Sunteți pe pagina 1din 46

APROBAT

ADMINISTRATOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI


SANATATE IN MUNCA

BUCATAR

1
- IPSSM-MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA
MATERIALELOR

- IPSSM-UTILIZARE CUPTOR CU MICROUNDE

- IPSSM-UTILIZARE MIXER

- IPSSM-ACTIVITATEA DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

- IPSSM-EXPLOATAREA UTILAJELOR DIN STRUCTURILE DE SERVIRE A MESEI

- IPSSM-ECHIPAMENTE PENTRU BUCATARIE

- IPSSM-UTILIZARE MASINA DE TOCAT CARNE

- IPSSM-UTILIZARE ARAGAZ

- IPSSM-EXECUTAREA LUCRARILOR CU UNELTE DE MANA

- IPSSM-UTILIZAREA VITRINA FRIGORIFICA

- IPSSM-UTILIZARE GRATAR CU GAZ METAN

- MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA


PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

- MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,


INTERVENTIE

- MASURI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR


SI EVACUAREA LUCRATORILOR

2
IPSSM MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA
MATERIALELOR

SCOPUL - prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici
manipularii,
transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor materialelor existente
Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate se
realizeaza in conformitate cu prevederile din ,,LISTA INTERNA DE ACORDARE SI UTILIZARE
A ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE".
In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea
societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei operatii cu
privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii
B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii luand in considerare :

CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau
cu flexie a trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor, muchiilor in
special in eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA
- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu
poate fi schimbat de salariat

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR


 La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza
numai salariati care corespund din punct de vedere fizic
 Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea controalelor
medicale periodice

3
 Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala,
masele transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele,
distanta dintre doua niveluri intre care sunt efectuate transporturi manuale sau a masele
maxime care pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu
trebuie sa depaseasca valorile maxime cuprinse in NGPM
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
 Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate
excentrice, care pot genera dezechilibrari
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare
 Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca sunt fixate
intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a
maselor care sunt instabile intre ele
 Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in ambalaje
 Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu
obstacole, instabil sau alunecos
 Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau
care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu echipament de protectie
adecvat(palmare, manusi de protectie rezistente la penetratie etc.)
 Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau
verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, fara a se lua masuri suplimentare
pentru micsorarea riscului de accidentare
 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste prevederile
legale
 Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au
echipament individual de protectie corespunzator si in buna stare

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA


MATERIALELOR IN BUCATI
 Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,
incendii si explozii
 Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat san nu fie posibila caderea lor
 Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima
admisa, care nu trebuie depasita
 La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a
planseului si/sau pardoselii
 Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu
aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni
 Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
 In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme
geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie
sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau
deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor,
stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie
 Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
 Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi
salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute
in normative. Se va asigura ca obiectele(materialele) respective sa se poata prinde bine cu
unelte de apucare sau cu mainile

4
 In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau trnsportata prin purtare, concomitent
de catre mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi timp(la comanda
conducatorului operatiei)
 Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva
deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs
 Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat,
iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul
mersului
 La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se
loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
 Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-descarcare,
trebuie sa fie de cel putin 3 m
 Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o
atributie la aceste operatii

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE LA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii,
determinate
de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de referinta :
 caracteristicile masei ; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special
de afectiuni dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia
ori ritatia trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri

 efortul fizic necesar ; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare daca:
- este prea mare
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila

 caracteristicile mediului de munca ; caracteristicile mediului de munca pot determina o


crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit
angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de
lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la
diferite niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare

5
 cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat

 factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :


- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar

PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC,


TREBUIE EVITATE:
- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe
- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive

6
IPSSM UTILIZARE CUPTOR CU MICROUNDE

EXPLOATAREA
Punerea in functiune:
-Amplasarea cuptorului in conditiile impuse de normele de igiena a muncii;
-Verificarea starii cablului de alimentare, stecherului si prizei;
-Conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica (prin introducerea stecherului in priza)
-Inchiderea usii cuptorului;
-Stabilirea regimului de lucru prin actionarea termostatului;

Scoaterea din functiune;


-Deschiderea usii cuptorului;
-Deconectarea de la reteaua de alimentare cu energie electrica (prin scoaterea stecherului din priza)

NORME DE UTILIZARE IN CONDITII DE SECURITATE A MUNCII


-Interzicerea efectuarii oricarei interventii pe durata functionarii;
-Obligativitatea efectuarii interventiei numai de personal calificat instruit si autorizat;
-Controlarea integritatii cablului de alimentare ,stecherului si a prizei;
-Obligativitatea instruirii personalului cu privire la utilizarea in deplina securitate (conform
prevederilor cartii tehnice0
-Interzicerea exploatarii utilajului fara dispozitivele de protectie din dotare;
-Obligativitatea scoaterii din functionare a utilajului in cazul producerii unei avarii si solicitarii
interventiei personalului de specialitate;
-Interzicerea introducerea obiectelor metalice in cuptor;
-Interzicerea pornirii cuptorului cu usa deschisa;
-Interzicerea acoperirii usii cu diferite obiecte;

7
IPSSM UTILIZARE MIXER

EXPLOATAREA
Punerea in functiune:
-Verificarea starii cablului de alimentare, stecherului si a prizei;
-Montarea sculelor pe capul masinii;
-Conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica (prin introducerea stecherului in priza)
-Alimentarea masinii cu prusele ce urmeaza a fi prelucrate;
-Declansarea functionarii prin actionarea butonului porinit - oprit

Scoaterea din functiune;


-Oprirea alimentarii cu energie electrica prin decuplarea intrerupatorului;
-Deconectarea de la reteaua de alimentare cu energie electrica (prin scoterea stecherului din priza);
-Curatirea mixerului;

NORME DE UTILIZARE IN CONDITII DE SECURITATE A MUNCII


-Obligativitatea existentei aparatorii fixate in suruburi la sistemul de antrenare;
-Dotarea cuvei malaxorului cu manere pentru manevrare su fixarea acesteia pe sasiu cu cleme
basculante;
-Interzicerea curatirii masinii pe durata de functionare;
-Interzicerea efectuarii oricarei interventii pe durata functionarii;
-Obligativitatea efectuarii interventiei numai de personal calificat, instruit si autorizat;
-Controlarea integritatii cablului de alimentare, stecherului si prizei;
-Obligativitatea instruirii personalului cu privire la utilizarea in deplina securitate (conform
prevederilor cartii tehnice)
-Interzicerea exploatarii utilajului fara dispozitivele de protectie din dotare;
-Obligativitatea scoaterii din functiune a utilajului in cazul producerii unei avarii si solicitarii
interventiei personalului calificat;

