Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea IMST

ECOTEHNOLOGIE
-PROIECT-

-2018-

1
Cuprins

1. Desenul
2. Stabilirea rolului functional al piesei
3. Alegerea materialului obtim pentru confectionarea piesei
4. Stabilirea diagramei de elaborare
5. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic
6. Identificarea momentelor si etapelor in care se produce impactul
asupra mediului
7. Stabilirea surselor de poluare
8. Stabilirea naturii substantelor poluante
9. Stabilirea coeficientului de poluare
10.Stabilirea coeficientului de poluare total

2
 1. Elemente de baza in proiectarea procesului ecotehnologic
Ecotehnologia, ca stiinta a aplicarii stiintelor cu scopul transformarii substantei in
bunuri cu o anumita utilitate sociala in conditiile unei dezvoltari durabile presupune mai
intai cunoasterea intregului traseu tehnologic al substantei de la starea naturala (roca,
minereu etc.) la produsul finit intrat in exploatare, avand apoi urmatoarele obiective:

- identificarea fiecarei etape a procesului tehnologic in care apare un anumit impact

asupra mediului;
- identificarea momentului in care se produce impactul asupra mediului;
- stabilirea surselor de poluare;
- stabilirea naturii substantelor poluante;
- stabilirea naturii poluarii;
- stabilirea coeficientului de poluare pe etapa si total;
- determinarea gradului optim de reducere a poluarii;
-stabilirea de metode de prevenire a impactului negative asupra mediului produs de
etapa respectiva, la momentul respectiv;
- stabilirea de noi metode de reducere a impactului asupra mediului sau de poluare
minima daca este posibil;
- determinarea indicatorului de calitate al mediului;
- determinarea bilantului ecotehnologic;
-stabilirea de criterii de transformare a unei intreprinderi intr-o unitate ecotehnologica.
Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul functional
al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aiba un impact cat mai mic
asupra sa. Produsul este rezultatul unui process tehnologic, desfasurat intr-una sau mai
multe locatii si care, pentru inceput este ca o cutie neagra in care exista un flux de iesire
care, aproape in totalitate conduce la o poluare mai mare sau mai mica asupra mediului.
De aceea, fiecare etapa a procesului tehnologic trebuie cunoscuta foarte bine in
desfasurarea logica a trasnformarilor si a impactului de etapa asupra mediului.

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila
cunoasterea mai intai a traseulu tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de
reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul tehnologic trebuie cunoscute etapele
si momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu semnul “*”
in toate schemele folosite in continuare.

Principalele etape in proiectarea procesului ecotehnologic sunt:

3
1.1. Stabilirea şi/sau analiza rolului funcţional al reperului
Cunoaşterea rolului funcţional al piesei “ Poanson matrita” este prima etapă în
proiectarea oricărui proces tehnologic de realizare a piesei respective.
Rolul funcţional al piesei este dat de rolul fiecărei suprafeţe ce delimitează piesă în
spaţiu. Determinarea rolului funcţional al pisei se face folosind metoda de analiză morfo-
funcţională a suprafeţelor. În cazul piesei date se parcurg următoarele etape:
a. Descompunerea piesei în suprafeţele cele mai simple ce o delimitează în spaţiu;
b. Notarea tuturor suprafeţelor ce delimitează piesă în spaţiu;
În cazul piesei date s-a făcut descompunerea şi notarea suprafeţelor în fig.1.1.1.,
rezultând S1….S18 suprafeţe.
c. Analizarea ficărei suprafeţe ce mărgineşte piesă în spaţiu;
Se face o analiză a fiecărei suprafeţe din următoarele puncte de vedere: formă
geometrică a suprafeţei; dimensiunile de gabarit; precizia dimensională; precizia de formă;
precizia de poziţie; rugozitatea şi unele caracteristici funcţionale sau de exploatare trecute
pe desenul de execuţie.
Piesa este mărginită în spaţiu de 18 de suprafeţe, majoritatea fiind suprafeţe
cilindrice,tronconice şi plane (figura 1.1.1).
Pentru o asamblare cât mai bună, suprafeţele de asamblare au prescrise anumite
condiţii tehnice, care trebuie respectate. Suprafeţele tehnologice permit obţinerea cât mai
uşoară a semifabricatului fără a fi necesare măsuri deosebite privind obţinerea lui.
d. Întocmirea unui graf “suprafeţe - caracteristici”;
Se întocmeşte un graf “suprafeţe - caracteristici” din care rezultă rolul funcţional al
fiecărei suprafeţe. Graful întocmit arată ca în tabelul 1.1.1. În stabilirea rolului funcţional
al fiecărei suprafeţe se ţine cont de toate elementele ce caracterizează o suprafaţă. Din
acest tabel rezultă care sunt suprafeţele funcţionale, tehnologice, de asamblare sau
auxiliare.
e. Stabilirea rolului funcţional posibil al piesei;
Se face în urma analizei de corelaţie a diferitelor tipuri de suprafeţe obţinute în
graful suprafeţe-caracteristici.Rolul Poanson matrita este de a poansona semifabricatul se
se prelucreaza in matrita.
1.2. Alegerea materialului optim pentru confecționarea piesei
Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, împreuna cu concepţia de
proiectare şi tehnologia de fabricaţie, determină nivelul performanţelor tehnico-economice
pe care piesa le poate atinge.
Alegerea unui material optim pentru piesa este o problemă complexă ce trebuie
rezolvată de proiectant.Se alege acel material care îndeplineşte cerinţele minime de
rezistenţă şi durabilitate ale piesei în condiţiile unui preţ de cost minim şi a unei fiabilități
sporite.
De aceea, pentru a valorifica la maximum întregul ansamblu de proprietăţi
funcţionale, tehnologice şi economice, în condiţiile concrete de realizare a piesei, se
4
foloseşte metoda de analiză a valorilor optime (Gh. Amza – Tehnologia Materialelor vol.
1, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999,pag 226).
Principalele etape ce trebuiesc parcurse sunt următoarele:
1.2.1.Stabilirea rolului funcţional al piesei şi a condiţiilor economice de funcţionare
ale acesteia.
Stabilirea rolului funcţional al piesei şi a condiţiilor economice de funcţionare ale
acesteia se face folosind metoda de analiză morfofuncţională a suprafeţelor (fig.1.1.1. şi
tabelul 1.1.1.).
1.2.2.Determinarea şi stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim
Determinarea şi stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim se face luând în considerare întregul ansamblu de proprietăţi funcţionale (fizice,
chimice, mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleare şi estetice), proprietăţi
tehnologice (turnabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea, sudabilitatea şi călibilitatea) şi
proprietăţi economice (preţul de cost, consumul de energie, de materie primă, poluarea
etc.);
1.2.3.Descompunerea factorilor analitici în elemente primare se face ţinând cont de
condiţiile rezultate la 1.2.1. şi 1.2.2.
În cazul Poanson matrita se iau în considerare cel puţin proprietăţile:
conductibilitatea termică, temperatura de topire, duritatea, rezistenţa la coroziune,
elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenţa la rupere, duritatea şi rezistenţa la
oboseală. De asemenea, se iau în considerare cel puţin turnabilitatea, deformabilitatea,
uzinabilitatea, călibilitatea, sudabilitatea şi preţul de cost.
1.2.4.Aprecierea cantitativă a factorilor analiticise face folosind un anumit sistem de
notare,în funcţie de valoarea fiecărei proprietăţi k ,acordându-se o notă tk. Se alege
sistemul de notare ce acordă note de la 1 la 3 cu indicaţiile din tabelul 1.2.1.
1.2.5.Stabilirea ponderii importanţei fiecărui factor primar se face ţinând cont de
rezultatele obţinute la paragrafele precedente,acordând fiecărei proprietăţi k,o pondere dk.
Condiţia:
m

d k 1
k 1 , unde: m=numărul de factori primari luaţi în considerare.
5.2.6.Alegerea soluţiei optime la momentul dat se face aplicând criteriul:
m

t
k 1
k xd k  max

5
1.2.7.Analiza soluțiilor din punct de vedere al utilității lor şi stabilirea condiţiilor de
înlocuire economică a unui material cu alt material,se face în situaţia în care la momentul
dat,materialul optim rezultat în etapa anterioară nu se află la dispoziţia executantului.În
cazul piesei date nu este necesară o astfel de analiza.
Alegerea materialului optim se prezintă în tabelul 1.2.2.
Materialul ales este fontă cenuşie cu grafit lamelar ( Fc 250 ) EN GJL 520

6
 Fig. 1.1.1

Tabelul 1.1.2
7
Sk Formă Dimensiuni Precizia Toleranţa Poziţia Rugozitatea Duritatea Tipul Procedeee OBS
nominală şi abateri Dimensionala (-e) de relativă Ra suprafetei tehnologice
[mm] formă [m] posibile de posibile de
[mm] obtinere obtinere
S1 Plana 112/Φ24 Cota libera 0.8 In functie Auxiliara Turnare -
de material
S2 Cilindrica Φ112x7 Cota libera - - 3.2 In functie Auxiliara Turnare
de material
S3 Plana Φ114/ Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
Φ112 de material Aschiere
S4 Cilindrica Φ114x43 Cota libera - - generala In functie Asamblare Turnare, -
de material Aschiere
S5 Toroidala R0,4 Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
de material Aschiere
S6 Plana Φ114/ Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
Φ99,92 de material Aschiere
S7 Plana Φ99,92/ Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
Φ24 de material Aschiere
S8 Cilindrica Φ99,92 Cota libera - - 12.5 In functie De montaj Turnare, -
x17 de material Aschiere
S9 Cilindrica Φ8,5x18 Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
de material Aschiere
S10 Cilindrica Φ8 ad.15 Cota libera - - generala In functie Tehnologica Aschiere -
de material
S11 Cilindrica Φ24x33 Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
de material Aschiere
S12 Elicoidala M24x33 Cota libera - - generala In functie Tehnologica Aschiere -
de material
S13 Cilindrica 3x Φ10 Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
strap. de material Aschiere
S14 Cilindrica Φ99,92 Cota libera - - generala In functie De montaj Turnare, -
de material Aschiere
S15 Plana Φ8,5/ Φ8 Cota libera - - generala In functie Auxiliara Turnare, -
de material Aschiere
S16 Toroidala R1,1 Cota libera - - generala In functie Tehnologica Aschiere -
de material
S17 Plana Φ8,5/ Φ8 Cota libera - - 6.3 In functie Asamblare Turnare, -
8
 de material Aschiere
S18 Cilindrica Φ99,92 Cota libera - - generala In functie Tehnologica Aschiere -
de material

