TCM - Bucsa

UNIVERSITATEA BACAU
FACULTATEA DE INGINERIE
Specializarea:TCM
COORDONATOR PROIECT
Şef lucr.dr.ing. Lucia Bradea
STUDENT
Grupa 641
2008-2009
0
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanica al
reperului S.F 641.A, numarul pieselor din lot n = 100 buc.
1
ETAPELE PROIECTULUI :
1. Alegerea semifabricatului;
2. Stabilirea traseului tehnologic;
3. Calculul adaosului de prelucrare si al dimensiunilor intermediare;
4. Calculul regimurilor de aschiere ;
5. Normarea tehnica ;
6. Calculul si analiza tehnico – economica ;
7. Partea grafica care va cuprinde :
-desenul de executie al piesei
-desenul de executie al sculelor nestandardizate si dispozitivelor
folosite
-planul de operatie
2
1.Alegerea semifabricatului
Conform desenului de executie, reperul din tema este
confectionat din OLC 45 STAS 880 cu urmatoarele caracteristici :
Proprietati mecanice
Rp[N/mm2] Rm[N/mm2] Alungirea[%] Rezilienta[j/cm3]
360 610 18 30
Parametrii tratamentului termic

Recoacere Normalizare Calire Revenire
To C Mediu To C Mediu To C Mediu To C Mediu
680-- cuptor 840-- aer 820--- apa 540--- aer
700 870 850 680
Cele mai folosite semifabricate sunt :

- semifabricate laminate ;
- semifabricate turnate ;
- semifabricate forjate liber ;
- semifabricate forjate in matrita ;
- semifabricate sinterizate . etc…
La alegerea semifabricatului se au in vedere urmatoarele :
- materialul piesei ;
- forma si dimensiunile piesei ;
- numarul pieselor din lot.
Piesa din tema fiind executata din OLC 45 pot adopta semifabricat
laminat, forjat sau matritat.
Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate
de forma si dimensiunile finite.
Avand in vedere ca piesa din tema are forma de arbore alegem
semifabricat laminat cu sectiune rotunda STAS 333.
3
ETAPA II : Stabilirea traseului tehnologic.
In cadrul traseului tehnologic ce stabileste ordinea optima de realizare

a operatiilor si a fazelor in cadrul prelucrarii reperului dat de la semifabricat
la piesa finita.
Operatia reprezinta acea parte a procesului tehnologic de executie al
piesei efectuata de un muncitor sau un grup de muncitori la acelasi loc de
munca.
Faza reprezinta acea parte a operatiei care se executa cu o structura
scurta.
4
Nr. Denumirea operatiei si fazei Schita operatiei M.U. S.D.V.
operatiei
si fazei
F.A. 300 -panza fierastrau
1. Debitarea 300x200x0.7x0.8
1.1. Debitarea din bara cu diametrul D STAS 1066-86
si lungimea L. -subler 300 x 0,1
2. Strunjire I SN 400 x -universal;

2.1. Prins in universal, centrat, strunjit 1500 -cutit frontal
frontal de degrosare suprafata 16x16 STAS
S1(R.a=6,3); 358-67/Rp3;
2.2. Strunjit frontal de finisare -cutit lateral
suprafata S1(Ra=3,2);. 20x12 STAS 359-
2.3. Strunjit longitudinal de degrosare 67/Rp3;
suprafata S3 pe L=40[mm}; -cutit pt canelat
2.4 Strunjit longitudinal de degrosare 16x10 STAS 361-
suprafata S2 pe L=10[mm}; 80/Rp3;
2.5 Strunjit longitudinal de finisare -burghiu 20 STAS
suprafata S3 pe L=30[mm]; 575 -80/Rp5;
2.6 Strunjit longitudinal de finisare -cutit pt interior
suprafata S2 pe L=10[mm]; 16x16STAS6384-
2.7 Executat tesitura 1x45º S4; 80/P20;
2.8 Executare canal degajare S5 pe -cutit pt degajat
L=4mm; interior 20 x20
2.9 Gaurit S6 pe toată lungimea STAS 6311-
L=84[mm] cu Ø20; 80/Rp3;
2.10 Strunjit interior pe S6 la Ø24; -tarod B-M24
2.11 Execut canal interior degajare S7 STAS-1112/7-75;
pe L=15mm; -subler 300 x 0,1;
5
2.12 Executare filet interior M24 la S6
pe l=24mm
2.13 Executare tesitura inceput
filet(1x45º)S12;
Desprins piesa.
3. Control intermediar -subler 150 x 0,1
4. Strunjire II SN 400 x -universal

4.1. Prins in universal, centrat, strunjit 1500 -cutit frontal
frontal de degrosare suprafata 16x16 STAS
S8(R.a=6,3); 358-67/Rp3;
4.2. Strunjit frontal de finisare -cutit lateral
suprafata S8 (Ra=3,2); 20x12 STAS 359-
4.3. Strunjit longitudinal de degrosare 67/Rp3;
S9 pe L=40[mm]; -cutit pt retezat
4.4 Strunjit conic S9 pe L=40mm prin 16x10 STAS 353-
inclinarea saniei; 86/Rp3;
4.5 Executare degajare S10 pe -cutit pt interior
L=3mm; 16x16STAS6384-
4.6 Strunjit interior S12 la Ø 30 pe 80/P20;
L=44mm -subler 300 x 0,1;
4.7 Strunjit interior S11 la Ø 35 pe
L=10mm
Desprins piesa.
5. Tratament termic Cuptor
6
6. Rectificare RU 582 E40LC STAS
S8 pe L=30[mm] 601-84
Prins pe dorn si rectificat S8
7. Contol final
7
ETAPA III : Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor
intermediare.
A daosul de prelucrare reprezinta stratule de material ce se indeparteaza din

semifabricat pentru a se obtine piesa de prelucrat.Adaosurile de prelucrare minime ,
nominale si intermediare reprezinta stratul de material ce trebuie indepartat la fiecare faza
a operatiei respective.
Pentru determinarea adaosului de prelucrare se foloseste relatia generala de calcul
care poate fii:
- pentru prelucrarea simetrica avem:
2 Ac min  2( Rz p  S p )  2  p  c
2 2
 m
Rz p - inaltimea microneregularitatilor de la operatia precedenta

Sp - marimea stratului superficial degradat la operatia precedenta
 p - abateri spatiale totale rezultate la operatia precedenta
 c - eroarea de asezare rezultata la operatia curenta
 c se inlocuieste cu  v care este eroarea de verificare
- pentru prelucrarea asimetrica avem:
Ac min  Rz p  S p   p   c  m
In cazul prinderii intre varfuri lipseste  c .

La rectificarea dupa tratament termic se elimina S p conform tab. 1.1 pag. 31[1].
Vom determina adaosurile de prelucrare intermediare minime si nominale folosind
metoda de calcul analitic cu indicatii din „Indrumarul de proiectare „
Calculul adaosurilor de prelucrare se face incepand cu determinarea suprafetei cu
diametrul cel mai mare.
III.1. Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor

intermediare pentru suprafata S3(operatia2)
8
1.1.Pentru rectificare S3(operatia precedenta–strunjirea de finisare S3)
Din tab1.1 pag 31[1],rel de calcul a adaosului de prelucrare minim pt rectificarea

dupa tratamentul termic ,cu prinderea semifabricatului in universal,este:
La rectificarea dupa tratament termic de calire, daca exista eroare de asezare:
2Ac =2R +2  p   c
min zp 2 2
Din tab 2.4,pag 56[1]-iau de la strunjirea de finisare(pt ca e precedenta):

Rzp =25[μm], clasa 6...5 de precizie.
Conform indicatiilor de la pag 56, abaterea spatiala care se ia in consideratie la
rectificarea dupa tratamentul termic, este curbura piesei la tratament:
 p   ctt   c  lc
tt=tratament termic
De la pag 35,din tab 1.4[1] se alege de la tratament termic fara indreptare(deoarece piesa
este scurta).
Pt D<150 →avem fara indreptare →∆c=0,6[μm]
lc =0.5x84=42[mm]
 p =0,6∙42=25,2 [μm]
= 0,1[μm]
Din tab. 1.14,pg.46 se adoptă:  v
2Acmin =2∙25+2 25,2 2  100 2
→2Acmin=50+206,24→2Acmin=256,24[μm]
2Acnom =2Acmin+Tp
Tp se ia de la pg. 90, tab 4.18[1],in functie de diametrul suprafetei prelucrate si clasa de
precizie rezultata din tab 2.4
La D= Ø 110 adopt clasa 6→ avem intre 80 -120→230[μm]
→ Tp=230[μm]
Deci, 2Acnom =256,24+230 =486,24[μm]=~0,5[mm]
2Acnom =0,5[mm]
Dimensiunea intermediara se determina cu rel. din tab 1.17, pg. 48 [1-indrumar]
D1max = Dmax +2Acnom =110+0,5=110,5[mm]
Dmax = dat prin tema de proiectare.
D1nom=D1max rot =110,5[mm]
D1min= D1nom – Tp=110,5-0,230=110,27[mm]
Deci, strunjirea de finisare a suprafetei S3 se va executa la cota D1nom= 110,5-0,23.
1.2.Strunjit longitudinal de finisare S3-faza 2.5 (operatia precedenta-

longitudinal de degrosare)
2 Ac min  2( Rz p  S p )  2  p 2   c 2  m
Din tab 2.4, pag 56 [1]→Rzp=50[ μm]
Sp=50[ μm]
9
Conform indicatiilor de la pag 56 [1], abaterile spatiale dupa diferite operatii de
prelucrare se calculeaza cu formula:
  k   sf
Unde: k=coeficient de micsorare a abaterilor
 sf =abaterea spatiala a semifabricatului brut
→k=0,06 dupa strunjirea de degrosare (pg 14) [1]
Din tab 1.3 pag 34 [1]→la fixarea pieselor in universal avem:
 sf =  c = c  lc
Unde:  c =curbura specifica ,in μm/mm
lc=distanta de la sectiunea de prelucrat pana la capatul cel mai apropiat sau pana
la locul fixarii in universal,in mm;
 c =curbarea
Din tab 1.4, pag 35 [1]→pt bara indreptata la cald
→  c =0,08[ mm/ μm]
lc =0.5x84=42[mm]
 sf = c  lc =0,08∙42=3,36→  sf =3,36[μm]
 p =0,06∙3,36=0,2 [μm]
 v =eroarea de verificare (pg 46-47 [1,obs.2])
 v =0,1[mm] la prelucrarea fara verificarea asezarii
2 Ac min  2( Rz p  S p )  2  p  c
2 2
 m
2Acmin=2(50+50)+2 0,2 2  100 2 →2Acmin=400 [μm]
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu rel din tab 1.17 pozitia 2,pg. 48[1]:
2Acnom=2Acmin +Tp
Din tab 4.18 pag 90,in functie de clasa de precizie( 7 ) pt diametre intre 80→120
→Tp=460[ μm]→2Acnom=400+460=860[μm]=0,86[mm]
→2Acnom=0,86[mm]
Dimensiunea intermediara se determina cu rel din tab 1.17, pozitia 2.
D2max= D1max+2Acnom=110,5+0,86=111,36[mm]
D2nom= D2max rot=111,4[mm]
D2min= D2nom – Tp=111,4-0,46=110,94 [mm]
Deci, strunjirea de degrosare a suprafetei S3 se va executa la cota Ø111,4-0,46.
1.3.Strunjit longitudinal de degrosare S3 (faza 2.3)

2 Ac min  2( Rz p  S p )  2  p 2   c 2  m
Din tab2.3 pag 56 (pt laminat) → Rzp =200[μm];
Sp=300 [μm];
 p =0.36 [μm] (calculat la faza anterioara)
 v =0,1mm (pt ca este tot din aceeasi prindere)
→2Acmin =2(200+300)+2 0,36 2  100 2
10
→2Acmin=1000+200=1200 [μm]=1,2 [mm]
Adaosul de prelucrare nominal, pt prima prelucrare se determina cu rel. de la pg. 49.
2Acnom =2Acmin +Ai
Ai =abaterea inferioara a semifabricatului luata in valoare absoluta .
Din tab 2.1 pg 54[1] aleg: Ai =1,7[mm]→
→2Acnom =1,2+1,7=2,9[mm]
Diametrul semifabricatului brut se determina cu rel de la pg 49 pentru suprafete

exterioare:
Dnomsfb  D2 max  2 ACNOM =111,4+2,9=114,3[mm]
Din STAS 333-82 (pag 54 carte) adopt Dsfb =[mm]( reprezinta valoarea imediat
urmatoare).
Acum se recalculeaza adaosul pentru strunjirea de degrosare:
2 Acnom  D sfb  D2 nom =120-111,4=8,6[mm]
III.2.Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare

pentru suprafata S2
2.1.Strunjirea longitudinala de finisare (operatia precedenta –strunjirea

de degrosare a S2)[faza 2.6]
2 Ac min  2( Rz p  S p )  2  p 2   c 2  m
Din tab 2.4 pag 56[1] : Rzp=50[ μm]
Sp=50 [μm]
 p  k   sf
K=0,06→ dupa strunjirea de degrosare (pg 14) [1]
 sf   ctt   c  l c
Din tab 1.4 pg 35 [1],(modific ∆c in functie de diametrul la care treb sa ajung)
∆c =0,1
lc =42→  sf =∆c∙lc=0,1∙42=4,2
 sf =4,2[ μm]
 p  4,2∙0,06=0,252
 v se adopta 0,1 μm
→2Acmin =2(50+50)+2 0,252 2  100 2 =400[μm]
2Acmin =400[μm]
Din tab 4.18, pg.90→ Tp =400
2Anom =2Acmin+Tp =400+400=800 [μm]=0,8[mm]
2Acnom =0,8[mm]
Dimensiunea intermediara se determina cu tab 1.17, pozitia 2 {1}:
D1max= Dmax+2Acnom =60,3+0,8=61,1[mm]
D1nom=D1max rot =61,1[mm]
11
D1min =D1nom –Tp =61,1-0,4=60,7[mm]
Deci, strunjirea de degrosare a S2 se va executa la cota Ø61,1-0,4
2.3. Strunjirea de degrosare a S2 (faza 2.4) [operatia precedenta-

laminarea]
Se determina prin diferenta:
2 Acnom  Dnomsfb  D1nom =120-61,1=58,9[mm]
2Acnom =58,9[mm]

pentru suprafata S9
Se determina adaosul de prelucrare pentru strunjirea de degrosare pana la
diametrul corespunzator bazei mari a trunchiului de con (faza 3.3) prin diferenta
2Acnom =Dsfb-B=120-80=40mm
2Acnom =40mm
B-baza mare
III.4. Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor

intermediare pentru suprafata S8(operatia 4)
4.1.Strunjirea frontala de finisare a suprafetei S8 (faza4.2)

[faza precedentă –degroşarea]
Calculam adaosul de finisare pentru suprafata S1.

