Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA : I.M.S.T.
SPECIALIZAREA : T.C.M

PROIECT
TEHNOLOGIA FABRICRII
PRODUSELOR
Proiect de an

STUDENT: Ristea Radu


GRUPA: 641 AA

COORDONATOR PROIECT:
Prof. Dr. Ing.: VLASE AURELIAN

2013 - 2014

Tema proiectului: Proiectarea procesului thenologic de fabricare a reperului CAPAC.

1. DATE INITIALE GENERALE:

Programa de productie: 5 000 bucati/an;


Unitatea de productie: UPB;.
Resurse corespunzatoare realizarii pieselor;
Fondul real de timp: 1 schimb/zi;
Cerinta economica asociata fabricatiei: cost minim;
Obiectiv principal: introducerea unei noi tehnologii;

2. ANALIZA CONSTRUCTIVA FUNCIONAL-TEHNOLOGICA

2.1 Schite constructive ale producului si reperului

2.2 Caracterisitici constructive prescrise reperului

a. Caracterisiticile suprafetelor se reprezinta in tabelul 2.1

b. Caracterisitici de material
Materialul piesei care face obiectul aplicatiei este AlCu4MgMn
In tabelul 2.2 este prezentata compozitia chimica a materialului.

Aliajul duraluminiu AlCu4MgMn are caracteristici mecanice foarte bune, mult superioare
aluminiului pur.
Aplicabilitatea materialului:
Pentru componente cu structuri rezistente, avioane, construcii metalice, echipamente
militare, nituri.
Materialul este prelucrabil la temperaturi nalte,are o rezisten mecanic ridicat,
caracteristici mecanice bune,este sudabil, este rezistent la coroziune numai dac este tratat la
suprafa sau alte protecii.
Posibile forme de produs: plci, table, srme, evi, profile speciale.
Proprietaile fizice ale materialului sunt prezentate in tabelul 2.3

Tratamente termice prescrise


Tratamentele termice aplicabile aliajelor neferoase turnate se pot clasifica n cinci grupe
principale:
Grupa I, recoacerea fr cristalizare fazic care cuprinde recoacerea de omogenizare,
de recristalizare i de detensionare.
Grupa II, recoacerea cu transformri de faz, n stare solid, denumit recristalizare
fazic; n aceast grup sunt cuprinse recoacerile aplicate unor aliaje de aluminiu, alamelor
binare, bronzurilor complexe etc., care au suferit deformri n stare plastic.
Grupa III, tratamente de clire, care constau n nclzirea deasupra temperaturii de
transformare n stare solid, urmat de rcire rapid, pentru a fixa aliajul ntr-o stare structural
metastabil.
n cazul aliajelor neferoase clirile pot avea dou scopuri distincte:
durificarea structural a pieselor;
punerea n soluie, urmat de durificarea prin precipitare.
Grupa IV cuprinde tratamentele cunoscute sub numele de reveniri sau
mbtrniri, n cazul aliajelor de aluminiu.

Grupa V cuprinde tratamente mai complexe n care, n timpul nclzirii, se modific i


compoziia chimic a straturilor de suprafa a pieselor, n scopul de a le imprima anumite
structuri i caracteristici.
c. Masa reperului.
Masa reperului este de 0.478 kg conform cu datele exprimate pe desenul de executie al piesei.

d. Clasa de piese
Reperul se incadreaza in clasa carcaselor corpuri complexe.

2.3 Functiile produsului, ale reperului si suprafetelor.

Solicitri n timpul funcionrii


Solicitrile principale asupra reperului sunt:
mecanice (traciune-compresiune, forfecare, ncovoiere, torsiune etc.);
termice (variaii de temperatur, dilatri etc.);
chimice (coroziune etc.).