9
Tabel 1.2.1..Gama de variatie a proprietătilor analizate

Nr.crt. Proprietatea Gama de variatie Nota Observatii

0. 1 2 3 4
1. Densitatea materialului <5 3
[kg/dm3] 5…10 2
>10 1
2. Conductibilitatea <0.2 1
termică Ct [cal/cm 1 C] 0.2…..0.4 2
>0.4 3
3. Rezistenţa la coroziune Rc <0.02 3
[mm/an] 0.02…..0.05 2
>0.05 1
4. Duritatea [HB] <90 1
90…..160 2
>160 3
5. Modulul de elasticitate E <10 1
[daN/mm] 10….2.10 10 2
>2.10 10 3
6. Rezistenţa la rupere <35 1
[daN/mm2] 35…60 2
>60 3
7. Rezistenţa la curgere Rp0.2 <70 1
[N/mm2] 70…150 2
>150 3
8. Rezistenţa la oboseala <300 1
[N/mm2] 300…1000 2
>1000 3
9. Alungirea relativa At [%] <20% 1
20…40% 2
>40% 3
10. Rezilienta KCU <50 1
[J/cm2] 50…100 2
>100 3
11. Rezilienta la fluaj <100 1 Se tine cont si
[N/mm2] 100….300 2 de temperatura
>300 3
12. Proprietatile tehnologice Nesatisfacatoare 0 Notarea se face
(turnabilitate,uzinabilitate etc) Satisfacatoare 1 cu calificative
Buna 2
Foarte buna 3
13. Pretul de cost Pc [u m/kg] <300 3
300….1000 2
>1000 1

10
 Tabelul 1.2.2 Alegerea materialului optim

Nr Material PROPRIETĂŢI FUNCŢIONALE PROPRIETĂŢI TEHNOLOGICE Proprietăţi n

crt. FIZICE CHIMICE MECANICE economice
Densitate Conductibilitatea Rezistenţa Duritate Rezistenţa (E106) Turnabilitate Deformabilitate Uzinabilitatea Călibilitatea Cost
[kg/dm3] Termică la [HB] la rupere [daN/mm2] [lei/kg]
coroziune [daN/mm2]
[mm/an]
V N V N V N V N V N V N V N V N V N V N V N
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
1 Fgn 700 7.32 2 0.01 1 0.05 2 1.6 2 75 3 280 3 Fb 3 N 1 S 1 S 1 3000 3 1,90
2 GJL 520 7,3 2 0,13 1 0,05 2 1,1 2 25 1 220 3 Fb 3 N 1 S 1 S 1 3250 3 2,60
3 Fc 300 7,3 2 0,14 1 0,05 2 1,1 2 30 1 260 3 Fb 3 N 1 S 1 S 1 3500 3 1,60
4 Fc 400 7,3 2 0,14 1 0,05 2 1,1 2 40 2 294 3 Fb 3 N 1 S 1 S 1 3800 3 1,75
5 Fn 320 7,36 2 0,14 1 0,05 2 1,6 2 32 1 250 3 Fb 3 N 1 S 1 S 1 3800 3 1,60
6 Fn 350 7,38 2 0,15 1 0,05 2 1,6 2 37 2 225 3 Fb 3 N 1 S 1 S 1 4150 3 1,75
7 Fn 350n 7,34 2 0,16 1 0,05 2 1,6 2 30 1 240 3 Fb 3 N 1 S 1 S 1 4100 3 1,60
8 CuZn15 8,8 2 0,3 2 0,05 2 1,2 2 64 3 60 1 Fb 3 B 2 Fb 3 S 1 10000 1 2,10
9 Cuzn39 8,4 2 0,2 2 0,03 2 1,2 2 30 1 65 1 Fb 3 B 2 Fb 3 S 1 10000 1 1,80
10 Duraluminiu 2,8 3 0,25 2 0,02 2 0,74 1 30 1 50 1 Fb 3 B 2 Fb 3 S 1 5000 1 1,75
11 OL37 7,8 2 0,2 2 0,05 2 1,7 2 45 2 120 2 B 2 B 2 Fb 3 B 2 4000 3 2,25
12 OL 50 7,8 2 0,2 2 0,05 2 2,1 3 58 2 164 3 B 2 B 2 Fb 3 B 2 4500 3 2,40
13 OLC 45 7,7 2 0,2 2 0,05 2 2,1 3 54 2 187 3 B 2 B 2 Fb 3 FB 3 4750 3 2,50
14 OLC 60 7,8 2 0,2 2 0,05 2 2,1 3 62 3 210 3 B 2 S 2 B 2 Fb 3 5000 3 2,50
15 OT 40 7,4 2 0,2 2 0,05 2 2,5 3 40 2 110 2 Fb 2 S 1 B 2 S 1 4000 3 1,95
16 OT 50 7,45 2 0,2 2 0,05 2 2,1 3 50 2 138 2 Fb 3 S 1 B 2 S 1 4150 3 2,00
17 OT 60 7,5 2 0,2 2 0,05 2 2,1 3 60 2 164 3 Fb 3 S 1 B 2 S 1 4250 3 2,05
18 VCrW85 7,8 2 0,2 2 0,02 2 2,1 3 100 3 235 3 B 2 S 1 Fb 2 Fb 3 9200 2 2,25
19 MoCrMn14 7,8 2 0,2 2 0,02 2 2,1 3 120 3 240 3 B 2 S 1 B 2 Fb 3 8700 2 2,25
20 10CrNi320 7,4 2 0,26 2 0,01 3 2,1 3 130 3 269 3 B 2 S 1 B 2 Fb 3 12000 2 2,30
21 41MoCr11 7,5 2 0,2 2 0,05 2 2,1 3 95 3 217 3 B 2 S 1 B 2 Fb 3 7500 2 2,25
22 12Cr130 7,5 2 0,3 2 0,02 2 2,1 3 60 2 187 3 B 2 S 1 B 2 Fb 3 13000 3 2,20
23 ATSi5Cu 2,6 3 0,2 2 0,01 3 0,8 1 20 1 90 2 Fb 3 Fb 3 S 1 N 1 6250 1 1,70
24 12NiCr250 7,9 2 0,14 1 0,01 3 2,14 3 75 3 192 3 B 2 S 1 B 2 Fb 3 12750 2 2,25
25 SiCrNi60 8 2 0,13 1 0,01 3 2,16 3 80 3 223 3 B 2 S 1 B 2 Fb 3 14500 2 2,25
Ponderea dk d1=0,05 d2=0,05 d3=0,05 d4=0,1 d5=0,15 d6=0,05 d7=0,05 d8=0,15 d9=0,15 d10=0,1 d11=0,1
11
 In general pentru obinerea unui material se porneste de la minereu. Se calculeaza
coeficientul de poluare la preparare cu relatia:

𝐶𝑝𝑝 =𝑄𝑡𝑝 ·𝑄𝑐𝑜𝑚 =(𝑄𝑝𝑎 +𝑄𝑝𝑙 +𝑄𝑝𝑠 )· 𝑄𝑐𝑜𝑚 [t emisii]

in care:

𝑄𝑐𝑜𝑚 - cantitatatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;

𝑄𝑝𝑎 - cantitatea de materiale ce ploueaza atmosfera;

𝑄𝑝𝑙 - cantitatea de materiale ce ploueaza apa;

𝑄𝑝𝑠 - cantitatea de materiale ce ploueaza solul;

𝑄𝑡𝑝 - cantitatea totala de substanta poluanta emisa pentru o tona de concentrate de

minereu;

𝑄𝑝𝑎 , 𝑄𝑝𝑙 si 𝑄𝑝𝑠 se exprima in tone emisii/ tona de minereu preparat.

In cazul produsului „Poanson matrita”numarul total de piese n= 10000 buc/an.

𝑀𝑝𝑖𝑒𝑠𝑎 = 2,85 kg

𝑀𝑝𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 2,85 · 10000 = 28500 kg = 28,5 tone

3. Stabilirea diagramei de elaborare
 4. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic

Analiza Primirea Controlul Identificarea trasabilitatii produsului

contractului comenzii proiectarii

*Aprovizionarea cu Materii prime

materii prime necesare

Receptii materii *Elaborare

prime materiale

*Curatire Receptie * Executie

semifabricat semifabricat semifabricat

Receptie piese * Prelucrari mecanice

Acoperiri de protectie
Produs
*Control

* Control produsului neconform

Controlul fabricatiei * Rebut nerecuperabil Deseu

Stocare

* Inspectii si incercari

* Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Punere in functiune

Acelasi rol functional

Service in garantie

Reciclare Casare *Reconditionare Reutilizare

Scoatere din uz
Tratare Reintegrare in mediu

*Deseu
Schema de principu a diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a produsului
(* - etape si momente de impact asupra mediului)
5. Stabilirea surselor de poluare

6. Stabilirea naturii substantelor poluante

*Aprovizionare cu materii prime

Poluarea aerului
Atmosfera este definita ca masa de aer ce inconjoara suprafata terestra incluzand si
stratul de ozon.
Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe,
inclusiv a oamneilor. Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon,
argon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apa si alte
particule care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii.
Poluarea atmosferica este introducerea in atmosfera de catre om, direct sau
indirect de energie si substante care au actiune nociva, de natura sa puna in pericol
sanatatea omului, sa altereze sursele biologice, ecosistemele, sa deterioreze bunurile
materiale, valorile de agrement si alte utilitati legitime ale mediului inconjurator.
Atmosfera este formata dintr-un amestec de cca. 10 gaze diferite(azot, oxigen si alte
gaze):
- azot (78%)
- oxigen (21%)
- argon, dioxid de carbon, heliu si neon (1%).
Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai exista
urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon, precum si vapori de apa.
Contine poluanti, cum ar fi unele gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.

