Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei Surub de reglaj in conditiile unui numar necesar de bucati n= 100 buc/an.

Pentru aceasta se vor parcurge urmatoarele etape: 1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor 2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei .Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei! semifabricat ".#btinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu tehnologic de turnare $.#btinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu de deformare plastica %.Analiza tehnico!economica a doua variante de proces tehnologic si determinarea variantei optime de obtinere a piesei!semifabricat &.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei!semifabricat prin procedeul optim '.Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare obtinerii piesei finite

Etapa 1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor

(unoa)terea rolului func*ional al piesei este prima etap+ ,n proiectarea oric+rui proces tehnologic de realizare a sa. Acesta depinde de rolul func*ional al fiec+rei suprafe*e care delimiteaz+ piesa. -in acest motiv ,n primul r.nd se stabile)te rolul func*ional al fiec+rei suprafe*e. /etoda folosit+ pentru stabilirea rolului func*ional posibil sau pentru proiectarea unei piese poart+ numele de analiz morfofuncional a suprafeelor. Aceasta presupune parcurgerea succesiv+ a urm+toarelor etape: ! ! ! descompunerea piesei ,n suprafe*e c.t mai simple 0plane1 cilindrice1 conice1 elicoidale etc.23 notarea tuturor suprafe*elor ce delimiteaz+ piesa ,n spa*iu folosind sensul trigonometric sau o alt+ ordine3 analiza fiec+rei suprafe*e ,n parte din urm+toarele puncte de vedere: forma geometric+ a suprafe*ei1 dimensiuni de gabarit1 precizie dimensional+1 precizie de form+1 precizie de pozi*ie1 rugozitate )i duritate3 ,ntocmirea unui graf 4suprafe*e!caracteristici53 stabilirea rolului func*ional al piesei care se face ,n urma analizei de corela*ie a diferitelor tipuri de suprafe*e ob*inute ,n graful 4suprafe*e!caracteristici5. 6olul func*ional impus unei piese se ob*ine presupun.nd pentru suprafe*ele ce delimiteaz+ piesa ,n spa*iu caracteristicile corespunz+toare tipurilor de suprafe*e 0de asamblare1 func*ionale1 tehnologice sau au7iliare2.

! !

Av.nd aceste informa*ii primare se pot deduce procedeele tehnologice posibile de realizare a fiec+rei suprafe*e ,n parte pentru a se proiecta apoi procedeul tehnologic optim de realizare a piesei ca un tot unitar.

-in analiza morfofunc*ional+ a piesei s!a stabilit cu precizie care suprafe*e trebuie prelucrate ulterior prin a)chiere1 precum )i necesitatea aplic+rii unei turn+ri de precizie care presupune adaosuri de prelucrare mici. 8n aceast+ situa*ie consumul de material pentru piesa considerat+ este mic1 iar productivitatea prelucr+rii este crescut+. S!a *inut cont ca suprafe*ele s+ asigure o bun+ a)ezare sau prindere a piesei la prelucrarea ei prin a)chiere.

Nr . crt .

Nr. supraf a

Configurai a geometric a suprafeei !

Precizia dimensional

0 ( ! + " # $ % & ' (! (+ (" (# ($ (% (&

" '
23

Caracteristici Preci Preci Rugazita Duritatea zia zia tea HB de de Ra form pozii e # $ % & * * 00.0 * * * * * * * * * * * +,! +,! .$ .$ .$ .$ +,! .$ +,!

Rolul funcional posibil al suprafeei

Procedee tehnologice posibile de realizare a suprafeei 0

'

)ronconica Cilindrica Cilindrica 2licoidala Cilindrica )ronconica Cilindrica )ronconica

30

3!"4 .#
5

*
21

* * * *

0.#4"# #4 #

('

)oroidala

-n funcie de )ehnologic )urnare ./chiere material a Deformare plastic -n funcie de )ehnologic )urnare ./chiere material a Deformare plastic -n funcie de 1unctional )urnare ./chiere material a Deformare plastic -n funcie de .samblare ./chiere material -n funcie de .u4iliara ./chiere material -n funcie de .u4iliara ./chiere material -n funcie de .u4iliara ./chiere material -n funcie de .u4iliara ./chiere material -n funcie de .u4iliara ./chiere material