Se incepe cu suprafata care se prelucreaza a doua (adica S8).
Din tab. 1.1 pg. 31 [1] rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare pentru
prelucrarea succesiva a suprafetelor plane opuse este:
AC min  Rzp  S p   p   v [ m]
Din tab 2.7 pg. 58[1] rezulta ca
Rzp=50[μm] si Sp =50[μm](la degrosare).
Conform indicatiilor de la pag. 59 [1], abaterea spatiala la prelucrarea suprafetelor
frontale pe axa semifabricatului are valori neglijabile dupa strunjirea frontala de
degrosare, adica ρp =0.
Conform indicatiilor de la pag 46 [1], la asezarea pieselor in universal fara verificarea
asezarii,  v  0,1mm ;
Deci, Acmin =50+50+100=200[μm]
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu rel din tab. 1.17 pag 48,pozitia 1[1]:
Acnom = Acmin +Tp
Din tab. 2.8, pg. 59[1] avem:
Tp=0,4→Acnom=0,2+0,4=0,6[mm]→Acnom =0,6[mm]
12
Dimensiunea intermediara se determina din tab. 1.17,pozitia 1.
Abaterile se iau dupa ISO, →  0.3 ;
L1 max = Lmax +Acnom=84,3+0,6=84,9[mm];
L1max=L1nom=L1max rot=85[mm];
L1min=L1max(nom)-Tp→L1min=85-0,4=84,6[mm]
Deci,strunjirea de degrosare a suprafetei S7 se va executa la cota L1nom = 85  0 , 4 .
4.2. Strunjirea frontală de degroşare S8 (faza 4.1) [debitarea, strunjirea

de finisare a S1]
Pentru strunjirea de degrosare:
AC min  Rzp  S p   p   v [ m]
Din tab 2.6 pag. 58[1]→Rzp+Sp=0,3[mm](de la debitarea cu fierastraul)
 v  0,1 [mm]
ρp=0,01D (neperpendicularitatea capatului barei fata de axa semifabricatului-
tab2.6,pag 58 [1]).
→ ρp=0,01∙120=1,2
→ ρp=1,2
→Acmin=0,3+1,2+0,1=1,6[mm]
→ Acmin=1,6[mm]
Acnom= Acmin+Ai
In tab 2.6, pg.58 [1] (este valoarea lungimii totale iar aici se calculeaza pt ambele
parti) →Ai= (deoarece se ia pe ambele capete, →este ½ din Ai)
Tp=½Ai=0,9
→Acnom=Acmin+Ai→ Acnom=1,6+0,9=2,5[mm]
L2max=L1nom +Acnom=85+2,5=87,5[mm]
L2nom=L2max rot=87,5[mm]
L2min=L2nom –Tp=87,5-0,9=86,6[mm]
Deci, strunjirea de finisare a suprafetei S1 se va executa la cota L2=87,5-0,9 [ m m].
III.4.Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor

intermediare pentru S1(operatia 2)
Deoarece conditiile de prelucrare sunt ca pentru suprafata S8, adopt aceleasi adaosuri de
prelucrare.
4.1.Strunjit frontal de finisare S1(faza 2.2):
Ac nom fin =0,6[mm] (dupa cel anterior)

Tp=0,4
L3max =L2nom + Ac nom =87,5+0,6=88,1[mm]
L3nom = L3max rot =88,1[mm]
L3 min =L3 min –Tp =88,1-0,4=87,7[mm]
Deci,strunjirea de degrosare a suprafetei S1 se va executa la cota L3= 88,1 0 , 4 [mm]
13
4.2.Strunjit frontal de degrosare S1
Ac nom deg =2,5[mm](dupa cel anterior)

L4max = L3 nom + Ac nom =88,1+2,5=90,6[mm]
L4nom = L4max rot =90,6[mm]
Adopt lungimea de debitare, Lsf =91  1,8[mm].
Recalculez adaosul pentru strunjirea de degrosare:
Ac nom = Lsf - L3nom=91-88,1=2,9[mm]

pentru suprafete interioare
5.1.Strunjit interior de degrosare S6(faza 2.6)

[operatia precedenta-burghierea]
Adopt diametrul burghiului: d= Ø20

Adaosul de prelucrare pt strunjire interioara de degrosare se determina prin diferenta:
D-dimensiunea de pe desen
d-diametrul burghiului
2Acnom= D-d=24-20=4[mm]
5.2. Strunjit longitudinal interior de degrosare S7(faza 2.3)

[operatia precedenta-debitarea]
2 Ac min  2( Rz p  S p )  2  p 2   c 2  m
Din tab2.3 pag 56(pt laminat) → Rzp =25[μm];
Sp=25 [μm];
Conform indicatiilor de la pag 56[1],abaterile spatiale dupa diferite operatii de prelucrare
se calculeaza cu formula:
  k   sf
→k=0,06 dupa strunjirea de degrosare (pg 14)[1]
Din tab 1.3 pag 34[1]→la fixarea pieselor in universal avem:
 sf =  c = c  lc
Din tab 1.4,pag 35 [1]→pt bara indreptata la cald
→  c =0,05[ mm/ μm]
lc=38[mm]
 sf = c  lc =0,05∙38=1,9[μm]
 p =0,06∙1,9=0,11 [μm]
 v =eroarea de verificare(pg 46-47[1,obs.2])
 v =0,1[mm] la prelucrarea fara verificarea asezarii
→2Acmin=2(25+25)+2 0,112  100 2 →2Acmin=400 [μm]
→2Acmin=100+200=300 [μm]=0,3 [mm]
Adaosul de prelucrare nominal, pt prima prelucrare se determina cu rel. de la pg. 49.
14
2Acnom =2Acmin +As
As =abaterea superioara a semifabricatului luata in valoare absoluta .
Din tab2.1 pg54[1] aleg As =1,4[mm]→
→2Acnom =0,3+1,4=1,7[mm]
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu rel din tab 1.17 pozitia 4,pg. 48[1]:
2Acnom=2Acmin +Tp
Din tab 4.18, pag 90,in functie de clasa de precizie(6) pt diametre intre 18→30
→Tp=140[ μm]=0,14[mm]
→2Acnom=0,3+0,14=0,44[mm]
→2Acnom=0,44[mm]
Dimensiunea intermediara se determina cu rel din tab 1.17,pozitia 4:
D1max= Dmax -2Acnom=40-0,44=39,56[mm]
D1nom= D1max rot=39,6[mm]
D1min= D1nom + Tp=39,6+0,14=39,74 [mm]
deci, strunjirea de degrosare a suprafetei S2 se va executa la cota Ø39,6-0,14.
Acum se recalculeaza adaosul pentru strunjirea de degrosare
2 Acnom  D1nom  Dburg =39,6-24=15,6[mm]
5.3. Strunjit interior S11:

2Acnom= D-db=35-20=15[mm]
5.4. Strunjit interior S12:

2Acnom= D-d=30-20=10[mm]
ETAPA IV : Calculul regimurilor de aschiere
Parametrii ce caracterizeaza regimul de aschiere sunt : adancimea de aschiere,

avansul de lucru si viteza de aschiere.
Determinarea acestor parametrii se face admitand una din urmatoarele ipoteze :
- asigurarea unui cost minim al prelucrarii
- asigurarea unei productivitati maxime a prelucrarii
Practic la calculul regimurilor de aschiere se respecta urmatoarea succesiune :
- prezentarea caracteristicilor masini-unelte
- alegerea sculei aschietoare si a durabilitatii economice
- determinarea adancimii de aschiere
- alegerea avansului si verificarea lui
- determinarea vitezei de aschiere
- determinarea turatiei, adoptarea ei din gama de turatii a masini-unelte
- recalcularea vitezei si a durabilitatii sculei
- determinarea puterii necesare si verificarea ei
15
OPERATIA I
4.1.1 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 1.1.(Debitarea)
a) Alegerea masini-unelte
Pentru operatia de debitare masina-unealta va fi ferastraul alternativ FA 300 cu
urmatoarele caracteristici :
- numarul de curse duble pe minut : 75;95;115 [cd/min]
Pentru aceasta operatie se adopta 95 [cd/min]
b) Alegerea sculei aschietoare

Alegem panza de fierastrau tip 300x20x0,7x0,8 STAS 1066-86 cu urmatoarele
caracteristici :
- l=300[mm]
- a=25[mm]
- b=1,25[mm]
- p=1,8[mm]
-numarul de dinti/25 mm =14 dinti
OPERAŢIA II
4.2.1 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.1.(Strunjirea

frontala de degrosare)
a) Alegerea masini-unelte:
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400x1500 cu urmatoarele caracteristici :
- puterea : N=7,5 [kw]
- distanta dintre varfuri : L=1000-1500 [mm]
- diametrul de prelucrare deasupra ghidajelor : h=400-750 [mm]
- turatia axului principal (in rot/min) : 12; 15;19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120;
150; 185; 230; 305; 380; 480; 600; 765; 955; 1200; 1500.
- avansul longitudinal (in mm/rot) : 0,06; 0,12; 0,24; 0,48; 0,96; 0,08; 0,16; 0,32;
0,64; 1,28; 0,10; 0,20; 0,40; 0,80; 1,60; 0,14; 0,28; 0,56; 1,12; 2,24; 0,16; 0,36; 0,72;
1,44; 2,88; 0,22; 0,41; 0,88; 1,76; 3,52.
- avansul transversal (in mm/rot) : 0,046; 0,092; 0,184; 0,368; 0,796; 0,059; 0,113;
0,60; 1,20; 0,101; 0,203; 0,406; 0,812; 1,624; 0,126; 0,253; 0,506; 1,012; 2,024; 0,17;
0,34; 0,68; 1,36; 2,72.
b) Alegerea sculei aschietoare:

Se alege cutit frontal de strung 16x16 STAS358-67 cu urmatoarele caracteristici :
- bxh = 16x16;
- k = 700 ;
- ks= 200;
- γ = 100 ;
16
- L=140;
- b1=12;
- r=0,5;
- l1=25;
- l2=50;
-   4 º.
c) Determinarea adancimii de aschiere:

t=Acnom=2,9[mm]
i=1[trecere]
d) Alegerea avansului:
Din tab. 6.1. pg.98[1] si din gama de avansuri transversale a SN 400x1500 adoptam
urmatorul avans :
Sc  0,7  1,1[ mm / rot ]
sa =0,796[mm/rot]
Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului conform tab
6.12.,pg.104[1]:
h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ]
C 4  t  HB n1
x1
unde :- h=16[mm]
- b=16[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57
- t  2,4[ mm]
- x1  1
- HB  200
- n1  0,75
- y1  0,75
3,33  16  16  1
Sc= 0,75  1,79 [mm/rot]
3,57  2,91  200 0, 75
Sa =0,796; Sc =1,79→ Sa  Sc
e) Determinarea vitezei de aschiere:

Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15.,pg 107 [1]:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  K 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9  K [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv yv

 200 
Din tab 6.20,pg 112[1]: Cv =60,8
- tab 6.20- xv  0,25
- tab 6.20 - yv  0,66
- tab 6.20- n  1,75
- T  60[min] se ia din tab 6.11. pag. 103[1].
17
- tab 6.19, pag. 111- m  0,125
- sa =0,796[mm/rot]
- t=2,9[mm]
- HB  200
Din tab. 6.16. pg 108[1] rezulta ca :

 q 
K1   
 20  30 
unde: -q= 16  16  256[ mm 2 ] - suprafata sectiuni transversale
-   0,08 - exponentul in functie de materialul prelucrat(pt otel)
0.08
 256 
   0,93
K1=  600 

 45 
K2   
 k 
unde : - k  70 0 - unghi de atac principal
-   0,6 - exponent in functie de natura materialului de prelucrat si a materialului
sculei
0, 6
 45 
K2     0,76
 70 
0 , 09
 a 
K 3    pentru k s  0
 ks 
unde : - a  10
- k s  20 - unghi de atac secundar
0 , 09
 10 
K3     0,93
 20 

r
K4   
2
unde : - r  0,5 - raza de racordare a varfului cutitului
-   0,1 - exponentul functie de tipul prelucrarii
0 ,1
 0,5 
K4     0,87
 2 
K5  1 conform tab. 6.17. pag. 110
-din tab.6.25., pg114[1] K  1,43
60,8
Vp  1, 75
 0,93  0,76  0,93  0,87  1  1  1  1  1  1,43[ m / min]
 200 
60 0 ,125
 2,9 0 , 25
 0,796 0 , 66
 
 200 
Vp  26,62[ m / min]
f) Determinarea turatiei:
18
1000  v 1000  26,62
n 
 D 3,14  120
n  70,64[ rot / min]
Din caracteristicile strungului SN 400x1500 se alege turatia imediat apropiata:

n  76[rot / min]
g) Recalcularea vitezei de aschiere

  D  n 3,14  120  76
v 
1000 1000
v  28,63[ m / min]
h) Determinarea puterii
1000  v 1000  26,62
n 
 D 3,14  120
n  70,64[ rot / min]

n  76[rot / min]