8
IPSSM ACTIVITATEA DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

-Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea în lucru a unor utilaje pentru care nu
există norme sau instrucţiuni proprii de securitate a muncii;
-Lucrătorii cu atribuţii de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor din dotare sunt obligaţi ca înainte de
începerea lucrului să verifice dacă uneltele pe care le folosesc sunt în stare bună şi corespund din
punctul de vedere al securităţii muncii. Se interzice folosirea de unelte şi utilaje care nu corespund
acestor verificări;
-Activităţile ce se desfăşoară în structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu marfă,
depozitarea acesteia, prepararea alimentelor în bucătării şi laboratoare de cofetărie-patiserie, precum
şi servirea acestora în saloane sau în alte locuri destinate acestui scop;
-Instrucţiunile proprii privind structurile de servire a mesei se referă la activităţile de pregătire a
alimentelor prin tratare termică şi la rece;
-Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de igienă şi de securitate a muncii, spaţiile de producţie
pentru prepararea alimentelor trebuie organizate în funcţie de volumul activităţii şi în funcţie de
tehnologiile din producţia culinară;
-Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea cărnii, peştelui, zarzavatului şi legumelor, la
fiecare preparare de meniuri sau ori de câte ori este nevoie.
-Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de producţie şi din
operaţia de servire a clienţilor se vor colecta în saci din material plastic, în recipiente etanşe,
confecţionate din materiale rezistente, evacuarea făcându-se înainte ca acestea să depăşească
capacitatea de depozitare sau să intre în descompunere;
-Unitatea are obligatia sa stabilească o zonă pentru depozitarea gunoiului menajer care să fie la
distanţă mare de locul alimentar şi sa fie amenajata conform normelor sanitare;
-La instalarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor, aparatelor, precum şi a altor
echipamente tehnice folosite în unitate (restaurant, bufet, bar) se vor respecta următoarele:
 Tehnologia indicată prin cartea tehnică, privind exploatarea utilajelor, instalaţiilor, aparatelor
etc.;
 Prevederile documentaţiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoaşterea componenţei, a
caracteristicilor tehnice şi funcţionale precum şi a condiţiilor tehnice de execuţie, montaj şi
recepţie, a mijloacelor tehnice din dotare;
 Prevederile documentaţiei tehnice referitoare la periodicitatea şi condiţiile tehnice de
efectuare a verificărilor şi reparaţiilor;
 Instrucţiunile tehnice specifice fiecărui mijloc de producţie, privind exploatarea acestuia;
 Exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de măsură, control şi automatizare
prevăzută.
-Personalul din bucătărie (bucătari, ajutori de bucătari) este obligat să poarte echipamentul de
protecţie prevăzut de normative;
-În bucătărie este interzis lucrul fără asigurarea ventilării încăperii;
-Curăţarea locului de muncă se va efectua ori de câte ori este necesar pentru prevenirea alunecării
persoanelor în zona de lucru.
-Este interzisă aprinderea focului la maşinile de gătit la care se utilizează combustibil gazos sau
injectoare cu combustibil lichid, de către persoane neinstruite;
-Personalul din bucătărie va purta încălţăminte bine fixată pe picior. Este interzisă folosirea
încălţămintei tip papuc (neasigurată la călcâi);
-Este interzisă aşezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinţi, pentru prevenirea accidentelor prin
opărire;
-Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor şi ustensilele se vor păstra în mod ordonat pe rafturi.

9
-Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor cu care este dotată bucataria (malaxoare, mixere, roboţi
universali, cuptoare electrice şi cu gaze etc.) se va face numai de către persoane instruite, conform
prevederilor cărţilor tehnice respective;
-Este interzisă folosirea utilajelor acţionate electric fără asigurarea măsurilor de electrosecuritate,
precum şi fără apărători la organele de mişcare;
-Cuţitele utilizate la tranşarea cărnii se vor purta în suporturi speciale (teci). Este interzis purtarea
cuţitelor în buzunare;
-Resturile rezultate din prelucrarea cărnii şi oasele nefolositoare vor fi colectate în recipiente speciale
cu care se vor transporta zilnic la punctul de depozitare a deşeurilor menajere;
-Pentru prevenirea riscurilor de alunecare cât şi a unui focar de infecţie, pardoseala se va spăla zilnic,
după terminarea operaţiilor respective.

PREGATIREA PREPARATELOR RECI

-Utilizarea instalaţiilor din dotare (instalaţii frigorifice, vitrine frigorifice, dispozitive pentru stors
fructe, maşină de tăiat mezeluri) se va face cu respectarea prevederilor din cărţile tehnice respective,
cu privire la măsurile de prevenire a accidentelor;
-La fiecare utilaj, instalaţie, aparat din dotare se vor afişa, în mod obligatoriu, instrucţiuni de utilizare
în condiţii sigure, iar personalul care le exploatează va fi instruit în acest scop.

10
IPSSMEXPLOATAREA UTILAJELOR DIN STRUCTURILE DE SERVIRE A MESEI

Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea alimentelor prin tratarea termică

Utilaje alimentate cu energie electrică


-Este interzisă folosirea utilajelor fără echipamentul electric de comandă-control în stare de
funcţionare, prevăzut de proiectant;
-Manevrarea tuturor întrerupătoarelor sau comutatoarelor se va face cu mâinile uscate;
-În situaţii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu mănuşi electroizolante şi de pe
platforme electroizolante sau de pe covoare de cauciuc;
-Este interzisă răcirea plitelor cu apă pentru a se evita fisurarea acestora şi producerea de
scurtcircuite la instalaţia electrică.

Utilaje acţionate cu combustibil gazos şi lichid


-Instalaţiile trebuie prevăzute cu un sistem de opturare (clapetă) care să reţină gazul când acesta
revine pe conductă după o eventuală întrerupere de la reţea;
-Pentru spaţiile închise (cuptor, maşini de gătit cu plită cu cuptor etc.) instalaţiile vor fi prevăzute cu
un sistem automat de ardere a gazului, cu flacără de veghe;
-În lipsa aparaturii de automatizare, instalaţiile cu arzătoare în spaţii închise cât şi maşinile de gătit
cu mai multe arzătoare, pentru siguranţă, vor fi prevăzute de o ţeavă de fugă a flăcării, care are
controlul de reaprindere a arzătoarului stins din cauza manevrării greşite sau peste care s-a vărsat
mâncare;
-Evacuarea gazelor se va face prin canale dimensionate conform normelor în vigoare;
-Este interzisă evacuarea gazelor prin hota de absorbţie cu excepţia reşourilor sau flăcării deschise şi
numai în anumite condiţii.

Tipuri de utilaje pentru tratarea termică a alimentelor

Maşini de gătit cu plită


-Instalarea maşinilor de gătit cu plită se va efectua de către persoane cu calificare de specialitate şi
după caz autorizate;
-Înainte de punerea în funcţiune a maşinilor de gătit se va verifica starea sistemului de alimentare
(electric, cu arzător cu gaze, injector pentru combustibil lichid);
-Punerea în funcţiune a maşinilor de gătit cu plită încălzite electric, se va face conform prevederilor
din Cartea tehnică a instalaţiei respective;
-Manevrarea comutatorului din tabloul electric se va efectua cu respectarea măsurilor de
electrosecuritate pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare;
-Acţionarea butoanelor de la maşina de gătit cu plită electrică se va face numai cu mâna uscată, stând
pe un covor de cauciuc;
-La maşinile de gătit încălzite cu gaze naturale, înainte de aprinderea focului, obligat se va verifica
dacă nu sunt scăpări de gaze, dacă toate robinetele sunt bine închise şi etanşe;
-În cazul în care se constată scăpări de gaze se iau măsuri de ventilare a încăperii, nu se actionează
întrerupătoarele de la lumină, nu se utilizează foc deschis şi se evită orice posibilitate de iniţiere a
unui eventual amestec aer-gaz exploziv;
-Remedierea scăpărilor de gaze se va efectua de către o persoană autorizată în instalaţii de gaze;
-La maşinile încălzite cu combustibil lichid este interzisă utilizarea injectoarelor care au scăpări de
combustibil pe la îmbinări;
-Aprinderea combustibilului (lichid sau gazos) se va face utilizându-se o vergea metalică prevăzută
la capăt cu un tampon;

11
-Tamponul se aprinde cu chibritul, după care vergeaua se va introduce în maşină până în dreptul
arzătorului de gaze sau injectorului după care se dă drumul progresiv la combustibil prin robinetul de
la conducta de gaz metan sau motorină;
-Oprirea funcţionării arzătorului şi a injectorului (stingerea flăcării) se face prin închiderea
robinetelor de alimentare cu combustibil;
-Capacele şi ochiurile plitelor maşinii de gătit, trebuie să fie pe timpul funcţionării închise (la locul
lor) pentru a se evita emanaţia gazelor şi fumului în exterior;
-Este interzisă utilizarea maşinilor de gătit cu plita fisurată sau spartă.