Etapa2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei

(alitatea materialelor folosite la realizarea unei piese sau a unei ma)ini1 utila9 sau aparat1 ,mpreun+ cu concep*ia de proiectare )i tehnologia de fabrica*ie determin+ nivelul performan*elor tehnico ! economice pe care piesa 0produsul2 le poate atinge. -e aceea1 ,n prezent1 se constat+ pe plan mondial o sporire continu+ a preocup+rilor pentru o utilizare c.t mai ra*ional+ a materialelor1 av.nd ca obiect principal cre)terea eficien*ei )i competitivit+*ii ma)inilor1 utila9elor )i aparatelor. Alegerea optim+ a unui material pentru o anumit+ destina*ie1 este o problem+ deosebit de comple7+ ce trebuie rezolvat+ de proiectant1 ,n principiu1 aceasta ,nsemn.nd alegerea acelui material care ,ndepline)te cerin*ele minime de rezisten*+ )i duritate ale piesei ,n condi*iile unui pre* de cost minim )i a unei fiabilit+*i sporite. :endin*a de a alege materialele superioare cerin*elor minime de rezisten*+ )i duritate ale piesei este inadecvat+ din punct de vedere economic )i nu contribuie la cre)terea performan*elor tehnice ale produsului ,n care este ,nglobat+ piesa respectiv+. -eci rolul proiectantului nu este doar de a stabili concep*ia de baz+ a proiect+rii procesului tehnologic ci )i de a determina c.t mai corect cerin*ele minime inpuse materialului )i alegerea acestuia. Av.nd ,n vedere diversitatea foarte mare de piese )i produse )i respectiv de materiale din care acestea pot fi confec*ionate este practic imposibil a stabili o metod+ riguros )tiin*ific+ )i general valabil+ care s+ permit+ optimizarea alegerii materialului. -e obicei1 se mizeaz+ pe e7perien*a proiectantului )i pentru alegerea rapid+ a materialului1 se pleac+ de la c.teva date referitoare la: solicit+rile ,n timpul e7ploat+rii1 condi*iile de e7ploatare 0temperatur+1 presiune1 vitez+1 mediu de lucru21 clasa din care face parte piesa )i condi*iile de

e7ecu*ie. Abordarea problemei ,n acest mod este neeconomic+ deoarece nu valorific+ ,n mod corespunz+tor toate caracteristicile materialului. -e aceea1 ,n continuare se va prezenta o metod+ de alegere a materialului optim numit+ metoda de analiz a valorilor optime. Aceast+ metod+ are la baz+ valorificarea la ma7imum a ,ntregului ansamblu de propriet+*i func*ionale1 tehnologice )i economice ale materialului ,n condi*iile actuale ale dezvolt+rii metodelor de calcul rapid )i al e7isten*ei de soft!uri specializate )i presupune rezolvarea urm+toarelor etape: ! stabilirea rolului func*ional al piesei1 a tehnologiei construc*iei )i a condi*iilor economice de func*ionare ale acesteia: aceasta se rezolv+ folosind metoda de analiz+ morfofunc*ional+ a suprafe*elor3 ! determinarea )i stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim: se ia ,n considerare ,ntregul ansamblu de propriet+*i func*ionale 0fizice1 chimice1 mecanice1 electrice1 magnetice1 optice1 nucleare )i estetice21 propriet+*i tehnologice 0turnabilitatea1 deformabilitatea1 uzinabilitatea1 sudabilitatea )i c+libilitatea2 )i propriet+*i economice 0pre* de cost1 consum de energie1 combustibili conven*ionali1 materie prim+1 poluare1 etc.23 ! descompunerea factorilor analitici ,n elemente primare: se face *in.nd cont de condi*iile rezultate din etapele de mai sus1 lu.ndu!se ,n continuare cel pu*in propriet+*ile: conductibilitate termic+1 temperatur+ de topire1 temperatur+ de vaporizare1 v.scozitate1 densitate1 rezisten*+ la coroziune1 refractafitatea1 elasticitatea1 rigiditatea1 plasticitatea1 fragilitatea1 flua9ul1 tenacitatea1 rezisten*a la rupere1 rezisten*a la curgere1 rezisten*a la oboseal+1 conductivitatea electric+1 permeabilitatea magnetic+1 diamagnetismul1 paramagnetismul1 opacitatea1 absorb*ia1 rezisten*a la p+trundere a radia*iior etc. :o*i factorii primari sunt prezen*i ,ntr!un graf 4materiale!propriet+*i53 ! aprecierea cantitativ+ a factorilor analitici: se face

folosind un anumit sistem de notare1 ,n func*ie de valoarea fiec+rei propriet+*i k acord.ndu!i!se o not+ tk. Se poate folosi sistemul de notare 1... sau 1...10 sau 1...1001 ,n func*ie de precizia ce se vrea ob*inut+3 stabilirea ponderii importan*ei fiec+rui factor primar: se face *in.nd cont de datele rezultate din etapele de mai sus acord.nd fiec+rei propriet+*i k o pondere d k. 8n stabilirea ponderii trebuie ,ndeplinit+ condi*ia:

d
k =1

=1

,n care m reprezint+ num+rul de factori primari3 alegerea solu*iilor optime la momentul dat: se face apic.nd criteriul:

t
k =1

d k = maxim

;olosind metoda analizei valorilor optime am parcurs graful 4materiale!propriet+*i5 ,n vederea alegerii materialului optim pentru realizarea piesei )i am constatat c+ materialul optim este OLC 15 #<(1$ este utilizat pentru piese tratate termic1 de rezisten*+ ridicat+ )i tenacitate medie cum ar fi: discul de turbin+1 arborii coti*i1 bielele1 coroanele din*ate1 volantele1 ro*ile cu clichet1 penele de ghida91 melcii1 penele1 flan)ele )i )uruburile.