  D  n 3,14  120  76
v 
1000 1000
v  28,63[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
Fz  C 4  t x1  s y1  HB n1 conform relatiei din tab. 6.12 pag. 105[1]
unde : - C 4  3,57 conform tab. 6.13 pag. 106[1];
- x1  1 conform tab. 6.13 pag. 106[1];
- y 1  0 , 75 conform tab. 6.13 pag. 106[1];
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106[1].
Fz  3,57  2,91  0,796 0, 75  200 0, 75  3,75  2,9  0,84  53,18
Fz  485,79[ daN ]
485,79  28,63
Pa 
6120
Pa  2,27[ Kw]
Deci : Pa  Pme  6,37
19
Rezulta ca prelucrarea de la faza 2.1 se poate executa pe strungul SN 400x1500
cu urmatorii parametri reali :
t  2,9[mm]
s  0,796[ mm / rot ]
v  28,63[m / min]
n  76[rot / min]
Fz  485,79[ daN ]
Pa  2,27[ Kw]
4.2.2. Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.2.(Strunjirea

frontala de finisare S1)
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400x1500 cu caracteristicile prezentate la faza 2.1

Se alege un cutit frontalde strung 16x16 STAS358-67 Rp3 cu caracteristicile prezentate
la faza 2.1
c) Determinarea adancimi de aschiere:

t  Ac nom  0,6[ mm]
i=1[trecere]
Din tab. 6.14.,pg. 106[1] si din gama de avansuri transversale a SN 400x1500 adoptam
urmatorul avans :
Sa  0,126[ mm / rot ]
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15.,pg. 107[1]:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  K 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9  K [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv yv

 200 
-din tab.6.25., pg114[1] K  1,43
- Cv  96,2 tab. 6.20 pag. 112
20
- xv  0,25 tab. 6.20
- yv  0,33 tab. 6.20
- n  1,75 tab. 6.20
- T  60[min] tab. 6.11 pag. 103
- m  0,125 tab. 6.19 pag. 111
- s  0,126[mm / rot ]
- t  0,6[mm]
- HB  200
Din tab. 6.16.,pg 108 [1] rezulta ca :

 q 
K1   
 20  30 
unde: - q  16 16  256[mm 2 ] - suprafata sectiuni transversale
-   0,08 - exponentul in functie de materialul prelucrat
0 , 08
 256 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
unde : - k  70 - unghi de atac principal
sculei
0, 6
 45 
K2     0,76
 70 
0 , 09
 a 
K 3    pentru k s  0
 ks 
unde : - a  10
- k s  20 - unghi de atac secundar
0 , 09
 10 
K3     0,93
 20 

r
K4   
2
0, 2
 0,5 
K4     0,75
 2 
K 9  1 conform tab. 6.16. pag. 109
21
96,2
Vp  1, 75
 1,43  0,93  0,76  0,93  0,75  1  1  1  1  1[m / min]
 200 
60 0 ,125
 0,6 0 , 25
 0,126 0 , 33
 
 200 
Vp  92,24[ m / min]
1000  v 1000  92,24
n 
 D 3,14  120
n  244,79[ rot / min]

n  230[rot / min]
g) Recalcularea vitezei de aschiere:

 Dn 3,14  120  230
v 
1000 1000
v  86,66[ m / min]
h) Determinarea puterii:
Fz  v
Pa 
6120
unde : - C 4  3,57 conform tab. 6.13 pag. 106
- x1  1 conform tab. 6.13 pag. 106
- y1  0, 75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  0,61  0,126 0, 75  200 0, 75
Fz  23,92[ daN ]
23,92  86,66
Pa 
6120
Pa  0,04[ Kw]
Rezulta ca prelucrarea de la faza 2.2 se poate executa pe strungul SN 400x1500 cu

urmatorii parametri reali :
t  0,6[ mm]
s  0,126[ mm / rot ]
n  230[ rot / min]
v  86,66[ m / min]
Fz  23,92[ daN ]
Pa  0,04[ Kw]
22
longitudinala de degrosare S3)
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400x1500 cu caracteristicile prezentate la faza
2.1

Se alege un cutit lateral 20x12 STAS 359-67cu urmatoarele caracteristici :
- bxh = 20x12
- k = 900
- ks= 100
- r = 10
- L=140
- l1  25[mm]
- l 2  35[mm]
- b1=16[mm]
- c=5

2 Ac nom 8,6
t   4,3
2i 2
t1  2[mm]
t 2  2,3[ mm]
Consider i=2[treceri]
Din tab. 6.1. si din gama de avansuri longitudinale a SN 400x1500 adoptam urmatorul
avans :
Sc  0,72[ mm / rot ]
6.12.,pg.104[1]
23
h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ]
C 4  t  HB m1
x1
unde :- h  20[mm]
- b  12[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57 tab 6.13[1]
- x1  1 tab 6.13
- m1  0,75 tab 6.13
- y1  0,75 tab 6.13
- HB  200
- t  2[ mm]
3,33  20  12  1
Sc  0, 75  2,68[ mm / rot ]
3,57  21  200 0, 75
Sa=0,72  Sc

Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15 pg 107:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9 [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv yv

 200 
- Cv  60,8 tab. 6.20, pag. 112

- xv  0,25 tab. 6.20
- yv  0,66 tab. 6.20
- n  1,75 tab. 6.20
- T  60[min] tab. 6.11, pag. 103
- m  0,125 tab. 6.19. pag. 111
- t  2[ mm]
- s  0,72[ mm / rot ]
- HB  200
Din tab. 6.16. rezulta ca :

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 240 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
unde : - k  90 - unghi de atac principal
24
sculei
0,6
 45 
K2     0,65
 90 
0 , 09 0 , 09
 a   10 
K3 =     1
 ks   10 

r
K4   
2
0 ,1
1
K4     0,93
2
60,8
Vp  1, 75
 0,93  0,65  1  0,93  1  1  1  1  1[m / min]
 200 
60 0 ,125
2 0 , 25
 0,72 0 , 66
 
 200 
Vp  21,91[m / min]
1000  v 1000  21,91
n 
 D 3,14  111,4
n  62,63[rot / min]
n  58[rot / min]

  D  n 3,14  111,4  58
v 
1000 1000
v  20,28[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
  0,85 randamentul masinii
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
25
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  2  0,72
1 0 , 75
 200 0,75
Fz  296,17[ daN ]
296,17  20,28
Pa 
6120
Pa  0,98[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t1  2[mm]
t 2  2,3[ mm]
s  0,72[ mm / rot ]
v  20,28[m / min]
n  58[ rot / min]
Fz  296,17[ daN ]
Pa  0,98[ Kw]

2.1
Se alege un cutit lateral 20x12 STAS 359-67cu urmatoarele caracteristici prezentate la
faza 2.3
2 Ac nom 58,9
t   29.45
2i 2
Consider i=10 [treceri]
Adopt t1=...= t9=3
t10=2.45
avans :
Sc  0,56[ mm / rot ]
6.12.,pg.104[1]
h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ]
C 4  t  HB m1
x1
unde :- h  20[mm]
- b  12[mm]
26
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57 tab 6.13[1]
- x1  1 tab 6.13
- m1  0,75 tab 6.13
- y1  0,75 tab 6.13
- HB  200
- t  3[ mm]
3,33  20  12  1
Sc  0, 75  1,56[mm / rot ]
3,57  31  200 0, 75
Sa =0,56  Sc

Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15 pg 107:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9 [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv

yv
 200 
- Cv  60,8 tab. 6.20, pag. 112

- xv  0,25 tab. 6.20
- yv  0,66 tab. 6.20
- n  1,75 tab. 6.20
- T  60[min] tab. 6.11, pag. 103
- m  0,125 tab. 6.19. pag. 111
- t  2,9[mm]
- s  0,72[ mm / rot ]
- HB  200

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 240 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
sculei
0,6
 45 
K2     0,65
 90 
0 , 09 0 , 09
 a   10 
K3 =     1
 ks   10 
27

r
K4   
2
0 ,1
1
K4     0,93
2
60,8
Vp  1, 75
 0,93  0,65  1  0,93  1  1  1  1  1[m / min]
 200 
60 0 ,125
3 0 , 25
 0,56 0 , 66
 
 200 
Vp  10,11[ m / min]
1000  v 1000  10,11
n 
 D 3,14  61,1
n  52,69[ rot / min]
n  58[rot / min]
  D  n 3,14  61,1  58
v 
1000 1000
v  11,12[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  31  0,56 0 , 75  200 0, 75
Fz  364,51[ daN ]
364,51  11,12
Pa 
6120
Pa  0,66[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t1=...= t9=3[mm]
t10=2.45[mm]
28
s  0,56[ mm / rot ]
v  11,12[m / min]
n  58[ rot / min]
Fz  364,51[ daN ]
Pa  0,66[ Kw]
4.2.5.Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.5.(Strunjirea

longitudinala de finisare S3)
2.1.
faza 2.3
c) Determinarea adancimii de aschiere
2 Ac nom 0,86
t 
2i 2
t  0,43[ mm]
i=1[ trecere]
d) Alegerea avansului
Din tab. 6.14,pg. 106[1] si din gama de avansuri longitudinale a SN 400x1500 adoptam
urmatorul avans :
Sc  0,12[ mm / rot ]
e) Determinarea vitezei de aschiere

Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15, pg.107[1]:
Cv
Vp  n
 K1  K 2  k 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9 [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv yv

 200 
- Cv  96,2 tab.6.20,pag.112[1]
- T  60 [min] tab 6.11, pag. 103.
- xv  0,25 tab.6.20
- yv  0,33 tab.6.20
- n  1,75 tab.6.20
- m  0 ,125 tab. 6.19. pag. 111.
- t  0,43[ mm]
- s  0,12[mm / rot ]
- HB  200
Din tab. 6.16, pg.108[1] rezulta ca :
29

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 240 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
sculei
0,6
 45 
K2     0,65
 90 
0 , 09 0 , 09
 a   10 
K3 =     1
 ks   10 

r
K4   
2
0, 2
1
K4     0,87
2
K6 1 conform tab. 6.18. pag. 110
96,2
Vp  1, 75
 0,93  0,65  1  0,87  1  1  1  1  1[ m / min]
 200 
60 0 ,125
 0,43 0 , 25
 0,12 0 , 33
 
 200 
Vp  65,59[ m / min]
1000  v 1000  65,59
n 
 D 3,14  110,5
n  189[ rot / min]
n  185[ rot / min]
  D  n 3,14  110 ,5  185

v 
1000 1000
v  64,18[ m / min]
30
Fz  v
Pa 
6120
Fz  C 4  t x1  s y1  HB n1 conform relatiei din tab. 6.12 pag. 105
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  0,431  0,12 0, 75  200 0, 75
Fz  16,32[ daN ]
16,32  64,18
Pa 
6120
Pa  0,17[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t  0,43[ mm]
Sc  0,12[mm / rot ]
n  185[ rot / min]
v  64,18[ m / min]
Fz  16,32[ daN ]
Pa  0,17[ Kw]
4.2.6.Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.6.(Strunjirea

longitudinala de finisare S2)
2.1.
faza 2.3
c) Determinarea adancimii de aschiere
2 Ac nom 0,8
t 
2i 2
t  0,4[ mm]
i=1[ trecere]
Din tab. 6.14,pg. 106[1] si din gama de avansuri longitudinale a SN 400x1500 adoptam
urmatorul avans :
Sc  0,12[ mm / rot ]
31
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15, pg.107[1]:
Cv
Vp  n
 K1  K 2  k 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9 [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv

yv
 200 
- Cv  96,2 tab.6.20,pag.112[1]
- T  60 [min] tab 6.11, pag. 103.
- xv  0,25 tab.6.20
- yv  0,33 tab.6.20
- n  1, 75 tab.6.20
- m  0,125 tab. 6.19. pag. 111.
- t  0,4[mm]
- s  0,12[mm / rot ]
- HB  200

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 240 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
sculei
0,6
 45 
K2     0,65
 90 
0 , 09 0 , 09
 a   10 
K3 =     1
 ks   10 

r
K4   
2
0, 2
1
K4     0,87
2
32
96,2
Vp  1, 75
 0,93  0,65  1  0,87  1  1  1  1  1[m / min]
 200 
60 0 ,125
 0,4 0 , 25
 0,12 0 , 33
 
 200 
Vp  79,04[ m / min]
1000  v 1000  79,04
n 
 D 3,14  60
n  419[ rot / min]
n  380[ rot / min]
  D  n 3,14  60  380
v 
1000 1000
v  71,59[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  0,41  0,12 0, 75  200 0, 75
Fz  15,95[ daN ]
15,95  71,59
Pa 
6120
Pa  0,18[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t  0,4[mm]
Sc  0,12[mm / rot ]
n  380[rot / min]
v  71,59[m / min]
Fz  15,95[ daN ]
Pa  0,18[ Kw]
4.2.7 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.7.(executat
tesitura 1x45º pe S4)
a. Alegerea masini-unelte:
33
2.1.
b. Alegerea sculei aschietoare:
Se alege un cutit lateral 20x12 STAS 359-67cu urmatoarele caracteristici :
- bxh = 20x12
- k = 900
- ks= 100
- r = 0,50
-L=140
- l1  25[mm]
- l 2  35[mm]
- b1=16[mm]
-c=5
Cutitul se inclina astfel incat sa formeze fata de axul principal al strungului un unghi egal
cu semiunghiul la varf al conului(tesitura).
c. Determinarea adancimii de aschiere:
t=1 [mm] (se ia latimea tesiturii)
Pentru prelucrarea acestei suprafete putem folosi oricare dintre cele 2 tipuri de
avansuri.Pentru aceasta suprafata se adopta regimurile de aschiere de la ultima finisare:
t  1[ mm]
Sc  0,12[mm / rot ]
n  380[rot / min]
v  71,59[m / min]
Fz  15,95[ daN ]
Pa  0,18[ Kw]
2.2.8 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.8.(executat

degajare S5 pe L=4[mm])
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400x1500 cu caracteristicile prezentate la
faza 2.1