2.4 Tehnologicitatea constructiei reperului

Tehnologicitatea este nsuirea construciei piesei prin care aceasta, fiind eficienta i
sigur n exploatare, se poate realize la volumul de produce stabilit, cu consum de munc i
material minim, deci i cu costuri sczute.
Minimalizarea impotranei tehnologicitii, ignorarea rolului ei de nsuire de baz a
construciei piesei, poate duce la mrirea substanial a volumului de munc i a consumului de
material necesar fabricrii ei i, in consecin, la cresterea cheltuielilor pentru fabricarea
acesteia.
Aprecierea tehnologicitaii construciei piesei se face cu ajutorul unor indici tehnicoeconomici absolui sau relativi cum sunt:
1. materialul piesei-este AlCu4MgMn
2. masa piesei m [kg]
Aceasta se identific din desenul de execuie al piesei
m = 0,450 Kg
3. gradul de utilizare al materialului
= m/mc unde: m-masa piesei finite
mc-masa materialului consumat pentru fabricarea piesei (achiile rezultate din procesul de
achiere).
4. volumul de munc necesar pentru fabricarea piesei
T=

Tni ; unde: Tni = norma tehnic de timp corespunztoare operaiei I;


n = numarul de operaii
5. costul piesei c (lei/buc.) se va vedea la capitolul 5
6. gradul de unificare, a diferitelor elemente constructive ale
piesei, definit prin relaia:
l=

; unde :

lt,d=numr de tipodimensiuni unificate ale unui anumit element


constructiv

lt=numrul total de elemente constructive de tipul respectiv

Astfel, n cazul de fa se deosebesc urmatoarele tipuri de elemente constructive:


a) guri (cilindrice):
- 2 guri 7

- 2 guri 4
- 3 guri 10
- 2 guri 11
- 2 guri 16
- 1 gaur 19
- 1 gaur 12.5
lt,d= 4; lt=13; l1=

=0.7

b) bosaje:
- 2 bosaje 32 1 .00
- 1 bosaj 18 1 .00
- - 1 bosaj 20 1 .00

lt,d=3; lt=4; l2=

=0.25

Proiectantu trebuie sa tina cont de cateva reguli de baza atunci cand stabilieste formele
pieselor. Aceste reguli valabile pentru oricare din procedeele e aschiere.
Conditiile de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice de fabricare sunt
prezentate in tabelul 2.4.

3. SEMIFABRICARE SI PRELUCRARI PRIVIND REPERUL

3.1 Semifabricare

Alegerea corect, raional, a merodei i a procedeului de elaborare a semifabricatului este una


dintre condiiile principale care determin eficiena procesului tehnologic n ansamblu.
Costul semifabricatului, fiind parte din costul piesei finite, se impune o analiz atent i o
alegere raional a metodei i a procedeului de elaborare a acestuia. Referitor la semifabricat,
trebuie precizate urmatoarele aspecte:
- metoda i procedeul de elaborare;
- poziia de elaborare;
- forma i dimensiunile semifabricatului i precizia acestuia;
- adaosurile de prelucrare totale.
Se poate meniona c pentru produciile de serie mare i mas se pot face investiii care s
permit realizarea de semifabricate cu adaosuri de prelucrare ct mai mici, respectiv semifabricate
de precizie ridicat.
Pentru produciile de serie mic si unicate, sunt de acceptat semifabricate cu adaosuri de
prelucrare mari, mai imprecise, realizate cu costuri de fabricaie mai sczute.
Factorii care determin alegerea metodei i a procedeului de elaborare a semifabricatului sunt:
-materialul impus piesei;
-tipul produciei;
-precizia necesar;
-volumul de munc necesar;
-costul prelucrarilor mecanice;
-utilajele existente sau posibil de procurat.
Metodele cele mai importante de elaborare a semifabricatelor sunt: turnarea, deformarea la cald
(forjare liber i matriarea), deformarea la rece, laminarea, sudarea. Fiecare metod menionat se
poate elabora prin mai multe procedee.
Avnd n vedere materialul impus piesei, se va adopta ca metod de elaborare a semifabricatului,
turnarea.
n cadrul acestei metode exist mai multe procedee ale cror caracteristici principale sunt
prezentate sintetic in tabelul 3.1.