&izice N Material r
Den ita tea

Proprietati functionale '(imi Mecanice ce

'onduct ibilitate termica 1 t2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 2 1 1 )ezi te nta la coroziu ne 1 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+3 7 0+5 7 0+2 7 0+05 7 0+05 7 0+05 9 0+5 *$ )ezi t+ la rupere t 2 1 ,-"10 ./0

Turna bilitate a

Defor mabili tate

Uzina bilitate a

Pretul de co t

!t k" dk

#$ %

t 1

t 1 3 2 1/3 2 1/2 2 132 2 135 2 150 2 203 2 110 2 1/5 2 40 2 30 3 20 2 213 3 143 3 211 3 213 3 213 1 1/0

t 1 5 2 2 2 2 3 2 2 2+1 2 2+2 3 2+1 2 2+1 2 2+1 3 1+2 1 1+5 1 1+2 3 2+1 2 2+1 3 1+5 3 1+4 3 1+2 1 0+ 14

t 1 / 2 $ 2 $ 2 $ 3 % 3 % 3 % 3 &$ 3 &$ 2 $ 2 &$ 2 &$ 3 $ 3 $ 2 % 2 $ 2 $ 1 &$

t 3

t 1 4 2 &$ 2 &$ 2 &$ 2 &$ 2 &$ 2 $ 1 $ 1 $ 2 &$ 1 &$ 2 &$ 1 $ 1 $ 2 &$ 3 &$ 3 $ 1 &$

t 5

1 #622 2 #650 3 #6/0 2 #6'15 5 #6'20 / #6'25 3 #T200 4 #T/00 5 'u8n15 1 0 1 1 1 2 1 3 1 2 1 5 1 / 1 3

'u%n10 'u8n35 Pb2 21Mo'r 11 12'r 130 14Mo'r 10 20MoNi 35 20'r10 &mn320

3+3 3+3 3+3

3+3

2 0+2 2 0+2 2 0+2 2 0+2 2 0+2 2 0+2 2 0+2 2 0+2 2 0+3 2 0+1 2 0+2 2 0+2 2 0+3 2 0+1 5 2 0+2 2 0+1 2 0+1 2

3 22 3 54 3 // 2 24 3 50 3 30 2 20 3 /0 1 20 1 23 1 1/ 3 10 5 3 /0 3 44+ 4 3 11 3+4 3 54 2 32

2 $ 2 $ 2 $ 1 $ 1 $ 1 $ 3 % 3 % 2 $ 3 % 3 $ 2 % 2 % 1 $ 2 &$ 2 &$ 3 %

3 2000 3 2250 3 2250 3 2335 3 2500 2 2335 2 2000 2 2125 3 5000 3 2500 3 /000 2 3350 2 /500 3 10500 3 10000 2 3500 3 1550

t 1 0 2 2+1 5 2 2+1 5 2 2+1 2 2+2 2 2+1 5 2 2+1 5 2 2+1 5 2 2+1 5 1 1+5 5 2 1+5 5 1 1+5 5 2 2+1 5 1 1+4 5 1 2+1 5 1 2+0 5 1 2+1 5 3 1+5

opti m

3+2 3+3 3+4 3+4 4+4 4+4 4+2 3+5 3+5 4 /+5 3+2 3+3

1 4 1 5 2 0 2 1 2 2 2 3 2 2 2 5 2 / 2 3

&mp300 &:n330; 13 &:n300; 2 &'100 &'150 &'200 &'250 &'300 &'350 &'200

3+3 3+2 3+2 3+2 3+3 3+1 3+2 3+3 3+2 3+3

2 0+1 3 2 0+1 3 2 0+1 2 0+1 3 2 0+1 35 2 0+1 2 2 0+1 5 2 0+1 / 2 0+1 3 2 0+1 5

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

9 0+5 7 0+5 7 0+5 7 0+1 7 0+1 7 0+1 7 0+1 9 0+5 7 0+1 7 0+1

1 240 2 1/0 2 240 3 150 3 130 3 210 3 220 1 2/0 3 240 3 300

3 30 2 33 3 30 2 10 3 15 3 20 3 25 3 30 3 35 3 20

3 0+ 14 2 0+ 14 3 0+ 13 1 0+ 14 1 0+ 15 1 1+2 1 1+ 25 1 1+3 1 1+ 35 2 1+ 25

1 &$ 1 &$ 1 &$ 1 &$ 2 &$ 2 &$ 2 &$ 2 &$ 2 &$ 2 &$

3 % 3 % 3 % 3 % 3 % 3 % 3 % 3 N 3 N 3 N

1 &$ 1 &$ 1 $ 1 $ 1 $ 1 $ 1 $ 0 $ 0 $ 0 $

3 1550 3 1500 2 1500 2 1500 2 1/00 2 1/00 2 1/00 2 1350 2 1/25 2 1/25

3 2+2 3 2+1 5 3 2+0 5 3 2+1 3 2+1 5 3 2+0 5 3 2+1 5 3 1+5 5 3 2+0 5 3 2+1 5

:abel 2. Alegerea materialului optim

Etapa

.Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei!semifabricat

(rearea oric+rui produs este rezultatul unui proces de producie1 definit ca fiind un proces tehnico!economic comple7 ,n decursul c+ruia se efectueaz+ modific+rile )i transform+rile materialelor necesare ob*inerii produsului. 8n cadrul procesului tehnologic1 materia prim+ cu propriet+*i neadecvate utiliz+rii directe este supus+ unui )ir lung de transform+ri fizico!chimice ,n vederea ob*inerii unui produs cu propriet+*i )i func*ii bine stabilite1 conform cu o anumit+ utilitate social+. Semifabricatul poate fi definit ca fiind o bucat+ de material mai mult sau mai pu*in apropiat+ ca form+ de piesa care urmeaz+ a fi ob*inut+ )i care a suferit o serie de prelucr+ri ,nainte de a se a9unge la piesa finit+. Semifabricatul se poate ob*ine prin procedee tehnologice diferite1 ca de e7emplu prin deformare plastic+ sau prin turnare. a" #eformarea plastica -eformarea plastic+ este metoda de prelucrare f+r+ a)chiere prin care1 ,n scopul ob*inerii unor semifabricate sau piese finite1 se realizeaz+ deformarea permanent+ a materialelor1 f+r+ fisurare1 prin aplicarea unor for*e e7terioare. ! ! ! Avanta9ele prelucr+rii metalelor prin deformare sunt: ,mbun+t+*irea propriet+*ilor din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezult+ ,n urma acestor prelucr+ri3 consum minim de material3 precizie mare de prelucrare1 mai ales la rece3

! ! !

reducerea duratei prelucr+rii ulterioare prin a)chiere3 posibilit+*i de ob*inere a unor forme comple7e cu un num+r minim de opera*ii )i manoper+ simpl+3 m+rirea productivit+*ii muncii.

=ecesitatea aplic+rii unor for*e mari pentru deformare face ca investi*iile ini*iale s+ fie mari1 ceea ce poate fi considerat un dezavanta9 al acestei metode. >n e7emplu de deformare plastic+ este forjarea liber ce trebuie folosit+ numai ,n cazul pieselor foarte mari1 care pentru matri*are dep+)esc puterea utila9ului sau a pieselor ce se e7ecut+ ,n serie mic+ sau sunt unicate. Principalele avanta9e ale for9+rii sunt prelucrarea rapid+1 costul redus )i manopera simpl+1 iar ca dezavanta9e se pot aminti precizia redus+ a dimensiunilor1 calitatea slab+ a suprafe*ei precum )i necesitatea unei for*e mari de deformare. 8n comparare cu for9area liber+1 matriarea este un procedeu modern deoarece prezint+ o serie de avanta9e dintre care cele mai importante sunt: productivitatea ,nalt+ care dep+)e)te de c.teva ori productivitatea for9+rii libere1 posibilitatea ob*inerii unor piese cu forme foarte complicate care nu se pot realiza prin for9are liber+1 f+r+ adaosuri tehnologice1 realizarea pieselor cu un consum redus de metal1 piesele ob*inute au toleran*e de c.teva ori mai mici dec.t piesele ob*inute prin for9are liber+. /atri*area prezint+ c.teva dezavanta9e1 dintre care cele mai importante sunt: greutatea limitat+ a pieselor care pot fi matri*ate )i costul ridicat al matri*elor.

b" $urnarea Turnarea1 ca procedeu tehnologic1 este una din cele mai vechi metode de ob*inere a pieselor prin punere ,n form+. :urnarea intervine ,ntotdeauna ca metod+ tehnologic+ distinct+ la materialele care sunt elaborate ,n stare lichid+ sau v.scoas+. Procedeele de e7ecu*ie a pieselor prin turnare se remarc+ prin urm+toarele avanta9e: ! permit realiazarea de piese cu configura*ii diverse1 ,n clasele de precizie %...1%1 cu suprafe*e de rugozitate Ra =1</+++20 m3 ! permit realizarea de piese cu propriet+*i diferite ,n sec*iuni3 ! creeaza posibilitatea de adaosuri de prelucrare minime fa*+ de for9area liber+ sau prelucr+rile prin a)chiere3 ! creeaz+ posibilitatea de automatizare comple7+ a procesului tehnologic1 fapt ce permite repetabilitatea preciziei )i a caracteristicilor mecanice la toate loturile de piese de acela)i tip3 ! permit ob*inerea unei structuri uniforme a materialului piesei1 fapt ce ,i confer+ acesteia o rezisten*+ multidirec*ional+. 8n general compactitatea1 structura )i rezisten*a mecanic+ a pieselor turnate sunt inferioare celor ale pieselor similare realizate prin deformare plastic+ deoarece acestea posed+ o rezisten*+ unidirec*ional+ dup+ direc*ii preferen*iale. -intre dezavanta9ele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera: ! consum mare de manoper+1 ,ndeosebi la turnarea ,n forme temporare3 ! costuri ridicate pentru materialele au7iliare3 ! consum mare de energie pentru elaborarea )i men*inerea materialelor ,n stare lichid+1 la temperatura de turnare3 ! necesit+ m+suri eficiente ,mpotriva polu+rii mediului )i pentru ,mbun+t+*irea condi*iilor de munc+.

>n alt procedeu de deformare plastica care poate fi luat in analiza in cazul acestei piese este laminarea1 configuratia piesei finite obtinandu!se ulterior prin aschiere. ?n acest caz adaosurile de prelucrare vor fi mai mari decat in cazul matritarii1 consumul de material fiind mult mai mare1 iar randamentul de utilizare a materialului foarte scazut.

Etapa %.Obtinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu te&nologic de turnare

:urnarea reprezinta un procedeu clasic de obtinere a semifabricatelor ce pot avea forme de la cele mai simple la cele mai comple7e1 in productie de unicat1 serie sau masa. Pentru turnarea in forme temporare avanta9ele constau in costuri in costuri relativ scazute ale materialelor folosite 0nisip1 argila1 apa1 modele1 samd 2 si calitate conforma cu cerintele de productie. ?n continuare se vor studia conditiile in care piesa 4Surub de regla95 se poate prelucra prin turnare : ! planul de separatie la piesei este un plan drept1 pozitionatpe a7a de simetrie a piesei. Astfel costul cu manopera scade1 iar precizia de realizare a piesei creste. ! adaosurile de prelucrare1 tehnologice si de inclinare sunt mici si se incadreaza bine in normativele in vigoare de alegere a acestora. ! deoarece piesa nu prezinta diferente mari de volume1 avand in general o forma geometrica echilibrata1 s!a considerat ca nu este necesar a se prevedea o maselota ! intersectiile dintre pereti se fac la unghiuri drepte ! grosimea peretilor este relativ uniforma ! piesa nu prezinta la interior nervuri sau acumulari de material1 asa ca nu e7ista pericolul aparitiei unor goluri de contractie ! deoarece nu e7ista zone cu bosa9e nu e7ista pericolul de aparitie a nodurilor termice.

Procesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte : ! realizarea modelului si a cutiilor de miez1 pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de e7ecutie a modelului si a cutiilor de miez ! realizarea formei de turnare si a miezurilor1 asamblarea formelor ! elaborarea alia9ului1 transportul si alimentarea formelor ! tratamentele aplicate la umplerea formei1 solidificarea piesei ! dezbaterea formelor1 e7tragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa ! separarea retelei de turnare si a maselotelor ! curatirea ! tratamentele termice si de suprafata1 remedierea defectelor ! controlul final al piesei ! marcarea1 conservarea1 depozitarea1 ambalarea si livrarea catre beneficiar. Pretul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si manopera necesare pentru e7ecutia lor. ?n cazul formarii manuale1 manopera pentru confectionarea modelului si a cutiilor de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei1 de aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea usoara a modelului si a miezurilor. /odelul si miezurile determina configuratia e7terioara1 respectiv interioara a viitoarei piese realizata prin turnare. %.1. 'ntocmirea desenului piesei brut turnate ?n vederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape :

a2stabilirea pozitiei de fomare: in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se e7ecute manual b2stabilirea pozitiei de turnare: pozitia piesei in forma de turnare si suprafata de separare a acesteia trebuie sa asigure: calitatea solicitata a piesei turnate1 consumuri minime pentru realizare si prelucrare mecanica. <a alegerea pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere1 partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea inferioara a formei1 cunoscand faptul ca incluziunile de nisip1 zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale piesei3 daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate1 sunt amplasate in partea superioara a formei se vor lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare 0 retasuri1 sufluri1 incluziuni 2 sa se produca in maselote1 rasuflatori sau in adaosurile de prelucrare prevazute pe suprafetele superioare ale piesei turnate3 la turnarea pieselor din alia9e cu contractie mare in timpul solidificarii1 pozitia piesei in forma va fi aleasa astfel incat sa se asigure solidificarea diri9ata a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la acestea spre maselote3 pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure consum de metal minim si un cost cat mai mic. c2alegerea planului de separatie: pentru e7tragerea modelului din forma1 acesta se sectioneaza in doua sau chiar mai multe bucati. ?n general1 la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe solutii1 in functie de simetria piesei turnate1 de prezenta suprafetelor care urmeaza sa fie prelucrate prin aschiere1 de utila9ul e7istent pentru formare si turnare. -intre solutiile posibile se alege cea care permite: simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie e7ecutat din cat mai putine parti componente3 e7tragerea usoara a piesei din forma3

suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singura3 obtinerea formei cu cele mai putine miezuri1 deoarece miezurile necesita manopera suplimentara3 montarea usoara si sigura a miezurilor in forma3 umplerea usoara si completa a formei. d2stabilirea adaosurilor de prelucrare: adaosurile de prelucrare se prevad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. ;actorii principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare sunt: natura alia9ului care se toarna3 pozitia suprafetei3 metoda de formare3 dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreaza3 clasa de precizie a piesei turnate. e2stabilirea adaosurilor de inclinare: deoarece modelul trebuie e7tras din forma1 se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari1 asa! numite inclinari constructive1 chiar daca nu sunt prevazute pe desenul piesei finite. -aca suprafetele respective se prelucreaza prin aschiere1 inclinarile constructive trebuie sa fie cat mai mici posibil1 pentru a nu se mari manopera la prelucrare si pierderile de metal prin aschii. f2stabilirea racordarilor constructive: racordarile constructive sunt rotun9iri ale unghiurilor interioare sau e7terioare intre doi pereti ai piesei turnate. Scopul racordarilor constructive este multiplu: de a preveni efectul daunator al transcristalizarii1 de a preveni formarea nodurilor termice3 de a preveni ruperea formei la e7tragerea modelului. /arimea razei de racordare interioara r se alege intre 1/$ si 1/ din media aritmetica a grosimii peretilor de racordat1 iar raza e7terioara 6 se ia egala cu raza mica r1 plus media aritmetica a grosimii peretilor care se racordeaza.

%.2. 'ntocmirea desenului modelului (onstructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate1 care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor1 daca piesa prezinta goluri interioare. /odificarea volumului si1 implicit1 a dimensiunilor1 care are loc la incalzirea sau racirea alia9elor metalice1 nu poate fi eliminate1 ea avand loc ca urmare a proprietatilor fizice1 specifice fiecarui alia9. Aceasta modificare de volum poate si trebuie sa fie compensate sau diminuata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie. /odelele nu se pot construi absolute e7acte1 conform cotelor de pe desen1 oricata atentie s!ar acorda la confectionarea lor. ?n plus1 urmarirea construirii unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod ne9ustificat. -e aceea1 se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante.

%. . E(ecutia formei de turnare -e corecta e7ecutie a formei de turnare depinde in cea mai mare proportie calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se influenteaza nemi9locit: calitatea suprafetei piesei turnate3 precizia dimensionala3 compactitatea masei metalice3 structura de cristalizare a alia9ului turnat3 pretul de cost al piesei fabricate. -upa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatura1 formele se dezbat 0 se distrug 2 in vederea e7tragerii piesei. @ste de dorit ca timpul de mentinere a pieselor in forma dupa turnare sa fie cat mai scurt pentru a realiza o productivitate ridicata. -upa dezbaterea formelor1 piesa se supune operatiei de indepartare a retelei de turnare.

Etapa 5.Obtinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu de deformare plastica

:ehnologiile de deformare plastica constituie metode importante de obtinere a pieselor1 ce prezinta avanta9e fata de alte procedee de semifabricare sau fabricare. Avanta9ele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt: ! consumul minim de material ! imbunatatirea proprietatilor din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezulta in urma acestor prelucrari ! precizia mare de prelucrare mai ale la rece ! reducerea duratei prelucrarii ulterioare prin aschiere ! posibilitatile de obtinere a unor forme comple7e cu un numar minim de operatii si manopera simpla ! marirea productivitatii muncii. =ecesitatea aplicarii unor forte mari pentru deformare1 face ca investitiile initiale sa fie mari1 ceea ce poate fi considerat ca un dezavanta9 al acestei metode. Procedeul de deformare plastica acceptabil pentru piesa studiata este for9area libera. ;or9area permite realizarea celor mai variate forme de piese1 de la cele mai simple pana la unele comple7e1 cu mase variind de la cateva sute de grame pana la sute de tone. Pe langa faptul ca permite obtinerea unor piese cu forme si dimensiuni variate1 asigura si imbunatatirea substantiala a proprietatilor mecanice ale materialului1 fapt ce face ca procedeul sa se utilizeze si pentru obtinerea unor piese care in e7ploatare vor fi supuse la solicitari deosebit de mari: arbori in trepte1 a7e1 biele1 arbori cotiti1 supape1 etc. Pentru realizarea piesei studiate prin for9are libera trebuie parcurse urmatoarele etape:

5.1. 'ntocmirea desenului piesei brut forjate (onstructia desenului piesei brut for9ate se realizeaza pornind de la desenul de e7ecutie al piesei finite1 pe care se trec : ! adaosurile de prelucrare Ap : se prevad pe toate suprafetele a caror precizie dimensionala si rugozitate nu poate fi obtinuta direct din for9are libera.Pentru piesa5Surub de reglaj adaosul de prelucrare este de 1'A/!%. ! adaosurile tehnologice At : se amplaseaza pe toate suprafetele ce nu pot rezulta din for9area libera sau in vederea cresterii tehnologicitatii la for9are. ! adaosurile de debitare Ad : se prevad la capete si au ma7im 1$ B ! racordarile constructive 6c : sunt rotun9iri ale unghiurilor interioare sau e7terioare intre doi pereti ai piesei for9ate1 deoarece prin procedeul tehnologic de for9are libera nu se pot obtine unghiuri ascutite. /odul de amplasare pe piesa Surub de reglaj este prezentat in figura urmatoare.

Etapa ).Analiza te&nico!economica a doua *ariante de proces te&nologic si determinarea *ariantei optime de obtinere a piesei! semifabricat

Alegerea variantei optime de proces tehnologic de obtinere a piesei!semifabricat se face luand in considerare principiul eficientei si principalii indicatori de eficienta: costul1 productivitatea1 fiabilitatea1 protectia muncii1 protectia mediului1 consumul de materiale si energie1 etc. -eoarece costul este un indicator de baza al eficientei1 se va face o analiza comparativa a celor doua procese tehnologice de realizare a piesei!semifabricat: turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit si for9area libera1 si se va determina procedeul optim. ?n industrie1 la nivel de sectie1 costul C este dat de relatia: ( = (/ A (m A (6 A (S unde o o o : (/ sunt cheltuielile cu materialele folosite (m sunt cheltuielile cu manopera (6 sunt cheltuielile cu regia 0utila9e1 cladiri1 salarii personal au7iliare1 etc.2 o (S sunt cheltuielile de stocare # astfel de varianta de analiza a costului nu este veridica deoarece ascunde cheltuielile cu pregatirea fabricatiei si nu permite o analiza comparativa a mai multor procedee tehnologice. Se poate efectua si o alta analiza a costului care sa include si cheltuielile cu pregatirea fabricatiei folosind relatia:

(1 = ; A nCD

Eu.m./ lot de produseF

unde: o C1 este costul unui lot de piese o F sunt cheltuielile fi7e 0cu utila9ele1 cu S-D!urile cu cladirile2 o V sunt cheltuielile variabile 0salarii1 materiale2 o n este numarul de bucati din lot (ostul pe produs se poate determina cu a9utorul relatiei de mai 9os: (p = ;/ n A D Eu.m./ bucF

>tilizand aceasta metoda1 costul unui lot in varianta turnata va fi: (1 2$ &'0000 A 100C%'G$"1 = 22& "100u.m.

(ostul pe piesa va fi: (p = (1/ n = 22& "100/ 100 = 22& "1 u.m. >tilizand aceeasi metoda1 costul unui lot de piese in varianta for9ata va fi: (2 = 1''1000000 A nC$%$G'& (2 = 1''1000000 A 100C$%$G'& = 1G &$G'&00u.m. (ostul unei piese for9ate va fi : (p = (2/ n = 1G &$G'&000/ 100 = 1G &$G'& u.m.

6eprezentarea grafica a relatiilor de mai sus permite determinarea numarului critic de piese si alegerea procedeului optim de semifabricare1 asa cum se poate vedea in figura %.1. ncr = 01''1000000 H 2$ &'00002 / 0%'G$"1! $%$G'&2 = 1 1&0 buc -in figura %.1. se observa ca pentru un lot de piese de 2000 buc/an1 procedeul optim de semifabricare este turnarea.

+.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei!semifabricat prin procedeul optim
Procedeul tehnologic optim de obtinere a semifabricatului a rezultat turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit. Procesul tehnologic de obtinere prin turnare in forme temporare a piesei Surub de reglaj cuprinde urmatoarele etape: +.1. 'ntocmirea desenului piesei brut turnate ?n vederea intocmirii desenului piesei brut turnate au fost parcurse urmatoarele etape: o o o o o o stabilirea metodei de formare stabilirea pozitiei de turnare alegerea planului de separatie stabilirea adaosurilor de prelucrare stabilirea adaosurilor de inclinare stabilirea racordarilor constructive

-in rezolvarea fiecarei etape obtinandu!se desenul piesei brut turnate1 prezentat in capitolul ".1. +.2. 'ntocmirea desenului modelului (onstructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate1 care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor1 daca piesa prezinta goluri interioare.

Pentru piesa studiata1 modelul rezultat este realizat din doua semimodele1 asamblate de!a lungul planului de separatie. +. . ,repararea amestecului de formare Prepararea amestecurilor de formare se realizeaza din nisipuri noi1 lianti si materiale de adaos1 dar mai ales din amestec folosit. Participarea procentuala a acestor materii prime se alege in functie de proprietatile cerute amestecului de formare1 corespunzator alia9ului si dimensiunilor piesei care se toarna. ?n timpul operatiei de preparare trebuie sa se realizeze un amestec omogen1 cu apa si liantii. (alitatea pieselor turnate depinde in mare masura de modul cum se realizeaza aceasta preparare. +.%. -etoda de turnare /etoda de turnare se refera la modul de introducere a materialului sau alia9ului lichid in cavitatea generatoare a piesei. (ele mai des intalnite metode sunt : turnarea directa1 turnarea cu retea in ploaie1 turnarea indirecta1 turnarea in planul de separatie1 turnarea prin retea eta9ata si turnarea prin retea in fanta. -eoarece piesa este din fonta si are o configuratie relativ simpla se va alege metoda de turnare directa. +.5. Asamblarea formelor -upa ce au fost e7ecutate cavitatile de turnare in cele doua semiforme1 acestea se asambleaza de!a lungul suprafetei de separatie1 cu a9utorul unor ti9e de centrare.

+.). #ezbaterea piesei din forma -upa solidificarea si racirea pieselor turnate sub o anumita temperature1 formele se dezbat 0 se sparg 2 in vederea e7tragerii pieselor. +.+ Curatirea pieselor turnate -upa dezbatere se face racirea pieselor1 pentru ca piesele sa a9unga la o temperatura de 0! $B( si sa poata fi manipulate de muncitori. ?nlaturarea retelelor de turnare se face prin rupere cu ciocanul1 prin taiere cu disc abraziv1 cu flacara o7iacetilenica1 etc. ?nlaturarea nisipului de pe piese se efectueaza in tobe rotative sau in instalatii de sablare. +.. Controlul final al pieselor turnate Se realizeaza controlul dimensional al piesei turnate si controlul nedistructiv cu ultrasunete sau cu radiatii penetrante pentru a determina e7istenta eventualelor defecte de turnare : aderente1 crapaturi1 sufluri1 incluziuni de zgura sau de amestec de formare. +./. Ambalarea0 conser*area si trimiterea la sectiile de prelucrari mecanice

.. Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare obtinerii piesei finite

Aceasta etapa vine in completarea precedentei fata de care se mai adauga prelucrarile prin aschiere la care sunt supuse piesa semifabricat for9ata in vederea obtinerii preciziei dimensionale dorite si a rugozitatii necesare. Aceste etape sunt prezentate in continuare1 in urmatorul tabel:

N Denumirea r operatiei

Succesiunea fazelor

Schita operatiei

Scule folosite Masina unealta

1 Control semifabricat 2 Strunjire de degrosare

-control cu ultrasunete sau Rx -se controleaza toate dimesiunile a orientare si fixare piesa -strunjire frontala de degrosare la S1 -strunjire cilindrica exterioara la cota !2"# !"$# !21# !2% b desprins piesa Cutit 2$x2$ Subler Strung normal

" Strunjire de semifinisare

a orientare si fixare piesa

Cutit 2$x2$

% Strunjire de finisare

-strunjire frontala de semifinisare la cota S1 -strunjire cilindrica de semifinisare la cota !2"# !"$# !21# !2% b desprins piesa a orientare si fixare piesa -strunjire frontala de finisare -strunjire de finisare suprafete cilindrice exterioare b desprins piesa a orientare si fixare piesa -gaurire!&

Subler Strung normal

Cutit 2$x2$ Subler Strung normal

& 'aurire

(urghiu elicoidal Subler

b desprins piesa a orientare si fixare piesa -filetare M2$x1,& b desprins piesa -arod de masina

) *iletare M+

*rezare . canal de pan/

a orientare si fixare piesa -frezare canal de pana de latime 1&mm pe o lungime de 1&mm b desprins piesa

*rez/ cilindrofrontal/0 Dispoziti1 de frezat0 Subler

. -esire $,&x%&2

a orientare si fixare piesa -tesire $,&x%&2

Cutit 3 "$ Subler

b desprins piesa

Strung normal

+ Rectificare

a orientare si fixare piesa -rectificare exterioara de degrosare -rectificare interioara de degrosare -rectificare interioara de finisare b desprins piesa

3iatra de rectificat Subler Masina de rectificat

4 Control final

-se controleaza toate dimensiunile -se masoara rugozitatile pe fusuri si maneton

Subler microme tru Rugozim etru