APROBAT

ADMINISTRATOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA

1
IPSSM SPALAREA VESELEI

1. Spalarea veselei se face cu mare grija pentru a se evita accidentarea propriei persoane sau a altor
persoane.
2. Se interzice a se spala vesela care prezinta fisuri, crapaturi sau altfel de suprafete intepatoare.
3. Se interzice folosirea substantelor pentru curatat vesela care se gasesc in recipiente neetichetate.
4. Asezarea veselei pe masa se va face astfel incat sa se excluda pericolul caderii sau alunecarii ei.
5. Se interzice asezarea veselei de mai multe sortimente sau marimi diferite in acelasi loc cu uneltele
de mana.
6. Uneltele de mana, furculitele si cutitele vor fi spalate cu mare grija pentru a se evita inteparea sau
taierea in timpul operatiei de spalare.
7. Vesela trebuie spalata cu atentie pentru a se elimina orice urme de produse de curatat.
8. Manevrarea veselei se face in cosuri speciale de manevra sau transport,
9. Se interzice a se manevra vesela atunci cand pardoseala este umeda sau sunt pete de lichide /
resturi de alimente pe jos.
10. Se interzice aglomerarea locului de munca cu obiecte inutile sau vesela lasate la intamplare
(pentru prevenirea accidentelor prin impiedicare).
11. Se interzice lasarea veselei sau a tacamurilor pe marginea mesei de spalat vase (pentru a se evita
accidentarea propriei persoane),
12. Nu se admite asezarea veselei in stive mari, pentru evitarea rasturnarii.

2
IPSSM – MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA
MATERIALELOR

SCOPUL prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici
manipularii, transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor
materialelor existente
Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate se
realizeaza in conformitate cu prevederile din ,,LISTA INTERNA DE ACORDARE SI
UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE", conform prevederilor HG 1048 / 2006.
In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea
societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei operatii cu
privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii
B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii luand in considerare :

CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau
cu flexie a trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor, muchiilor in
special in eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA
- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu
poate fi schimbat de salariat

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

 La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza
numai salariati care corespund din punct de vedere fizic
 Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea controalelor
medicale periodice

3
 Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala,
masele transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele,
distanta dintre doua niveluri intre care sunt efectuate transporturi manuale sau a masele
maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu
trebuie sa depaseasca valorile maxime admise de legislatia in vigoare.
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
 Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate
excentrice, care pot genera dezechilibrari
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare
 Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca sunt fixate
intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a
maselor care sunt instabile intre ele
 Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in ambalaje
 Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu
obstacole, instabil sau alunecos
 Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau
care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu echipament de protectie
adecvat (palmare, manusi de protectie rezistente la penetratie etc.)
 Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau
verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, fara a se lua masuri suplimentare
pentru micsorarea riscului de accidentare
 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste prevederile
legale
 Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au
echipament individual de protectie corespunzator si in buna stare

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA

MATERIALELOR IN BUCATI
 Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,
incendii si explozii
 Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat san nu fie posibila caderea lor
 Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima
admisa, care nu trebuie depasita
 La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a
planseului si/sau pardoselii
 Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu
aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni
 Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
 In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme
geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie
sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau
deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor,
stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie
 Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
 Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi
salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute
in normative. Se va asigura ca obiectele (materialele) respective sa se poata prinde bine cu
unelte de apucare sau cu mainile

4
  In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau transportata prin purtare, concomitent
de catre mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi timp (la comanda
conducatorului operatiei)
 Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva
deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs
 Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat,
iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul
mersului
 La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se
loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
 Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-descarcare,
trebuie sa fie de cel putin 3 m
 Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o
atributie la aceste operatii

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE LA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii,
determinate de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de
referinta :
 caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special
de afectiuni dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia
ori ritatia trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri

 efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare daca:
- este prea mare
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila

 caracteristicile mediului de munca; caracteristicile mediului de munca pot determina o

crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit
angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de
lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la
diferite niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare

5
  cerintele activitatii: activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat

 factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca :

- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar

PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC,

TREBUIE EVITATE:
- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe
- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive
 FRECVENT: intre 6-10 % din durata schimbului
 FOARTE FRECVENT: peste 10 % din durata schimbului

6
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI
DE ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea
protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie
sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit
pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca (ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se
aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si
mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una
pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare
este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie
care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS)
- legarea la pamant+legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE
SI PRIM AJUTOR

7
GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
 stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
 identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
 intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor
pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
 elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
 stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea
masurilor de aparare impotriva incendiilor
 asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
 intocmirea planului de interventiei
 asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
 alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
 respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
 utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
conform instructiunilor de securitate si sanatate in munca
 neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
 comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune
la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
 cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
 acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI

ALTOR AMENAJARI
 stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
 interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
 respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
 interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
 amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii
precum si stingerii jarului
 interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe
durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie,
in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor
combustibile (acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza
permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
 obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta (si implicit a instructajului PSI)

8
  obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
 reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor,
schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de
depozitare a materialelor periculoase
 actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS

 reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor
cu foc deschis
 interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
 interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
 intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc (unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
 obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului (conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele (la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
 functionarea corespunzatoare a ET
 obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
 reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
 interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
 instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
 dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
 amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
 interzicerea introducerii (depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
 interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
 interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
 evitarea fumatului in locuri de odihna (paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

 asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de
forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare
(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
 asigurarea practicabilitatii si curateniei
 semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
 interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
 amenajarea trecerilor (podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare

9
 interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
 functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu
a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor
care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
 asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
 marcarea cailor de acces
 montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
 interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor,
holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul
personalului de interventie
 pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
 asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
 acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu
indicatoare de securitate
 acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe
durata noptii
 asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
 asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile
de circulatie a vehiculelor
 protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME

 efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
- asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
- protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa
(expuse temperaturii scazute)
- asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si
de interventie
 efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
- elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de
prevenire si stingere a incendiilor
- identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
- interzicerea utilizarii focului deschis
- restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care
favorizeaza producerea incendiului (prin degajare de substante volatile sau
supraincalzire)
- protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin
racire cu perdea de apa rece
- indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
- asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
- comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
- stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

 organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)

10
 - starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
 efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
 organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le
pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare
a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu,
mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
- planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se
intocmesc pe nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
- planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate
zonele ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si
se intocmesc pe incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

 alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie

 urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
 intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
 actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a
instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
 evacuarea bunurilor si protejarea ET
 protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului
(temperatura, fum, gaze toxice)
 verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

 caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie

11
 traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute
cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si
realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina
siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau
in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele
functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile
normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel
incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
 la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de
finisaje combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare (impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada,
panica, etc.)
 caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii
in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
 cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice
anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa
constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare
cu apa incaz de incendiu (posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp
constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata
durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate,
precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive
obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
 accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de
urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol,
singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile
acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite
si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora (centrale si butoane de semnalizare a incendiilor,
aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu,
stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)

12
 - dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu
(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti,
obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de compartimentare
impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si
iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in
caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu

AMPLASAREA CLADIRILOR, DEPOZITELOR SI ALTOR TIPURI DE CONSTRUCTII

 Cladirile sau instalatiile tehnologice amplasate in aer liber la care pot aparea emisii
importante de pulberi, vapori gaze periculoase in atmosfera, precum si cele care produc
zgomote ce depasesc limitele admisibile, se vor amplasa astfel incat sa se evite poluarea altor
zone de munca sau a zonelor invecinate; amplasarea acestora se va face astfel incat sensul
vanturilor domonante sa indeparteze degajarile accidentale din zona spatiilor de munca
 Depozitele deschise, pentru materiale care produc pulberi la manipulare ce pot fi antrenate de
curentii de aer, vor fi amplasate la o distanta de 20 m fata de cladiri productive si la o distanta
de 50 m fata de cladirile social-administrative.
 Cladirile administrative se vor amplasa in apropierea spatiilor de productie, astfel incat sa se
evite intretaierea cu circuitele tehnologice productive sau cu spatii cu emisii nocive
 Cladirile in care se desfasoara procese tehnologice caracterizate prin degajari de caldura de
peste 20 kcal/mc/h, prevazute cu ventilare naturala, se vor amplasa cu latura lunga
perpendicular ape directia vanturilor dominante din perioada sezonului cald
 Incaperile administrative trebuie sa fie isolate de incaperile de productie, cu exceptia celor
strict legate de spatiile de productie; daca incaperile administrative sunt situate in spatii
zgomotoase, sau sunt invecinate cu asemenea incaperi, trebuie prevazute masuri de izolare
impotriva zgomotului si vibratiilor, astfel ca nivelul acestora san u depaseasca limita maxima
admisibila; cladirile si incaperile administrative trebuie sa corespunda si reglementarilor in
vigoare referitoare la prevenirea incendiilor

CAILE DE CIRCULATIE

 Caile de circulatie trebuie sa fie

- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
 Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
 Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
 Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de
capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii

13
  Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (avertizoare sau
inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE

 Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau

de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in
vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice
de protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
 Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor
legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare,
salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate
periculoase, ca si alte materiale specifice
 Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,
de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
 Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante
periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida,
autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura securitatea
zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare
sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
 Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune
specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul
general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera
necesara reimprospatarea cunostintelor salariatilor, ca urmare a unor verificari.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE SAU IMBOLNAVIRE

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei si deci prin
lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei

14
 - obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau a
alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii, boli sau raniri.
Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si
tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul cardiac, cele doua
functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau
simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de inconstienta si
apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv daca este lipsit
de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.
FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :
1. aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii
3. verificarea existentei respiratiei
4. ventilarea plamanilor
5. verificarea existentei pulsului
METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
 metode directe
- metoda « gura la gura »
- metoda « gura la nas »
 metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate
SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :
 stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
 verificati existenta respiratiei
 chemati ajutoare
 pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca pe un intreg
 deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori impingerea
mandibulei fara rasturnarea capului
 verificati existenta respiratiei
 incepeti ventilatia plamanilor
 apreciati existenta pulsului
 trimiteti dupa ajutoare (ajutor medical)
 reluati respiratia artificiala
 verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de siguranta (ea ajuta la
mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat mai mult cu
cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

15
 Reanimarea cardio-respiratorie (RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane
care nu respira (stop respirator) si a carei inima a incetat sa bata. Circulatia artificiala, creata prin
compresii externe asupra toracelui, determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura
oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea (eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern (compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a pulsului si
respiratiei sau pana cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se recomanda o
numaratoare cu viteza constanta.

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a cailor de
trecere si de patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine (de exemplu, alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor completa
inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si deci se
recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate produce
obturarea partiala sau completa a cailor respiratorii (obstructia partiala a cailor respiratopii permite
doar in parte intrarea aerului in plamani, producand acces de tuse; in cazul obstructiei complete a
cailor respiratorii persoana va fi incapabila sa respire, sa tuseasca sau sa vorbeasca).
PRIMUL AJUTOR in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre (in functie de
varsta si starea fizica a victimei):
- compresii (apasari)abdominale
- compresii (apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile respiratorii
sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu
apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele pot sa
produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala

PIERDEREA CUNOSTINTEI

16
 Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice
modificare a acestei stari, in afara somnului normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
 victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
 victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de
inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama (si fara sa ne dam seama)
 victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de securitate
si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale respiratorii, ceea ce
poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in pozitie de
siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.

LESINUL

LESINUL este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului. O persoana care
lesina va fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt ;
- oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat),
lipsa aerului proaspat
- stari emotionale (frica, anxietatea, vederea sangelui)
- boala, traumatisme, dureri mari
Masuri preventive:
- se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive
- se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie
- daca persoana este culcata, picioarele ase ridica la inaltimea de 10-30 cm fata de sol
Masuri de prim ajutor :
- se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira
- se slabesc hainele la gat, piept, talie
- se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare)
- se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme
- se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 min dupa ce si-a recapatat
cunostinta
Daca revenirea din lesin nu este rapida si completa este necesar ajutor medical.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru ingrijirea
ranilor si a traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a
absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel incat presiunea
sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul,
bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si
alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva

17
 - pansamente din tifon (comprese) de diverse marimi, pliate si impachetate individual
sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material absorbant (pernuta
de tifon plina cu vata); se folosesc la aplicarea compresiva pe o rana cu sangerare
puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat, de
preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pasare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt
BANDAJELE (fesi, tiunghiuri, rondele) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a
mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului
si a fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este controlata sau
ca imobilizarea este bine realizata; daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este
aplicata prea strans produce durere si impiedica circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si
miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

PLAGI. HEMORAGII

PLAGA (RANA, LEZIUNEA) – se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut (a

tegumentelor sau a tesuturilor mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea
ca urmare infectia, prin patrunderea microbilor in tesuturi. Sangerarea (hemoragia) consta in
curgerea sangelui din vase in tesutul inconjurator, in cavitati corporale sau in exteriorul corpului.
Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.

CLASIFICAREA PLAGILOR
A.- functie de modul de prezentare
- inchise
- deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii (julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii, vasele,
nervii, oasele, alte organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua orificii: de intrare
si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere

18
 - plagi contuze (contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura cu un obiect
contondent, rotunjit, neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului (piele, epiderma);
sansele de infectie sunt reduse
- plagi zdrobite (laceratii) deschise, cu margini neregulate; distrugerile de tesuturi sunt mai
mari, cu tendinta de necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism; vindecarea se
produce mai greu
- plagi taiate – provocate de obiecte taioase (cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale. Ele
prezinta margini regulate cu distrugeri minime de tesut; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate – cauzate de obiecte ascutite si taioase (aschii, cuie, spini). Aceste rani pot
avea orificii mici la suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand
patrunderea microbilor in adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate – provocate de muscaturi de animale, mai rar de om; aceste plagi constau
dintr-o asociere de plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate – provocate de armele de foc

INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen (10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina (4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30 min
si racita
- medicamente care combat durerea: algocalmin, antinevralgic
HEMORAGIA – revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii,
inteparii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la
orice nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile
determina reducerea cantitatii de sange circulant, pierderile mari de sange (peste o treime din
cantitatea totala de sange din corp) putand provoca instalarea socului hemoragic, cu consecinte
grave.

CLASIFICAREA HEMORAGIILOR

1. dupa vasul de sange

- arteriala – sange rosu-deschis, oxigenat, care tasneste ritmic, odata cu bataile inimii
- venoasa – sange rosu inchis, incarcat cu bioxid de carbon, care curge in valuri inundand
rana
- capilara – sange rosu in cantitate mica, care musteste sau picura; deseori se opreste de la
sine prin formarea unui cheag
2. dupa locul in care curge sangele
- externe – la suprafata corpului
- interne – intr-o cavitate interna
- exteriorizate – hemoragii produse intr-un organ care comunica cu exteriorul
- la distanta – fata de orificiul prin care se exteriorizeaza

19
FRACTURILE

FRACTURA – intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau
plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime,
lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire)
PREVENIREA FRACTURILOR – prin adoptarea unor deprinderi de securitate, in acest sens
trebuind evitate :
- suprafetele accidentate sau incarcate cu diferite obiecte(obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc
- pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor ;
- scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada
- folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor
neasigurate
- neutilizarea balustradelor si centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime

TIPURI DE FRACTURI
A.- ca urmare a actiunii directe sau indirecte a agentului agresor
- fractura directa – se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de
actiune a agentului agresor
- fractura indirecta – se produce la distanta de locul de aplicare a fortei respective, deci
de locul de actiune a agentului agresor
B.- functie de modul de prezentare
- fractura completa – intereseaza osul pe toata grosimea sa, avand forme variabile (de-a
curmezisul, piezisa, spiralata)
- fractura incompleta
C.- functie de modul de prezentare
- fractura inchisa – cand cel putin pielea a ramas intacta
- fractura deschisa – cand s-a produs si o rana prin care focarul de fractura comunica cu
exteriorul (ele sunt mai grave, fiind insotite de hemoragii)
D.- functie de numarul de focare de fractura
- unice (un singur focar de fractura)
- multiple (mai multe focare)
PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI - are rolul sa previna complicatiile si leziunile ulterioare si sa
diminueze durere si umflarea zonei. El se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care
persista un pericol pentru salvator sau pentru victima.
Obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii
pentru a preveni complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor
confectionate special sau improvizate.
Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
 ca regula generala, orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi):cea de
deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura
 la membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se aseaza
intr-o gutiera speciala)
 atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a nu mari durerea
 se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea
 acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu vata
 se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuiyoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata urmand sa se faca la
un serviciu medical de specialitate ; trebuie sa se aiba in vedere ca fasa prea stransa

20
 stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga este egala cu lipsa
imobilizarii.
 Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati ; nodurile de la
materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
 Cel putin 2 persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizarii ; una ridica membrul
fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar cealalta persoana
aplica atelele si trage fasa
 Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si

securitatii la locul de munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii
ochiului pot fi foarte grave ajungand pana la tulburari de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie indepartati
numai de catre medic.
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin inundarea
ochiului cu apa. O substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele
chimice corosive se vor indeparta prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min (se foloseste
aparatura speciala pentru irigarea ochiului)

ARSURILE

ARSURILE – raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, chimici,
electrici sau de radiatii. Pielea protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii
corpului si retine fluidele acestuia. Ranirea pielii prin arsuri sau opariri poate produce pierderea
acestor functii si, daca leziunea este intinsa se poate ajunge la complicatii serioase

CLASIFICAREA ARSURILOR
A.in functie de agentul care le-a provocat
- termice – produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive – cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice – produse de curentul electric
- prin radiatie – determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale
radioactive
B.dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai – limitate la stratul superficial al pielii; pielea este rosie si ustura
(exemplu-arsura solara obisnuita)
- arsurile de gradul doi – cuprind toata grosimea pielii; pe piele apar basici cu continut seros
sau hematic; pe langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea
continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei – leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai
profunde: grasime, muschi, vase, nervi, pana la os; durerea este mai mica, deoarece extremitatile
nervilor din piele au fost distruse

21
 - arsurile de gradul patru – sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor,
inclusiv a osului
EFECTELE arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
- intinderea suprafetei arse a corpului; viata accidentatului este amenintata daca arsurile
depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii (de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica
PRIMUL AJUTOR pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece pentru a usura durerea, pentru a reduce
inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor; daca
imersiunea nu este posibila se aplica pe zona arsurii imbracaminte curata, umezita in
apa rece
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse (imbracaminte,
incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril
Este strict interzis :
- aplicarea de lotiuni, alifii sau pansamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR pentru arsura chimica :
- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala » substantele
chimice; se continua inundarea zonei arse si in timpul indepartarii imbracamintii,
pana la spalarea (indepartarea) completa a subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul ajutor ca
pentru arsura termica

ACCIDENTELE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC (ELECTROCUTAREA)

Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp
Intensitatea curentului electric a carui limita de suportabilitate si considerata nepericuloasa
este : - 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
Valorile curentilor de mai sus si efectele lor au fost grupate in zone de pericol:
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA – pericol de deces foarte scazut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA –
pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil si pot aparea
stop respirator si stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA – probabilitatea decesului este
ridicata si agravata de efectele termice ale curentului electric
Timpul cat trece curentul prin corp (timpul de expunere) este foarte important mai ales in raport
cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuseste sa
se desprinda este mai mare si invers. Limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de
joasa tensiune trebuie sa fie de :
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V

22
 - 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp – se considera ca foarte periculoase
caile : - mana stanga – piciorul drept (axa inimii)
- mana dreapta – marginea superioara a bazinului
EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC pot avea urmari imediate sau intarziate:
- urmarile imediate se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau
circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces instantaneu
prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate (ore, zile) – se manifesta printr-o slabire a fortei musculare,
amorteli, chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de repaos; la reluarea
activitatii pot aparea tulburari care influenteaza centrul generator de excitatie al
inimii.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
- scoaterea accidentatului de sub actiunea sau influenta curentului electric (prin
deconectarea instalatiei electrice de la intrerupatorul de alimentare)
- determinarea starii accidentatului
- daca accidentatul este constient
- daca accidentatul este inconstient
- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri
- se aseaza accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitia
culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida
- se desfac hainele de la gat, piept si zona abdominala
- se verifica starea respiratiei si existenta pulsului
- in cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-
respiratorie
 orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece
ulterior pot surveni tulburari de ritm cardiac.

23