Maşini de gătit tip aragaz cu cuptor sau reşou


-Maşinile de gătit tip aragaz cu cuptor sau reşou se vor utiliza numai dacă au complete toate
capacele-ciupercă le arzătoare;
-Înainte de folosire se va verifica cu apă şi săpun dacă sunt scăpări de gaze la părţile care se îmbină.
Este interzis ca aceasta (verificarea) să se facă cu flacără;
-Montarea regulatorului la butelie se va face după ce în prealabil s-a verificat dacă robinetul este
inchis, după care, se va deşuruba buşonul de siguranţă;
-Manevrarea buteliei de aragaz se va efectua fără lovirea bruscă a acesteia;
-Amplasarea buteliei se va face în poziţie verticală, la distanţa de cel puţin 1 m faţă de sursa de
încălzire;
-Furtunul de racordare trebuie să fie în perfectă stare, să nu aibă crăpături şi scăpări de gaze;
-Prinderea furtunului de cele două capete, butelie şi respectiv reşou, se va efectua prin colier metalic;
-Aprinderea aragazului se va face de la o sursă de foc (chibrit, aparat electric de produs scântei etc.)
care se va apropia de arzător, deschizând treptat robinetul (buşonul) maşinii care urmează a fi pus în
funcţiune;
-Pe timpul cât arzătoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb să nu curgă din vase şi
să stingă flacăra, producând acumulări de gaze ce pot determina explozii;
-Remedierea defecţiunilor (neetanşeităţilor) se va efectua de o persoană special calificată;
-Este interzisă:
-lărgirea orificiilor de ardere;
-folosirea buteliilor de aragaz fără regulator de presiune;
-transportul buteliei de aragaz fără buşonul de siguranţă (piuliţa) şi capacul de protecţie al
robinetului (corpul de bronz) montate;
-folosirea unor furtunuri de alte tipuri în locul celor special realizate, pentru racordarea
buteliei la arzător;
-încălzirea buteliei cu apă caldă sau cu alte mijloace, pentru mărirea presiunii;
-utilizarea altor tipuri de butelii decât cele de construcţie standardizată şi verificate
periodic de organizaţiile abilitate;
-aprinderea focului în încăperile în care se simte miros caracteristic de gaze odorizate. În
aceste situaţii, imediat se va ventila încăperea prin deschiderea ferestrelor sau alte sisteme
de ventilare.

Cuptoare pentru copt şi fiert


-Cuptoarele electrice se vor exploata respectând prevederile din cartea tehnică (în funcţie de tipul
acestora);
-Dacă la utilizare temperatura mânerelor de manevrare a diferitelor uşi o depăşeşte pe cea din
mediile normale, acestea vor fi confecţionate din materiale izolante;
-Burlanele pentru evacuarea emanaţiilor rezultate în timpul procesului de copt vor fi racordate la
coşurile de fum care trebuie să fie curăţate periodic;
-Manevrarea tăvilor şi a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va
efectua cu ajutorul materialelor izolante (mănuşi, bucăţi de pânză);
-Încăperile în care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalaţii de ventilare locală şi generală.

12
Cuptor cu microunde
-Defecţiunile tehnice ce apar în funcţionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de
către personal specializat
-Este interzisă:
-introducerea obiectelor din metal în cuptor;
-pornirea cuptorului cu microunde cu uşa deschisă;
-scurtcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguranţă;
-acoperirea cu diferite obiecte a uşii precum şi acumularea de murdărie pe suprafaţa de
protecţie a acestuia;

Tigaia basculantă
-Pentru prevenirea accidentelor la folosirea tigăii basculante, se vor respecta următoarele reguli:
-în momentul deschiderii capacului, bucătarul trebuie să stea la o distanţă care să îi
permită evitarea opăririi cu abur;
-alimentele ce se prăjesc în grăsimi nu trebuie să fie umede, iar introducerea şi scoaterea
din tigaie se va face cu spumător plat sau cu furchetă de bucătărie;
-grăsimea folosită la procesul de prăjire se va scoate din tigaie după ce aceasta s-a răcit,
prin aplecarea tigăii cu partea din faţă în jos, colectarea efectuându-se în vase de
capacitate mare evitându-se deversarea pe picioarele lucrătorului;
-Tigaia basculantă va fi prevăzută cu hotă pentru captarea emanaţiilor rezultate din procesul de
prăjire;
-După terminarea operaţiei, tigaia se spală cu apă caldă şi detergent. De asemenea se va spăla şi
pavimentul în zona tigăii pentru înlăturarea petelor de grăsime ce au căzut din tigaie.

Grătar pentru prepararea fripturilor


-Grătarele pentru preparat fripturi şi alte specialităţi din carne, indiferent de sursa de încălzire
folosită (mangal, gaze sau energie electrică) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-să fie dotată cu hotă pentru evacuarea emanaţiilor rezultate din procesul de frigere;
-la grătarele cu gaze, fripturile nu vor veni în contact cu flacăra, difuzarea căldurii se va
realiza prin intermediul unei plăci de fontă aşezată deasupra arzătorului;
-plăcile (plitele) din fontă vor fi prevăzute cu nervuri şi cu sistem de colectare a
grăsimilor ce rezultă din procesul de frigere a preparatelor din carne;
-Manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unei furci lungi din metal cu mânere izolate şi cu
cleşte special confecţionat;
-Este interzisă utilizarea grătarelor cu crăpături în plăcile încălzite electric.

Friteuza
-Instalarea acestui utilaj se va face de către personal calificat;
-Se va respecta nivelul uleiului din cadă (bazin) prevăzut de cartea instalaţiei, în limitele de nivel
marcat pe bazin;
-Preparatele ce urmează a fi prăjite în bazin trebuie să fie bine scurse de apă;
-Preparatele vor fi aşezate în coşuri metalice, din sârmă, şi nu direct din bazinul friteuzei;
-Curăţarea bazinului friteuzei se va face când uleiul are o temperatură nepericuloasă producerii de
accidente prin arsuri;
-Este interzisă încălzirea bazinului gol (fără ulei).