Adaosurile de prelucrare pentru suprafeele superioare, laterale i inferioare ale pieselor


turnate din metale i aliaje neferoase grele sunt prezentate n milimetri n tabelul 3.2 [V1,
pag.117]

Avnd in vedere dimensiunile piesei, aleg din tabelul 3.2 dimensiunile adaosului de
prelucrare, iar schia semifabricatului va arta astfel:

3.2 Prelucrari
Pentru fiecare suprafa Sk sau grup de suprafee similare se stabilete succesiunea
procedeelor de prelucrare n diferite variante.
Acestea sunt prezentate n tabelul urmtor (tabelul 3.3):

4. PROCESE TEHNOLOGICE DE REFERINTA.


4.1 Principiile generale care stau la baza proiectarii proceselor thenologice

La stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare, trebuie sa fie respectate urmatoarele principii:

In primele operatii ala procesului tehnologic se prelucreaza suprafetele care servesc ca


baze tehnologice pentru prelucrari ulterioare
Pe cat posibil, se vor prelucra, la inceput, suprafetele care reprezinta baze de cotare
principale
Operariile de degrosare, in cursul carora se indeparteaza cea mai mare parte a a
adaosului de prelucrare, se efectueaza la inceputul procesului tehnologic.
Suprafetele cu rugozitate mica si precizie ridicata se finizeaza in ultimele operatii de
prelucrare, pentru a se evita deteriorarea lor in cursul altor prelucrari sau al transportului
piesei de la un loc de munca la altul
Suprafetele pentru care se impun conditii severe de precizie si pozitie se prelucreaza la
aceasi orientare si fixare a piesei.
Succesiunea operatiilor de prelucrare trebuie astfel stabilita incat sa se mentina, pe cat
posibil aceleasi bazae tehnologice
In cazul prelucrarii pe linii tehnologice in flux, volumul de lucrari afectat fiecarei operatii
trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei.

4.2. Tehnologia tip pentru fabricarea corpurilor prismatice

1. Prelucararea de degrosare a suprafetelor plane exterioare


2. Prelucrarea de semifinisare si finisare a suprafetelor plane exterioare
3. Prelucrarea de degrosare, semifinisare si finisare a suprafetelor de revolutie
interioare
4. Prelucrarea canalelor ( cu suprafete plane)
5. Prelucrarea alezajelor si filetelor
6. Tratament termic (calire superficiala ) pentru suprafetele de ghidare
7. Prelucrarea de superfinisare a suprafetelor de ghidare
8. Debavurare
9. Control final

5. STRUCTURA SIMPLIFICATA A PROCESELOR TEHNOLOGICE

In aceasta etapa se procedeaza la gruparea prelucrarilor in operatii. Se vor elabora doua


variante de proces tehnologic prezentate tabelar.

Varianta I
Numar de
ordine si
denumirea
operatiei
00 Turnare
in cochila

10
Strunjire
degrosare

Schita simplificata a operatiei

Utilajul si
S.D.V.-urile (ca
tip)

Conform desen semifabricat

Strung normal
SN 320
Cutit de strung
Dispozitiv special
Subler

Strung normal
SN 320
20
Strunjire
frontala de
degrosare
+
gaurire

Cutit de strung
Burghiu
Dispozitiv
universal
Subler

30
Strunjire de
finisate

Strung normal
SN 320
Cutit de strung
Dispozitiv
universal
Subler

40
Strunjire
frontala de
finisare
+
alezare

Strung normal SN
320
Cuit de strung
Dispozitiv special
ubler

50
Strunjire
+
tesire

Strung normal SN
320
Cuit profilat
Dispozitiv special
ubler

Main de frezat
FU 350 x 1850
60
Frezare

Joc de freze
Dispozitiv special
ubler

.
70
Frezare

Main de frezat
FU 350 x 1850
Joc de freze
Dispozitiv special
ubler

Main de frezat
FU 350 x 1850
80
Frezare

Frez cilindrofrontal (deget)


Dispozitiv special
ubler

.
Main de gurit G6
90
Gaurire

Burghiu
Dispozitiv special
ubler

6.3 Metodele i procedeele de reglare la dimensiune

Avnd n vedere programa de producie, coninutul operaiilor / fazelor i caracteristicile


specifice ale utilajelor, se stabilesc metodele i, respectiv, procedeele de reglare la dimensiune,
ntr-o variant, dup cum se prezint n tabelul 6.3.1.
Tabelule 6.3.1.

PT

Operatia(-ile)

Metoda de reglare la
dimensiune

Procedeul (-ele) de reglare la dimensiune