UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

Facultatea: CONSTRUCŢII DE MAŞINI

Departamentul : INGINERIA FABRICATIEI
Disciplina : Tehnologia sistemelor flexibile de fabricație

Laborator
-Studiu de caz-

Student Ciprian NICOARĂ

Specializarea: TCM_AB, anul IV
 Cuprins
1. Introducere ................................................................................................... 3
1.1 Sistemul de fabricație ............................................................................. 3
1.2 Sistemul flexibil de fabricație ................................................................ 3
1.3 Scopul lucrării ........................................................................................ 4
2. Baza de date ................................................................................................. 5
3. Realizarea histogramelor și determinarea nucleului tipologic ....................... 7
3.1 Seria de fabricație .................................................................................. 7
3.2 Lungimea arborelui ................................................................................ 8
3.3 Masa arborelui ....................................................................................... 9
3.4 Materialul arborelui ............................................................................. 10
3.5 Determinarea nucleului tipologic ............................................................ 10
4. Analiza sarcinii de fabricație ...................................................................... 11
5. Alegerea numărului de mașini din sistem ................................................... 12
6. Amplasarea mașinilor în sistem .................................................................... 13
1. Introducere

1.1 Sistemul de fabricație

Sistemul de fabricație (S.F.) reprezintă totalitatea mijloacelor și a relațiilor existente între

aceste mijloace, capabile să rezolve o sarcină sau un domeniu de sarcini de fabricație, realizând
unul sau mai multe produse ce pot fi oferite pe piață. Funcția generală a unui sistem de fabricație
constă în transformarea unui flux de materiale și a unui flux de informații cu ajutorul unui flux de
energie, astfel încât informațiile să se imprime materialelor, mărindu-le valoarea, obținând produse
finite la ieșirea sistemului.

1.2 Sistemul flexibil de fabricație

Sistemul flexibil de fabricație (S.F.F.) reprezintă un grup de mașini unelte cu comandă

numerică (M.U.C.N.) legate între ele printr-un sistem automat de transport și manipulare a paselor și
sculelor, comandat de calculator, care realizează prelucrarea automată în serii mici și mijlocii a
oricărei piese aparținând unei familii de piese cu asemănări morfologice și/sau tehnologice, în
limitele unei capacități și ale unui algoritm de fabricație prestabilite.

Fig. 1.1
Structura generala a unui SFF
 Structura generală a unui S.F.F., sub forma schemei bloc (fig. 1.1) permite evidențierea
funcțiilor generale ale sistemului: ➢ o funcția de prelucrare automată a pieselor; ➢ o funcția de
depozitare, transport și manipulare automată; ➢ o funcția de comandă automată a tuturor
componentelor sistemului și de supraveghere, control și diagnostic automate.

Introducerea și exploatarea S.F.F. asigură obținerea unei eficiente înalte și creșterea

efectelor economice ale producției. Cele mai importante sunt: ➢ o reducerea numărului de
muncitori de până la 5 ori față de producția convențională; ➢ o reducerea personalului pentru
pregătirea fabricației de aprox. 2.5 ori; ➢ o reducerea cu 50% a utilajelor tehnologice; ➢ o
reducerea cu 20-40% a spațiilor necesare producției; ➢ o creșterea productivității muncii cu 200-
400%; ➢ o creșterea producției anuale; ➢ o scăderea cu 40-45% a cheltuielilor de producție și a
cheltuielilor suplimentare cu până la 85%; ➢ o scurtarea timpilor de prelucrare a pieselor pe MU cu
50% și creșterea calității producției;

1.3 Scopul lucrării

Scopul acestui studiu de caz constă în analizarea unei game variate de arbori (100 de tipuri
de arbori de prelucrat) în vederea realizării schemei de amplasare a utilajelor in sistemul necesar
prelucrării acestor arbori. Astfel se va tine cont de: seria de fabricație, lungimea arborilor, masa
acestora și materialul din care trebuie realizați. Mașinile utilizate pentru prelucrare lor vor fi: mașini
de strunjit, rectificat, frezat, găurit și mortezat. În funcție de datele inițiale se va stabili nucleul
tipologic, în urma căreia va începe analiza sarcinii de fabricație, ce va determina numărul mașinilor
din sistem. În final, în funcție de rezultatele obținute, se va realiza amplasarea mașinilor în sistem.
2. Baza de date
3. Realizarea histogramelor și determinarea nucleului tipologic

3.1 Seria de fabricație

În funcție de seria de fabricație se vor alege 4 intervale de analiză:

I. 1-500 [buc./an] (unicat/serie mică)

II. 500-10000 [buc./an] (serie mijlocie)
III. 10000-50000 [buc./an] (serie mare)
IV. 50000-500000 [buc./an] (producție de masă)

În urma realizării histogramei se va determina care serie cuprinde cele mai multe tipuri de arbori (în
acest caz este intervalul II. 500 - 10000 [buc./an] (mica și unicate), cu 62 de tipuri
3.2 Lungimea arborelui

Ca număr de intervale pentru lungimea arborelui s-au ales de asemenea patru:

I. 1-101 [mm]
II. 101-500 [mm]
III. 501-1500 [mm]
IV. >1501 [mm]

Se va analiza histograma și se va determina intervalul de lungimi ce predomină în cadrul arborilor:

II. 101 - 500 [mm], arbori cu lungimi uzuale existând 43 de tipuri de arbori.
3.3 Masa arborelui

Pentru repartizarea tipurilor de arbori în funcție de masă s-au ales tot patru intervale:
I. 0.1-0.9 [kg]
II. 1-60 [kg]
III. 61-300 [kg]
IV. >300 [kg]

Intervalul care cuprinde cele mai multe tipuri de arbori este IV. >300 [kg] (piese extragrele), cu 43
de tipuri de arbori.
4. Analiza sarcinii de fabricație

Pentru elementele nucleului tipologic menționat mai sus, se vor alege din baza de date seriile de
fabricație, specifice acestor elemente.
n69=2426 n72=2586 n76=2631 n81=3322
n87=3485 n95=4303 n96=4401

În continuare se vor alege timpii necesari pentru fiecare operație, corespunzători elementelor
nucleului tipologic și se vor calcula timpii totali și medii.

• Strunire Ts40 = 25 min; Ts69 = 11 min; Ts71= 46 min; ts73= 0

min; ts79= 45 min; Ts81=25 min; Ts83= 4 min; Ts86= 9 min
T tot.s. =3746605 [min] Nop.s. = 7 T med.s. =416289,4444 [min]

• Frezare tf40=13 [min] tf69=26 [min] tf71=14 [min] tf73=27 [min]

tf79=22 [min] tf81=21 [min] tf83=19 [min] ts86=10
T tot.f. = 1743774 [min]
Nop.f. =7
T med.f. = 193752,6667 [min]

• Găurire tg40=32 [min] tg69=31 [min] tg71=33 [min] tg73=7 [min]

tg79=31 [min] tg81=21 [min] tg83=21 [min] ts86=5
T tot.g. = 1212606 [min]
Nop.g = 7
med.g. = 134734 [min]
3.4 Materialul arborelui

Având în vedere că arborii sunt executați din patru categorii de materiale, vom obține histograma
cu următoarele coloane: I. OC
II.OA
III. AW
IV. PA

După cum se poate observa din histogramă, majoritatea tipurilor de arbori sunt din categoria: IV. PA ,
cu un număr de 31 tipuri.

3.5. Determinarea nucleului tipologic

În urma suprapunerii coloanelor cu cel mai mare număr de tipuri de arbori din histogramele de mai
sus și comparării acestor date, s-a obținut următorul nucleu tipologic, cu 6 elemente comune pentru
toate cele patru categorii:NT=T040, T069, T071, T073, T079, T081, T083, T086, T100.
3.3 Masa arborelui

Pentru repartizarea tipurilor de arbori în funcție de masă s-au ales tot patru intervale:
I. 0.1-0.9 [kg]
II. 1-60 [kg]
III. 61-300 [kg]
IV. >300 [kg]

Intervalul care cuprinde cele mai multe tipuri de arbori este IV. >300 [kg] (piese extragrele), cu 43
de tipuri de arbori.
6. Amplasarea maşinilor în sistem
Pentru o încărcare a maşinilor-unelte cât mai apropiată de 100% şi implicit scurtarea timpilor
auxiliari, s-a optat pentru următoarea schemă de amplasare a maşinilor-unelte. Datorită maşinilor-
unelte (2 strunguri, 4 maşini de frezat, 5 maşini de găurit), după analizarea atentă a multor opţiuni, s-a
ales cea de mai sus: două linii de fabricaţie dispuse în paralel. Această alegere s-a facut şi din cauză
spaţiului limitat pe care s-ar putea să-l avem la dispoziţie (dacă am fi optat pentru o singură linie de
fabricaţie am fi avut nevoie de o hală foarte mare pe lungime şi cu o laţime mica. Maşinile au fost
plasate luând în considerare ordinea logică a operaţiile prin care trebuie să treacă semifabricatul
pentru a ajunge piesă finită: strunjire, frezare, găurire), iar în cazul în care un arbore nu necesită
vreuna din operaţii (ex. frezare sau găurire) următoarea operaţie nu este la o distanţă mai mare de o
rotaţie a braţului robotului sau o deplasare scurtă a acestuia. În realizarea schiţei s-a luat în
considerare şi încărcare semifabricatelor, respectiv descărcarea pieselor finite, astfel semifabricate
si piesele finite sunt incarcate si respectiv descarcate de catre muncitor. Toate maşinile şi
dispozitivele sunt controlate printr-un echipament cu comandă numerică propriu, legate la o unitate
de control amplasată înafara liniilor de fabricaţie pentru un acces uşor şi rapid.

S1 S2

R5 Rbc2

Mg4
Cv4

G1 G2 G3 G4

DC DC - Dep. de comanda
CV - Conveior
RBC - Robocar
MG - magazie
F - mașină de frezat
S - Centru de Strunjit
D1 R - Robot industrial
G - Masina de gaurit
D - Masina de debitat

Mg2
D2

R3
F1 F2 Celula 1
F3

Depozit 2
Cv3

Cv6 Mg5

S6
R4
S5
S4

Rbc1