Maşini pentru mecanizarea muncii în bucătării

Robotul universal pentru bucătărie


-După fixarea dispozitivului-anexă, maşina se pune în funcţiune în gol, pentru a se verifica dacă
acesta a fost montată corect;

13
-Pe timpul lucrului maşina va fi supravegheată în permanenţă de către un lucrător instruit pentru
folosirea acesteia, iar la apariţia unei funcţionări anormale se va acţiona butonul de oprire;
-La introducerea în sistemul de alimentare a produselor ce se prelucrează (carne, legume, fructe etc.)
se vor utiliza sistemele din dotarea maşinii pentru operaţia specifică;
-La terminarea operaţiilor la robot, acesta se deconectează de la butonul de oprire şi de la automatul
de pornire;
-Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spăla, usca şi depozita în dulapul maşinii;

Malaxorul pentru frământat şi amestecat


-Amplasarea malaxorului se va face respectând distanţele care să permită alimentarea şi golirea
acestuia cu uşurinţă;
-Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu maşina oprită;
-Înainte de introducere în cuva malaxorului compoziţia ce urmează a fi prelucrată (carne, aluat etc.)
va fi controlată pentru înlăturarea eventualelor unelte, corpuri tari, case ce ar putea rămâne în
conţinutul acesteia;
-Este interzis:
-să se introducă mâinile sau alte ustensile în cuva malaxorului, în timpul funcţionării;
-utilizarea malaxorului fără apărătoare de protecţie la cuvă;
-curăţarea maşinii fără a fi deconectată de la reţeaua de alimentare;

Maşina electrică de tocat carne


-Instalarea maşinilor electrice de tocat carne, se va face conform prevederilor din cartea tehnică, de
către persoane calificate;
-Exploatarea şi întreţinerea acestora se va face conform instrucţiunilor proprii;
-Intevenţia la maşina, în cazul blocării se va face numai după oprirea ei;
-Maşina de tocat carne, antrenată prin curele de transmisie, va fi prevăzută cu apărători de protecţie
la părţile de mişcare;
-Fixarea accesoriilor la maşina de tocat carne, se va face după ce maşina a fost decuplată de la
tabloul de alimentare cu energie electrică. Curăţarea şi spălarea maşinii se va efectua conform
instrucţiunilor proprii;
-Maşinile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protecţie. Este interzisă utilizarea de cordoane
electrice improvizate, cu izolaţia defectă.

Maşina de spălat şi curăţat cartofii


-Maşina va fi instalată de către persoane calificate corespunzător, respectându-se prevederile
standardelor şi normelor de electrosecuritate, ţinând seama de condiţiile de exces, de umiditate în
care lucrează maşina;
-La punerea în funcţiune a maşinii se vor verifica următoarele:
-dacă discul pietre abrazive este deteriorat sau prezintă fisuri, iar în cazul maşinii cu
tambur se va verifica starea acestuia;
-starea fizică şi întinderea curelelor de transmisie; în cazul în care se constată că acestea
sunt deteriorate (rupte sau lejere) se va apela la persoane de specialitate pentru remedierea
defecţiunii;
-Înainte de introducerea cartofilor în masină pentru a fi curăţaţi, se vor controla pentru a nu fi
amestecate cu aceştia alte corpuri străine şi tari ce pot deteriora discul;
-În cazul în care maşina se blochează, aceasta va fi deconectată prin butonul de oprire şi de la reteaua
electrică prin automatul de protecţie (întrerupător) şi se va apela la o persoană calificată pentru
deblocare (mecanic de întreţinere);
-În dreptul maşinii se va asigura protecţie din lemn, pe care va sta lucrătorul care o utilizează;
-La terminarea operaţiei de spălare şi curăţare a cartofilor, se va opri maşina de la butonul de oprire
şi se va deconecta de la reţeaua de alimentare cu energie electrică, prin întrerupătorul de protecţie;

14
-Maşinile dotate cu sisteme automate de programare a timpului de spălare-curăţare a cartofilor şi
microîntrerupătoare la capacul de alimentare, se vor exploata conform instrucţiunilor din cartea
tehnică;
-Este interzisă introducerea mâinilor, paletelor sau a oricăror altor obiecte în timpul funcţionării, prin
gura de alimentare a maşinii.

Maşina de tăiat mezeluri sau pâine


-Amplasarea maşinilor de tăiat mezeluri şi a celor de tăiat pâine se va face în aşa fel ca accesul la ele
să se facă cu uşurinţă;
-Fixarea mezelurilor pe masa mobilă se face cu dispozitivul din dotarea maşinii prevăzut cu mânere
de presare a produselor şi manevrare a masei mobile;
-Feliile de mezeluri sau de pâine vor fi luate cu o paletă destinată în acest scop;
-Curăţarea maşinilor se va face după ce acestea au fost deconectate de la sursa de curent prin
scoaterea ştecherului;
-Este interzisă:
-ţinerea mezelurilor şi a pâinii cu mâna în timpul tăierii acestora de cuţitul maşinii;
-manevrarea maşinilor de tăiat mezeluri şi pâine de persoane neinstruite.

Mixer fix pentru maioneze şi creme


-Maşina se instalează de către un specialist care trebuie să respecte prevederile standardelor de
electrosecuritate;
-Pentru remedierea unor defecţiuni precum şi pentru montarea şi demontarea sculelor la axul de
acţionare, maşina se va deconecta, în prealabil, de la reţeaua de alimentare, prin acţionarea
întrerupătorului;
-Cuva malaxorului va fi prevăzută cu mânere pentru manevrarea şi va fi bine fixată pe batiul maşinii
cu cleme basculante pentru împănare;
-Sistemul de antrenare (motor – axul sculei) va fi protejat cu o apărătoare fixată prin şuruburi care nu
se va îndepărta decât în situaţia intervenţiilor pentru remedierea unor defecţiuni;
-Este interzisă:
-funcţionarea mixerului fără apărătoare în zona activă a sculelor (bătătoare);
-intervenţia la maşina pentru înlăturarea unor defecţiuni precum şi pentru curăţarea
acesteia în timpul funcţionării.

15
IPSSM ECHIPAMENTE PENTRU BUCATARIE

Caracteristicile constructive ale maşinilor şi echipamentelor pentru procesele tehnologice de


preparare a alimentelor prin tratare termică
-Utilajele şi instalaţiile electrice folosite pentru gătit trebuie proiectate să corespundă din punct de
vedere calitativ, conform standardelor în vigoare, privind: securitatea, pornirea, încălzirea,
suprasarcina, scurgerea de curent, comportarea la umiditate, protecţia împotriva pătrunderii apei,
rezistenţa la izolaţie în stare umedă, rigiditatea electrică, protecţia cordonului, legarea la pământ şi
comportarea în funcţionare;
-Utilajele alimentate cu energie electrică (maşini de gătit, friteuze, tigăi basculante, grătare, plăci de
fript, rotisoare, bain-marie, boilere etc.) se vor instala în condiţiile prevăzute de standardele în
vigoare. Aceste tipuri de utilaje vor fi prevăzute cu echipamente de comandă şi control cum sunt:
întrerupătorul de curent sau după caz comutatorul volumetric, lampa de semnalizare care indică
pornirea sub tensiune a utilajului, automatul de protecţie termică, sistemele automate de programare
şi siguranţă etc.
-Instalaţiile şi utilajele care utilizează ca agent de încălzire gazele naturale, vor fi proiectate şi
realizate conform standardelor în vigoare;
-Utilajele alimentate cu combustibil gazos sau lichid (maşini de gătit, cuptoare, grătare, reşouri etc.)
se vor proiecta şi realiza ţinând seama de următoarele:
-pentru prevenirea pericolului de explozii în cazul în care alimentarea cu gaze de la reţea
s-a întrerupt pentru un timp şi apoi este din nou pornită, instalaţiile trebuie să fie
prevăzute cu o clapetă de opturare, care nu se va deschide decât prin intervenţia omului;
-pentru a se evita astfel de situaţii la instalaţiile cu spaţii de ardere incluse (cuptoare,
maşini de gătit cu plită etc.), trebuie prevăzute instalaţii automate, cu flacără de veghe.

