Analiza implementării principiului “Industrie 4.

0”
pe un echipament de strujit din cadrul companiei
Schaeffler România

Student: LEOPEA Mihail

Programul de studii: Managementul Afacerilor în Industrie
Departament Inginerie și Management Industrial

Conducător științific: Prof.univ.dr.ing.dr.ec

Mircea BOȘCOIANU

Brașov,
2019

1
 Cuprins
1. Introducere .......................................................................................................................... 3
1.1. Industrie 4.0 ................................................................................................................. 3
1.2. Necesitate Industrie 4.0 ............................................................................................... 3
1.3. Importanță Industrie 4.0 .............................................................................................. 3
1.4. Beneficii Industrie 4.0 ................................................................................................. 3
1.5. Fabrica digitală ............................................................................................................ 4
2. Obiective propuse ............................................................................................................... 5
3. Stadiul actual al cercetării................................................................................................... 6
4. Studiu de caz ....................................................................................................................... 7
4.1. Simularea apariției unei probleme în procesul productiv............................................ 7
4.2. Analiza mentenanței preventive aplicate................................................................... 13
5. Analiza funcţională a unui echipament de producţie. Descompunerea echipamentului în
subansambluri, identificarea funcţiilor subansamblurilor şi a elementelor componente.
Implementarea mentenanței predictive pe subansamblu; “Industrie 4.0” ............................... 19
5.1. Alegerea echipamentului de analizat......................................................................... 19
5.2. Implementarea mentenanței predictive ..................................................................... 21
6. Concluzii........................................................................................................................... 23
7. Direcții vitoare de cercetare .............................................................................................. 24
8. Biobliografie ..................................................................................................................... 26

2
 1. Introducere
1.1. Industrie 4.0
Este o transformare semnificativă a întregii producții industriale prin unificarea
tehnologiilor digitale și a internetului cu industria convențională. Părerile sunt împărțite în
privința folosirii termenilor de revoluție sau evoluție.

1.2. Necesitate Industrie 4.0

Dacă ne gândim că în ultimii 15 ani, varietatea produselor s-a dublat în timp ce ciclul
de viață s-a redus cu 25%, e ușor să ne imaginăm că procesul de dezvoltare și fabricație are o
complexitate în creștere și necesită noi modele și soluții tehnologice pentru a putea răspunde
nevoilor clienților.Din acest punct de vedere se poate spune că Industry 4.0 a apărut ca o
necesitate pentru eficientizarea proceselor de producție. Avansului tehnologic exponențial,
manifestat prin puterea de procesare, capacitatea de memorare și multitudinea de aplicații
dezvoltate au făcut ca industria să evolueze până la acest nivel.

1.3. Importanță Industrie 4.0

Marea revoluție industrială depinde de mici revoluții tehnologice în diverse domenii:
-Aplicarea tehnologiei informației și comunicațiilor pentru a digitiza informația și integra
sisteme la concepție, dezvoltare, fabricație și utilizarea produselor.
-Noi tehnologii software pentru modelare, simulare, virtualizare și fabricație digitală.
-Dezvoltarea sistemelor cyber-fizice pentru a monitoriza și controla procesele fizice.
-Evoluția imprimantelor 3D și additive manufacturing pentru a simplifica fabricația.
-Suport pentru decizie la operatorii umani, apariția uneltelor inteligente și asistență folosind
realitatea augmentată. Noi forme de interacțiune om-mașină. Multe din aceste tehnologii sunt
disponibile de câțiva ani, iar altele nu sunt încă gata pentru a fi folosite la scară largă.

1.4. Beneficii Industrie 4.0

TIMP: Fiecare angajat devine mai eficient când lucrează într-un proces optimizat. Inginerii
petrec 31% din orele de lucru căutând informații, timp care poate fi folosit pentru activități care
produc valoare.
COST: Prezintă datele precise în contextul corect și formatul necesar, pentru a lua decizii
informate. Informațiile greșite și deciziile eronate luate în baza acestora costă firmele 25% din
venit.