Se alege un cutit pt canelat 16x10 STAS361-80/Rp3 cu urmatoarele caracteristici :;
cutit de strung pentru retezat 16x10 STAS353-86/Rp3
- hxb = 16x10
- b1= 4[mm]
- L= 150[mm]
- l=40
- l1= 20[mm]
- l2=30[mm]
- l3=20[mm]
c) Determinarea adancimi de aschiere
34
t  b1  4[ mm]
i=1[trecere]
Din tab. 6.10, pg 103 si din gama de avansuri longitudinale a SN 400x1500

adoptam urmatorul avans :
Sa  0,2[ mm / rot ]
6.12.
h
3,33  h  b 
Sc 
y1 L [mm / rot ]
C4  t x1  HB m1
unde :- h  16[ mm]

- b  10[mm]
h
-  1[mm]
L
- C4  4,42 tab.6.13, pg 106[1]
- x1  1 tab.6.13, pg 106
- y1  1 tab.6.13, pg 106
- m1  0,75 tab.6.13, pg 106
- t  4[mm]
- HB  200
3,33  160  1 532,8
Sc  1   0,56  0,75[mm / rot ] )
4,42  41  200 0,75 705,16
Sa  0,2[ mm / rot ] <Sc
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15. pag.107[1]

Cv 2
Vp  n
 K 1  K 5  K 6  K 7  K 8  K 10  K 11  K 12 [ m / min]
 HB 
T s
m yv2
 
 200 
- Cv2  21,8 tab.6.21, pg 113 [1]
- yv2  0,66 tab.6.21, pg 113 [1]
- T  60[min] tab 6.11. pag. 103
- m  0,25 tab. 6.19. pag. 111
- n  1,75
- s  0,2[mm / rot ]
- HB  200
35

 q 
K1   
 20  30 
unde: - q  16  10  160[ mm 2 ] - suprafata sectiuni transversale
0 , 08
 160 
K1     0,89
 600 
K5=K6=K7=K8=K9=K12=1
K10=0.97
0 , 02
 10 
K 11   
 h 
unde :- h  4 - adancimea canalului
0 , 02
 10 
K 11     1,08
 4 
21,8
Vp  1, 75
 0,89  1  1  1  1  1  0,97  1,08[m / min]
 200 
60 0 , 25
 0,2 0 , 66
 
 200 
Vp=21,62[m/min]
1000  v 1000  21,62

n 
 D 3,14  110
n  62,59[ rot / min]
n  58[ rot / min]
  D  n 3,14  110  58
v 
1000 1000
v  20,03[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
unde : - C4  4,42 conform tab. 6.13 pag. 106
- y1  1 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  4,42  41  0,21  200 0,75
Fz  188,04[ daN ]
36
188,04  20,03
Pa 
6120
Pa  0,61[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t  4[ mm]
Sa  0,2[ mm / rot ]
n  58[ rot / min]
v  20,03[ m / min]
Pa  0,61[ Kw]
Fz  188,04[ daN ]
4.2.9 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.9(Gaurit S6 pe

toata lungimea cu Ø20)
a) Alegerea masinii –unelte :SN 400x1500
b) Alegerea sculei aschietoare:burghiu elicoidal scurt cu coada cilindrica 20

STAS 573-80/Rp5.
L=205[mm]
l=140[mm]
d=20[mm]
2k =120º
 f =30º
 f  12º
HB=160
c) Alegerea adancimii de aschiere:

d
t= [mm] (pag119, indrumar)
2
20
t= =10[mm]
2
Din tab. 7.4, pg. 125[1]  S   S  C S  d
0, 6
unde: ks- coef. de corelatie functie de lungimea gaurii, pt l  3 tab. 7.5, pg 126
ks=0,80
Cs- coef. de avans , tab. 7.6
Cs=0,047
S  0,80  0,047  20 0, 6  0,22[mm / rot ]
e) Determinarea vitezei de aschiere (tab 7.17, pg 132)[1]
37
Cv  Dzv
VP  ∙Kvp
T m  S YV
Cv =5 (tab 7.18)
Zv =0,4 (tab 7.18)
m=0,2 (tab 7.18)
yv =0,7 (tab 7.18)
Kvp= Mv Tv K lv  K Sv (tab. 7.19, pg 134 [1])
K  K 
0 , 9
 75 
KMv =   ,  r  62  K Mv  1,2 0 ,9  0,84  k Mv  0,84
r 
KTv=1,32
Klv=0,85
KSv=1
Kvp= 0,84  1,32  0,85  1  0,94
5  20 0, 4 5  3,7 17,39
Deci:Vp =  0,94   0,94   Vp =22,88[m/min]
60  0,22
0, 2 0,7
2,26  0,34 0,76
f) Calculul turatiei:
1000  V 1000  22,88 22880
nc  = 3,14  20  83,21  274,96 [rot/min]
D
Din gama de turatii a SN adopt valoarea cea mai apropiata:
na =305[rot/min]
g) Recalcularea vitezei:
  D  n a 3,14  20  305
Vp    19,54
1000 1000
Vr =19,54[m/min]
h) Calculul forţei axiale şi a momentului de torsiune

Din tab. 7.24, pag 137 [1]avem :
xF yF
F C D S  HB n
F1
D = 20 [mm];
S = 0,22 [mm/rot];
CF1 =1,5 (tab. 7.25, pg 137,[1])
xF =1 (tab. 7.26, pg 138,[1])
yF = 0,7 (tab. 7.26, pg 138,[1])
n=0,75 (tab. 7.26, pg 138,[1])
F  1,5  201  0,22 0,7  160 0, 75  1,5  20  0,34  44,98  458,79[ daN ]
zM yM
M C D S  HB n
t M1
38
-CM1 = 0,8; (tab. 7.25, pg 137,[1])
-xM = 2; (tab. 7.26, pg 138,[1])
-yM =0,8; (tab. 7.26, pg 138,[1])
-zM =0; (tab. 7.26, pg 138,[1])
-n=0,7 (tab. 7.26, pg 138,[1])
M  0,8  20 0  0, 22 0,8  160 0.7  0,8  1  0,29  44,98  10, 43[ daN  cm]
t
i) Calculul puterii:
Mt n 10,43  305
Pc    0,03 [kW]
1,36  71620 97403,2
Burghierea se va realiza cu urmatorii parametri:
t=10[mm]
S=0,22[mm/rot]
Vr=19,15[m/min]
F=458,79[daN]
na=305[rot/min]
P=0,03[kw]
4.2.10 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.10 (Strunjit

interior de degrosare la cota Ø24)
a. Alegerea masinii unelte:SN 400X1500
b. Alegerea sculei aschietoare: - cutit pt interior 16x16 STAS 6384-80/P20

cu urmat parametrii:
h x b= 16x16
L=210 c=6 n=13
l=80 y=3 R=0,4
d=16 γ=10 k=75
c. Adancimea de aschiere:
2ACnom=4[mm]
2Ac nom 4
t=   2 [mm]
2 2
t=2[mm]
consider i=1[trecere]
d. Alegerea avansului:
avans :
Sa  0,12[mm / rot ]
39
e. Verificarea avansului din punct de vedere a rezistenţei corpului
cutitului conform tab 6.12 [1]
h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ] (tab.6.12, pg 104, [1])
C 4  t x1  HB m1
unde :- h  16[mm]
- b  16[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57 (tab 6.13)
- x1  1 (tab 6.13)
- m1  0,75 (tab 6.13)
- y1  0,75 (tab 6.13)
- HB  200
- t  2[ mm]
3,33  16  16  1
S c  0, 75  2,93[ mm / rot ]
3,57  21  200 0 , 75
Sa =0,12  Sc
f. Determinarea vitezei de aschiere:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  k 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9  k[m / min]
 HB 
T t s 
m xv

yv
 200 
- Cv  60,8 (tab.6.20,pag. 112[1])
- xv  0,25 (tab.6.20, pg. 112 [1])
- yv  0,66 (tab.6.20, pg. 112 [1])
- T  90[min] (tab 6.11, pag. 103[1])
- m  0,125 (tab.6.19, pag. 111[1])
- s  0,12[mm / rot ]
- t  2[ mm]
- HB  200
- n  1,75

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 256 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
40
sculei
0 ,3
 45 
K2     0,85
 75 
0 , 09 0 , 09
 a   15 
K3 =      1,03
 ks   10 
a=15 pt scule armate cu placute dure


r
K4   
2
0,1
 0,4 
K4     0,85
 2 
K 5  0,85 (tab. 6.17. pag.110 [1])
K6 1 (tab. 6.18. pag.110 [1])
K7 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K8 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K9 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
-k=0,7 (tab.6.24, pag.114 [1])
60.8
Vp  1, 75
 0,93  0,85  1,03  0,85  0,85  1  1  1  1  0,7[m / min]
 200 
90 0 ,125
2 0 , 25
 0,12 0 , 66
 
 200 
Vp  50,85[ m / min]
g. Determinarea turatiei:
1000  v 1000  50,85
n 
 D 3,14  24
n  674,76[ rot / min]
n  600[ rot / min]
h. Recalcularea vitezei de aschiere:
  D  n 3,14  24  600
v 
1000 1000
v  45,21[ m / min]
i. Determinarea puterii:
41
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  21  0,12 0, 75  200 0, 75
Fz  75,94[ daN ]
75,94  45,21
Pa 
6120
Pa  0,56[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t  2[ mm]
Sa  0,12[mm / rot ]
n  600[rot / min]
v  45,21[ m / min]
Fz  75,94[ daN ]
Pa  0,56[ Kw]
4.2.11 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.11 (executat

degajare interioara S7 la cota Ø40)
b. Alegerea sculei aschietoare: -cuţit pt degajat interior 20x20 STAS 6311-

80/Rp3, cu urmat parametrii:
h x b=20x20
L=250 c=12 n=12,8
l1=30 R=0,8
d=16 k=750
2ACnom=15,6[mm]
2Ac nom 15,6
t=   7,8 [mm]
2 2
t1=.....=t3=2[mm]
t4=1,8[mm]
consider i=4[treceri]
avans :
42
Sa  0,12[mm / rot ]

h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ] (tab.6.12, pg 104, [1])
C 4  t x1  HB n1
unde :- h  20[mm]
- b  20[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  4,42 (tab 6.13)
- x1  1 (tab 6.13)
- n1  0,75 (tab 6.13)
- y1  1 (tab 6.13)
- HB  200
- t  2[ mm]
3,33  20  20  1
Sc  1  0,004[ mm / rot ]
4,42  21  200 0, 75
Sa =0,12  Sc
Cv 2
Vp  n
 k1  k 5  k 6  k 7  k 8  k 9  k10  k11  k12 [ m / min]
 HB 
T m
s yv2
 
 200 
- Cv 2  21,8 (tab.6.21,pag. 112[1])
- yv 2  0,66 (tab.6.21, pg. 112 [1])
- T  60[min] (tab 6.11, pag. 103[1])
- m  0,25 (tab.6.19, pag. 111[1])
- s  0,12[ mm / rot ]
- t  2[ mm]
- HB  200
- n  1,75

 q 
K1   
 20  30 
unde: - q  20  20  400[mm 2 ] - suprafata sectiuni transversale
0 , 08
 400 
K1     0,96
 600 
43
K5  1 (tab. 6.17. pag.110 [1])
K6 1 (tab. 6.18. pag.110 [1])
K7 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K8 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K9 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
Dd 40  24
K10  0,97;  0,25...0,5   0,4 (tab. 6.16, pg.108[1])
D 40
0.02 0.02
 10   10 
K 11      1 (tab. 6.16, pg.108[1])
 h   8 
K 12  1 (tab. 6.16, pg.108[1])
-k=0,7 (tab.6.24, pag.114 [1])
21.8
Vp  1, 75
 0,96  1  1  1  1  1  0,97  1  1  0,7[m / min]
 200 
60 0 , 25
 0,12 0 , 66
 
 200 
Vp  21,53[ m / min]
1000  v 1000  21,53
n 
 D 3,14  40
n  171,41[ rot / min]
n  185[ rot / min]
  D  n 3,14  40  185
v 
1000 1000
v  23,23[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  4,42  21  0,121  200 0, 75
Fz  56,41[ daN ]
56,41  23,23
Pa 
6120
Pa  0,21[ Kw]
Deci : Pa  Pme
44
t1 ...t 3  2[ mm]
t 4  1,8[ mm]
i=4(treceri)
Sa  0,12[mm / rot ]
n  185[ rot / min]
v  23,23[m / min]
Fz  56,41[ daN ]
Pa  0,21[ Kw]
4.2.12 Calculul regimului de aschiere pentru faza 2.12 (executat filet

M24 pe S6)
2.1

Se alege tarod scurt de masina si de mana B-M24 STAS 1112/7-75/Rp3, cu parametrii:
- M 24
- d=24
- p=3
- L=130
- l=45
- l1=60
c) Alegerea adancimii de aschiere:
t=dt-db=24-20=4[mm]
d) Determinarea vitezei de aschiere la tarodare:

(pg 188,indrumar) din tab 9.11,avem:
T=190min
64,8  d 1, 2 64,8  241, 2
Vp= 0 ,9 0 ,5 =  10,88[ m / min]
T p 190 0,9  3 0,5
e) Puterea efectiva:
0,78  d 1, 6  p 0,78  241, 6  3
Ne= =
T 0,9 190 0,9
Ne=3,36[kw]
f) Determinarea momentului de torsiune:
din tab 9.14,indrumar, pg. 190 avem:
M=2,7∙d 1, 4 ∙p 1, 5
M=2,7∙24 1, 4 ∙3 1, 5
M=1198,95[daN]
45
g) Turatia:
1000  Vp 1000  10,88
n= = 3,14  24  144,37 [rot/min]
D
Deci, adoptat din gama de turatii a masinii va fi:
na =150[rot/min]
h) Recalcularea vitezei:
  D  n 3,14  24  150
Vr= 
1000 1000
Vr=11,3[m/min]
Deci, filetarea cu tarod se va face cu urmatorii parametri:
t=4[mm]
Vr=11,3[m/min]
Ne=3,36[kw]
M=1198,95[daN]
na =150[rot/min]
4.2.13 Calculul regimului de aschiere pentru faza 2.13(executat tesitură

(1x450) început filet pe S15)
2.1.

faza 2.3
Cutitul se inclina astfel incat sa formeze fata de axul principal al strungului un
unghi egal cu semiunghiul la varf al conului (teşitura).

t=1[mm] (se ia latimea tesiturii)
Pentru prelucrarea acestei suprafete putem folosi oricare dintre cele 2 tipuri de
avansuri.Pentru aceasta suprafata se adopta regimurile de aschiere de la ultima finisare:
t  1[ mm]
Sc  0,12[mm / rot ]
n  380[rot / min]
46
v  71,59[m / min]
Fz  15,95[ daN ]
Pa  0,18[ Kw]
Operatia 4

frontala de degrosare S8)
a) Alegerea masini-unelte: SN 400X1500.