Caracteristicile constructive ale maşinilor pentru mecanizarea muncii în bucătărie


-La transmisiile mecanice ale maşinilor se vor prevedea apărători fixe de protecţie;
-Pentru prevenirea introducerii mâinilor la organele tăietoare, abrazive sau de strivire, mobile (ca la
maşinile de tăiat legume, pâine, de tocat carne, de stors fructe etc.) se vor prevedea tampoane
împingătoare cu microîntrerupătoare, care prin îndepărtarea lor au rolul de a decupla motorul electric
de acţionare;
-Maşinile de gătit tip plită vor fi prevăzute cu o bară metalică de protecţie pe toate laturile, la o
distanţă de 10-12 cm de marginea plitei;
-Maşinile cu elementele în mişcare (de tipul malaxorului, mixerului, maşinii de curăţat cartofi etc.)
vor fi prevăzute cu apărători de protecţie, dotate cu microîntrerupătoare pentru oprirea funcţionării
motorului când aceasta se ridică pentru diferite cerinţe impuse de tehnologia de lucru;
-Elementele de comandă ale maşinilor de bucătărie vor fi amplasate în zone de observaţie a
executantului pentru intervenţia operativă şi comodă;
-Destinaţia elementelor de comandă trebuie să se indice prin simboluri sau inscripţii executate clar şi
vizibil;
-Elementele de comandă trebuie să fie marcate în culori distincte pentru a elimina confuziile în
timpul manevrării. Construcţia şi amplasarea elementelor de comandă trebuie să excludă posibilitatea
de accidentare a executantului care le acţionează;
-Maşinile si roboţii de bucătărie vor fi prevăzuţi cu un dispozitiv de deconectare de la reţeaua
electrică, atunci când se fac intervenţii pentru schimbarea sculelor, curăţat etc.;
-Dispozitivul de deconectare va fi amplasat pe reţeaua de alimentare cu energie electrică, între
tabloul electric şi maşină, aproape de poziţia de lucru a executantului;
-Excepţie de la această prevedere fac maşinile şi roboţii alimentaţi direct de la priză, prin ştecher;
-Apărătoarea de protecţie de la cuva malaxorului va fi dotată cu microîntrerupător care, la
îndepărtarea acesteia, va deconecta motorul electric de acţionare a dispozitivului de frământat;

16
-Cuţitele maşinilor vor fi protejate cu apărători pentru prevenirea introducerii mâinilor în zona activă
a cuţitelor;
-Maşina de tăiat pâine va fi prevăzută cu dispozitiv de împingere a pâinii în zona activă a cuţitului.

CARACTERISTICILE MASINILOR SI UTILAJELOR PENTRU SPALAREA VASELOR


-La proiectarea maşinilor pentru spălarea vaselor se vor respecta măsurile de electrosecuritate
prevăzute în H.G. 1146/2006 de utilizare a energiei electrice şi standardelor în vigoare;
-Motoarele electrice care acţionează pompele maşinii de spălat vase vor fi de tip etanş pentru
prevenirea pătrunderii apei la sistemele electrice;
-Părţile laterale (apărătorile) ale maşinii vor fi prevăzute cu microîntrerupătoare pentru întreruperea
funcţionării motoarelor când acestea se ridică;
-La maşinile cu funcţionare continuă, deschiderea prin care se introduc vasele pentru spălat va fi
prevăzută cu o perdea elastică de protecţie pentru prevenirea stropirii executantului;
-Sistemele de comandă vor fi amplasate în carcase etanşe, din material izolant şi cu indicarea, pe
fiecare buton, a comenzilor;
-Conductele de alimentare cu agent termic vor fi izolate şi protejate pentru prevenirea arsurilor;
-Cărucioarele cu care se transportă vasele, vor avea rotile cu mişcări în toate direcţiile în plan
orizontal şi vor fi prevăzute cu sistem de blocare atunci când staţionează;
-Roţile cărucioarelor, pentru a avea o mişcare uşoară, la axe vor fi prevăzute cu rulmenţi, iar
bandajul va fi din material elastic (cauciuc, masă plastică).

CARACTERISTICILE UTILAJELOR DIN LINIILE DE DESFACERE A PRODUSELOR


PRIN AUTOSERVIRE

UTILAJE FRIGORIFICE
-Utilajele frigorifice se vor proiecta conform prevederilor din H.G. 1091/2006 de securitate a muncii
pentru instalaţii frigorifice;
-Marginile geamurilor glisante de la vitrinele frigorifice trebuie să fie bine şlefuite, fără părţi tăioase
sau zgrunţuroase.

UTILAJE CALDE
-Utilajele cu rezistenţe electrice libere (în aer) (mese calde, spaţiile calde de sub grătare) vor fi
prevăzute cu sistem de protecţie (apărători) care să prevină atingerea accidentală a rezistenţei;
-La utilajele cu rezistenţe electrice imersate în lichide, de tip termoplonjon, se va prevedea asigurarea
nivelului normal al lichidelor, prin completare în mod automat;
-Pereţii utilajelor calde vor fi bine izolaţi pentru prevenirea accidentelor cauzate de arsuri şi
transmiterea căldurii în exterior;
-Uşile, capacele vaselor, ce se manevrează în mod sistematic vor fi prevăzute cu sistem de prindere
(mânere) din material izolant;
-În toate cazurile utilajele calde din liniile de autoservire vor fi dotate cu aparatură de control şi
semnalizare (lămpi de semnalizare, termometre, valmetre etc.);
-Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, utilajele încălzite cu energie electrică vor fi
proiectate ţinând seama de măsurile de electrosecuritate .

17
IPSSM UTILIZARE MASINA DE TOCAT CARNE

EXPLOATAREA
Punerea in functiune:
-verificarea starii cablului de alimentare, stecherului si prizei;
-alimentarea masinii (introducerea carnii portionate)
-conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica;
-continuarea alimentarii pana la epuizarea cantitiatii de prelucrat;

Scoaterea din functiune;


-deconectarea de la reteaua de alimentare cu energie electrica (prin scoaterea stecherului din priza);
-demontarea masinii si curatirea acesteia;

NORME DE UTILIZARE IN CONDITII DE SECURITATE A MUNCII


-Interzicerea efectuarii oricarei interventii pe durata functionarii;
-Controlarea integritatii cablului de alimentare, stecherului si a prizei;
-Obligativitatea instruirii personalului cu privire la utilizarea in deplina securitate conform
prevederilor cartilor tehnice;
-Obligativitatea scoaterii din functiune a utilajului in cazul producerii unei avarii si solicitarii
interventiei personalului de specialitate;
-Efectuarea interventiei in cazul blocarii masinii este permisa numai dupa intreruperea alimentarii cu
energie electrica;
-Interzicerea utilizarii masinii fara dispozitivul din lemn sau plastic tip maner cu care se preseaza
carnea, legumele, fructele;
-Obligativitatea montarii accesoriilor numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica.