3
FLEXIBILITATE: Creează sisteme flexibile pregătite pentru schimbare și gata pentru noi
oportunități. Numai 36% dintre companii sunt pregătite să optimizeze procesele pe baza
analizei datelor.
INTEGRARE: Fabricația digitală presupune dezvoltarea simultană a produsului și procesului
de producție. Companiile reduc cu 80% timpul cu întreruperile producției, dacă folosesc
validarea digitală.

1.5. Fabrica digitală

Fabrica Digitală va permite optimizarea tuturor fazelor din ciclul de viață al produsului.
Simulările virtuale ale design-ului și funcționalității dezvoltate în paralel cu planificarea
fabricației conduc la o lansare mult mai rapidă pe piață, la reducerea semnificativă a costurilor
și la o calitate superioară. Totul va fi condus de analiza datelor. Fabrica Digitală integrează
soluții Product Lifecycle Management, Digital Manufacturing, Manufacturing Execution
System, precum și componente IoT, care comunică feedback-ul de la procesele de fabrica- ție
în derulare sau de la produsele aflate în exploatare.

4
 2. Obiective propuse
- Înțelegerea termenului “Industrie 4.0”

- Simularea necesității de a introduce acest principiu pe un utilaj

- Analiza situației inițiale bazată pe o industrie clasică

- Optimizarea echipamentului prin metode ce duc la Industrie 4.0

- Analiza datelor obținute uletrior și compararea acestora cu cele inițiale

- Obținerea concluziilor finale

5
 3. Stadiul actual al cercetării
Companiile care și-au propus să ocupe primul loc în productivitate și care au înțeles că
reducerea la zero a downtime-ului nu mai este demult un secret pentru succes au făcut deja
primii pași către digitalizarea producției, către integrarea sistemelor cibernetice cu cele fizice
într-un unic univers digital pentru controlul și interconectarea proceselor de producție, utilizând
tehnologii Industry 4.0.

Automatizarea producției aduce eficiență (utilizare materiale, energetică), agilitate (adaptare la

piață, tehnologii, produse noi), reduce costurile, crește calitatea și productivitatea. Unul din
punctele vulnerabile ale automatizării și coordonării producției este activitatea de mentenanță,
care este dependentă într-o foarte mare măsură de factorul uman, de coordonarea eficientă a
echipelor de mentenanță, de gradul ridicat de agilitate la schimbările fluxului tehnologic și de
capabilitatea de a realiza mentenanța preventivă sau predictivă.

KMR (Keep the Machine Running) - Sistem pentru managementul performant al

mentenanţei este un sistem modern pentru optimizare și managementul mentenanței, destinat
planificării și organizării fluxului activității de mentenanță. KMR integrează tehnologii IoT și
are capacitatea de a prelua automat și în timp real de la echipamente / utilaje informații utile
pentru managementul mentenanței: timpul de funcționare, vibrațiile, temperatura, nivelul,
debitul, concentrația

Astfel, cu ajutorul KMR, implementarea mentenanței preventive și predictive este un obiectiv

realist pentru companiile producătoare cu rezultate directe în scăderea downtime-ului și în
menținerea ritmului de producție planificat. Automatizarea devine astfel posibilă și în
activitatea de mentenanță, reducând semnificativ influența pe care factorul uman o are asupra
proceselor de producție, permițând echipelor de mentenanță să se concentreze mai mult asupra
activităților de prevenție / predicție.