Se alege cutit frontal de strung 16x16 STAS 358-67 cu urmatoarele caracteristici :
- bxh = 16x16;
- k = 700 ;
- ks= 200;
- γ = 100 ;
- L=140;
- b1=12;
- r=0,5;
- l1=25;
-l2=50;
-   4 º.

t=Acnom=2,5[mm]
i=1[trecere]
Din tab. 6.1. pg.98[1] si din gama de avansuri transversale a SN 400x1500 adoptam
urmatorul avans :
Sc  0,7  1,1[ mm / rot ]
sa =0,796[mm/rot]
6.12.,pg.104[1]:
h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ]
C 4  t  HB m1
x1
unde :- h=16[mm]
- b=16[mm]
h
-  1[mm]
L
Din tab. 6.13,pg 106
- C 4  3,57
- n1  0,75
47
- x1  1
- y1  0,75
- HB  200
- t  3,2[mm]
3,33  16  16  1
Sc= 0,75  1,79 [mm/rot]
3,57  2,51  200 0, 75
Sa =0,796; Sc =1,79→ Sa  Sc

Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15.,pg 107 [1]:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  K 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9  K [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv

yv
 200 
Din tab 6.20,pg 112[1]: Cv =60,8
- tab 6.20 - xv  0,25
- tab 6.20 - yv  0,66
- tab 6.20 - n  1,75
- T  60 [min] se ia din tab 6.11. pag. 103[1].
- tab 6.19, pag. 111 - m  0,125
- t=2,5[mm]
- sa =0,796[mm/rot]
- HB  200
Din tab. 6.16. pg 108[1] rezulta ca :

 q 
K1   
 20  30 
unde: -q=16x16=256[mm2] - suprafata sectiuni transversale
-   0,08 - exponentul in functie de materialul prelucrat(pt otel)
0 , 08
 256 
 
K1=  600  =0,93

 45 
K2   
 k 
unde : - k  70 0 - unghi de atac principal
sculei
0, 6
 45 
K2     0,76
 70 
0 , 09
 a 
K 3    pentru k s  0
 ks 
unde : - a  10
- k s  20 - unghi de atac secundar
0 , 09
 10 
K3     0,93
 20 
48

r
K4   
2
0 ,1
 0,5 
K4     0,87
 2 
K5  1
K6  1
K7  1
K8  1
K9  1
-din tab.6.25., pg114[1] K  1,43
60,8
Vp  1, 75
 0,93  0,76  0,93  0,87  1  1  1  1  1  1,43[m / min]
 200 
60 0 ,125
 2,5 0 , 25
 0,796 0 , 66
 
 200 
Vp  27,93[ m / min]
1000  v 1000  27,93
n 
 D 3,14  120
n  74,12[ rot / min]

n  76[ rot / min]

  D  n 3,14  120  76
v 
1000 1000
v  28,63[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
unde : - C 4  3,57 conform tab. 6.13 pag. 106[1];
- x1  1 conform tab. 6.13 pag. 106[1];
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106[1];
49
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106[1].
Fz  3,57  2,5  0,796
1 0 , 75
 200 0, 75  3,75  2,5  0,94  53,18
Fz  446,15[ daN ]
446,15  24,55
Pa 
6120
Pa  2,05[ Kw]
t  2,5[mm]
s  0,796[ mm / rot ]
v  28,63[ m / min]
n  76[rot / min]
Fz  446,15[daN ]
Pa  2,05[ Kw]

frontala de finisare S8)
d) Alegerea masini-unelte:
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400x1500 cu caracteristicile prezentate la faza 2.1
e) Alegerea sculei aschietoare:

Se alege un cutit frontalde strung 16x16 STAS358-67 Rp3 cu caracteristicile prezentate
la faza 2.1
f) Determinarea adancimi de aschiere:

t  Ac nom  0,6[ mm]
i=1[trecere]
i) Alegerea avansului:
Din tab. 6.14.,pg. 106[1] si din gama de avansuri transversale a SN 400x1500 adoptam
urmatorul avans :
Sa  0,126[ mm / rot ]
j) Determinarea vitezei de aschiere:
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15.,pg. 107[1]:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  K 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9  K [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv yv

 200 
-din tab.6.25., pg114[1] K  1,43
- Cv  96,2 tab. 6.20 pag. 112
- xv  0,25 tab. 6.20
- yv  0,33 tab. 6.20
50
- n  1,75 tab. 6.20
- T  60[min] tab. 6.11 pag. 103
- m  0,125 tab. 6.19 pag. 111
- s  0,126[mm / rot ]
- t  0,6[mm]
- HB  200
Din tab. 6.16.,pg 108 [1] rezulta ca :

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 256 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
unde : - k  70 - unghi de atac principal
sculei
0, 6
 45 
K2     0,76
 70 
0 , 09
 a 
K 3    pentru k s  0
 ks 
unde : - a  10
- k s  20 - unghi de atac secundar
0 , 09
 10 
K3     0,93
 20 

r
K4   
2
0, 2
 0,5 
K4     0,75
 2 
96,2
Vp  1, 75
 1,43  0,93  0,76  0,93  0,75  1  1  1  1  1[m / min]
 200 
60 0 ,125
 0,6 0 , 25
 0,126 0 , 33
 
 200 
Vp  92,24[ m / min]
51
k) Determinarea turatiei:
1000  v 1000  92,24
n 
 D 3,14  120
n  244,79[ rot / min]

n  230[rot / min]
l) Recalcularea vitezei de aschiere:

  D  n 3,14  120  230
v 
1000 1000
v  86,66[ m / min]
m) Determinarea puterii:
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0, 75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  0,61  0,126 0, 75  200 0, 75
Fz  23,92[daN ]
23,92  86,66
Pa 
6120
Pa  0,04[ Kw]

t  0,6[ mm]
s  0,126[ mm / rot ]
n  230[rot / min]
v  86,66[ m / min]
Fz  23,92[ daN ]
Pa  0,04[ Kw]
52
4.4.3 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 4.3.(Strunjirea
a. Alegerea masini-unelte
2.1
b. Alegerea sculei aschietoare:

Se alege un cutit lateral 20x12 STAS 359-67 cu caracteristicile prezentate la faza 2.3.
c. Determinarea adancimii de aschiere:

2 Ac nom 40
t   20
2i 2
t 1 ...t 8  2,5[ mm]
Consider i=8 [treceri]
avans :
Sc  0,72[ mm / rot ]
6.12.,pg.104[1]
h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ]
C 4  t x1  HB m1
unde :- h  20[mm]
- b  12[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57 tab 6.13, pg. 106
- m1  0,75 tab 6.13
- x1  1 tab 6.13
- y1  0,75 tab 6.13
- t  2,5[mm]
- HB  200
3,33  20  12  1
Sc  0, 75  1,71[mm / rot ]
3,57  2,51  200 0, 75
Sa =0,72  Sc
53
e. Determinarea vitezei de aschiere:
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15, pg 107:
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9 [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv

yv
 200 
- Cv  60,8 tab.6.20,pg 112

- xv  0,25 tab.6.20
- yv  0,66 tab.6.20
- n  1,75
- T  60[min] tab 6.11. pag. 103.
- m  0,125 tab. 6.19. pag. 111.
- t  2.5[ mm]
- s  0,72[ mm / rot ]
- HB  200

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 240 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
sculei
0,6
 45 
K2     0,65
 90 
0 , 09 0 , 09
 a   10 
K3 =     1
 ks   10 

r
K4   
2
0 ,1
1
K4     0,93
2

K7 1
K8 1
K9 1
54
60,8
Vp  1, 75
 0,93  0,65  1  0,93  1  1  1  1  1[m / min]
 200 
60 0 ,125
 2.5 0 , 25
 0,72 0 , 66
 
 200 
Vp  20,59[m / min]
f. Determinarea turatiei:
1000  v 1000  20,59
n 
 D 3,14  80
n  81,96[ rot / min]
Din caracteristicile strungului SN 400x1500 se alege turatia imediat inferioara:

n  76[ rot / min]

  D  n 3,14  80  76
v 
1000 1000
v  19,09[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  2,51  0,72 0, 75  200 0, 75
Fz  370,21[ daN ]
370,21  19,09
Pa 
6120
Pa  1,15[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t1 ...t 8  2.5[ mm]
s  0,72[ mm / rot ]
v  19,09[ m / min]
n  76[rot / min]
Fz  370,21[daN ]
Pa  1,15[ Kw]
55
4.4.4. Calculul regimului de aschiere pentru faza 4.4 (strunjit conic de
degrosare S8)
Dd
Se inclina sania port cutit cu k= = k=7
2L
Dd 80  41
h L   84  36,4
2l 2  45
a. Alegerea masini-unelte
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400x1500
b. Alegerea sculei aschietoare

Se alege un cutit lateral 20x12 STAS 359-67cu caracteristicile prezentate la faza
2.3.
c. Determinarea adancimii de aschiere

2 Ac nom 40
t   20[mm]
2 2
t1=...=t4=2,5[mm]→i=4[treceri]
d. Alegerea avansului
Din tab. 6.1.,pg.98[1] si din gama de avansuri transversale a SN 400x1500
Sc  0,8[mm / rot ]
Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului conform
tab 6.12,pg.104[1]:
h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ]
C 4  t  HB m1
x1
unde :- h  20[mm]
- b  12[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57 tab 6.13, pg. 106
- m1  0,75 tab 6.13
- x1  1 tab 6.13
- y1  0,75 tab 6.13
- t  2,5[mm]
- HB  200
3,33  20  12  1
Sc  0 , 75  1,71[ mm / rot ]
3,57  2,51  200 0 , 75
Sa =0,8  Sc
e. Determinarea vitezei de aschiere
56
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15, pg 107:
Cv
Vp  n
 K1  K 2  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9 [m / min]
 HB 
T t  s 
m xv

yv
 200 
- Cv  60,8 tab.6.20,pg 112

- xv  0,25 tab.6.20
- yv  0,66 tab.6.20
- n  1,75
- T  60[min] tab 6.11. pag. 103.
- m  0,125 tab. 6.19. pag. 111.
- t  2.5[ mm]
- s  0,8[mm / rot ]
- HB  200

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 240 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
sculei
0,6
 45 
K2     0,65
 90 
0 , 09 0 , 09
 a   10 
K3 =     1
 ks   10 

r
K4   
2
0 ,1
1
K4     0,93
2

K7 1
K8 1
K9 1
57
60,8
Vp  1, 75
 0,93  0,65  1  0,93  1  1  1  1  1[m / min]
 200 
60 0 ,125
 2.5 0 , 25
 0,8 0 , 66
 
 200 
Vp  19, 2[ m / min]
f. Determinarea turatiei
1000  v 1000  19,2

n 
 D 3,14  80
n  76,43[rot / min]
Din caracteristicile strungului SN 400x1500 se alege turatia imediat inferioara
n  76[rot / min]
g. Recalcularea vitezei de aschiere

  D  n 3,14  80  76
v 
1000 1000
v  19,09[ m / min]
h. Determinarea puterii
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  2.51  0,8 0 , 75  200 0 , 75
Fz  398,69[ daN ]
398,69  19,09
Pa 
6120
Pa  1,24[ Kw]
Deci : Pa  Pme
Rezulta ca prelucrarea de la faza 4.4 se poate executa pe strungul SN 400x1500
cu urmatorii parametri reali :
t1 ...t 4  2,5[ mm]
s  0,8[mm / rot ]
v  19,09[ m / min]
n  76[rot / min]
Fz  398,69[ daN ]
Pa  1,24[ Kw]
4.4.5 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 4.5. (executat

degajare S10 pe L=3[mm])
c) Alegerea masini-unelte
58
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400x1500 cu caracteristicile prezentate la
faza 2.1
d) Alegerea sculei aschietoare

Se alege un cutit de strung pentru retezat 16x10 STAS353-86/Rp3
cu urmatoarele caracteristici :;
- hxb = 16x10
- b1= 3[mm]
- L= 125[mm]
- l1= 8[mm]
- l3=12[mm]
- l4=20[mm]
c) Determinarea adancimi de aschiere

t  b1  3[ mm]
i=1[trecere]
Din tab. 6.10, pg 103 si din gama de avansuri longitudinale a SN 400x1500
Sa  0,2[ mm / rot ]
6.12.
h
3,33  h  b 
Sc 
y1 L [mm / rot ]
C4  t x1  HB m1
unde :- h  16[ mm]