18
IPSSM UTILIZARE ARAGAZ

EXPLOATAREA
Punerea in functiune:
-Verificarea existentei pierderii de gaz natural si aerisirea incaperii;
-Conectarea aragazului la reteaua de alimentare cu gaz natural (prin actionarea robinetului de pozitia
inchis pe deschis)
-Apropierea flacarii deschise sau a aprinzatorului electric;
-Alimentarea arzatorului cu gaz si reglarea debitului;

Scoaterea din functiune;


-Deconectarea aragazului de la alimentarea cu gaz natural (prin actionarea robinetului de pe pozitia
deschis pe pozitia inchis;
-Oprirea alimentarii cu gaz a arzatorului (prin actionarea butonului corespunzator arzatorului din
pozitia existenta in pozitia 0)

NORME DE UTILIZARE IN CONDITII DE SECURITATE A MUNCII


-Interzicerea utilizarii masinii de gatit fara existenta tuturor capacelor ciuperca la arzatoare;
-Interzicerea largirii orificiilor de ardere;
-Interzicerea efectuarii oricarei interventii pe durata functionarii;
-Obligativitatea efectuarii interventiei numai de personal calificat, instruit si autorizat;
-Obligativitatea instruirii personalului cu privire la utilizarea in deplina securitate (conform
prevederilor cartii tehnice)
-Interzicerea efectuarii verificarii pierderii de gaz cu flacara deschisa (verificarea se va face numai cu
apa si sapun);
-Suprevegherea continua a preparatelor aflate in lucru in vederea prevenirii stingerii flacarii si
acumularii de gaze;
-Asigurarea ventilarii locale si generale pentru mentinerea climatului impus de norme;
-Obligativitatea utilizarii manusilor termoizolante la manevrarea obiectelor cu temperature ridicate;

19
IPSSM EXECUTAREA LUCRARILOR CU UNELTE DE MANA

-Inainte de inceperea lucrului , lucratorul va verifica daca uneltele si sculele din dotare sunt in stare
corespunzatoare – fara deformari , fisuri, sau loviri;
-Este interzisa folosirea sculelor fara maner, cu manere crapate precum si folosirea celuias maner la
mai multe scule;
-In timpul transportului partile periculoase ale sculelor cu taisuri , varfuri ascutite vor fi protejate cu
aparatori sau teci speciale;
-Se interzice purtarea sculelor ascutite in buzunar:
-Sculele si uneltele de taiat vor fi verificate daca sunt bine ascutite , sa nu fie degradate , sa nu
prezinte crapaturi , sa nu fie ruginite sau decalibrate;

20
IPSSM UTILIZAREA VITRINA FRIGORIFICA

EXPLOATAREA
Punerea in functiune:
-Amplasarea vitrinei in conditiile impuse de normele de igiena a muncii;
-Verificarea starii cablului de alimentare, stecherului si prizei;
-Stabilirea temperaturii (prin aducerea indicatorului butonului termostatului la valoarea dorita a
cestuia0
-Conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica (prin introducerea stecherului in priza)

Scoaterea din functiune;


-Deconectarea de la reteaua de alimentare cu energie electrica (prin scoterea stecherului din priza);
-Aducerea la pozitia 0 a indicatorului butonului termostatat;
-Aerisirea interiorului;

NORME DE UTILIZARE IN CONDITII DE SECURITATE A MUNCII


-Interzicerea efectuarii oricarei interventii pe durata functionarii;
-Obligativitatea efectuarii interventiei numai de personal calificat, instruit si autorizat;
-Controlarea integritatii cablului de alimentare, stecherului si a prizei;
-Obligativitatea instruirii personalului cu privire la utilizarea in deplina securitate (conform
prevederilor cartii tehnice);
-Interzicerea exploatarii utilajului fara dispozitivele de protectie din dotare ;
-Interzicerea folosirii instalatiei frigorifice fara asigurarea etanseitatii tablourilor electrice;
-Obligativitatea scoaterii din functiune a utilajului in cazul producerii unei avarii si solicitarii
interventiei personalului de specialitate;
-Interzicerea modificarii reglajului la AMC precum si blocarii acestora;

21
IPSSM UTILIZARE GRATAR CU GAZ METAN

EXPLOATAREA
Punerea in functiune:
-Montarea buteliei de aragaz;
-Verificarea cu apa si sapun a imbinarilor pentru eliminarea scaparilor de gaz;
-Apropierea flacarii deschise de aragaz;
-Alimentarea cu gaz a arzatoarelor prin deschiderea treptata a butoanelor si apriderea gazului;
-Reglarea debitului de gaz si a marimii flacarii ;

Scoaterea din functiune;


-Oprirea alimentarii cu gaz natural (prin inchiderea robinetului buteliei);
-Aducerea la pozitia 0 a butonului de reglare a debitului de gaz;

NORME DE UTILIZARE IN CONDITII DE SECURITATE A MUNCII


-Obligativitatea existentei hotei;
-Obligativitatea existentei nervurilor si colectorului de grasimi pe placa din fonta;
-Interzicerea utilizarii gratarelor avand placa din fonta crapata;
-Interzicerea utilizarii agregatului fara existenta tuturor capacelor ciuperca de la arzatoare;
-Interzicerea largirii orificiilor de ardere;
-Interzicerea efectuarii oricarei interventiei pe durata functionarii;
-Obligativitatea efectuarii interventiei numai de personal calificat, instruit si autorizat;
-Obligativitatea instruirii personalului cu privire la utilizarea in deplina securitate (conform
prevederilor cartii tehnice);
-Interzicerea efectuarii verificarii pierderii de gaz cu flacara deschisa (verificarea se face numai cu
apa si sapun)
-Obligativitatea utilizarii manusilor termoizolante la manevrarea obiectelor cu temperaturi ridicate;

22
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI
DE ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea
protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie
sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit
pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se
aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si
mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una
pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare
este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie
care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant+legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

23
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a
mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere,
neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de
aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR


AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si utilajelor
cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele
combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata
programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite ori
spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile(acestea pot fi
efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, dotarea
cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a
autorizatiei de lucru)

24
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de
prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor
periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS


-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu foc
deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu
sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau substante
combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt pentru
executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele, MTPSI,
tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta si iluminat si
a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare(ventilator, usi si ferestre
pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu dispozitive
de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti precum si
propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului

25
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a
elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care
mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri etc,
care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare de
securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata
noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile de
circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME


efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse temperaturii
scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si
stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza
producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire cu
perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII


-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca

26
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le
pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare
a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu,
mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe nivel
(nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI


-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si
sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura, fum,
gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor
si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si sa
fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute
cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si
realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina
siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau
in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele
functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile
normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel
incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute

27
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii,
prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii de
siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a
fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice
anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa
constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare
cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp
constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata
durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate,
precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive
obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii incendiilor
si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile
acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite
si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor,
aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu,
stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si
iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in
caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare

28
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune,
socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade
inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea
inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau vor fi ingradite
cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea
vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare,
iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de
cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva
sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si
alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante
periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida,
autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura securitatea
zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare
sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune
specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate
utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si
specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

29
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE
SI
PRIM AJUTOR

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
 stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
 identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
 intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor
pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
 elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
 stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea
masurilor de aparare impotriva incendiilor
 asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
 intocmirea planului de interventiei
 asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
 alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
 respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
 utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
 neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
 comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune
la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
 cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
 acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI


ALTOR AMENAJARI
 stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
 interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
 respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
 interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
 amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii
precum sistingerii jarului
 interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe
durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie,

30
in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor
combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza
permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
 obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
 obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
 reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor,
schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de
depozitare a materialelor periculoase
 actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS


 reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor
cu foc deschis
 interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
 interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
 intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
 obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
 functionarea corespunzatoare a ET
 obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
 reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
 interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
 instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
 dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
 amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
 interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
 interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
 interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
 evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


 asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de
forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor
protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de
compartimentare), etc.

