente

Principiul ingineriei concurente este ndeplinirea proceselor realizrii i


proiectrii simultan cu modelarea proceselor fabricarea i exploatarea. Aici se
refer simultan proiectarea a diferitor componente a piesei complicate. n timpul
ingineriei concurente multe probleme care pot s apar la nite stadii mai trzii, se
scot n eviden i se rezolv la stadia de proiectare. n aa mod se permite
mbuntirea calitii piesei, micorarea timpului ieirii pe pia , micorarea
cheltuielilor.
Deosebirea ingineriei concurente de modul tradiional de organizare a
proceselor activitii inginereti snt:

- lichidarea barierilor tradiionale ntre funciile specialitilor particulari


i organizaiilor pe calea formrii grupurilor de lucrtori specializai
pe mai multe profiluri, de asemenea i repartiai teritorial.
- Interactivitatea procesului de apropiere la rezultatul necesar.

Lucrtorii de calficare larg includ specialiti de diferite profesii i se


formeaz pentru rezolvarea unor probleme concrete. De exemplu reprezentanii
expluatantului, proiectantului principal i importatorului s/f , adic specialitii din
diferite organizaii pot fi adunai ntr-o grup pentru rezolvarea problemei ce a
aprut n timpul exploatrii.

A fost propus nlociurea consecutivitii tradiionale complexe ce se


suprapune n timpul operaiilor, ndreaptate la mbuntirea sistematic a soluiei
pn la rezultatul dorit.
nelegearea iniial a problemei duce la prima versiune a cerinelor
documentale, n baza crora se proiecteaz soluia iniial a proiectului . Ea d
natere la noi ntrebri i permite de a vedea mai bine formularea problemei.
Deoarece cerinele dure cer ca faza de lucru prezent s fie finisat nainte de
ncepere a urmtoarei, proiectarea consicutiv se nlocuiete cu lucrul pe spiral.
Realizarea efectiv a a cestui mod e imposibil n afar de mediul
informaional integrat. Posibilitatea utilizrii principiilor ingineriei concurente
datorit faptului c n mediul informaional integrat toate rezultatele lucrului se
prezint n mod electronic este actual, accesibil tuturor participanilor i uor poate
fi corectat.