Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
______/________________
APROBAT
ADMINISTRATOR
Capitolul I – Conţinut
Capitolul II – Scop
1
4.2. HGR nr.971/2006 – privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate la locul de muncă
4.6. HGR nr.1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă
Art.5. Prezentele INSTRUCTIUNI se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură tehnică survenite în procesul de muncă.
Art.6. (1) Înainte de începerea lucrului conducătorul formaţiei de muncă este obligat să
se asigure:
a) dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instructajul de protecţie a muncii specific meseriei şi
lucrărilor ce urmează să le execute în conformitate cu Legea de protecţie a muncii în vigoare;
b) dacă printre personalul muncitor care urmează să execute lucrări de instalaţii tehnico - sanitare
şi de încălzire există persoane bolnave, obosite sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
c) dacă toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător activităţilor
ce le au de executat;
d) dacă sculele, dispozitivele şi utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.
2
(2) Existenţa unor situaţii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat obligativitatea
neacceptării la lucru a persoanei respective.
Art.7. Personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul
formaţiei de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat.
Art.8. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura măsurile de prevenire
necesare în conformitate cu Instructiunile interne de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice.
Art.9. La lucrările de ecavatii care se execută în apropierea unor mase metalice sau reţele
electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor însoţite de descărcări
electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate.
Art.10. Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare,
electrocutare, cădere de la înălţime etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv
va fi izolat şi împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.
Art.11. Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în
permanenţă menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi sau grăsimi care
ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului muncitor.
Art.12. Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure
circulaţia pietonilor şi vehiculelor în deplină siguranţă.
Iluminat. Ventilaţie
Săpături
Art.42.Se interzice folosirea uneltelor pentru decopertare neascuţite sau ale căror cozi prezintă
asperităţi, deformaţii sau crăpături.
Art.43.În timpul decopertarii salariaţii trebuie să păstreze o distanţă corespunzătoare între ei
pentru a preveni accidentele prin desprinderea materialului decapat .
Art.44.Se interzice ieşirea salariaţilor din zona de lucru semnalizată spre partea pe care se
desfăşoară circulaţia.
Art.45.Se interzice transportul materialelor prin traversarea drumului aflat în circulaţie.
Art.46.La decopertarea cu ciocane pneumatice sau hidraulice se vor respecta prevederile
cuprinse instructiuni referitoare la utilizarea agregatelor mobile de producere a aerului comprimat.
Art.47.Se interzice lucrul cu ciocanele pneumatice sau hidraulice ale căror furtunuri de
alimentare sunt deteriorate şi/sau nu sunt fixate prin coliere metalice.
Art.48.Salariatul care lucrează cu ciocanul pneumatic sau hidraulic nu trebuie să îndrepte dalta
către ceilalţi salariaţi.
Art.49.În timpul pauzelor de lucru se va opri alimentarea cu fluidul de acţionare a ciocanelor
pneumatice sau hidraulice.
Art.50.Înaintea inceperii lucrului cu maşina de frezat salariatul are obligaţia de a verifica starea
tehnică, şi în mod deosebit:
a) starea protectorilor şi/sau a dispozitivelor de protecţie;
b) funcţionarea sistemelor de comandă, de frânare şi de acţionare hidraulică;
c) funcţionarea corectă a semnalizărilor;
d) fixarea corespunzătoare a conveierului de material;
e) starea curelelor de transmisie.
Orice defecţiune constatată se va aduce imediat la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă.
Art.51.Înainte de pornirea maşinii de frezat se va emite un semnal sonor de avertizare.
Art.52.Se interzice lucrul cu maşina de frezat dacă dispozitivele de siguranţă nu funcţionează
sau funcţionează defectuos.
Art.53.Se interzice accesul salariaţilor care nu au sarcini de muncă în zonele periculoase
generate de funcţionarea maşinii de frezat.
Art.54.Inainte de începerea săpăturilor şefii de echipă, vor stabili pe teren pe baza planurilor de
execuţie din proiect, amplasarea instalaţiilor subterane care pot fi întâlnite.
6
Art.55.Zona şantierului trebuie marcată pentru a se evita accesul persoanelor străine în şantier.
Lucrările de sapaturi situate de o parte sau de alta a drumurilor trebuie să fie îngrădite.
Art.56.Locurile de muncă periculoase sau cele pe lângă care există o circulaţie intensă trebuie
să fie îngrădite şi semnalizate prin plăci avertizoare ziua şi noaptea. Pasarelele, scările şi platformele
de lucru de lângă utilajele de construcţii trebuie să fie îngrădite şi întreţinute în stare de curăţenie.
Art.57.Locurile de trecere pentru oameni sau vehicule, peste gropi, benzi transportoare sau alte
maşini în mişcare, trebuie amenajate cu podeţe de trecere, construite în funcţie de condiţiile de lucru.
Art.58.Inaintea începerii lucrărilor , şefii de echipă vor verifica dacă muncitorii repartizaţi
pentru operaţia de săpare sunt echipaţi cu echipamentele de protecţie conform normativelor (inclusiv
vesta avertizoare).Apoi vor lua măsuri pentru îndepărtarea de pe amplasamentul lucrărilor respective,
a apelor de suprafaţă din vecinătate, deoarece ele pot provoca inundaţii şi prăbuşirea malurilor.
Art.59.Zilnic , înainte de începerea lucrului, se va verifica starea terenului, pentru a se preveni
posibilele surpări sau alunecări de teren. Dacă există crăpături longitudinale , paralele cu marginea
săpăturii, se evacuează muncitorii şi utilajele existente , se consolidează săpătura şi apoi se reîncepe
lucrul.
Art.60.In cazul când în apropiere sunt utilaje care produc vibraţii în timpul lucrului, se vor lua
măsuri contra surpării pereţilor săpăturii.
Art.61.La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de securitatea a
muncii:
- se interzice formarea de console de pământ la partea superioară a taluzului;
- se vor îndepărta de pe taluzuri bucăţile de rocă desprinse sau care tind să se desprindă;
- vor fi evacuate infiltraţiile de apă cu mijloace mecanizate (motopompe);
- nu se va permite accesul persoanelor deasupra frontului de lucru, în limitele taluzului natural al
rocilor sau în raza de acţiune a utilajelor;
- intrarea şi ieşirea personalului din gropile (şanţurile) săpate trebuie să se facă prin locuri special
amenajate şi indicate de constructor;
- în zona executării săpăturilor se interzice circulaţia sau staţionarea persoanelor;
- după executarea săpăturilor în spaţii limitate cu utilaje mecanizate este interzisă intrarea oamenilor în
aceste săpături până nu se execută sprijiniri de maluri.
Art.62.Muncitorii ce execută operaţia de săpătură, vor aşeza pământul provenit din săpătură la
o distanţă de cel puţin 0,5 m de marginea pereţilor săpăturii.
Art.63.Inclinarea taluzului săpăturilor cu pereţi nesprijiniţi, executate în terenuri
supraumidificate, trebuie să se facă conform proiectului de execuţie.
Art.64.Pentru lucrările executate în taluzuri cu înălţimea mai mare de 3 m şi cu o înclinare mai
abruptă de l: l sau în cazul unei suprafeţe umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1:2, muncitorii
vor trebui să lucreze dotaţi cu echipament individual de protecţie : cască, centură de siguranţă, cizme.
Art.65.Următorele tipuri de şanţuri sau gropi se pot executa cu pereţi verticali, fără consolidări
în:
- teren uşor (nisip, umplutură etc.) la o adâncime maximă de 0,75 m
- teren mijlociu (se sapă parţial cu târnăcopul si cazmaua) la o adâncime de 1,25 m
- teren tare sau foarte tare (se sapă cu ranga, şpiţul, barosul, târnăcopul şi cazmaua) la 2m adâncime.
Art.66.In cazuri diferite de aceste tipuri de teren, săpăturile se execută cu pereţi verticali
sprijiniţi cu cadre orizontale şi dulapi ( de lemn sau metal), care se vor monta pe măsura înaintării
7
lucrărilor. La sprijinirile orizontale continue, distanţa dintre sprijinirile verticale trebuie să fie adaptată
în funcţie de adâncimea săpăturii şi după natura şi gradul de umiditate a terenului.
Art.67.Pentru cazul în care se execută săpături în apropierea unor săpături vechi astupate, la
care umplutura s-a tasat complet, umplutura acestora trebuie să fie îndepărtată. Astuparea vechilor
săpături se va face numai după terminarea lucrărilor de săpare în zonă.
Art.68.Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor pereţilor săpăturilor la terminarea lucrărilor
trebuie să se facă de jos în sus, pe măsura astupării acestora cu pământ sau executării fundaţiei şi
numai sub supravegherea conducătorului locului de muncă, conform proiectului de execuţie. Umplerea
săpăturilor se vor face în straturi de 20 cm, iar fiecare strat va fi bine bătut cu maiul şi udat pentru ca
tasarea ulterioară să fie cât mai mică, în special acolo unde se fac grosimi mari de umplutură.
Art.69.Dacă în timpul lucrului se întâlnesc conducte electrice sau de apă cu mare presiune sau
conducte de gaze , se vor face săpăturile ţinându-se cont de distanţa standard ce trebuie păstrată faţă de
ele şi se vor face cu grijă, evitându-se utilizarea târnăcoapelor.
Art.70.Când se execută săpături în apropierea cablurilor electrice, lucrările se vor executa
numai după ce curentul a fost întrerupt. Dacă întreruperea curentului nu se poate face, se vor lua
măsuri speciale pentru securitatea lucrărilor, în acest caz săparea pământului în apropierea cablurilor
electrice este permisă numai cu ajutorul cazmalelor de lemn si echipament electroizolant , şi numai
sub supravegherea Responsabilului de lucrări. Dacă nu este posibilă folosirea cazmalelor de lemn , vor
putea folosi şi scule uzuale cu mâner uscat , muncitorii fiind echipaţi cu mănuşi şi cizme
electroizolante şi vor manipula cu deosebită atenţie sculele.
Art.71.Dacă pe traseul canalizaţiei rămân porţiuni de cablu de energie electrică descoperite,
aceste porţiuni vor fi protejate cu folii din PVC.
Art.72.Dacă pe terenul unde se execută lucrările de terasamente se găsesc arbori, se vor
contacta organele silvice locale pentru stabilirea condiţiilor de lucru.
Art.73.Se interzice staţionarea salariaţilor în timpul pauzei în şanţuri, gropi,etc.
Art.74.Uneltele de mână de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare vor fi utilizate numai
dacă sunt în bună stare.
Art.75.Este interzisă utilizarea fără mânere sau cu ele noduroase, crăpate, sparte, prinse în cuie
ori legate cu sârmă sau sfoară.
Art.76.Fiecare unealtă va fi bine fixată în coadă, se interzice utilizarea unui singur mâner la
mai multe scule. Utilizarea aceluiaşi mâner se admite numai pentru trusele de scule construite în mod
special cu mâner detaşabil.
Art.77.Dălţile, dornurile, ciocanele şi în general uneltele cu care se loveşte sau sunt lovite, nu
pot fi întrebuinţate dacă au capetele deformate sau crăpate. Aceste deformaţii vor fi rectificate zilnic la
sculele şi uneltele de mână; partea unde se loveşte cu ciocanul nu trebuie călită.
Art.78.Este interzisă folosirea ciocanelor de orice greutate neprevăzute cu pană de fixare.
Art.79.Cheile fixe sau tubulare cu profilul deformat cât de puţin sau crăpate vor fi scoase
imediat din uz. Sunt interzise înşurubarea sau deşurubarea piuliţelor prin interpunerea unor plăcuţe
metalice între piuliţe şi cheie, precum şi lungirea cheilor cu alte chei sau obiecte.
Art.80.Sculele şi uneltele de tăiat se vor verifica dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul
corect în raport cu operaţia de executat. Pânzele de ferăstrău care au lipsă trei dinţi sau doi dinţi
alăturaţi, nu pot fi întrebuinţate sub nici un motiv.
Art.81.În timpul lucrului cu dălţi sau pene ţinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi
cleşti cu lungime de cel puţin 0,7m.
8
Art.82.Uneltele utilizate la lucrările cu temperaturi înalte, de exemplu cleşti, vor avea
mânerele suficient de lungi la necesitate izolate şi orice deformaţii a acestor unelte din cauza
temperaturii înalte, vor fi recondiţionate imediat.
Art.83.În timpul găuririi, când burghiul începe să străpungă metalul, se micşorează avansul,
pentru a se evita înţepenirea şi ruperea burghiului.
Art.84.Pentru uneltele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului, ex:
târnăcoape, topoare, cuţite, etc., se vor lua măsuri potrivite pentru protecţia părţilor periculoase.
Art.85.În timpul lucrului este interzis a se aşeza uneltele pe treptele scărilor mobile, schelelor,
tablourilor electrice, etc. Lucrătorii care execută lucrări pe scări, schele în condiţiile care îl obligă să le
lase din mână în timpul lucrului, vor avea buzunare speciale pentru aşezat uneltele. Este interzisă
efectuarea lucrărilor cu scule şi unelte mecanizate de pe scările rezemate.
Art.86.Menghinele de toate mărimile, mobile sau fixe nu vor fi utilizate decât cu bacurile,
şuruburile centrale şi mânerul în bună stare.
Art.87.Aşezarea uneltelor pe mese de lucru, în dulapuri, cutii, panouri, se face cu respectarea
reguli ca toate uneltele să aibă partea de prindere îndreptată spre exterior, pentru a exclude contactul
cu părţile tăioase sau ascuţite..
Art.88.Zilnic înaintea începerii programului de lucru, şeful atelierului sau şeful de formaţie va
controla să nu se utilizeze unelte care nu întrunesc condiţiile din prezentele instrucţiuni.
Compactarea
Art.89. Maiul compactor va fi utilizat numai de persoane majore, calificate , care cunosc
instrucţiunile de exploatare şi întreţinere.
Art.90. Lucrătorul care va lucra cu maiul compactor va purta echipament de lucru
corespunzător, bocanci sau cizme apă -noroi cu bombeu metalic şi inserţie metalică în talpă, cască de
protecţie, mănuşi de protecţie şi căşti antifonice.
Art.91. Inainte de începerea lucrului, operatorul este obligat să se asigure că toate dispozitivele
de protecţie sunt în poziţie corectă , nu au defecţiuni şi sunt în funcţiune.
Art.92. Maiul compactor nu trebuie niciodată să fie utilizat dacă sunt defecţiuni la motor sau la
sistemul de vibraţie.
Art.93. Inainte de a porni maiul compactor, operatorul trebuie să se asigure că nu pune în
pericol persoanele din raza sa de acţiune.
Art.94. In timpul pornirii cât şi a funcţionării maiului, lucrătorul va fi atent la mersul normal al
motorului , oprindu-1 imediat ce va auzi un zgomot suspect.
Art.95. Intreţinerea şi alimentarea utilajului se va face numai cu motorul oprit si numai de
personal calificat si instruit .
Art.96. Este foarte important ca în timpul lucrului lucrătorul să aibă permanent controlul
asupra utilajului, pentru siguranţa lucrărilor. Pentru aceasta, operatorul trebuie să aibă o imagine
completă a câmpului de lucru. Dacă din cauza condiţiilor de lucru raza sa vizuală este obstrucţionată,
atunci compactorul trebuie dirijat de o altă persoană calificată, care are vizibilitate.
Art.97. Atunci când se lucrează pe teren în pantă sau în trepte, maiul compactor este în pericol
de răsturnare. De aceea este necesar să se păstreze mereu o porţiune de frânare.
9
Art.98. Lucrările de compactare în pantă pot depăşi capacitatea portanta maximă de lucru a
maşinii. Când se deplasează / lucrează pe terenuri în pantă, operatorul trebuie să extrem de precaut şi
să dirijeze maşina direct la deal sau la vale.
Art.99. Compactorul nu trebuie bruscat cu acceleraţia sau cu frâna. Atenţie ! La curbe aderenţa
este mult mai scăzută, creşte riscul de accidentare !
Art.100. Conducerea pe treren accidentat sau pe bordura este permisă doar cu viteza redusă şi
atentie sporita pentru a evita să fie prins si strivit de maiul compactor.
Art.101. La mersul înapoi este obligatoriu să vă asiguraţi că nu este nimeni în spatele maşinii.
Art.102. Dacă vederea în spate este obstrucţionată din cauza condiţiilor de lucru, compactorul
trebuie dirijat de o altă persoană calificată, care are vizibilitate.
Art.103. Este obligaţia operatorului ca pe platoul său de lucru sau în jurul acestuia să nu fie
aruncate scule , să fie întotdeauna curăţenie , să nu fie dâre de ulei sau gheaţă.
Art.104. Punerea în funcţiune a motorului şi pornirea ruloului compactor se va efectua numai
după ce conducătorul utilajului s-a asigurat de absenţa salariaţilor din zonele periculoase.
Art.105. Se interzice pornirea ruloului compactor prin tractare sau prin coborâre pe pantă.
Art.106. Se interzice ungerea manuală de către salariaţi a tamburilor ruloului compactor în
timpul mersului.
Art.107. Reglarea şi repararea ruloului compactor se vor efectua numai când acesta este oprit,
asigurat, iar motorul scos din funcţiune.
Art.108. Se interzice conducătorului ruloului compactor să părăsească utilajul în mers sau
staţionat, cu motorul în funcţiune.
Art.109. Se interzice staţionarea ruloului compactor în pante sau curbe.
Art.110. La rulourile compactoare cu dublă direcţie, înainte de pornirea motorului, se va
verifica poziţia şi starea tehnică a scaunului rabatabil.
Art.111. La compactarea mecanică cu placă vibratoare se vor aplica prevederile de la rulouri
compactoare precum şi următoarele măsuri:
a) se interzice prezenţa salariaţilor în zonele periculoase din jurul utilajului în timpul funcţionării
acestuia;
b) pe timpul când nu lucrează, utilajul va fi scos de pe partea carosabilă sau va fi oprit cât mai aproape
de acostament.
Intocmit
11