31
 asigurarea practicabilitatii si curateniei
 semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
 interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
 amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
 interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
 functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu
a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor
care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
 asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
 marcarea cailor de acces
 montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
 interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor,
holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul
personalului de interventie
 pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
 asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
 acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu
indicatoare de securitate
 acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe
durata noptii
 asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
 asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile
de circulatie a vehiculelor
 protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME


 efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
- asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
- protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu
apa(expuse temperaturii scazute)
- asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si
de interventie
 efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
- elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de
prevenire si stingere a incendiilor
- identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
- interzicerea utilizarii focului deschis
- restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care
favorizeaza producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau
supraincalzire)
- protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin
racire cu perdea de apa rece
- indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
- asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
- comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
- stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

32
PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

 organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)


- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
 efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
 organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le
pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare
a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu,
mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
- planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se
intocmesc pe nivel
(nr. persoane > 30) si pe incaperi
- planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate
zonele ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se
intocmesc pe incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

 alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie


 urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
 intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
 actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a
instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
 evacuarea bunurilor si protejarea ET
 protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
 verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

33
 caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
 traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute
cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si
realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina
siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau
in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele
functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile
normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel
incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
 la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de
finisaje combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada,
panica, etc.)
 caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii
in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
 cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice
anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa
constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare
cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp
constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata
durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate,
precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive
obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
 accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de
urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol,
singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile
acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite
si auxiliare)

34
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor,
aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu,
stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si
iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in
caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu

AMPLASAREA CLADIRILOR, DEPOZITELOR SI ALTOR TIPURI DE CONSTRUCTII

 Cladirile sau instalatiile tehnologice amplasate in aer liber la care pot aparea emisii
importante de pulberi, vapori gaze periculoase in atmosfera, precum si cele care produc
zgomote ce depasesc limitele admisibile, se vor amplasa astfel incat sa se evite poluarea altor
zone de munca sau a zonelor invecinate; amplasarea acestora se va face astfel incat sensul
vanturilor domonante sa indeparteze degajarile accidentale din zona spatiilor de munca
 Depozitele deschise, pentru materiale care produc pulberi la manipulare ce pot fi antrenate de
curentii de aer, vor fi amplasate la o distanta de 20 m fata de cladiri productive si la o distanta
de 50 m fata de cladirile social-administrative.
 Cladirile administrative se vor amplasa in apropierea spatiilor de productie, astfel incat sa se
evite intretaierea cu circuitele tehnologice productive sau cu spatii cu emisii nocive
 Cladirile in care se desfasoara procese tehnologice caracterizate prin degajari de caldura de
peste 20 kcal/mc/h, prevazute cu ventilare naturala, se vor amplasa cu latura lunga
perpendicular ape directia vanturilor dominante din perioada sezonului cald
 Incaperile administrative trebuie sa fie isolate de incaperile de productie, cu exceptia celor
strict legate de spatiile de productie; daca incaperile administrative sunt situate in spatii
zgomotoase, sau sunt invecinate cu asemenea incaperi, trebuie prevazute masuri de izolare
impotriva zgomotului si vibratiilor, astfel ca nivelul acestora san u depaseasca limita maxima
admisibila; cladirile si incaperile administrative trebuie sa corespunda si reglementarilor in
vigoare referitoare la prevenirea incendiilor

CAILE DE CIRCULATIE

 Latimea cailor de circulatie din cladiri, hale, depozite sau alte incaperi de lucru se stabileste
in functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport si dimensiunile materialelor
sau pieselor care se transporta; latimea lor nupoate fi mai mica decat cea prevazuta in tabelul
de mai jos

LATIMEA MINIMA ADMISA A CAILOR DE CIRCULATIE DIN INCAPERILE DE LUCRU

NR. DESTINATIA CAII DE CIRCULATIE LATIMEA MINIMA


CRT (m)
1 Circulatia de pietoni in ambele sensuri si de carucioare intr-un singur L + 0,50(l)
sens
2 Circulatie de caruciore si pietoni in ambele sensuri 2L + 0,60
3 Circulatie intr-un singur sens cu electrocare, electrostivuitoare sau L + 0,60

35
alte mijloace de transport similare motorizate, si de pietoni in ambele
sensuri
4 Idem in ambele sensuri 2L + 0,70
5 Circulatia intr-un singur sens cu autocamioane si pietoni in ambele L + 0,80
sensuri
6 Idem in ambele sensuri 2L + 1,00
7 Spatiul de circulatie pentru personalul de desrvire, intretinere, Min 0,80 m(2)
reparatii

L- latimea maxima a mijlocului de transport


(2)-valoarea se stabileste in functie de gradul de periculozitate prezentat de utilajul pe langa care
se circula
 Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
 Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
 Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
 Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de
capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
 Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE

 Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau


de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in
vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice
de protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
 Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor
legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare,
salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate
periculoase, ca si alte materiale specifice
 Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,
de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
 Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante
periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida,

36
autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura securitatea
zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare
sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
 Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune
specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se
va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si
specific care trebuie
adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara reimprospatarea
cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR


IN CAZ DE
ACCIDENTARE SAU IMBOLNAVIRE

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei si deci prin
lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau a
alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii, boli sau raniri.
Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si
tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul cardiac, cele doua
functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau
simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.

37
FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :
1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului
METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
 metode directe
- metoda « gura la gura »
- metoda « gura la nas »
 metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate
SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :
 stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
 verificati existenta respiratiei
 chemati ajutoare
 pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca pe un intreg
 deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori impingerea
mandibulei fara rasturnarea capului
 verificati existenta respiratiei
 incepeti ventilatia plamanilor
 apreciati existenta pulsului
 trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
 reluati respiratia artificiala
 verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de siguranta(ea ajuta la
mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat mai mult cu
cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane


care nu respira
(stop respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia artificiala, creata prin compresii
externe asupra
toracelui, determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a pulsului si
respiratiei sau pana
cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se recomanda o
numaratoare cu viteza
constanta.

38
OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a cailor de
trecere si de
patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu, alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor completa
inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si deci se
recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate produce
obturarea partiala sau
completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite doar in parte
intrarea aerului in plamani-
producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana va fi
incapabila sa respire, sa
tuseasca sau sa vorbeasca).
PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in functie de
varsta si starea fizica a
victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile respiratorii
sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu
apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele pot sa
produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala

PIERDEREA CUNOSTINTEI

Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare a acestei
stari, in afara
somnului normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
 victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
 victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de
inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa ne dam seama)
 victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de securitate
si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale respiratorii, ceea ce
poate provoca stopul respirator.

39
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in pozitie de
siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.