6
 4. Studiu de caz
4.1. Simularea apariției unei probleme în procesul productiv

Prezentul proiect se desfășoară în cadrul companiei Schaeffler România și are ca scop

rezolvarea unei probleme apărute în procesul productiv. Această problemă va fi rezolvată în
urma unei decizii de introducere a unui metode de predicție a momentului de cedare a unui
utilaj.
Problema care necesită intervenție este localizată la o mașină de strunjit, Pittler 1250, și
aceasta este reprezentată prin eficacitate scăzută datorită defecțiunilor apărute foarte des.
Situația care duce la identificarea cauzei apariției acestei probleme se regăsește la nivel de
management sub formă de nereușită a finalizării comenzilor în timpul planificat.
Planificarea se face conform unor timpi monitorizați la mașină, deci se face din date reale,
astfel apriția întârzierilor pune în dilemă managementul și urmează ca aceștia să efectueze o
analiză cauză-rădăcină pentru a găsi problema principală, în cele din urmă, având disponibile
mai multe soluții se va decide cea mai optimă și modul de descoperire a acesteia.
Stimuli:
- Finalizarea comenzilor depășește termenul stabilit,
- Costuri mărite datorate reparațiilor,
- Posibilitatea de a pierde clienți.

În cazul apariției unei probleme în cadrul căreia va trebui să se ia o decizie, este necesar să
se cunoască o persoană responsabilă de acest lucru, dar care trebuie să îndeplinească anumite
condiții, cum ar fi: cunoștințe tehnice foarte bune, să cunoască procesul în care a apărut
problema etc.
Decident:
- Manager de proiect

Astfel într-un mod mult mai concis și ușor explicat, problema alături de variantele de
rezolvare a acesteia se rezumă la:
Mașina de strunjit, fig.1, nu poate atinge performanța maximă datorită unor factori ce vor trebui
identificați. Se află cauza radăcină a apariției problemei, se efectueaza o listă cu potențiale
soluții urmând ca după aceea să aibă loc intervenția pentru rezolvarea problemei.

7
 Figură 4.1-Mașină de strunjit Pittler 1250

Se definește situația actuală pentru a avea un punct de plecare, respectiv factorii țintă
asupra carora va trebui acționat.

Figură 4.2-Evoluția eficacității pe o perioadă de 3 luni ce va fi consderată situația actuală

În urma stabilirii scopului proiectului și definirii situației actuale se va realiza o analiză

cauză rădăcina, Ishykawa, pentru a determina factorul cel mai influențativ în neatigerea
performanței mașinii.

8
 Figură 4.3- Analiza Ishykawa pentru determinarea cauzei rădăcină

S-au luat în considerare 6 factori care pot influența performanța mașinii, aceștia fiind:
mașina, materialul, mediul,omul, metoda și măsurătorile.
Pentru fiecare dintre acești factori s-au definit câteva acțiuni pe care aceștia le fac, dar
care nu aduc plus valoare sau nu aduc destul pentru a crește eficacitatea mașinii.
Pentru fiecare acțiune s-a pus întrebarea “De ce?” de 5 ori pentru a descoperi cat mai
multe cauze pentru care are loc , iar la final răspunsul ultimului “De ce?” a fost punctat cu un
nr de la 1 la 5 de fiecare dintre participanții la analiză.
Acțiunile cu cele mai multe puncte incriminează factorul din care face parte și astfel se
obțin cauzele cele mai influențative în eficacitatea mașinii, acestea fiind: Mașina, Omul și
Materialul.
Ca și concluzie a acestui capitol, s-a definit o zonă de activitate, s-a gasit o problemă ce
necesită intervenție, aceasta fiind performanța scăzută a mașinii, iar pentru această problemă
s-au gasit cu ajutorul analizei Ishikawa, cauzele rădăcină.

cauzei performanței scăzute.

Performanța utilajului folosit în proiect se pot observa în graficele următoare:

9
Figură 4.4-Situație raportări pe luna martie

Figură 4.5-Situație raportări pe luna aprilie

10
Figură 4.6-Evoluție indicatori pe martie și aprilie

Figură 4.7-Analiza timpilor de producție

11
 Figură 4.8-Analiza timpilor de producție

În urma analizei foarte detaliate și procedeelor de descoperire a cauzei rădăcină care

au dus la identificarea factorului ce încetinește procesul în urma căruia s-a pus problema, a fost
descoperită soluția cea mai optimă și anume aderarea la efectuarea mentenantei de tip preventiv
și predictiv, care are capacitatea de a preveni și de a semnala atunci când un subansamblu
urmează să cedeze.