- b  10[mm]
h
-  1[mm]
L
- C4  4,42 tab.6.13, pg 106[1]
- x1  1 tab.6.13, pg 106
- y1  1 tab.6.13, pg 106
- m1  0,75 tab.6.13, pg 106
- t  3[ mm]
- HB  200
3,33  160  1 532,8
Sc  1   0,75  0,86[mm / rot ] )
4,42  31  200 0, 75 705,16
Sa  0,2[ mm / rot ] <Sc

Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15. pag.107[1]
59
Cv2
Vp  n
 K 1  K 5  K 6  K 7  K 8  K 10  K 11  K 12 [ m / min]
 HB 
T m
s yv2
 
 200 
- Cv2  21,8 tab.6.21, pg 113 [1]
- yv2  0,66 tab.6.21, pg 113 [1]
- T  60[min] tab 6.11. pag. 103
- m  0,25 tab. 6.19. pag. 111
- n  1,75
- s  0,2[mm / rot ]
- HB  200

 q 
K1   
 20  30 
unde: - q  16  10  160[mm 2 ] - suprafata sectiuni transversale
0 , 08
 160 
K1     0,89
 600 
K5=K6=K7=K8=K9=K12=1
K10=0.97
0 , 02
 10 
K 11   
 h 
unde :- h  3 - adancimea canalului
0 , 02
 10 
K 11     1,02
 3 
21,8
Vp  1, 75
 0,89  1  1  1  1  1  0,97  1,02[m / min]
 200 
60 0 , 25
 0,2 0 , 66
 
 200 
Vp=21,62[m/min]
i) Determinarea turatiei:
1000  v 1000  21,62

n 
 D 3,14  80
n  86,06[ rot / min]
n  76[rot / min]
j) Recalcularea vitezei de aschiere
  D  n 3,14  80  76
v 
1000 1000
v  19,09[ m / min]
k) Determinarea puterii
60
Fz  v
Pa 
6120
unde : - C4  4,42 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  4,42  31  0,21  200 0,75
Fz  141,03[ daN ]
141,03  19,09
Pa 
6120
Pa  0,43[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t  3[ mm]
Sa  0,2[ mm / rot ]
n  76[rot / min]
v  19,09[ m / min]
Fz  141,03[ daN ]
Pa  0,43[ Kw]


h x b= 16x16
L=210 c=6 n=13
l=80 y=3 R=0,4
d=16 γ=10 k=75
2ACnom=10[mm]
2Ac nom 10
t=   5 [mm]
2 2
t1=t2=2,5[mm]
61
avans :
Sa  0,12[mm / rot ]

h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ] (tab.6.12, pg 104, [1])
C 4  t  HB n1
x1
unde :- h  16[mm]
- b  16[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57 (tab 6.13)
- x1  1 (tab 6.13)
- n1  0,75 (tab 6.13)
- y1  1 (tab 6.13)
- HB  200
- t  2,5[mm]
3,33  16  16  1
Sc  1  1,49[mm / rot ]
3,57  2,51  200 0 , 75
Sa =0,12  Sc
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  k 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9  k[m / min]
 HB 
T t s 
m xv yv

 200 
- Cv  60,8 (tab.6.20,pag. 112[1])
- xv  0 , 25 (tab.6.20, pg. 112 [1])
- yv  0,66 (tab.6.20, pg. 112 [1])
- T  90[min] (tab 6.11, pag. 103[1])
- m  0,125 (tab.6.19, pag. 111[1])
- s  0,12 [ mm / rot ]
- t  2,5[mm]
- HB  200
- n  1,75

 q 
K1   
 20  30 
62
0 , 08
 256 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
sculei
0 ,3
 45 
K2     0,85
 75 
0 , 09 0 , 09
 a   15 
K3 =      1,03
 ks   10 


r
K4   
2
-   0 ,1 - exponentul functie de tipul prelucrarii
0,1
 0,4 
K4     0,85
 2 
K 5  0,85 (tab. 6.17. pag.110 [1])
K6 1 (tab. 6.18. pag.110 [1])
K7 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K8 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K9 1 (tab. 6.16, pg.108[1])
-k=0,7 (tab.6.24, pag.114 [1])
60.8
Vp  1, 75
 0,93  0,85  1,03  0,85  0,85  1  1  1  1  0,7[m / min]
 200 
90 0 ,125
 2,5 0 , 25
 0,12 0, 66
 
 200 
Vp  57,4[ m / min]
1000  v 1000  57,4
n 
 D 3,14  30
n  609,34[ rot / min]
n  600[ rot / min]
  D  n 3,14  30  600
v 
1000 1000
v  56,52[ m / min]
63
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  2,51  0,12 0, 75  200 0 , 75
Fz  94,92[ daN ]
94,92  56,52
Pa 
6120
Pa  0,87[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t1  t 2  2,5[mm]
Sa  0,12[ mm / rot ]
n  600[ rot / min]
v  56,52[ m / min]
Fz  94,92[ daN ]
Pa  0,87[ Kw]


h x b= 16x16
L=210 c=6 n=13
l=80 y=3 R=0,4
d=16 γ=10 k=75
2ACnom=5[mm]
2Ac nom 5
t=   2.5 [mm]
2 2
t=2,5[mm]
avans :
64
Sa  0,12[mm / rot ]

h
3,33  h  b 
S
y1 L [mm / rot ] (tab.6.12, pg 104, [1])
C 4  t x1  HB n1
unde :- h  16[mm]
- b  16[mm]
h
-  1[mm]
L
- C 4  3,57 (tab 6.13)
- x1  1 (tab 6.13)
- n1  0,75 (tab 6.13)
- y1  1 (tab 6.13)
- HB  200
- t  2,5[mm]
3,33  16  16  1
Sc  1  1,49[mm / rot ]
3,57  2,51  200 0 , 75
Sa =0,12  Sc
Cv
Vp  n
 K 1  K 2  k 3  K 4  K 5  K 6  K 7  K 8  K 9  k[m / min]
 HB 
T t s 
m xv yv

 200 
- Cv  60,8 (tab.6.20,pag. 112[1])
- xv  0,25 (tab.6.20, pg. 112 [1])
- yv  0,66 (tab.6.20, pg. 112 [1])
- T  90[min] (tab 6.11, pag. 103[1])
- m  0,125 (tab.6.19, pag. 111[1])
- s  0,12[mm / rot ]
- t  2,5[mm]
- HB  200
- n  1,75
65

 q 
K1   
 20  30 
0 , 08
 256 
K1     0,93
 600 

 45 
K2   
 k 
sculei
0 ,3
 45 
K2     0,85
 75 
0 , 09 0 , 09
 a   15 
K3 =      1,03
 ks   10 


r
K4   
2
0,1
 0,4 
K4     0,85
 2 
K 5  0,85 (tab. 6.17. pag.110 [1])
K6  1 (tab. 6.18. pag.110 [1])
K7  1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K8  1 (tab. 6.16, pg.108[1])
K9  1 (tab. 6.16, pg.108[1])
-k=0,7 (tab.6.24, pag.114 [1])
60.8
Vp  1, 75
 0,93  0,85  1,03  0,85  0,85  1  1  1  1  0,7[m / min]
 200 
90 0 ,125
 2,5 0 , 25
 0,12 0, 66
 
 200 
Vp  57,4[ m / min]
1000  v 1000  57,4
n 
 D 3,14  35
n  522,29[ rot / min]
n  480[ rot / min]
66
  D  n 3,14  35  480
v 
1000 1000
v  52,75[ m / min]
Fz  v
Pa 
6120
- y1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
- n1  0,75 conform tab. 6.13 pag. 106
Fz  3,57  2,51  0,12 0, 75  200 0 , 75
Fz  94,92[ daN ]
94,92  52,75
Pa 
6120
Pa  0,81[ Kw]
Deci : Pa  Pme
t  2,5[ mm]
Sa  0,12[mm / rot ]
n  480[rot / min]
v  52,75[ m / min]
Fz  94,92[ daN ]
Pa  0,81[ Kw]
Operaţia 6
6.1 Determinarea regimurilor de aschiere pentru operatia 6 (rectificarea
suprafetei S3)
67
a) Alegerea maşinii
Prelucrarea se executa cu o masina de rectificat exterioara RU 582 avand

urmatoarele caraceristici:
- diametrul piesei de rectificat: 6-180[mm];
- lungimea maxima de rectificat: 500[mm];
- conul masinii: Morse 4;
- dimensiunile discului de rectificat: D=350[mm]
B=40[mm];
- puterea motorului de antrenare: - disc abraziv: 4,5[Kw]
- piesa: 3[Kw];
- deplasarea rapida-;
- turatia axului port piesa (in rot/min):230;420; 470
- avansul longitudinal (in m/min): 0,3-30;
- avansul transversal: manual;
- rotire piesa---
b) Alegerea sculei:
Se alege un disc abraziv cu simbolizarea E40LC STAS 601-84 cu urmatoarele

caracteristici:
- D=350[mm];
- B=40[mm];
- materialul abraziv E;
- granulatia 50-40;
- duritate J-L;
- liant C,B.
c) Determinarea avansului
-Avansul de trecere (longitudinal) se determina cu relatia:

sl    B (rel. 12.1, pg 232 [1], indrumar)
  0,63  avansul in factiuni din latimea discului abraziv;
B=40  latimea discului abraziv, in mm;
s l  0,63  40  25,2 [mm/rot]
-Viteza avansului principal:
Va= 12-28 (tab12.3,pg 241 [1] indrumar)
Va  28[m / min]
-Avansul de patrundere (transversal)se ia din tab. 12.2 pag. 241[1]:
2Ac=0,5
Coef. de corectie ai avansului de patrundere tab.12.5,pg 243:
K=0,8
t  0,017  0,8  0,0136[ mm / cursa]
i=1[trecere]
d) Determinarea vitezei de aschiere si a vitezei periferice a piesei:
68
Din tab. 12.6 pag. 243 [1] luam viteza periferica a discului abraziv:
V  25  35[ m / s ]
Alegem: V  30[m / s ]
Viteza periferica a piesei va fi determinata relatia din tab. 12.7 pag. 244
0,165  d 0,3
Vp   k1  k 2 [ m / min]
T 0, 5  t
unde: - d  110[mm] - diametrul piesei de prelucrat;

- T  5[min] - durabilitatea economica a discului abraziv(tab 12.8)
- k1  0,95 - coeficientul care tine seama de natura materialului care se
prelucreaza;
- k 2  0,82 - coeficientul care tine seama de dimensiunile discului;
0,165  110 0, 3
Vp   0,95  0,82
5 0,5  0,013
Vp  0,018[m / min]
Din tab. 12.9, pg 247 [1], adopt:
Vp  15[ m / min]
e) Determinarea turatiei :
60000  v D 60000  30
n= = =1637,85[rot/sec] - turatia discului
 D 3.14  350
1000  v p 1000  15
np= = =43,42[rot/min]
 d 3.14  110
f) Determinarea puterii
Determinarea puterii se face conform tab. 12.10 pag. 248
- puterea efectiva pentru actionarea discului:
- avans de trecere
Ne  0,208  v 0p, 7  sl0 , 7  t 0, 7  d 0 , 25  B 0, 25  k1  k 2
Ne  0,208  15 0, 7  25,2 0 , 7  0,0130 , 7  110 0 , 25  40 0, 25  1  1,1  0,461[ kw]
Avans de patrundere:
Ne  0,132  Vp 0, 7  t 0 ,7  d 0.25  Lp  k1  k 2
Ne  0,132  15 0, 7  0,0130, 7  110 0, 25  84  1  1,1  1,04[ Kw]
- puterea efectiva pentru actionarea piesei:
Fz  Vp
Np 
75  60  1,36
Fz  C F  Vp 0, 7  s e0, 7  t 0,6
unde: - C F  2,2
Fz  2,2  15 0, 7  25,2 0, 7  0,0130, 6  10,22[daN ]
69
10,22  15
Np   0,03[ Kw]
75  60  1,36
In concluzie operatia 6 se poate executa pe masina de rectificat exterior RU 582cu
urmatorii parametrii de aschiere:
t  0,013[ mm / cursa]
sl  25,2 [mm/rot]
V  30[ m / s ]
Vp  15[ m / min]
n=1,04[rot/sec]
np=0,03[rot/min]
ETAPA V : Normarea tehnică
Aceasta etapa cuprinde determinarea normei de timp pentru fiecare operatie, cat si
a normei totale de timp.
Norma de timp, Nt, reprezinta timpul necesar executarii unei operatii sau a unui
produs in conditii tehnico-organizatorice date de catre unul sau mai multi muncitori.
Practic in cadrul proiectului se va calcula norma totala de timp ca fiind suma
normelor de timp pe operatie :
n
N T   N Ti [min om / buc]
i 1
unde :- N T - norma totala de timp pe bucata ;

- N Ti - norma de timp pe operatie ;
- n - numarul operatiilor ;
Norma de timp pe operatie se determina ca fiind :
Tp m
N Ti  ii   Tu ij
nl j 1
unde : - Tp ii - timpul de pregatire incheiere pentru operatia „i” ;
- Tu ij - timpul unitar pe faza ;
- m - numarul fazelor din cadrul fiecarei operatii ;

Timpul unitar pe faza se determina cu relatia :
Tu ij  t b  t a  t dt  t do  t on
unde : - t b - timpul de baza, este timpul consumat pentru modificarea prin
prelucrare a dimensiunilor, formelor si proprietatilor
semifabricatului, acesta se calculeaza in functie de prelucrare.
- t a - timpul auxiliar sau timpul ajutator, consumat pentru actiuni
ajutatoare ca: prinderea si desprinderea piesei, comanda masinii-unelte,
masuratori de control.
- t dt - timpul pentru deservirea tehnica a locului de munca pentru inlocuirea
sculelor, indepartarea aschiiilor etc.
70
Timpul de deservire tehnica a locului de munca este functie de timpul de baza si
se calculeaza ca pricent din acesta :
K1
t dt   tb
100
- t do - timpul pentru deservirea organizatorica a locului de munca, consumat

pentru curatirea si ungerea utilajului la sfarsitul lucrului, curatirea si asezarea sculelor etc.
Acest timp se determina ca procent din timpul de baza insumat cu timpul auxiliar :
K2 K
t do   (t b  t a )  2  t op
100 100
unde : - t op - timpul operativ sau timpul efectiv