LESINUL

LESINUL-este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului. O persoana care


lesina va fi inconstienta
chiar numai pentru cateva momente.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt ;
- oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie(in picioare sau asezat),
lipsa aerului proaspat
- stari emotionale(frca, anxietatea, vederea sangelui)
- boala, traumatisme, dureri mari
Masuri preventive:
- se asigura aer proaspat(se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive
- se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie
- daca persoana este culcata, picioarele ase ridica la inaltimea de 10-30 cm fata de sol
Masuri de prim ajutor :
- se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira
- se slabesc hainele la gat, piept, talie
- se aseaza victima in pozitia de siguranta(de recuperare)
- se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme
- se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 min dupa ce si-a recapatat
cunostinta
Daca revenirea din lesin nu este rapida si completa este necesar ajutor medical.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru ingrijirea
ranilor si a
traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a
absorbi sangele si a
preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel incat presiunea
sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul,
bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si
alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate individual
sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material absorbant(pernuta
de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea compresiva pe o rana cu sangerare
puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat, de
preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pasare :

40
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt
BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a
mentine compresiunea
pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este controlata sau
ca imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca
este aplicata prea strans produce durere si impiedica circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si
miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

PLAGI. HEMORAGII

PLAGA(RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut(a


tegumentelor sau a tesuturilor
mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare infectia,
prin patrunderea
microbilor in tesuturi. Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul
inconjurator, in
cavitati corporale sau in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari
ca urmare a ranirii lor.

CLASIFICAREA PLAGILOR
A.- functie de modul de prezentare
- inchise
- deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii(julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii, vasele,
nervii, oasele, alte
organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua orificii : de intrare
si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura cu un obiect
contondent, rotunjit,
neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele, epiderma) ; sansele de infectie
sunt reduse

41
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de tesuturi sunt mai
mari, cu tendinta de
necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism  ; vindecarea se produce mai
greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale. Ele
prezinta margini regulate
cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste rani pot
avea orificii mici la
suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand patrunderea
microbilor in adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi constau
dintr-o asociere de plagi
taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc

INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :


- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30 min
si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic
HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii,
inteparii sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la
orice nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile
determina reducerea cantitatii de sange circulant, pierderile mari de sange(peste o treime din
cantitatea totala de sange din corp) putand provoca instalarea socului hemoragic, cu consecinte
grave.
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR

dupa vasul de sange


- arteriala-sange rosu-deschis, oxigenat, care tasneste ritmic, odata cu bataile inimii
- venoasa-sange rosu inchis, incarcat cu bioxid de carbon, care curge in valuri inundand
rana
- capilara-sange rosu in cantitate mica, care musteste sau picura  ; deseori se opreste de la
sine prin formarea
unui cheag
dupa locul in care curge sangele
- externe-la suprafata corpului
- interne-intr-o cavitate interna
- exteriorizate-hemoragii produse intr-un organ care comunica cu exteriorul
- la distanta-fata de orificiul prin care se exteriorizeaza

42
FRACTURILE

FRACTURA-intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau
plesnire(fisurare) a unui os,
ca urmare a unui traumatism mai puternic(cadere de la inaltime, lovitura, strivire, tamponare,
izbire, rasucire)
PREVENIREA FRACTURILOR-prin adoptarea unor deprinderi de securitate, in acest sens
trebuind evitate :
- suprafetele accidentate sau incarcate cu diferite obiecte(obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc
- pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase ; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor ;
- scarile luminate insuficient si blocate(aglomerate) cu obiecte diferite, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada
- folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor
neasigurate
- neutilizarea balustradelor si centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime

TIPURI DE FRACTURI
A.- ca urmare a actiunii directe sau indirecte a agentului agresor
- fractura directa-se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de
actiune a agentului agresor
- fractura indirecta-se produce la distanta de locul de aplicare a fortei respective, deci de
locul de actiune a
agentului agresor
B.- functie de modul de prezentare
- fractura completa-intereseaza osul pe toata grosimea sa, avand forme variabile(de-a
curmezisul, piezisa,
spiralata)
- fractura incompleta
C.- functie de modul de prezentare
- fractura inchisa-cand cel putin pielea a ramas intacta
- fractura deschisa-cand s-a produs si o rana prin care focarul de fractura comunica cu
exteriorul(ele sunt mai
grave, fiind insotite de hemoragii)
D.- functie de numarul de focare de fractura
- unice(un singur focar de fractura)
- multiple(mai multe focare)
PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI - are rolul sa previna complicatiile si leziunile ulterioare si sa
diminueze durerea
si umflarea zonei. El se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol
pentru salvator sau
pentru victima.
Obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii
pentru a preveni
complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor confectionate
special sau improvizate.
Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
 ca regula generala, orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii(incheieturi):cea de
deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura
 la membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura(sau membrul se aseaza
intr-o gutiera speciala)

43
 atelele se invelesc in vata(sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a nu mari durerea
 se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea
 acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu vata
 se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuiyoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie(imobilizarea de durata urmand sa se faca la
un serviciu medical de specialitate ; trebuie sa se aiba in vedere ca fasa prea stransa
stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga este egala cu lipsa
imobilizarii.
 Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati ; nodurile de la
materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
 Cel putin 2 persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizarii ; una ridica membrul
fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar cealalta persoana
aplica atelele si trage fasa
 Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si


securitatii la locul de munca
trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot fi foarte grave
ajungand pana la tulburari
de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie indepartati
numai de catre medic.
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin inundarea
ochiului cu apa. O
substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele chimice
corosive se vor indeparta
prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala pentru
irigarea ochiului)

ARSURILE

ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, chimici, electrici
sau de radiatii. Pielea
protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si retine fluidele
acestuia. Ranirea pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este intinsa se
poate ajunge la
complicatii serioase

CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat

44
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale radioactive
B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii  ; pielea este rosie si
ustura(exemplu-arsura solara
obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii  ; pe piele apar basici cu continut seros
sau hematic ; pe langa
durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea
continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai
profunde : grasime, muschi,
vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece extremitatile nervilor din piele au
fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor
inclusiv a osului
EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata daca
arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea,
pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a
tesuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona arsurii imbracaminte
curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse(imbracaminte,
incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril
Este strict interzis :
- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :
- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala »
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul indepartarii
imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul ajutor ca
pentru arsura termica

ACCIDENTELE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC


(ELECTROCUTAREA)

Consecintele electrocutarii depind de trei factori:


- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp

45
Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata nepericuloasa
este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte scazut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA-
pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil si pot aparea
stop respirator si stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea decesului este
ridicata si agravata de efectele termice ale curentului electric
Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)-este foarte important mai ales in raport
cu intensitatea
curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuseste sa se
desprinda este mai mare si
invers. Limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie
de :
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte periculoase
caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului
EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:
- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau
circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces instantaneu
prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei musculare, amorteli,
chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de repaos ; la reluarea activitatii pot
aparea tulburari care influenteaza centrul generator de excitatie al inimii.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
- scoaterea accidentatului de sub actiunea sau influenta curentului electric(prin
deconectarea instalatiei electrice de la intrerupatorul de alimentare)
- determinarea starii accidentatului
- daca accidentatul este constient
- daca accidentatul este inconstient
- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri
- se aseaza accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitia
culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de rigida
- se desfac hainele de la gat, piept si zona abdominala
- se verifica starea respiratiei si existenta pulsului
- in cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-
respiratorie
 orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece
ulterior pot surveni tulburari de ritm cardiac

46

S-ar putea să vă placă și