12
4.2. Analiza mentenanței preventive aplicate
Se alege utilajul Pittler 1250 (utilaj de strunjit). Pentru acest utilaj se vor prezenta în
continuare instrucțiunile de întreținere conform TPM.

00000_PITTLER PV 1250-Intretinere preventiva zilnica

Nr.: IN ISB 00000
Versiune: C
Elaborat / Data:

Aprobat / Data: Instrucţiune

Domeniu de aplicare: ISB – PITTLER PV 1250-2/2P

Cuvânt cheie: Intretinere preventiva

Tip document: Instructiune de intretinere
Proces: PD 7.3.1 Mentenanta în timpul utilizarii

I. INTRODUCERE
Instructiunea de intretinere preventiva zilnica face parte din procedura de intretinere preventiva
a utilajelor.
II. DESCRIERE

Instructiunea de intretinere preventiva zilnica specifica strungurilor automate tip PITTLER

PV 1250-2/2P are la baza datele furnizate in manualul “Instructiuni de operare” furnizat de
firma constructoare.

1. Definirea responsabilitatilor
Responsabil cu executia operatiilor : operatorul utilajului
Responsabil cu urmarirea procedurii : Teamleiter productie
Responsabil remediere neconformitati : personalul de intretinere

Instructiuni de intretinere
Ce Cum Ilustrare

Curatenia generala a masinii (1): Masina

- zona de lucru, zona de incarcare, oprita
panoul de comanda
Nu se admite suflarea cu aer
comprimat pentru curatarea
ghidajelor.

Elemente de afisare, securitate si

comanda (2): Masina
- control vizual functionare lampi pornita
semnalizare, panou operator, butoane de
oprire de urgenta

13
 Ce Cum Ilustrare

Cheder de protectie usa (3): Masina

- se verifica daca nu este deteriorat oprita
chederul de protectie fixat pe muchia usii
de protectie a incintei de lucru.

Sistemul de ungere centrala (4): Masina

- se verifica nivelul unsorii in rezervorul oprita
agregatului central de ungere si se
completeaza, daca este necesar, cu
unsoare fluida LZR 000,
SAP 050544859-000

Agregatul de racire pentru motoarele Masina

principale (5): oprita
- se verifica nivelul agentului de racire
prin vizorul de observare si se
completeaza, daca este necesar, cu
Glysantin G48 Protect Plus, SAP
050031406-0000, concentratie 25%.

Sita bazin de colectare emulsie (6): Masina

- se scoate din bazin si se curata de oprita
impuritati.

Tabloul Electric (7) Masina

- dulapurile electrice trebuie sa ramana pornita
inchise in timpul functionarii normale

III. OBSERVATII

ATENTIE!
In momentul verificarilor de orice natura se va avea in vedere si starea generala a masinii :
etanseitate, starea elementelor fixe si mobile, zgomote anormale, vibratii, temperaturi etc.
La curatenie nu se foloseste aerul comprimat deoarece impuritatile suflate intra in lagare si sub
protectii, ceea ce duce la o uzura marita.
Nu se indeparteaza spanul direct cu mana.

14
In cazul constatarii unor neconformitati, masina va fi lasata in pozitia oprit si se va anunta
departamentul de intretinere.
Prin verificari vizuale frecvente, efectuate de catre personalul operator, trebuie indepartate
imediat depunerile de praf si mizerie.
Completarea cu ulei are voie sa se realizeze numai cu masina oprita.
Locurile de ungere trebuie bine curatate inainte de efectuarea ungerii.
Trebuie urmarit ca dulapurile electrice sa ramana inchise in timpul functionarii normale.