- t on - timpul de odihna si necesitati fiziologice folosit de catre muncitor
pentru odihna si necesitati fiziologice. Acest timp se determina ca procent din timpul de
baza insumat cu timpul auxiliar.
K3 K
t on   (t b  t a )  3  t op
100 100
5.1.Calculul normei de timp pentru operatia 1 (Debitarea)
T pi
N T1   Tu
nc
-Din fisa 14,pag61 [3]avem:
Tpi=6+4+5=15min;
-Din fisa 9, pag32 [3],avem:
Tu=6,42[min] ;
Dech=80[mm]
tb =2,31[min]
n-nr de piese =100 buc
n=118[rot/min]
v=21,3[mm/min]
15
N T1   6,42  6,57 [min]
100
5.2. Calculul normei de timp pentru operatia 2(strunjire I)
T pi
Nt2= +Tu2.1+Tu2.2+Tu2.3+Tu2.4+Tu2.5+Tu2.6+Tu2.7+Tu2.8+Tu2.9+Tu2.10+Tu2.11+Tu2.12+Tu2.13
nl
71
a) Timpul de pregatire-incheiere pentru operatia de strunjire cuprinde :
- pregatirea curenta a lucrarii ;
- operatii suplimentare care se acorda numai daca este cazul ;
Tp i  15  3  1  19[min] conform tab. 13.1 pag. 263, [1]
b) Determinarea timpului unitar :
Tu=tb+ta+tdt+tdo+ton [min] conform rel. 13.2 pag. 262 [1]
1. Determinarea timpului de baza:
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min] conform rel. 13.3 pag.262
sn sn
unde : - L - lungimea cursei de lucru a sculei in sensul avansului;
- l - distanta de patrundere a cutitului;
- l1 - lungimea de angajare a sculei;
- l 2 - lungimea de depasire a sculei.(0....5[mm])
2. Determinarea timpului auxiliar:
ta=ta1+ta2+ta3+ta4
3. Determinarea timpului de deservire si odihna:

Timpul de deservire a locului de munca se compune din timpul de deservire tehnica (tdt)
si timpul de deservire organizatorica (tdo). Tdt si tdo se determina in procente din timpul de
baza. Timpul de odihna si necesitati (ton) se reprezinta in procente din timpul operativ
(efectiv).
-pt faza 2.1(strunjire frontala de degrosare S1):
D 120
l   60[ mm]
2 2
t 2,9
l1   (0,5....2)   1  2[mm]
tgk 2,7
k=700
l 2  2[ mm]
60  2  2
- t b  0,796  76  1  2,43[min]
Calculam greutatea piesei:
L=91[mm]
72
=120[mm]
m  v sf  
v sf    R 2  G
unde: -γ-greutatea specifica=7,8[kg/dm3]
-R-raza semifabricatului;
-G-lungimea semifabricatului.
Se transfoarma in dm3:
L=91=0,91[dm3]
R=60=0,6[dm3]
v sf  3,14  0,6 2  0,91  1,02[dm 3 ]
m sf  1,02  7,8  7,95[kg ]
3.14  0.41
v p  {(3,14  0,3 2  0,1)  (3,14  0,55 2  0,3)  [ (0,4 2  0,225 2  0,4  0,225)]  (3.14  0.38 2  0.03)}
3
 {(3,14  0,175 2  0,1)  (3.14  0.15 2  0.36)  (3.14  0.2 2  0.08)  (3.14  0.12 2  0.3)} 
(0,028  0,284  0,126  0,013)  (0,009  0,025  0,01  0,013)  0,451  0,057  0,394[dm 3 ]
m p  0,394  7,8  3,07[ kg ]
ta=ta1+ta2+ta3+ta4 rel. 13.5, pg. 263 [1]

Din tabel 13.2. pagina 265 avem: ta1=1
Din tabel 13.5. pagina 268 avem : ta2=0,05+0,05+0,15+0,1+0,05+0,05+0,5=0,95[min]
ta3=0
Din tabel 13.8. pagina 271 avem : ta4=0[min]
ta=1+0,95+0+0=1,95[min]
2,5
conform tab. 13.9 t dt  2,5%t b  1,3   2,43  1,3  0,07[min]
100
1,1
conform tab. 13.9 t do  1,1%t b  1,3   2,43  1,3  0,03[min]
100
5,5 5,5  4,38
conform tab. 13.10 t on  5,5%t op   (2,43  1,95)   0,24[min]
100 100
T2.1=2,43+1,95+0,07+0,03+0,24=4,72[min]
-pt faza 2.2(Strunjire frontala de finisare S1) :
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
D 120
l   60[ mm]
2 2
73
t 0,6
l1   (0,5....2)   1  1,22[ mm]
tgk 2,7
k=700
l 2  2[mm]
60  1,22  2
tb   1  2,18[min]
0,126  230

ta1=0
ta2=0,05+0,05+0,3=0,4[min]
ta3=0
ta4=0,25+0,21=0,46[min]
ta=0+0,4+0+0,46=0,86[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  2,99
100 100
T2.2=2,18+0,86+0,07+0,03+0,16=3,3[min]
-pt faza 2.3(Strunjire longitudinala de degrosare suprafata S3) :
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  40[ mm]
t 2
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l 2  2[mm]
40  1  2
tb   2  2,059[min]
0,72  58
ta1=0[min]
ta2=4x0,05+0,3+0,5+0,3=1,3[min]
ta3=0,3[min]
ta4=0,22+0,0,21=0,43 [min]
ta=0+1,3+0,3+0,43=2,03[min]
74
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  4,089
100 100
T2.3=2,059+2,03+0,066+0,029+0,22=4,404[min]
-pt faza 2.4(Strunjit longitudinal de degrosare suprafata S2 ):
l  10[mm]
t 3
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l2  2[ mm]
10  1  2
tb   10  4[min]
0,56  58
ta1=0[min]
ta2=0,05+0,05=0,1[min]
ta3=0[min]
ta4=0,43[min]
ta=0+0,1+0+0,43=0,53[min]
2,5
conform tab. 13.9 t dt  2,5%t b  1,3   4  1,3  0,13[min]
100
1,1
conform tab. 13.9 t do  1,1%t b  1,3   4  1,3  0,05[min]
100
5,5 5,5  4,53
conform tab. 13.10 t on  5,5%t op   (4  0,53)   0,24[min]
100 100
T2.4=4+0,53+0,13+0,05+0,24=4,95
-pt faza 2.5 (Strunjit longitudinal de finisare S3 ):
l  30[ mm]
t 0,43
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l2  2[ mm]
30  1  2
tb   1  1,48[min]
0,12  185
ta1=0[min]
ta2=0,05+0,05=0,1[min]
75
ta3=0[min]
ta4=0,43[min]
ta=0+0,1+0+0,43=0,53[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  2,01
100 100
T2.5=1,48+0,53+0,04+0,02+0,11=2,18[min]
-pt faza 2.6(Strunjit longitudinal de finisare S2 ):
l  10[mm]
t 0,4
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l2  2[ mm]
10  1  2
tb   1  0,28[min]
0,12  380
ta1=0[min]
ta2=0,05+0,05=0,1[min]
ta3=0[min]
ta4=0,43[min]
ta=0+0,1+0+0,43=0,53[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  0,81
100 100
T2.6=0,28+0,53+0,009+0,004+0,044=0,867[min]
-pt faza 2.7(Tesitura 1x45º S4 ):
l  1[ mm]
t 1
l1   (0,5....2)   1  1[mm]
tgk 0
l2  0[ mm]
11
tb   1  0,17[min]
0,12  380
ta1=0[min]
76
ta2=0,05+0,05=0,1[min]
ta3=0[min]
ta4=0[min]
ta=0+0,1+0+0=0,1[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  0,27
100 100
T2.7=0,17+0,1+0,01+0,002+0,014=0,296[min]
-pentru faza 2.8 (degajare S5)
l  4[ mm]
t 3
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l2  0[ mm]
4 1
tb   1  0,43[min]
0,2  58
ta1=0 [min]
ta2=4x0,05+0,5+0,3=1[min]
ta3=0[min]
ta4=0[min]
ta=0+1+0+0=1 [min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  1,43
conform tab. 13.10 t on  5,5%t op   (0,43  1)   0,078[min]
100 100
T2.8=0,43+1+0,013+0,006+0,078=1,527[min]
-pentru faza 2.9 (gaurit S6)
77
Norma tehnica pe bucata,la operatia de gaurire se determina cu rel tb gaurire,data in tab
14.2,pg.277[1]:
L=lungimea cursei de lucru[mm]
l1=lungimea axiala a gaurii
l2=distanta de depasire la gaurile strapunse
d=diametrul gaurii prelucrate(diametrul burghiului)
d0 =diametrul gaurii initiale
k=unghiul la varf al burghiului
Vs=viteza de avans[mm/min]
Vs=n∙s
n=turatia burghiului[rot/min]
s=avansul[mm/rot]
tb- la largire cu burghiu-tab 14.3
tb- la adancire-tab 14.4
La burghiu cu ascutire simpla,avem:
l1=d/2∙ctgk+(0,5...3)[mm]
l2=0,5...4[mm]
L i
t bgaurire   (l  l1  l 2 )  [min]
Vs Vs
l=84[mm]
20 1
l1= 2 ctg120  1  10  tg120  1  4,78[mm]
l2=1 [mm]
Vs=n∙s=305∙0,22=67,1→
1
→ tb =(84-4,78+1) ∙ 67,1  1,19[min]

tab.14.5,pg.278 ta1=0,28 [min]
tab.14.6,pg.282 ta2=4x0,02+2x0,07+0,12=1,06[min]
tab.14.7,pg.283 ta3=0,08[min]
tab.14.8,pg.284 ta4=0,14[min]
ta=0,28+1,06+0,08+0,14=1,56 [min]
2,5
conform tab. 14.9, pg.284 t dt  2,5%t b   1,19  0,03[min]
100
1,3
conform tab. 14.9, pg.284 t do  1,3%t b   1,19  0,015[min]
100
conform tab. 14.10, pg.284
50 3  2,97
t on  50%t op  3%t op   (1,19  1,56)   1,48  0,26  1,74[min]
100 100
T2.9=1,19+1,56+0,03+0,015+1,74=4,535[min]
-pt faza 2.10 (Strunjit interior S6 ):
78
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  38[ mm]
t 2
l1   (0,5....2)   1  1,53[mm]
tgk 3,73
K=750
l 2  2[ mm]
38  1,53  2
tb   1  0,57[min]
0,12  600
ta1=0[min]
ta2=4x0,05+0,5+0,3=1[min]
ta3=0,35[min]
ta4=0,21+0,25=0,46[min]
ta=0+1+0,35+0,46=1,81[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  2,38
100 100
T2.10=0,57+1,81+0,018+0,008+0,13=2,536[min]
-pentru faza 2.11 (degajare interioara S7)
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  8[ mm]
t 2
l1   (0,5....2)   1  1,53[ mm]
tgk 3,73
K=750
l 2  2[ mm]
8  1,53  2 11,53  4
tb  4   2,07[min]
0,12  185 22.2
ta1=0 [min]
ta2=4x0,05+0,5+0,3=1[min]
ta3=0,3[min]
ta4=0,21+0,22=0,43[min]
ta=0+1+0,3+0,43=1,73 [min]
2,5
100
79
1,1
100
5,5 5,5  3,8
100 100
T2.11=2,07+1,73+0,067+0,029+0,209=4,105[min]
-pentru faza 2.12 (Executat filet M24 la S6)
Tpi=9[min] tab. 16.2, pg.315[1]

-in tab16.1,pg313:
l  ( 2...3) p
tb  unde:
n p
- l- lungimea filetului, mm;
- p- pasul filetului, mm;
- n- turatia piesei, rot/min.
30  2  3
tb   0,08[mm]
150  3
Pg.311, pct. b).
Tab.16.3, pg.315: ta1=0,22[min]
Tab.16.4, pg.316: ta2 =0,12[min]
Tab.16.8, pg.318: ta=0,61+0,06+0,061=0,731[min]
Ta=0,22+0,12+0,731=1,071[min]
2
Tab.16.9, pg.319: t dt  2%t b   0,08  0,0016[min]
100
1,2 1,2  1,151
t do  1,2%t ef   (t b  t a )   0,013[min]
100 100
3 3  1,151
t on  3%t ef   (t b  t a )   0,034[min]
100 100
T2.12=0,08+1,071+0,0016+0,013+0,034=1,2[min]
-pt faza 2.13 (Tesitura 1x45º S12 ):
l  1[ mm]
t 1
l1   (0,5....2)   1  1[mm]
tgk 0
l2  0[ mm]
11
tb   1  0,17[min]
0,12  380
ta1=0[min]
ta2=0,05+0,05=0,1[min]
ta3=0[min]
ta4=0[min]
80
ta=0+0,1+0+0=0,1[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  0,27
100 100
T2.13=0,17+0,1+0,005+0,002+0,014=1,767[min]
Tu=4,72+3,3+2,059+4,95+2,18+0,867+0,296+1,527+4,535+2,536+4,105+1,2+1,767
Tu =35,809[min]
19
Nt2= +35,809=35,99[min]
100
5.3.Operatia 3(control intermediar):
NT3=2x0,21+5x0,22+0,25=1,77[min]
5.4. Calculul normei de timp pentru operatia 4(strunjire II)
T pi
Nt4= +Tu4.1+Tu4.2+Tu4.3+Tu4.4+Tu4.5+Tu4.6+Tu4.7
nl
Tpi  1,5[min] conform tab. 13.1 pag. 264 [1]
Tu=tb+ta+tdt+tdo+ton [min] conform rel. 13.2 pag. 262 [1]