Principalii poluanti emisi in aer sunt:

- funingine, pulberi metalice( arsen, cadmiu, nichel, mercur) din activitatea de manipulare a
materiilor prime, gaze de esapament, noxe, 𝐶𝑂2 .
Poluarea aerului se intalneste in special in partea inferioara a troposferei terestre, in
marile orase, zonele industriale si in zonele alaturate intinse.
Efectele sesizabile ale poluantilor gazosi sunt datorate unui cumul de emisii de la mai
multe surse raspandite geografic, care au emis o perioada indelungata de timp, efectele fiind
greu masurabile si implicit nu se poate evalua si masura cu precizie impactul unei singure
surse.
In faza de functionare a statiei de depozitare carburanti sunt generate in atmosfera
emisii de poluanti avand ca origine urmatoarele activitati:
- alimentarea cu carburant (benzina, motorina) a statiei din cisternele auto de transport in
rezervoare;
- stocarea combustibilului;
- diversitatea agentilor poluanti este foarte mare, dupa procesul din care rezulta (industrie,
transport, agricultura, activitati menajere sau de alta natura), dupa numarul si complexitatea
substantelor participante.
In marile orase, autoturismele constituie sursa principala de poluare a aerului.
poluantii emisi in gazele de esapament sunt: CO, 𝑁𝑂𝑥 , 𝑆𝑂2, hidrocarburi nearse, aldehide,
oxizi de plumb.

Tabelul 3. Substantele poluante rezultate prin arderea unui kg de carburant

Poluant Emisia de benzina (g) Emisia de motorina (g)

CO 46 21
𝑁𝑂𝑥 23 27
RH nearse 16 13
𝑆𝑂2 0,8 7,8
aldehide 0,9 0,8

Transportul se realizeaza cu autovehicule de mare tonaj. Compusii chimici ai benzinei

care produc poluarea aerului:
𝐶𝑑 = 0,0001 kg/t
CO = 0,5 kg/t
𝑁𝐻 3 = 0,0005 kg/t
𝑁𝑂𝑥 = 1,35 kg/t
Total: 0,0001 + 0,5 + 0,0005 + 1,35 = 1, 8506 kg/t emisii.
In atmosfera se intalnesc diferite substante poluante prezentate in urmatorul tabel.
Tabelul 4. Substante poluante prezente in atmosfera
Substanta Aer nepoluat Prag de poluare (ppm)
CO 10-15 25
NO 0-0,5 0,5
𝑁𝑂2 0-0,1 0,1
Oxidanti 0-0,15 0,15
hidrocarburi 0-2 2
𝑆𝑂2 0-0,12 0,2
Floruri 0-0,04 0,08
𝐻2 S 0-0,0005 0,9
Pb 0-10 30 kg/𝑚3

La acestea se mai adauga cantitati de fum la arderea motorinei, PbO din arderea
benzinei etilate cu plumb; benzina evacuata din carburator( 9%); benzina evacuata din
rezervor (6%).
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este un
amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a
combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili.
In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub
forma de picaturi, intetind ceata.
Ceata, fumul si praful sunt particule foarte fine de materii de un diametru de 0,001-
100um. Ceata este formata din picaturi/particule de marime variabila. Fumul este un
amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide. Praful provine din diviziunea
materiei fine in particule aproape coloidale, de 10-100nm.
Poluantii atmosferici pot fi de doua tipuri:
- poluanti atmosferici primari (oxizi de azot si sulf, dar si compusi organici volatili);
- poluanti atmosferici secundari (ozonul si ploile/pulberile acide)

Tabelul 5. Procese generatoare de poluanti atmosferici

Agentul nociv Activitati generatoare
Bioxid de sulf Arderea combustibililor, topitorii, turnatorii,
industria chimica
Oxizi de azot Explozivi, ingrasaminte, curatare metale,
combustii la temperaturi ridicate
Hidrocarburi volatile (VHC) Gaze de esapament, prelucrarea
combustibililor
Aldehide (VOC) Descompunerea termica a grasimilor si a
glicerinei
Compusi organici volatili (VOCx) Agricultura(cultivarea plantelor, cresterea
animalelor)

Poluarea solului
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii
normale a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre
superioare si vietuitoare), in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,
dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ cat si/ sau
cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare
pot reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece
degradarea echilibrului în sol nu se poate inlatura si reface asa de usor si repede prin
inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat prin doua modalitati:
- direct - prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole;
- indirect - prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, paa ploilor
contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul agentilor
poluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
 Distanta parcursa de autocamioane in vederea aprovizionarii cu materii prime catre
intreprinderea la care se realizeaza produsul „Pompă cu rotor”este de 300 km.
𝐶𝑝𝑎 = 150 g 𝐶𝑂2 · 300 = 45000 g
In sol ajung urmatoarele substante:
- uleiuri; 0,0008 kg;
- materiale refractare: 0,002 kg;
- alte depuneri: 0,004 kg.
𝑄𝑆𝑆 = 0,0008 + 0,002 + 0,004 = 0,0068 kg/kg fonta.
Sol: produse petroliere (ulei, combustibili, grasimi) 250 g/t.

Poluarea apei
Poluarea apei reprezinta alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei,
produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca unele ape sa devina improprii
utilizarii normale in scopurile in care aceasta utilizare era posibila inainte de a interveni
alterarea. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si
concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea
apei se realizeaza prin tratare , prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila ale
comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste resurse.
Poluare: produse petroliere (uleiuri, combustibili, grasimi) 250 g/t.
Tabelul6. Situatia privind surse de poluare a apelor din Romania
Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele poluarii
calitate avizati avizata (mg/l) medie masurata maxima
(mg/l) masurata (mg/l)
CBO5 15 72.8 72.8 - deficiente
Suspensii 25 48 48 constructive
CO-Mn 25 79 79 tratare biologica
Reziduu fix 1200 695 695 - statie
H2S + sulfuri 0,1 1,5 1,5 subdimensionata
Extractibile 5 12 12 - functionare
Fenoli 0,02 0,0031 0,0031 defectuasa a
P tot. 0,1 3,056 3,056 retelei de
Azotati 35 2,26 2,26 canalizare
Azotiti 3 0,116 0,116
Amoniu 3 37,49 37,49
Cianuri 0,01 0,0108 0,0108
PH 6,5-8,5 7,6 7,6
*Executie semifabricat
Alegerea corecta, rationala a metodei si a procedeului de elaborare a semifabricatului
este una din conditiile principale, care determina eficienta procesului tehnologic in
ansamblu. Un semifabricat se poate realiza prin mai multe procedee diferite ca volum de
munca si cost de fabricatie cat si ca impact asupra mediului inconjurator. Factorii care
determina alegerea metodei si procedeului de elaborare a semifabricatului sunt:
- materialul din care se confectioneaza piesa;
- forma si dimensiunile piesei;
- precizia necesara;
- volumul de munca necesar;
- costul prelucrarilor mecanice;
- impactul tuturor activitatilor asupra mediului;
- utilajul existent sau posibil de procurat.
Cele mai des intalnite semifabricate sunt cele obtinute prin deformare plastica la
cald (laminare, tragere, extrudare, forjare libera, forjare in matrita, ambutisare, indoire
etc). Daca semifabricatul ales este obtinut prin deformare plastica la cald si aici se constata
ca are loc o poluare intensa atat a aerului cat si a apei si a solului.
Tinand cont de cele enumerate mai sus, semifabricatul din materialul OLC 45 a fost
realizat prin matritare in clasa a-I-a de precizie.

Tabelul7.Compoziţia chimică a fontelor cenuşii cu grafit lamelar

Marca Compoziţia chimică [%]

fontei
C Si Mn P max. S max. Cr

Fc 3,0-3,4 0,7-1,5 0,7-1,5 0,2-0,3 0,12 0,25-0,35

250(EGJ
520)

Cunoscand semifabricatul folosit pentru realizarea produsului se poate calcula

coeficientul de poluare introdus de semifabricat Cps, cu relatia:

Cps = Qts · Msu = ( Qsa + Qsl + Qss) · Msu [tone emisii]

in care:
- Qts - cantitatea totala de substanta poluanta introdusa de semifabricat;
- Qsa - cantitatea de substanta ce polueaza aerul la elaborarea semifabricatului;
- Qsl - cantitatea de substanta ce polueaza apa la elaborarea semifabricatelor;
- Qss -cantitatea de substanta ce polueaza solul la elaborarea semifabricatelor;
- Msu - masa utila a semifabricatului, in tone;
(Qsa+ Qsl + Qss) se exprima in tone emisii/tona de semifabricat util.
Pentru apa:
Cr = 0,0001 kg
Mo = 0,0001 kg
As = 0,00015 kg
S = 1,1 kg
Total: 1,10035 kg emisii
𝑀𝑠𝑒𝑚𝑖𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎𝑡 = 5,4 kg
𝑀𝑝𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎 = 2,85 kg
𝑀𝑠𝑒𝑚𝑖𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎𝑡 - 𝑀𝑝𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎 = 5,4 -2,85 = 2,55 kg adaos pierdut dupa prelucrare care
polueaza
Total apa: 1,10035 · 2,55 = 2,420 kg
Pentru aer:
Praf = 0,44 kg/t
Mn = 0,0001 kg
Si = 0,0007 kg
P = 0,0002 kg
Total 0,4403 kg emisii
Total aer: 0,6403 · 2,55 = 1,408 kg emisii
Pentru sol: 0,4108 kg emisii
Cps = ( Qsa + Qsl + Qss) · Msu = (1,10035 + 0,4403 + 0, 4108 ) · 5,4 = 7, 129 kg emisii =
0,0740098 tone emisii

*Curatire semifabricat

Curatirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte importante in proiectarea si

realizarea oricaror produse deoarece inainte de oricare operatie tehnologica pretentioasa
trebuie executata curatirea, decaparea si degresarea suprafetelor. Sunt foarte multe situatii
cand curatirea se face prin diferite metode: clasice manuale (ciocaniri, spacluiri);
mecanizate (pick-hammer, perii de sarma, sablare-alicare); speciale (curatirea chimica,
electrochimica, prin vibrare, cu plasma, cu laser, cu ultrasunete, cu flacara si materialabraziv,
termica, electrochimica, cu jet de apa, cu flacara etc.). Fiecare din aceste metode
are un impact mai mare sau mai mic asupra mediului, in functie de metodele folosite si de
operatiile tehnologice viitoare, pentru ca exista o mare diferenta intre curatirea
suprafetelor in vederea sudarii si curatirea suprafetelor in vederea acoperirilor de
protectie, sau intre curatirea suprafetelor pieselor turnate dupa dezbatere si curatirea
suprafetelor instrumentelor medicale. Principalele substante poluante ce apar in procesul
de curatire, decapare, degresare prin metodele chimice sunt COV-urile.
In funcţie de modul cum se face aceasta operatie de curatire, decapare si
degresare se poate calcula coeficientul de poluare Cpcd, introdus de aceasta operatie cu
relatia:

Cpcd = Qptc · Mu = (Qpca + Qpcl + Qpcs) · Mu [t emisii] ,

in care:
- Qptc - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in operatia de curatire,
decapare, degresare exprimata in kg emisii/tona de material curatat, decapat, degresat;
- Qpca - cantitatea de substanta poluanta a atmosferei ce apare la curatire, decapare,
degresare;
- Qpcl - cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in operatia de curatire,
decapare, degresare;
- Qpcs - cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in operatia
de curatire, decapare, degresare;
- Mu - masa utila a semifabricatului sau a piesei -semifabricat;
Principalele materii prime folosite in procesul de decapare- fosfatare sunt urmatoarele:

Tabelul 9. Materii prime fososite la decapare- fosfatare

Denumire substanta Cantitate kg/schimb/an
Bare si colaci de fonta 2,664
Acid sulfuric 42,624
BLOCSTONE 120
GRANODRAW PRER. 1,732
GRANODRAW ALIM. 63,93
NEUTRALIZER 532
STEARULBE T9 865
SALE TZ 532
Apa 5 mc/h

Procesul tehnologic de tratare a suprafetelor metalice prin decapare- fosfatare

cuprinde urmatoarele operatii tehnologice:

- incarcarea podului rulant

- degresare chimica alcalina
- spalare rece
- decapare chimica
- spalare rece
- activare
- fosfatare
- spalare rece
- neutralizare
- emulsionare
Poluare:
Aer: praf, pulberi metalice
Sol: produse chimice (decapanti, degresanti), pulberi metalice
Apa: produse chimice (decapanti, degresanti)

In cazul piesei „Poanson matrita” curatirea se face cu urmatorii compusi chimici:

Pentru apa:
Cl = 0,000002 kg
𝐶𝐻4 = 0,3 kg
𝐶𝑂2 = 0,274 kg
𝑆𝑂4 = 0,0004 kg
SO = 0,00001 kg
Total apa: 0,574412 kg emisii substante poluante
Pentru aer:
NMVOC = 0,2 kg
Toluen = 0,44 kg
Dicloretan = 0,66 kg
Total aer: 1,3 kg
Pentru sol:
compusi sintetici anioni activi biodegradabili = 0,00003 kg

Cpcd = (Qpca + Qpcl + Qpcs) · Mu = (0,574412 + 1,3 + 0,00003) · 32 = 59,9821 kg= 0,0599821
tone emisii

*Elaborare material

Materialul prescris este Fc 250. Materialul este fonta cenusie cu grafit lamelar cu
rezistenta minima la tractiune 250kgf/mm2. Fc 250 se utilizeaza la obtinerea unor piese de
mare importanta,piese turnate cu rezistenta la coroziune ridicata. Fonta cenusie este un aliaj
de turnatorie in care carbonul este prezent sub forma de grafit lamelar, care ii da culoarea
cenusie.

Tabelul 10. Emisii si subproduse poluante rezultate la elaborarea unei tone de fonta [kg/t
fonta)
Nr. crt. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max)
1 Praf in aer kg /t fonta 0,64
2 CO kg /t fonta 28
3 SO2 kg /t fonta 1,83
4 NOx kg /t fonta 1,35
5 CO2 kg /t fonta 2040
6 Gaze arse (altele) kg /t fonta 23 000
7 Zgura kg /t fonta 455
8 Namol kg /t fonta 58
9 Praf depus kg /t fonta 30
10 Alte depuneri kg /t fonta 8
11 Refractare kg /t fonta 4
12 Apa uzata kg /t fonta 20
13 Uleiuri kg /t fonta 0,8
Total kg /t fonta 25 650

Cunoscand cantitatea de emisii si subproduse poluante pentru elaborarea unei tone

de material se poate determina coeficientul de poluare aferent elaborarii materialului Cpe,
care intra intr-un produs, cu relatia:
Cpe = Qte · Qmu [t emisii]
in care:
- Qte - cantitatea totala de emisii si subproduse poluante, exprimata in Kg/t material
elaborat;
- Qmu - cantitatea de material util, care intra in confectionarea produsului.

Pentru apa:
Apa uzata: 20 kg/t fonta
Pentru aer:
Praf: 0,64 kg/t fonta
SO2: 1,83 kg/t fonta
NOx: 1,35 kg/t fonta
CO2: 2040 kg/t fonta
Gaze arse: 23000 kg/t fonta
Pentru sol:
Uleiuri: 0,8 kg/t fontaZgura: 455 kg/t fonta
Namol: 58 kg/t fonta

Tabelul 11. Poluantii relevanti pentru emisia in apa

Nr. Poluanti Cocserie Aglomerare Furnale Laminare Forje Acoperiri Turnatorie
crt. si ET
fontaarie
1 Total azot x x x
2 Total fosfat x x x
3 Cd si x x x x x
compusii sai
4 Cr si x x x
compusii sai
5 Cu si x x
compusii sai
6 As si
compusii sai
7 Hg si x x x
compusii sai
8 Ni si x x
compusii sai
9 Pb si x x x x x x
compusii sai
10 Zn si x x x x x x
compusii sai
11 Sn si x x x x x x
compusii sai
12 Compusii x x x x x x
organic
halogenati
(AOX)
13 Fenoli x x
14 Hidrocarburi x x x x x x x
aromatice
policiclice
15 Carbon x x x x x x x
organic
total (TOC)
16 Cloruri x x x x x x
17 Cianuri x x x x x
18 Floruri x x x x x x

Tabelul 12. Poluantii relevanti pentru emisiile in sol

Nr. crt. Metale Alte elemente Hidrocarburi
aromatice policiclice
(III)
1 Antimoniu (Sb) Cianuri libere Antracene
2 Argint (Ag) Cianuri complexe Benzoantracen
3 Arseniu (As) Sulfocianaţi Benzofluoranten
4 Bariu (Ba) Fluor(F) Benzoperilen
5 Beriliu (Be) Brom (Br) Benzopiren
6 Bor solubil (B) Sulf ( elementar) Chrisen
7 Cadmiu (Cd) Sulfuri Fluoranten
8 Cobalt (Co) Sulfaţi Indeno ( 1,2,3,) piren
9 Crom (Cr) total, - Naftalină
hexavalent
10 Cupru (Cu) I - Hidrocarburi aromatice Fenantren
mononucleare
11 Mangan (Mn) Benzen Piren
12 Mercur (Hg) Etilbenzen IV - hidrocarburi din
petrol
13 Molibden (Mo) Toluen I - clorbenzen,
clorfenoli
14 Nichel(Ni) Xilen II -bifenili
policlorurați
15 Plumb (Pb) - PCB28
16 Seleniu (Se) Pesticide organo clorurate PCB 52
17 Staniu (Sn) EDDT PCB 101
18 Talin (TI) DDT PCB 118
19 Vanadiu (V) DDE PCB 138
20 Zinc (Zn) DDD PCB 153
21 HCH PCB 180
22 a-HCH III - policlordibenzen
diane (PCDD)
23 ß - HCH Policlordibenzen
freoni
(PCDF)
24 y - HCH
25 5 - HCH Hidroxilibenzeni
26 II - triazinice

Tabelul13. Poluantii relevanti pentru emisiile in aer

Nr. Poluant Cocserie Aglomerare Furnale Laminare Forje Acoperiri Turnatorie
Crt si la cald metalice
fontaarie
1 CH4 X
2 CO x x x x x x X
3 C02 X x x x x
4 NH2 X X
5 MNVOC X x X X
6 N20 X x X
7 NOx X x x x x x X
8 SOx X x x x x x X
9 As și compuşii săi X x x x x x X
10 Cd și compuşii x x x x x x X
săi
11 Cr și compuşii săi x x x x x x x
12 Cu și compuşii x x x x x x x
săi
13 Ni și compuşii săi x x x x x x x
14 Pb și compuşii x x x x x x x
săi
15 Zn și compuşii săi x x x x x
16 Hexaclorobenzen x x x
17 Dioxina şi furani x
(PCDD+
Furani)
18 Benzen x x x x
19 Hidrocarburi x x x
aromatice
policiclice (HAP)
20 Cloruri şi x x x x x x
compuşi
aromatici
21 Fluoruri şi x x x x
compuşi
anorganici
22 HCN x x
23 PM 10 x x x x

*Prelucrari mecanice
Prelucrarile mecanice sunt cele mai importante operatii la care sunt supuse
semifabricatele turnate, deformate plastic sau sudate, deoarece in urma lor se obtin
dimensiunile finale si precizia geometrica ceruta de rolul functional.
Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si
o anumita rugozitate pentru fiecare suprafata ce msrgineste piesa in spatiu. Principalele
operatii de prelucrari mecanice prin aschiere sunt: strunjirea, rabotarea, mortezarea,
frezarea, gaurirea, largirea, adancirea, alezarea, tesirea, lamarea, tarodarea, brosarea,
rectificarea, honuirea, lepuirea, supranetezirea şi rodarea.
Fiecare operatie se executa pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri
corespunzatoare si in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind
anumite substante si emulsii de racire sau accelerare a procesului de aschiere,
dezvoltandu-se anumite temperaturi). In cadrul acestor operatii apar o serie de substante
care polueaza aerul, apa sau solul intr-o masura mai mare sau mai mica, aceasta
depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere. De exemplu, in cazul
prelucrarii prin aschiere apar o serie de compusi organici volatili (COV) care pot avea efecte
directe asupra sanatatii si asupra mediului, prin nocivitatea intrinseca si unele proprietati
fizico-chimice, sau indirecte, prin degradarea aerului (poluarea fotochimica si efectul de
sera).
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii
emulsiilor de diferite categorii. In general, termenul de vapori se refera la picăturile de
lichid de marime microscopică (sub 10 µm). Daca diametrul este mai mare de 10 µm se
considera ca este un aerosol pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste picaturi se
formeaza langa bule care explodeaza, langa pulverizatoare, dar mai ales langa
distribuitoarele care stropesc cu emulsie.
Cunoscand aceste elemente se poate determina coeficientul de poluare introdus de
prelucrarile mecanice Cpm, care se poate calcula cu relatia:

𝐶𝑝𝑚 = 𝑄𝑡𝑝𝑚 · 𝑀𝑢 = (𝑄𝑝𝑚𝑎 + 𝑄𝑝𝑚𝑙 + 𝑄𝑝𝑚𝑠 ) · 𝑀𝑢

in care:
- Qtpm - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice,in t
emisii/t de produs;
- Qpma - cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice, in t
emisii/t de produs;
- Qpml - cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice, in t
emisii/t de produs;
- Qpms- cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice, in t
emisii/t de produs;
- Mu - catitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.

Poluare:
Aer: pulberi magnetice, gaze reziduale, fum
Sol: ulei de transmisie
Apa: solutie de racire
Pentru apa:
Pb = 0,000001 kg
Materii in suspensie = 0,0001 kg
Fenoli = 0,00001 kg
Cl = 0,000001 kg
Pentru aer:
Praf = 0,35 kg/t
Pb = 0,000001 kg
Materii in suspensie = 0,0001 kg
Fenoli = 0,00001 kg
Cl = 0,000001 kg
To = 0,00005 kg
Pentru sol:
Materii in suspensie = 0,0001 kg
Fenoli = 0,00001 kg
Pb = 0,000001 kg
Cl = 0,000001 kg

*Tratamente termice
Tratamentele termice sunt operatiile tehnologice la care se supune orice produs in
functie de caracteristicile pe care trebuie sa le aiba, atat in timpul proceselor de
transformare pe care le suferamaterialul din care este confectionat produsul cat si in
timpul exploatarii produsului.
Orice tratament termic reprezinta o succesiune de incalziri si raciri controlate
aplicate unui material metalic in stare solida in vederea modificarii structurii si
corespunzator, a proprietatilor functionale si tehnologice, intr-un sens dinainte stabilit.
Tratamentele termice sunt puternic poluante atat ale aerului, cat si ale apei si solului
deoarece in timpul unui tratament termic materialul sufera un ciclu termic de incalzire-
mentinere-racire in anumite medii, avand drept rezultat o serie de substante cu un impact
mai mare sau mai mic asupra mediului.
Procesul tehnologic de tratament termic si gradul de impact asupra mediului sunt
functie de natura transformarilor structurale ce trebuie sa le sufere materialul si de
proprietatile functionale si tehnologice pe care trebuie sa le aiba produsul in urma
procesului de tratament termic. Cele mai des intalnite tratamente termice sunt: recoacerea
de omogenizare; recoacerea de regenerare; recoacerea de recristalizare; recoacerea de
detensionare; recoacerea pentru imbunatatirea prelucrabilitatii prin aschiere; recoacerea de
maleabilizare; calirea; imbatranirea; revenirea; calirea superficiala; globulizarea;
imbunatatirea; perlitizarea; tratamentele termochimice (carburarea; cementarea, nitrurarea,
carbonitrarea, cianurarea, alumizarea,borizarea etc).

Tabelul14. Parametrii tratamentelor termice aplicate pieselor din fonta

Tratament Temperatura Durata Viteza de Viteza de Obs.
termic de incalzire mentinerii incalzire racire [˚C/h]
[˚C] [h] [˚C/h]
Recoacere 500...600 2...8 70...100 20...50 -
pentru
detensionare
Recoacere 680...750 1...4 50...80 20...50 De la 300˚C
subcritica racire in aer
Recoacere 850...950 1...5 50...80 2...5 -
pentru
grafitizare
Normalizare 850...950 1...2 50...100 In aer -
Calire 850...950 1...3 50...100 In ulei -
obisnuita
Revenire 350...450 2...4 50...80 In aer -
Calire 830...940 2...4 50...80 Izoterma -
izoterma 250...400˚C

Pentru a determina gradul de impact asupra mediului al unui proces tehnologic de

tratament termic se determina coeficientul de poluare Cptt, introdus de tratamentul termic,
folosind relatia:
𝐶𝑝𝑡𝑡 = 𝑄𝑝𝑡 · 𝑁𝑝𝑒 =(𝑄𝑝𝑡𝑎 +𝑄𝑝𝑡𝑙 +𝑄𝑝𝑡𝑠 ) ·𝑁𝑝𝑡 [kg emisii]
in care:
-𝑄𝑝𝑡 - cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul tratamentului termic al unui
produs, in kg emisii/tona de produse tratate termic;
-𝑄𝑝𝑡𝑎 - cantitatea de substanta poluanta a aerului, ce apare in timpul tratamentului termic,
in kg emisii/ tona de produse tratate termic;
- 𝑄𝑝𝑡𝑠 - cantitatea de substanta poluanta a solului, ce apare in timpul tratamentului termic,
in kg emisii/tona de produse tratate termic;
- 𝑄𝑝𝑡𝑙 - cantitatea de substanat poluanta a apei ce apare in timpul tratamentului termic, in kg
emisii/tona de produse tratate termic ;
-𝑁𝑝𝑡 - nr de produse tratate termic, exprimat in tone.

*Controlul produsului neconform * Inspectii si incercari

Controlul nu constituie in sine un proces care sa adauge plus-valoare produsului

controlat ci este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie
conformitatea unui produs cu specificaţiile sale.
Rezultatele controlului pot influenta deciziile manageriale, tehnologice,
constructive, de conceptie, de executie, de exploatare si de mentenanta, controlul
constituind o bucla de feed-back. Din punct de vedere economic, controlul constituie un
timp de lucru neproductiv, care creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect, controlul
trebuie limitat la un strict absolut necesar.
Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici si performante ale unui produs (analiza, masurare), compararea lor cu
niste specificatii tehnice si tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs
(comparare), clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) si
stabilirea unor actiuni corective sau preventive (concluzii).
Controlul trebuie sa ofere nu numai informatii despre conformitatea produsului cu
specificatiile; el trebuie sa identifice cauzele aparitiei neconformitatilor si sa propuna actiuni
corective si preventive.
Pentru a vedea impactul asupra mediului introdus de operatiile de control
sau de inspectie se calculeaza coeficientul de poluare total Cpc, folosind o expresie de
forma:
𝐶𝑝𝑐 = 𝑄𝑡𝑝 · 𝑀𝑢 =(𝑄𝑝𝑐𝑎 +𝑄𝑝𝑐𝑙 +𝑄𝑝𝑐𝑠 ) · 𝑀𝑢 [kg emisii]
in care:
- 𝑄𝑡𝑝 - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de
control sau inspectie, in kg emisii /kg substanta controlata;
- 𝑄𝑝𝑐𝑎 - cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare in timpul procesului de control
sau inspectie, in kg emisii /kgsubstanta controlata;
- 𝑄𝑝𝑐𝑙 - cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in procesul de control sau inspectie,
in kg emisii /kg substanta controlata;
- 𝑄𝑝𝑐𝑠 - cantitatea de substanta poluanta a soluluui ce apare in timpul operatiilor de control
sau inspectie, in kg emisii /kg substanta controlata;
- 𝑀𝑢 - masa de substanta controlata, in kg.

Neconformitatea trebuie sa fie in mod normal detectata in timpul uneia din etapele
de control. In momentul in care se constata un produs neconform, acesta trebuie sa fie bine
identificat prin mijloace adecvate de codificare sau marcare. Mai mult, metoda trebuie sa
dea asigurarea ca marcarea sau codificarea aplicata acestor produse nu poate fi inlocuita.
Trebuie sa se tina cont de conditiile impuse de client, de metodele de inspectie, de sculele
speciale cerute pentru a fi utilizate la examinare de client. In functie de client si de metoda
de inspectie aplicata se va face trimiterea la procesul de lucru pentru inspectie.
Inspectie - „activitati precum masurarea, examinarea, testarea uneia sau mai multor
caracteristici ale unui produs sau serviciu si compararea acestora cu cerintele specificate, in
vederea stabilirii conformitatii produsului sau serviciului cu specificatiile respective".
Metoda de inspectare se alege in raport de tema de inspectare, de dotarea tehnica
disponibila, de criterii de eficienta si de productivitate. Pentru incercarile de tip sau lot, in
functie de specificatii, pot fi utilizate metode de testare distructiva pe epruvete sau
produse de sacrificiu. Pentru controlul integral sau cel statistic se utilizeaza metode de
testare nedistructiva.
Pentru controlul nedistructiv al piesei „Poanson matrita”s-a utilizat metoda de
control cu lichide penetrante.
- Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent KD-Check FWP -1 - spray 500 ml;
- KD-Check PR-1 - pe baza de solvent (benzina)- utilizare: curatare prealabila si indepartare
pnetrant
- KD-Check PR -2 - pe baza de solvent (alcool sau acetona) - utilizare: curatare prealabila si
indepartare pnetrant
- Developant umed pe baza de solvent KD-Check DD-1 - 1 kg, doza; utilizare: pentru toate
lichidele penetrante
- Developant uscat - 20 l, butoi; utilizare pentru toate lichidele penetrante.
Poluare:
Pentru aer: la utilizarea sprayurilor ia nastere o ceata imprastiata fin in mediul inconjurator
Pentru apa: se utilizeaza chimicale inflamabile, care deterioreaza calitatea apei
Compozitie: halogen (F+Cl)< 15 ppm; sulf < 9ppm; clasa de poluare a apei 2
Pentru aer:
𝐾2 𝐶𝑟2 𝑂7 = 0,000065 kg/t
Pentru apa:
𝐾2 𝐶𝑟2 𝑂7 = 0,000065 kg/t
F = 0,000055 kg/t
Cl = 0,000055 kg/t
S = 0,1608 kg/t
Penetrant fluorescent = 0,35 kg/t
Solvent = 0,7 kg/t
Pentru sol:
𝐾2 𝐶𝑟2 𝑂7 = 0,000065 kg/t
F = 0,000055 kg/t
Cl = 0,000055 kg/t
S = 0,1608 kg/t
*Rebut nerecuperabil

Rebuturile nerecuperabile sunt cele la care, pe de-o parte , abaterile fata de normele
de calitate sunt atat de mari incat ele nu mai pot fi utilizate in scopul pentru care au fost
produse, iar pe de alta parte , materiile prime au fost transformate pana la un grad la care
ele nu mai pot fi utilizate.
Pentru aer:
𝐹𝑒2 𝑂3 = 0,36 kg/t
Pentru sol:
𝐹𝑒2 𝑂3 = 0,36 kg/t

*Acoperiri de protectie
Acoperirile de protectie sunt acele operatii prin care pe suprafetele pieselor se
depune un strat foarte fin de anumite substante avand drept scop cresterea rezistentei
lacoroziune a produsului. Sunt mai multe tipuri de coroziuni ce conduc la degradarea
pieselor, produselor, astfel: coroziunea uniforma (generalizata), coroziunea galvanica,
coroziunea în crevasa (interstitial), coroziunea In pitting, coroziunea intercristalina,
coroziunea selectiva, coroziunea prin eroziune, coroziunea propriu-zisa, coroziunea prin
frictiune, coroziunea fisuranta etc.
Deteriorarea si degradarea produselor pot fi prevenite prin tratamente de
conditionare, prin lucrari de intretinere curenta, prin inspectii si evaluari periodice urmate
de interventii precise. Aceasta protectie se poate face prin: tratamentele de suprafata;
tratamentele termice; acoperirile de protectie si anumite tehnologii speciale. Cea mai des
intalnita metoda este metalizarea, care are foarte multe utilizari.
Cunoscand modul cum se face acoperirea de protectie se cunosc si factorii cu
impact asupra mediului, prin urmare se poate determina coeficientul de poluare introdus
de acoperirea de protectie Cpap , cu relatia:

𝐶𝑝𝑎𝑝 = 𝑄𝑝𝑡 · 𝑀𝑢 = (𝑄𝑝𝑎𝑝𝑎 + 𝑄𝑝𝑎𝑝𝑙 + 𝑄𝑝𝑎𝑝𝑠 Qpaps) · 𝑀𝑢 [t emisii]

în care:
- 𝑄𝑝𝑡 - cantitatea totala de substanta poluanta exprimata in t emisii/t substanta
acoperita;
- 𝑄𝑝𝑎𝑝𝑎 - cantitatea de substanta poluanta introdusa in aer in cadrul operatiei de
acoperire de protectie;
- 𝑄𝑝𝑎𝑝𝑙 - cantitatea de substanta poluanta a apei introdusa in apa in cadrul operatiei de
acoperire de protectie;
- 𝑄𝑝𝑎𝑝𝑠 - cantitatea de substanta poluanta a apei introdusa in sol in cadrul operatiei de
acoperire de protectie;
- 𝑀𝑢 -masa utila a piesei.
Pentru aer: NMVOC = 0,009 kg/t
Pentru apa: Apa uzata = 36 kg/t

*Repararea, reconditionarea, reciclarea

Repararea, reconditionarea, reciclarea sunt operatii tehnologice care apar in
general dupa scoaterea din uz a produsului (casarea produsului) dupa un anumit numar de
ore de functionare in regim normal (cazul reparatiilor curente sau reparatiilor capitale)
sau dupa un anumit numar de ore de functionare la parametrii necorespunzatori.
In general, reparatiile presupun un anumit proces tehnologic, folosirea unor
echipamente specializate si a unor materiale corespunzatoare astfel ca, impactul asupra
mediului este mai mare sau mai mic in functie de natura operatiilor si mai ales de
produsul care se repara.
Pentru a se permite reciclarea usoara a produselor si a componentelor acestora, la
conceperea produselor, proiectantul trebuie sa aibain vedere satisfacerea urmatoarelor
cerinte:
- reciclarea materialelor, separarea componentelor in raport cu materialul acestora,
reutilizarea usoara a materialelor;
- folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pusa la punct o tehnologie de
recuperare, tratare, reciclare;
- procedee de reprelucrare a componentelor;
- separarea componentelor de forma exterioara cu rol estetic (elemente de estetica care se
pot modifica in functie de moda) de cele de structurasi cele functionale;
- utilizarea unor asamblari demontabile pentru componentele schimbabile;
- modularizarea produselor si a componentelor;
- normalizarea si tipizarea componentelor si produselor;
- controlabilitatea componentelor si ansamblelor;
- diminuarea uzurii (prevederea de piese de uzura, utilizarea de materiale rezistente la uzare
etc);
- mentenabilitatea (tehnologii de reparare si de intretinere, instructiuni de exploatare si de
intretinere);
- intretinere cât mai simplasi usoara;
- posibilitatea de a se verifica si sorta componentele dupa coduri;
- accesibilitatea componentelor in vederea demontarii usoare;
- rezistenta la coroziune si la degradare pe intreaga durata de viata a produsului;
- posibilitatea de montare si respectiv de demontare usoarasi rapida;
- posibilitatea de curatire usoara;
- posibilitatea de manevrare (carlige de ridicare, manere etc);
- posibilitatea de a reprelucra componentele (rezerve de material - adaosuri de reprelucrare
etc).
Figura de mai jos se prezinta aplicarea reciclarii la produsele de larg consum,
respectiv/bunurilor industriale. Ambele tipuri de produse parcurg tehnologii similare de
reconditionare, efectul economic generat de reutilizare este diferit, in functie de
complexitatea si utilitatea produsului respectiv. In cazul bunurilor de larg consum este
importanta inlocuirea produsului defect, in timp ce, pentru bunurile industriale este
important modernizarea produsului si uneori posibilitatea de a achizitiona produse de
tehnologicitate ridicata la preturi reduse (piata second – hand).

Figura 2. Etapele si utilitatea reciclarii (* - etape cu poluare intensa)

 Reconditionarea unui produs se face fie pentru a indeplini acelasi rol functional
sau pentru un alt rol functional. Reconditionarea se face de regula prin procedee care
conduc la remedierea defectelor, putând fi chiar parte a proceselor de fabricatie.
In general, tehnologiile de remediere a defectelor se pot aplica si pentru reconditionarea
pieselor.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care
seexecuta pentru repararea unui echipament sau instalatii si anume:
- pregatirea procesului de reparare;
- producerea anticipata a pieselor de schimb;
- aducerea instalatiei in sectia de reparatii (daca este cazul);
- demontarea instalatiei, a ansamblurilor si a subansamblurilor, cu marcarea ordinii
demontarii acestora;
- curatirea, decaparea si degresarea pieselor demontate;
- inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor;
- sortarea pieselor;
- stabilirea dimensiunilor pieselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou
tinand seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
- executarea pieselor;
- ajustarea si montarea pieselor pe subansamble;
- reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie;
- vopsirea instalatiei (daca este cazul);
- rodajul instalatiei;
- testarea instalatiei in vederea receptiei;
- transportul si instalarea instalatiei;
- repunerea in functiune;
- receptia la beneficiar.
Pentru a aprecia gradul de poluare al acestor operatii (reparare, reconditionare,
reciclare) se procedeaza la calculul coeficientului de poluare Cprrr, introdus de recuperare,
reciclare, reconditionare cu relatia:

𝐶𝑝𝑟𝑟𝑟 = 𝑄𝑡𝑝 · 𝑄𝑟𝑟 = (𝑄𝑝𝑟𝑎 + 𝑄𝑝𝑟𝑙 + 𝑄𝑝𝑟𝑠 ) · 𝑄𝑟𝑟 [kg emisii], in care:
-𝑄𝑡𝑝 - cantitatea totala de substanta poluanta, exprimata in kg emisii/tona de produs reparat,
reconditionat, reciclat;
- 𝑄𝑝𝑟𝑎 - cantitatea de substanta ce polueaza aerul in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/tona de produs reparat, reconditionat, reciclat;
- 𝑄𝑝𝑟𝑙 - cantitatea de substanta ce polueaza apa in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/tona de produs reparat, reconditionat, reciclat;
- 𝑄𝑝𝑟𝑠 - cantitatea de substanta ce polueaza solul in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/tona de produs reparat, reconditionat, reciclat;
- 𝑄𝑟𝑟 - cantitatea de produse reparate, reconditionate, reciclate exprimate in tone de
produs reparat, reconditionat, reciclat.

Tabelul15. Limitele tehnologice ale unor procedee de reconditionare

Procedeul de Productivitatea Duritatea Uniformitatea Aplicabilitate la
depunere [kg/h] stratului depus stratului depus o uzură de...
[daN/mm2] [mm] [mm]
Sudare cu 0,8..1 3 300…400 0,5…2 <3
flacără
Sudare cu arc cu 1…3 300…400 1...2 <6
electrozi înveliţi
Sudare cu arc cu 0.8…1 600...800 0,5...1,5 <2,5
electrod de
grafit
Sudare MIG 8 400...600 0,5…1,5 <6
Sudare WIG 2,5…3,5 420...530 0,5…1,5 <3
Sudare MAG 1.7…8 170...500 0,5…1,5 <6
Sudare sub flux 10…40 350...500 0,5…2 >0,5
Sudare cu 3,15 360...650 0,5…2 0,5
plasmă
Sudare cu 3 400...600 0,05 <0,5
electrod
Bandă
Pulverizare 2…14 280...600 0,5…1 >0,6
termică
Cromare dură 0,04 400...1200 0,5 <0,3

Poluare
Aer: gaze rezultate in urma procesului de sudare, praf, pulberi metalice
Total pentru aer: 0,02180 kg/t
Apa: produse chimice (decapanti, degresanti)
Total pentru apa: 0, 10030 kg/t
Sol: reziduuri (pulberi magnetice)
Pentru sol: 0, 24510 kg/t
𝑄𝑟𝑟 - cantitatea de produse reparate, reconditionate, reciclate = 0,09 kg.

*Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Pentru livrare se folosesc vehicule de mare tonaj care au consum de benzina.

Tabelul 16. Continutul substantelor poluante in diverse tipuri de combustibil

Tipul Cantitatea CO Hidrocarburi 𝑁𝑂𝑥 𝑆𝑂2 Aldehide Compusii Funingine
combustibilului combustibilului [kg] [kg] [kg] [kg] plumbului [kg]
[l] [g]
Benzina etilat 1000 440 46 25 2 1,2 380
Benzina neetil 1000 440 46 25 2 1,2 13
Motorina 1000 47 19 41 15 34 9
Gaz lichefiat 1000 𝑚3 90 21 25 0,2 1,9

Ambalarea reprezinta operatia prin care se realizeaza invelirea sau protejarea

produselor, utilizand ambalaje si accesorii care vin sau nu in contact direct cu acestea, in
scopul pastrarii calitatilor initiale in conditii igienice, in timpul manipularii, transportului,
depozitarii si desfacerii.
Ambalajul trebuie sa:
- asigure protectia produsului (ambalajul trebuie sa fie suficient de solid si rezistent la factorii
de mediu);
- faciliteze transportul si manipularea produsului fara a-l deteriora (trebuie sa se inacadreze
in niste forme si dimensiuni tipizate care corespund tipului de transport utilizat: europalete,
transcontainere);
- aiba marcat la loc vizibil semnele conventionale corespunzatoare instructiunilor de
transport;
- contina informatii suficiente despre produs;
- atraga clientul;
- se inscrie in circuitul de protectie al mediului.
Pentru aer: gaze de la utilajele de manipulat si livrat
Poluantii benzinei:
𝐶𝐻4 = 0,007 kg
CO = 0,043 kg
𝐶𝑂2 = 1,7 kg
𝑁2 O = 0,092 kg
𝑁𝐻3 = 0,137 kg
NMVOC = 0,015 kg
𝑁𝑂𝑥 = 0,047 kg
𝑆𝑂2 = 0,238 kg
La depozitare in spatii special amenajate ca factor de poluare este praful.
Praf =0,01 kg
Pentru sol: cutii de carton si alte ambalaje folosite la ambalarea produselor
CO = 0,00005 kg
𝐶𝑂2 = 0,5 kg
𝑁𝑂𝑥 = 0,00025 kg

*Deseuri si scoaterea din uz

Prin deseu se intelege un produs care nu corespunde conditiilor calitative stabilite
prin standarde, norme interne, contracte etc. si care nu poate fi utilizat direct in scopul
pentru care a fost realizat, reprezentand o pierdere economica sau produs necorespunzator
conditiilor tehnice cerute si care nu poate fi utilizat in scopul pentru care a fost facut. Deseul
reprezinta un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic sau produsul
tehnologic dupa terminarea perioadei de functionare.
Poluare:
Pentru aer: 0,241 kg/t
Pentru apa: 0,389 kg/t
Pentru sol: 0, 298 kg/t.

7. Calculul coeficientilor de poluare pe etapa

Coeficientul de poluare la prepararea minereului

𝐶𝑝𝑝 =𝑄𝑡𝑝 ·𝑄𝑐𝑜𝑚 =(𝑄𝑝𝑎 +𝑄𝑝𝑙 +𝑄𝑝𝑠 )· 𝑄𝑐𝑜𝑚 [t emisii]

in care:
𝑄𝑐𝑜𝑚 - cantitatatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
𝑄𝑝𝑎 - cantitatea de materiale ce ploueaza atmosfera;
𝑄𝑝𝑙 - cantitatea de materiale ce ploueaza apa;
𝑄𝑝𝑠 - cantitatea de materiale ce ploueaza solul;
𝑄𝑡𝑝 - cantitatea totala de substanta poluanta emisa pentru o tona de concentrate de
minereu;
𝑄𝑝𝑎 , 𝑄𝑝𝑙 si 𝑄𝑝𝑠 se exprima in tone emisii/ tona de minereu preparat.
In cazul produsului „Poanson matrita”numarul total de piese n= 10000 buc/an.
𝑀𝑝𝑖𝑒𝑠𝑎 = 2,85 kg
𝑀𝑝𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 2,85 · 10000 = 28500 kg = 28,5 t
𝐶𝑝𝑝 = 43,6 · 0,1035 = 4,5126 kg emisii = 0,045126 t emisii

Coeficientul de poluare la aprovizionare:

- pentru transportarea unuei tone de fonta de la o distanta de 100 km se consuma
aproximativ 4 litri de benzina. Materia prima pentru realizara produsului „Pompă cu rotor”
este transportata de la punctul de producere pana la punctul de fabricatie pe o distanta de
300 km. Deci pentru a transporta o tona pe aceasta distanta sunt necesari 14 litri de
benzina.Coeficentul de poluare pentru transport este:
𝐶𝑝𝑎 = 𝑄𝑡 · 𝑀𝑢 = (𝑄𝑡𝑎 + 𝑄𝑡𝑙 + 𝑄𝑡𝑠 ) · 𝑀𝑢
in care :
- 𝑄𝑡 - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul transportului;
- 𝑄𝑡𝑎 - cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in timpul transportului;
- 𝑄𝑡𝑙 - cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare in timpul transportului;
- 𝑄𝑡𝑠 - cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in timpul transportului;
- 𝑀𝑢 - masa utila a piesei

Cpa = 1,8506 · 2,85 = 4,336 kg emisii/ t fonta

Coeficientul de poluare pentru executie semifabricat:

Cps = Qts · Msu = ( Qsa + Qsl + Qss) · Msu [tone emisii]
in care:
- Qts - cantitatea totala de substanta poluanta introdusa de semifabricat;
- Qsa - cantitatea de substanta ce polueaza aerul la elaborarea semifabricatului;
- Qsl - cantitatea de substanta ce polueaza apa la elaborarea semifabricatelor;
- Qss -cantitatea de substanta ce polueaza solul la elaborarea semifabricatelor;
- Msu - masa utila a semifabricatului, in tone;
(Qsa+ Qsl + Qss) se exprima in tone emisii/tona de semifabricat util.
Cps = ( Qsa + Qsl + Qss) · Msu = (1,10035 + 0,4403 + 0, 4108 ) · 5,4 = 7, 1298 kg emisii /t
fonta

Coeficientul de poluare pentru curatire semifabricat

𝐶𝑝𝑐𝑑 = 𝑄𝑝𝑡𝑐 · Mu = (𝑄𝑝𝑐𝑎 + 𝑄𝑝𝑐𝑙 + 𝑄𝑝𝑐𝑠 ) · 𝑀𝑢 [t emisii] ,
in care:
- 𝑄𝑝𝑡𝑐 - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in operatia de curatire,
decapare, degresare exprimata in kg emisii/tona de material curatat, decapat, degresat;
- 𝑄𝑝𝑐𝑎 - cantitatea de substanta poluanta a atmosferei ce apare la curatire, decapare,
degresare;
- 𝑄𝑝𝑐𝑙 - cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in operatia de curatire,
decapare, degresare;
- 𝑄𝑝𝑐𝑑 - cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in operatia
de curatire, decapare, degresare;
- 𝑀𝑢 - masa utila a semifabricatului sau a piesei -semifabricat;
Cpcd = (Qpca + Qpcl + Qpcs) · Mu = (0,574412 + 1,3 + 0,00003) · 2,85= 9,9821 kg emisii/ t
fonta

Coeficientul de poluare pentru elaborare material

𝐶𝑝𝑒 = 𝑄𝑝𝑒 · 𝑄𝑚𝑢 = (𝑄𝑝𝑒𝑎 + 𝑄𝑝𝑒𝑙 + 𝑄𝑝𝑒𝑠 ) · 𝑄𝑚𝑢 [t emisii]
in care:
- 𝑄𝑝𝑒 - cantitatea totala de emisii si subproduse poluante, exprimata in Kg/t material
elaborat;
- 𝑄𝑚𝑢 - cantitatea de material util, care intra in confectionarea produsului.
𝐶𝑝𝑒 = 0,1950 · 2,85 = 1,24 kg emisii/ kg fonta

Coeficientul de poluare pentru prelucrari mecanice

Cpm = Qtpm · Mu = (Qpma + Qpml + Qpms ) · Mu

in care:
- Qtpm - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice,in t
emisii/t de produs;
- Qpma - cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice, in t
emisii/t de produs;
- Qpml - cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice, in t
emisii/t de produs;
- Qpms - cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice, in t
emisii/t de produs;
- Mu - catitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.
Cpm = 0,350396 · 2,85 = 1,21267 kg emisii /t fonta

Coeficientul de poluare pentru tratamete termice

Cptt = Qpt· Npe = (Q pta +Qptl+Q pts) · Npt [kg emisii]

in care:
-Qpt - cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul tratamentului termic al unui
produs, in kg emisii/tona de produse tratate termic;
- Q pta - cantitatea de substanta poluanta a aerului, ce apare in timpul tratamentului termic,
in kg emisii/ tona de produse tratate termic;
- Q pts - cantitatea de substanta poluanta a solului, ce apare in timpul tratamentului termic,
in kg emisii/tona de produse tratate termic;
- Qptl - cantitatea de substanat poluanta a apei ce apare in timpul tratamentului termic, in
kg emisii/tona de produse tratate termic ;
- Npt - nr de produse tratate termic, exprimat in tone.
Cptt = 1,8253 ·2,85 = 4,4096 kg emisii

Coeficientul de poluare pentru controlul produsului neconform

Cpc = Qtp · Mu =(Qpca+Qpcl+Qpcs) · Mu [kg emisii]

in care:
- Qpt - cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de
control sau inspectie, in kg emisii /kg substanta controlata;
- Cpca - cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare in timpul procesului de control
sau inspectie, in kg emisii /kg substanta controlata;
- Qpcl - cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in procesul de control sau inspectie,
in kg emisii /kg substanta controlata;
- Qpcs - cantitatea de substanta poluanta a soluluui ce apare in timpul operatiilor de control
sau inspectie, in kg emisii /kg substanta controlata;
- Mu - masa de substanta controlata, in kg.
Cpc = 1,819 · 2,85= 3,91355 kg emisii/ t fonta

Coeficientul de poluare pentru acoperiri de protectie

𝐶𝑝𝑎𝑝 = Qpt ·Mu = (Qpapa + Qpapl + Qpaps ) · Mu [t emisii]

în care:
- Qpt - cantitatea totala de substanta poluanta exprimata in t emisii/t substanta
acoperita;
- Qpapa - cantitatea de substanta poluanta introdusa in aer in cadrul operatiei de
acoperire de protectie;
- Qpapl - cantitatea de substanta poluanta a apei introdusa in apa in cadrul operatiei de
acoperire de protectie;
- Qpaps - cantitatea de substanta poluanta a solului introdusa in apa in cadrul operatiei de
acoperire de protectie;
- Mu -masa utila a piesei.
𝐶𝑝𝑎𝑝 = 0,315 · 2,85 = 0,91675 kg emisii /tona fonta

Coeficientul de poluare pentru reparare, reconditionare, reciclare

𝐶𝑝𝑟𝑟𝑟 = 𝑄𝑡𝑝 · 𝑄𝑟𝑟 = (𝑄𝑝𝑟𝑎 + 𝑄𝑝𝑟𝑙 + 𝑄𝑝𝑟𝑠 ) · 𝑄𝑟𝑟 [kg emisii]

in care:
-𝑄𝑡𝑝 - cantitatea totala de substanta poluanta, exprimata in kg emisii/tona de produs reparat,
reconditionat, reciclat;
- 𝑄𝑝𝑟𝑎 - cantitatea de substanta ce polueaza aerul in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/tona de produs reparat, reconditionat, reciclat;
- 𝑄𝑝𝑟𝑙 - cantitatea de substanta ce polueaza apa in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/tona de produs reparat, reconditionat, reciclat;
-𝑄𝑝𝑟𝑠 - cantitatea de substanta ce polueaza solul in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/tona de produs reparat, reconditionat, reciclat;
- 𝑄𝑟𝑟 - cantitatea de produse reparate, reconditionate, reciclate exprimate in tone de
produs reparat, reconditionat, reciclat.
𝐶𝑝𝑟𝑟𝑟 = 0,36711 · 0,09 = 0,033039 kg emisii/ t fonta

Coeficientul de poluare pentru manipulare, depozitare, ambalare, livrare

𝐶𝑚𝑑𝑎𝑙 = 0,3083 · 2,85 = 0,980235kg emisii/ t fonta

Coeficientul de poluare pentru deseuri si scoatere din uz

𝐶𝑝𝑑 = 𝐶𝑝𝑒 · 0,09 = 0,928 · 0,09 = 0,08352 kg emisii /t fonta

8. Calculul coeficientului de poluare total
Coeficientul de poluare total, 𝐶𝑝𝑡 , se calculeaza prin insumarea tuturor coeficientilor
calculati anterior.

𝐶𝑝𝑡 = 𝐶𝑝𝑝 + 𝐶𝑝𝑠 + 𝐶𝑝𝑐𝑑 +𝐶𝑝𝑒 + Cpm +𝐶𝑝𝑡𝑡 + 𝐶𝑝𝑐 + 𝐶𝑝𝑎𝑝 + 𝐶𝑝𝑟𝑟𝑟 + 𝐶𝑝𝑎𝑥

în care:
- 𝐶𝑝𝑝 - coeficientul de poluare introdus la prepararea minereului;
- 𝐶𝑝𝑒 - coeficientulde poluare introdus la elaborarea materialului;
- 𝐶𝑝𝑠 - coeficientul de poluare introdus la executia semifabricatului;
- 𝐶𝑝𝑐𝑑 - coeficientul de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degresare;
- Cpm - coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
- 𝐶𝑝𝑎𝑝 -coeficientul de poluare introdus la acoperirile de protectie;
-𝐶𝑝𝑡𝑡 - coeficientul de poluare introdus de tratamentele termice;
- 𝐶𝑝𝑟𝑟𝑟 - coeficient de poluare introdus de reparare, reconditionare, reciclare;
- 𝐶𝑝𝑐 - coeficient de poluare introdus de controlul (inspectia) produsului;
- 𝐶𝑝𝑎𝑥 (9,94912 kg emisii) - coeficient de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei
flux a procesului tehnologic.

𝐶𝑝𝑡 = 1,872+ 7, 1298 + 9,9821 + 6,24 + 11,21267 + 8,4096 + 8, 208 + 10,08 + 0,033039 +
9,94912 =31,116 kg emisii

𝐶𝑝𝑡 = 301,116kg emisii/t fonta - poluarea este mediefiind necesare planuri de prevenire si
reducere a acesteia.

In functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate si masurile deprevenire sau de

reducere a impactului asupra mediului, astfel:
- daca𝐶𝑝𝑡 >35Gu, poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgente de prevenire si
reducere a poluarii;
- daca 20Gn <𝐶𝑝𝑡 ≤35Gu, poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere
fiind absolut necesare;
- daca 10 Gn <𝐶𝑝𝑡 ≤20Gu, poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si
reducere;
- daca 5,0 Gu<𝐶𝑝𝑡 ≤ 10Gu, poluarea este medie fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii;
- daca 1,0 Gu <𝐶𝑝𝑡 < 5,0 Gu , poluarea este in limitele de alerta, fiind necesare masuri de
reducere a poluarii;
- daca 𝐶𝑝𝑡 ≤ Gu, poluarea este acceptabila
Gu - greutatea de material util, ce compune produsul finit.

9. Calculul indicatorului de calitate al mediului

Indicatorul de calitate al mediului, 𝐼𝑐𝑚𝑖 , se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i,

cu relatia:

𝐶𝑀𝐴𝑖 −𝐶𝑒𝑓𝑖
𝐼𝑐𝑚𝑖 = [%] , in care:
𝐶𝑚𝑎𝑥𝑖−𝐶𝑀𝐴𝑖

- 𝐼𝑐𝑚𝑖 este indicatorul de calitate al mediului datorat poluantului ”i”;

- 𝐶𝑀𝐴𝑖 - concentratia maxima admisibila in poluant „i”;

- 𝐶𝑒𝑓𝑖 - concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluant „i”;

- 𝐶𝑚𝑎𝑥𝑖 - concentratia maxima in poluant „i” ce conduce la degradarea inevitabila a

mediului.

Acest indicator are valori cuprinse intre o (cand poluarea este maxima si inevitabila)
si 1 (cand mediul este curat).

Indicatorii de calitate ai aerului

Poluant Limita admisa CMAi Concentratia Concentratia de

[mg/𝒎𝟑 ] masurata Cefi poluant ce duce la
[mg/𝒎𝟑 ] degradarea mediului
Cmaxi [mg/𝒎𝟑 ]
Oxizi de sulf 300 60 750
exprimati in SO2
Oxizi de azot 500 105
exprimati in NO2
Amoniac NH3 50 3,9
Compusi anorganici 50
gazosi ai clorului
exprimati in HCl
Compusi anorganici 55
gazosi ai fluorului
exprimati in HF
particule, picaturi
Compusi organici 150
(exclusiv CH4)
Praf 50...100 8,5 150
Metale grele
Totalul de Cd, Hg, Ti 0,2 0,006 0,56
si compusii lor
Totalul de As, Se, To 1
si compusii lor
Totalul de Co, Cr, Cu, 5 1,8 8,5
Sn, Mn, Pb, Ni, Sb, V,
Zn si compusii lor

𝐶𝑀𝐴𝑖 −𝐶𝑒𝑓𝑖
𝐼𝑐𝑚𝑖 aer = = 0,11 %
𝐶𝑚𝑎𝑥𝑖−𝐶𝑀𝐴𝑖

Indicatorii de calitate ai apei

Poluant Limita admisa CMAi Concentratia Concentratia de

masurata Cefi poluant ce duce la
degradarea mediului
Cmaxi
Amoniac (mg/l) 0,05 0,03 0,1
Clor rezidual (mg/l) 0,15 0,7 0,25
Cloruri (mg/l) 250 185 300
Compuși fenolici 0,001 0,001 0,0012
distilabili (mg/l)
Cianuri libere (mg/l) 0,1 0,62 0,15
Azotați (mg/l) 45 29 46
Plumb (mg/l) 0,05 0,02 0,051
Nichel (mg/l) 0,1 0,48 0,12
Mercur (mg/l) 0,001 0,0005 0,0011

𝐶𝑀𝐴𝑖 −𝐶𝑒𝑓𝑖
𝐼𝑐𝑚𝑖 apa = = 0,14 %
𝐶𝑚𝑎𝑥𝑖−𝐶𝑀𝐴𝑖

Indicatorii de calitate ai apei

Poluant Limita admisa CMAi Concentratia Concentratia de

[mg/𝒎𝟑 ] masurata poluant ce duce la
Cefi[mg/𝒎𝟑 ] degradarea mediului
Cmaxi [mg/𝒎𝟑 ]
Argint 5 3,8 20
Arsen 5 3,9 15
Cadmiu 1 0,7 2
Mercur 0,1 0,56 1
Plumb 20 18 25
Seleniu 1 0,4 2
Cianuri (complexe) 5 4,2 6
Sulfuri 200 163 300
Cianuri (libere) 1 0,9 2

𝐶𝑀𝐴𝑖 −𝐶𝑒𝑓𝑖
𝐼𝑐𝑚𝑖 sol = = 0,16 %
𝐶𝑚𝑎𝑥𝑖−𝐶𝑀𝐴𝑖

Indicatorul de calitate al mediului:

𝐶𝑀𝐴𝑖 −𝐶𝑒𝑓𝑖
𝐼𝑐𝑚𝑖 total = = 0,41 %
𝐶𝑚𝑎𝑥𝑖−𝐶𝑀𝐴𝑖