00001_PITTLER PV 1250-Intretinere preventiva saptamanala

Nr.: IN ISB 00001
Versiune: C
Elaborat / Data:

Aprobat / Data: Instrucţiune

Domeniu de aplicare: ISB – PITTLER PV 1250-2/2P

Cuvânt cheie: Intretinere preventiva

Tip document: Instructiune de intretinere
Proces: PD 7.3.1 Mentenanta în timpul utilizarii

INTRODUCERE

Instructiunea de intretinere preventiva saptamanala face parte din procedura de intretinere

preventiva a utilajelor.

DESCRIERE

Instructiunea de intretinere preventiva saptamanala specifica strungurilor automate tip

PITTLER PV 1250-2/2P are la baza datele furnizate in manualul “Instructiuni de operare”
furnizat de firma constructoare.

1. Definirea responsabilitatilor
Responsabil cu executia operatiilor : operatorul utilajului
Responsabil cu urmarirea procedurii : Teamleiter productie
Responsabil remediere neconformitati : personalul de intretinere

Instructiuni de intretinere
Ce Cum Ilustratie

Mentinerea utilajului in buna stare de Masina

curatenie (1): pornita /
- se verifica vizual starea acesteia. oprita

15
 Ce Cum Ilustratie

Sistemul pneumatic (2): Masina

- se verifica presiunea de lucru: pornita
P=5,5±0,5bar;
- drenarea apei din grupul de preparare a
aerului.

Sistem evacuare span (3): Masina

- control functional transportor span, pornita /
curatenie. oprita,
transporto
r span
pornit

Ce Cum Ilustratie

Curatarea si controlul sculelor in Masina

portscula (4): oprita
- locurile libere trebuie inchise.

Racirea dulapului de comanda (5): Masina

- se verifica atat canalul de ventilatie cat si oprita /
grilajul de patrundere aer; se curata daca pornita
este necesar.

Axa X stanga/dreapta (6): Masina

- se verifica daca burdufurile de tip oprita
armonica, dreapta si stanga, nu sunt
deteriorate; se curata daca este necesar.

III.OBSERVATII

ATENTIE!
In momentul verificarilor de orice natura se va avea in vedere si starea generala a masinii :
etanseitate, starea elementelor fixe si mobile, zgomote anormale, vibratii, temperaturi etc.
La curatenie nu se foloseste aerul comprimat deoarece impuritatile suflate intra in lagare si sub
protectii, ceea ce duce la o uzura marita.

16
Nu se indeparteaza spanul direct cu mana.
In cazul constatarii unor neconformitati, masina va fi lasata in pozitia oprit si se va anunta
departamentul de intretinere.
Prin verificari vizuale frecvente, efectuate de catre personalul operator, trebuie indepartate
imediat depunerile de praf si mizerie.
Completarea cu ulei are voie sa se realizeze numai cu masina oprita.
Locurile de ungere trebuie bine curatate inainte de efectuarea ungerii.
Trebuie urmarit ca dulapurile electrice sa ramana inchise in timpul functionarii normale.

IV. ANEXA
Evidenţa efectuarii verificarilor saptamanale se face prin completarea tabelului “Lista de
verificari saptamanale” – vezi anexa.
In tabelul “Lista verificari saptamanale” operatiile efectuate se înregistreaza astfel:
X – daca in urma verificarii totul este OK.
C – daca a fost nevoie de mici interventii la nivel de operator (completare, curatare etc.).
IN – daca in urma inspectiei s-au constatat defectiuni si a fost anuntat departamentul de
Intretinere.
La inceputul fiecarei luni, responsabilul din cadrul segmentului de producţie afiseaza la
fiecare post de lucru “Lista de verificari saptamanale”, urmand ca la sfarsitul lunii sa verifice
completarea listei si sa o inlocuiasca cu alta pentru luna urmatoare.
Listele de verificari saptamanale completate sunt arhivate in segmentul de productie
conform cerintelor de client si a procedurii de grup P 170135.

V. MODIFICARI
Modificarile efectuate fata de versiunea “B” sunt marcate cu verde

IV. ANEXA
Evidenţa efectuarii verificarilor zilnice se face prin completarea tabelului “Lista de verificari
zilnice” – vezi anexa.
In tabelul “Lista verificari zilnice” operatiile efectuate se înregistreaza astfel:
X – daca in urma verificarii totul este OK.
C – daca a fost nevoie de mici interventii la nivel de operator (completare, curatare etc.).
IN – daca in urma inspectiei s-au constatat defectiuni si a fost anuntat departamentul de
Intretinere.
La inceputul fiecarei, luni responsabilul din cadrul segmentului de productie afişeaza la
fiecare post de lucru “Lista de verificari zilnice”, urmand ca la sfarsitul lunii sa verifice
completarea listei si sa o inlocuiasca cu alta pentru luna urmatoare.
Listele de verificari zilnice completate sunt arhivate in segmentul de productie conform
cerintelor de client si a procedurii de grup P170135.

V. MODIFICARI
 Modificarile efectuate fata de versiunea “B” sunt marcate cu verde
 la cap. II.2 Descriere. Instructiuni de intretinere eliminare texte la pct. (1), (2),
(3) si (5) si eliminare pct.referitor la Bazinul de colectare emulsie

17
 În aceste instrucțiuni se descriu responsabilii și activitățile de întreținere ce au loc la
utilaj, însoțite de imagini și explicații pentru a ușura activitatea responsabililor, dar și pentru
diminuarea posibilității de a efectua greșit mentenanța.

18
 5. Analiza funcţională a unui echipament de producţie.
Descompunerea echipamentului în subansambluri,
identificarea funcţiilor subansamblurilor şi a elementelor
componente. Implementarea mentenanței predictive pe
subansamblu; “Industrie 4.0”

5.1. Alegerea echipamentului de analizat.

A fost ales pentru analiza de întreținere utilajul de strunjit tare, Pittler 1250, iar ca
subansamblu al acestuia se alege transmisia ce pune în mișcare platoul magnetic pe care se
așează piesa, fiind necesară o întreținere preventivă periodică a acesteia.
Deoarece acest subansamblu cedează într-un mod variabil, generează opriri
neplanificate influențând timpii suplimentari care duc la scăderea OEE-ului mașinii, dar și
întârzierea comenzilor.
Din acest subansamblu fac parte următoarele piese:
- Arborele platoului magnetic;
- Cureaua de transmisie;
- Arborele motor.

 Descrierea echipamentului
Utilajul Pittler 1250 este un strung vertical care poate prelucra piese de revoluție cu un
diametru maxim de 1250 mm. Acest utilaj este prevăzut cu două platouri magnetice și două
revolvere, fiecare putând deține până la șase scule așchietoare.

 Descompunerea echipamentului în subansambluri: Mecanice, Hidraulice, Electrice,

Pneumatice
Utilajul se împarte în următoarele subansambluri:
 Mecanice:
- revolverele cu scule așchietoare
- transmisia dintre mororul electric și platoul magnetic
- ușile utilajului
- banda de evacuare a șpanului
 Hidraulice:
- Sistemul de răcire cu emulsie

19
  Electrice:
- Sistemul de alimentare electrică
- Motoare electrice
- Panou electric
 Pneumatice:
- Sistemul de aer comprimat

 Descrierea funcţiilor principale şi secundare ale utilajului

 Funcții principale:
- Asigură rotația platoului magnetic pe care stă prinsă piesa
- Poziționează scula așchietoare, potrivită pe locul în care trebuie să se
realizeze strunjirea piesei
 Funcții secundare:
- Să asigure racirea piesei
- Să țină piesa fixă
- Să evacueze șpanul

 Identificarea funcţiilor unui subansamblu şi a elementelor componente.

Figură 5.1 Subansamblu platou-curea-arbore motor

Principiul de funcționare al subansamblului este relativ simplu și decurge după cum

urmează: arborele motor este pus în mișcare de către un motor electric, acesta prin intermediul
curelei dințate transmite mișcarea de rotație catrearborele platoului magnetic.

20
 Această mișcare de rotație este controlată de către calculatorul mașinii și desigur este
implementată într-un program, fiind diferită pentru orice operație.
Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizează transmiterea mişcării de
rotaţie şi a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse, prin intermediul
unui element flexibil, fără sfârşit, numit curea. Transmiterea sarcinii se realizează prin
contactul direct dintre dinţii curelei şi cei ai roţii. O transmisie prin curele se compune din roţile
de curea – conducătoare 1 şi condusă 2 – elementul de legătură (cureaua). Forţa necesară de
apăsare a curelei pe roţile de curea se realizează la montaj, prin întinderea (deformarea elastică)
curelei. Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisiile prin curele prezintă o serie
de avantaje: se montează şi se întreţin uşor; funcţionează fără zgomot; amortizează şocurile şi
vibraţiile; necesită precizie de execuţie şi montaj relativ reduse; costurile de fabricaţie sunt
reduse; transmit sarcina la distanţe relativ mari între arbori; permit antrenarea simultană a mai
multor arbori; funcţionează la viteze mari; asigură protecţia împotriva suprasarcinilor.
Principalele dezavantaje ale transmisiilor prin curele dinţate sunt legate atât de tehnologia de
execuţie, mai pretenţioasă, atât a roţilor de curea dinţate cât şi a curelelor, cât şi de costurile
montajului.
 Funcţiile subansamblului platou- curea- arbore motor:
- Asigură mișcarea de rotație a piesei
- Asigură fixarea piesei și stabilitatea în timpul strunjirii
- Asigura planeitatea piesei

5.2. Implementarea mentenanței predictive

Pentru a implementa un sistem care poate atenționa din timp când urmează să cedeze un
subansamblu, s-a apelat la montarea a doi senzori pe arborele platoului, unul care să masoare
vibrația, iar celalalt temperatura.

5.2 Senzori de vibrații și temperatură

21
5.3 Modul de montare al senzorilor

22
 6. Concluzii

-S-a demarat un proiect de investiții, în care s-au calculat costurile cu produsele necesare
punerii în funcțiune a sistemului de raportare;
-S-a monitorizat mașina și s-au colectat date;
-S-au comparat date colectate anterior cu datele actuale în vederea eficienței soluției adoptate
și implementate.
-S-au folosit metodele de aflare a cauzei radacină Ishykawa și 3x5 De ce.
 Avantaje
– Indreptăm atenţia către o problemă anume.
– Îndreptăm atenţia echipei asupra cauzelor, şi nu a simptomelor.
– Înfăţişăm grafic diferitele teorii despre cauzelecare ar putea sta la baza unei
probleme.
– Arătăm legăturile dintre factorii diverşi, care influenţează o problemă.
– Descoperim legăturile importante dintre diferite variabile şi posibile cauze.
– Înţelegem mai bine cum funcţionează procesul respectiv.

 Dezavantaje
– Nu există posibilitatea de a verifica diagrama în ordine inversă;
– Diagrama poate fi considerabil complicată, ceea ce face mai dificilă
perceperea acesteia și posibilitatea de a construi concluzii logice.

 Limite

– Determinarea cauzelor de bază ale unei probleme.

– Îndreptarea atenţiei către o problemă anume, fără a recurge la plângeri şi discuţii
irelevante.
– Identificarea zonelor cu informaţii insuficiente.

-S-a analizat tipul de mentenanță utilzat pentru utilaj și s-a încercat implementarea mentenanței
predictive care sta la baza principiului “Industrie 4.0”
-S-a implemenat un sistem de senzori pe un subansamblu al utilajului, senzori care citesc
vibrațiile și temperatura, urmând ca acestea să indice dacă este ceva în neregulă.

23
 7. Direcții vitoare de cercetare

- Implementarea “Industrie 4.0” pe mai multe utilaje

- Analiza datelor în urma unei masurători de după implementare
- Realizarea unei fișe de analiză AMDEC/ FMEA pentru a se observa eficiența utilizării
proiectului de digitalizare
-Extinderea digitalizării pe intreaga fabrică
1.Strategia Industry 4.0 urmărește readucerea producției în Europa, se va pune accentul pe
producție personalizată, calitate ridicată și fabricație lângă piața de consum. Țările din Europa
de Est sunt cele mai bune destinații pentru investițiile în facilități noi de producție.
2. Industria auto va fi cea care va angrena cele mai multe resurse și va realiza cele mai mari
investiții. Din fericire în ultimii 10 ani, acestă industrie s-a dezvoltat puternic la noi. Numărul
de furnizori automotive în România este în continuă creștere. Chiar dacă avem numai doi
constructori auto, Dacia și Ford, rețeaua de furnizori este bine dezvoltată. Din top 20 furnizori
automotive globali, 13 sunt prezenți în România cu facilități de producție. Conform ACAROM
cifra de afaceri a furnizorilor este de două ori mai mare decât a constructorilor.
3. Viteza conexiunii la internet din România este una dintre cele mai ridicate din Europa.
Internet of Things va genera un volum imens de date și astfel va fi nevoie de viteze foarte mari
pentru transfer și procesare.
4. Firmele IT vor avea o implicare crescută, Industry 4.0 va atrage în producția industrială noi
furnizori pentru sisteme ciber-fizice (CPS – CyberPhisical System) sau servicii: securitate IT,
analiză Big Data, soluții M2M și Inteligență Artificială. Sectorul IT e unul bine dezvoltat în
România și poate sprijini demersurile investitorilor în fabricile digitale.
5. Competențele necesare pentru fabrica digitală pot fi găsite în România. Există o tradiție de
producție și universități tehnice bune, dovada fiind numeroasele investiții în centre R&D din
domeniul Automotive.
6. În perioada 2016-2020 sunt numeroase programe cu finanțare nerambursabilă
pentru cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor Industry 4.0. Acestea vor sprijini
dezvoltarea firmelor românești și vor atrage investitorii.
7. Germania este principalul susţinător al strategiei Industry 4.0 și reprezintă unul dintre cei
mai mari investitori din România. Numeroase firme germane au deja tehnologie de ultimă
generație în facilitățile de producție de la noi.
Concluzie

24
Există oportunități semnificative de dezvoltare pentru România în contextul Industry 4.0.
Direcția în care merge industria este foarte clară. Managementul și securitatea datelor vor fi
probleme cheie de rezolvat. Pentru a realiza adevăratul potențial Industry 4.0, companiile
trebuie să planifice transformarea digitală. Producătorii trebuie să înceapă astăzi căutarea și
formarea celor mai bune talente cu competențe digitale și să elaboreze un plan clar despre cum
va arăta fabrica digitală.

25
 8. Biobliografie
1. IN ISB 00771 –Instrucțiuni de lucru
2. https://www.listafirme.ro/schaeffler-romania-srl-14882941/
3. Îmbunătățire TEEP engpass, linia 3, nr 128/2018
4. https://www.ttonline.ro/revista/t-t-plus/industry-4-0-in-romania
5. http://www.emte.siculorum.ro/~meszarossandor/MinosegmenedzsmentVizsgara/Fish
bone_diagram_RO_.pdf
6. https://olnafu.ru/formare/206935-diagrama-lui-ishikawa-pe-exemplul-unei.html
7. https://emctm.ro/training/total-productive-maintenance/
8. https://www.google.com/search?q=pittler+1250&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ve
d=0ahUKEwjgpv35p6LgAhXEy4UKHeHVC_sQ_AUIDigB&biw=1366&bih=626#i
mgrc=06EBn27XzIxxZM:
9. http://www.leanblog.ro/wp/instrumente-lean/instrumente-lean/instrumente-de-
analiza/metoda-5-de-ce/
10. https://smarternext.com/ro/2016/05/09/industry-4-0-romania/

26