L l  ll  l 2
- tb  i   i[min] conform rel. 13.3 pag.262
sn sn
unde : - L - lungimea cursei de lucru a sculei in sensul avansului;
- l - distanta de patrundere a cutitului;
- l1 - lungimea de angajare a sculei;
- l 2 - lungimea de depasire a sculei.(0....5[mm])
ta=ta1+ta2+ta3+ta4
Timpul de deservire a locului de munca se compune din timpul de deservire tehnica (tdt)
si timpul de deservire organizatorica (tdo). Tdt si tdo se determina in procente din timpul de
baza. Timpul de odihna si necesitati (ton) se reprezinta in procente din timpul operativ
(efectiv).
-pt faza 4.1(strunjire frontala de degrosare S8):
D 120
l   60[ mm]
2 2
81
t 2,9
l1   (0,5....2)   1  2,07[mm]
tgk 2,7
k=700
l 2  2,5[mm]
60  2,5  2,07
- tb  0,796  76
 1  1,09[min]

Din tabel 13.2. pagina 265 avem: ta1=0,8[min]
Din tabel 13.5. pagina 268 avem : ta2=4x0,05+0,5+0,3=1,6[min]
Din tabel 13.7. pagina 270 avem : ta3=0,25
Din tabel 13.8. pagina 271 avem : ta4=0,21+0,22=0,43[min]
ta=0,8+1,6+0,25+0,43=3,08[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  8,12
100 100
T4.1=1,09+3,08+0,035+0,015+0,44=4,66[min]
-pt faza 4.2 (Strunjire frontala de finisare S8) :
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
D 120
l   60[ mm]
2 2
t 0,6
l1   (0,5....2)   1  1,22[ mm]
tgk 2,7
k=700
l 2  2[mm]
60  1,22  2
tb   1  2,18[min]
0,126  230

Din tabel 13.2. pagina 265 avem: ta1=0[min]
Din tabel 13.5. pagina 268 avem : ta2=2x0,05+0,5+0,3=0,9[min]
ta=0+0,9+0+0=0,9min]
2,5
100
82
1,1
100
5,5 5,5  2,98
100 100
T4.2=2,18+0,9+0,07+0,03+0,16=4,32[min]
-pt faza 4.3 (Strunjire longitudinala de degrosare S9) :
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  44[ mm]
t 2,5
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l 2  2[ mm]
44  1  2
tb   8  9[min]
0,72  58
ta1=0[min]
ta2=4x0,05+0,15+2x0,3+0,5=1,45[min]
ta3=0,3[min]
ta4=0[min]
ta=0+1,45+0,3+0=1,75[min]
2,5
conform tab. 13.9 t dt  2,5%t b  1,3   9  1,3  0,29[min]
100
1,1
conform tab. 13.9 t do  1,1%t b  1,3   9  1,3  0,12[min]
100
5,5 5,5  10,75
conform tab. 13.10 t on  5,5%t op   (9  1,75)   0,59[min]
100 100
T4.3=9+1,75+0,29+0,12+0,59=11,75[min]
-pt faza 4.4 (Strunjit conic S9) :
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  41[ mm]
t 2,5
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l 2  2[ mm]
83
41  1  2
tb   4  2,82[min]
0,8  76
ta1=0[min]
ta2=3x0,05+0,15+0,3=0,6[min]
ta3=0,3[min]
ta4=2x0,21+2x0,22=0,86[min]
ta=0+0,6+0,3+0,86=1,76[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  4,58
100 100
T4.4=2,82+1,76+0,091+0,04+0,25=4,96[min]
-pt faza 4.5 (degajare S10)
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  41[ mm]
t 3
l1   (0,5....2)   1  1[ mm]
tgk 0
l 2  2[ mm]
41  1  2
tb   1  3,09[min]
0,2  76
ta1=0[min]
ta2=4x0,05+0,15+0,3+0,5=1,15[min]
ta3=0,3[min]
ta4=0[min]
ta=0+1,15+0,3+0=1,45[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  4,54
100 100
T4.5=3,09+1,45+0,1+0,044+0,24=4,92[min]
84
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  46[ mm]
t 2,5
l1   (0,5....2)   1  1,67[mm]
tgk 3,73
K=750
l 2  2[ mm]
46  1,67  2
tb   2  1,37[min]
0,12  600
ta1=0[min]
ta2=4x0,05+0,5+0,3=1[min]
ta3=0,3[min]
ta4=0[min]
ta=0+1+0,3+0=1,35[min]
2,5
100
1,1
100
5,5 5,5  2,67
100 100
T4.6=1,37+1,35+0,044+0,019+0,14=2,92[min]
L l  ll  l 2
- tb  i   i[min]
sn sn
l  10[mm]
t 2,5
l1   (0,5....2)   1  1,67[mm]
tgk 3,73
K=750
l 2  2[ mm]
10  1,67  2
tb   1  0,23[min]
0,12  480
ta1=0[min]
ta2=0,05[min]
ta3=0,3[min]
ta4=0,22+0,16=0,38[min]
ta=0+0,05+0,3+0,38=0,73[min]
2,5
100
1,1
100
85
5,5 5,5  0,96
100 100
T4.7=0,23+0,73+0,007+0,003+0,052=1,02[min]
Deci NT4= 4,66+4,32+11,75+4,96+4,92+2,92+1,02=34,55
5.5. Calculul normei de timp pentru operatia 6( rectificare)
Tu7.1 = tb + ta + tdt + tdo + ton
Ac �
k 0,17 �
1, 2
tb = s �   0, 03
t np 0, 03 �
200
k=1,2…1,3 pentru degrosare si pentru finisare
ta = ta1 + ta2 + ta3 [min]
ta =0,41+0,21+0,31=0,93 min
ta1=0,41 ( tab.19.2, pag.351)
ta2=0,04+0,03+0,03+0,03+2x0,04=0,21 ( tab.19.4, pag.352)
ta1=0,31 ( tab.19.5, pag.352)
1,1 �ti
tdt = gtb
T
T=5 durabilitatea discului abraziv
ti  2,3
1,1 �2,3
tdt = g0, 03  0, 01
5
1,5 �
top
tdo =  0, 01min
100
4�
top
tdo =  0, 03min
100
Tu7.1 =0,03+0,93+0,01+0,01+0,03=1,04
15
NT6 =  1.04  1,19
100
86
5.6.Operatia 7(control final)
NT7 =0,3+0,25+0,25+0,22+0,21+0,21+0,21+0,22+0,22+0,22=2,31
Deci : NT = 6,57+35,99+1,77+34,55+1,19+2,31=82,38 min
6. Calculul si analiza tehnico-economica
Proiectarea unui proces tehnologic de prelucrare mecanica a unei piese se

poate face in mai multe variante avand in vedere natura semifabricatului,
numarul, continutul si ordinea operatiilor.Dintre aceste variante trebuie sa se
aleaga aceea care sa asigure realizarea piesei in conditiile tehnice impuse de
documentatie, la pretul de cost cel mai mic, in timpul cel mai scurt.
Principalii indici tehnico-economici sunt :
6.1 Coeficientul timpului de baza

Pentru un proces tehnologic se determina :
a)coeficientul timpului de baza pe operatie
tbi
ktbi 
Tui
in care : ktbi - coeficientul timpului de baza pe operatie
tbi - timpul de baza pe operatie
Tui -timpul unitary pe operatie
b)coeficientul timpului de baza total
u
�k tbi
ktb  i 1
u
in care : u – numarul operatiilor pentru care s-a calculate coeficientii timpului de baza
6.2 Coeficientul de utilizare a materialului
g
km 
G
87
in care : g – masa piesei finite, in kg: g=3,07 kg
G – masa semifabricatului, in kg: G=7,95 kg
G  1, 02 �
7,8  7,95[ kg ]
3.14  0.41
v p  {(3,14  0,3 2  0,1)  (3,14  0,55 2  0,3)  [ (0,4 2  0,225 2  0,4  0,225)]  (3.14  0.38 2  0.03)}
3
 {(3,14  0,175 2  0,1)  (3.14  0.15 2  0.36)  (3.14  0.2 2  0.08)  (3.14  0.12 2  0.3)} 
(0,028  0,284  0,126  0,013)  (0,009  0,025  0,01  0,013)  0,451  0,057  0,394[dm 3 ]
g  0,394 �
7,8  3, 07[ kg ]
3, 07
Deci km   0,38
7,95
6.3 Productivitatea muncii
60  TSC
N SC  [buc ] conform relatiei 38 pag. 28;
NT
unde: - N SC - productivitatea muncii;

- Tsc  8[ore ] - durata unui schimb;
- NT  82,38[min/ buc]
60 �8
N SC   5,82[buc]
82,38
6.4 Pretul de cost
Pc  M  R  C[ RON / buc] conform relatiei 39 pag. 28;
unde: - M - costul materialului;

- R - retributia muncitorilor productivi;
- C - cheltuieli de regie pe sectie, ce revin piesei;
Costul materialului se determina cu relatia 40 pag. 28 :
M  p  G  p1  k  (G  g )[ RON ]
unde: - p  3[ RON ] - pretul unui kg de semifabricat;

- p1  0,3[ RON ] - costul unui kg de deseu din materialul utilizat;
- k  0,8 - coeficient de utilizare a deseului;
88
M  3�
7,95  0,3 � (7,95  3, 07)  22, 68[ RON ]
0,8 �
Retrubutia muncitorilor productivi se determina cu relatia 41 pag. 28 :

n
N Ti  ri
R [ RON ]
i 1 60
unde: - ri  5[ RON ] - retributia tarifara orara pentru operatia ‚i’

corespunzatoare categoriei operatiei RON/ora;
- NTi norma de timp pe bucata la operatia i;
- u – numarul operatiilor din procesul tehnologic;
82,38 �
5
R  6,86[ RON ]
60
Cheltuieli de regie pe sectie, ce revin piesei se determina cu relatia 42

pag. 28:
C  ( 2...5)  R
C  4�6,86  27, 44[ RON ]
Pc  22, 68  6,86  27, 44  56,98[ RON / buc]
89
90

TCM - Bucsa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TCM - Bucsa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BACAU

Parametrii tratamentului termic

Cele mai folosite semifabricate sunt :

In cadrul traseului tehnologic ce stabileste ordinea optima de realizare

2. Strunjire I SN 400 x -universal;

3. Control intermediar -subler 150 x 0,1

4. Strunjire II SN 400 x -universal

5. Tratament termic Cuptor

A daosul de prelucrare reprezinta stratule de material ce se indeparteaza din

- pentru prelucrarea simetrica avem:

Rz p - inaltimea microneregularitatilor de la operatia precedenta

- pentru prelucrarea asimetrica avem:

In cazul prinderii intre varfuri lipseste  c .

III.1. Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor

Din tab1.1 pag 31[1],rel de calcul a adaosului de prelucrare minim pt rectificarea

Din tab 2.4,pag 56[1]-iau de la strunjirea de finisare(pt ca e precedenta):

1.2.Strunjit longitudinal de finisare S3-faza 2.5 (operatia precedenta-

1.3.Strunjit longitudinal de degrosare S3 (faza 2.3)

Diametrul semifabricatului brut se determina cu rel de la pg 49 pentru suprafete

III.2.Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare

2.1.Strunjirea longitudinala de finisare (operatia precedenta –strunjirea

2.3. Strunjirea de degrosare a S2 (faza 2.4) [operatia precedenta-

III.3.Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare

III.4. Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor

4.1.Strunjirea frontala de finisare a suprafetei S8 (faza4.2)

Calculam adaosul de finisare pentru suprafata S1.

4.2. Strunjirea frontală de degroşare S8 (faza 4.1) [debitarea, strunjirea

III.4.Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor

4.1.Strunjit frontal de finisare S1(faza 2.2):

Ac nom fin =0,6[mm] (dupa cel anterior)

Ac nom deg =2,5[mm](dupa cel anterior)

III.5.Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare

5.1.Strunjit interior de degrosare S6(faza 2.6)

Adopt diametrul burghiului: d= Ø20

5.2. Strunjit longitudinal interior de degrosare S7(faza 2.3)

5.3. Strunjit interior S11:

Adaosul de prelucrare pt strunjire interioara de degrosare se determina prin diferenta:

5.4. Strunjit interior S12:

Adaosul de prelucrare pt strunjire interioara de degrosare se determina prin diferenta:

ETAPA IV : Calculul regimurilor de aschiere

Parametrii ce caracterizeaza regimul de aschiere sunt : adancimea de aschiere,

4.1.1 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 1.1.(Debitarea)

b) Alegerea sculei aschietoare

4.2.1 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.1.(Strunjirea

b) Alegerea sculei aschietoare:

c) Determinarea adancimii de aschiere:

e) Determinarea vitezei de aschiere:

Din caracteristicile strungului SN 400x1500 se alege turatia imediat apropiata:

g) Recalcularea vitezei de aschiere

Din caracteristicile strungului SN 400x1500 se alege turatia imediat apropiata:

g) Recalcularea vitezei de aschiere

4.2.2. Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.2.(Strunjirea

b) Alegerea sculei aschietoare:

c) Determinarea adancimi de aschiere:

Din caracteristicile strungului SN 400x1500 se alege turatia imediat apropiata:

g) Recalcularea vitezei de aschiere:

Rezulta ca prelucrarea de la faza 2.2 se poate executa pe strungul SN 400x1500 cu

b) Alegerea sculei aschietoare:

c) Determinarea adancimii de aschiere:

e) Determinarea vitezei de aschiere:

- Cv  60,8 tab. 6.20, pag. 112

g) Recalcularea vitezei de aschiere

4.2.4. Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.4.(Strunjirea

e) Determinarea vitezei de aschiere: