Sunteți pe pagina 1din 11

Nr. Inreg.

______/________________

APROBAT
ADMINISTRATOR

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII


Pentru excavatii si santuri
IPSM 004
REV 01

Capitolul I – Conţinut

Art.1. Prezentele INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE cuprind


prevederile necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi/sau îmbolnăvirilor profesionale
în activitatea de sapare a santurilor.

Capitolul II – Scop

Art.2. Scopul prezentelor INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE este


eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională pentru
activitatea de sapare a santurilor.

Capitolul III – Domeniul de aplicare

Art.3. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE sunt destinate lucrătorului care


execută lucrări de sapare a santurilor, o corectă utilizare a echipamentului de muncă în condiţii
de maximă siguranţă.

Art.4. Prevederile prezentelor INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE se aplică


cumulativ cu prevederile:

4.1. HGR nr.493/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la


expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

1
4.2. HGR nr.971/2006 – privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate la locul de muncă

4.3. HGR nr.1048/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru


utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

4.4. HGR nr.1151/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru


manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special afecţiuni
dorsolombare

4.5. HG nr.1058/2006 – privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi


protecţiei sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor
explozive

4.6. HGR nr.1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă

4.7. HG nr.1146/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru


utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă

4.8. HG 355/2007 – privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

Capitolul IV – Revizuirea instrucţiunilor

Art.5. Prezentele INSTRUCTIUNI se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte
ori este necesar ca urmare a schimbărilor de natură tehnică survenite în procesul de muncă.

Organizarea locului de muncă

Art.6. (1) Înainte de începerea lucrului conducătorul formaţiei de muncă este obligat să
se asigure:
a) dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instructajul de protecţie a muncii specific meseriei şi
lucrărilor ce urmează să le execute în conformitate cu Legea de protecţie a muncii în vigoare;
b) dacă printre personalul muncitor care urmează să execute lucrări de instalaţii tehnico - sanitare
şi de încălzire există persoane bolnave, obosite sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
c) dacă toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător activităţilor
ce le au de executat;
d) dacă sculele, dispozitivele şi utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.
2
(2) Existenţa unor situaţii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat obligativitatea
neacceptării la lucru a persoanei respective.
Art.7. Personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul
formaţiei de muncă şi numai acelea pentru care este calificat şi autorizat.
Art.8. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura măsurile de prevenire
necesare în conformitate cu Instructiunile interne de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice.
Art.9. La lucrările de ecavatii care se execută în apropierea unor mase metalice sau reţele
electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor însoţite de descărcări
electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate.
Art.10. Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare,
electrocutare, cădere de la înălţime etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv
va fi izolat şi împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.
Art.11. Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în
permanenţă menţinute în stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi sau grăsimi care
ar putea provoca căderea prin alunecare a personalului muncitor.
Art.12. Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure
circulaţia pietonilor şi vehiculelor în deplină siguranţă.

Iluminat. Ventilaţie

Art.13. Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător în conformitate cu normativele


de protecţie a muncii şi după caz vor fi ventilate, în vederea eliminării riscului de accidentare sau
îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot produce în timpul
lucrului sau din alte cauze.
Art.14. Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a
diverşilor parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor
de pe cadranele aparatelor de măsură şi control, culorile convenţionale ale conductelor şi
cablurilor, capacele şi chepengurile, scările de acces, tăbliţele avertizoare etc.
Art.15. Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi
alimentate la tensiune foarte joasă de maximum 24 V.

Accesul în spaţii foarte periculoase

Art.16. (1) Accesul lucrătorilor în reţelele de canalizare sau de termoficare, în puţuri,


cămine, camere de deversare, canale vizitabile şi alte construcţii anexe, subterane, sau în legătură
directă cu spaţiile prin care circulă apele uzate se va face numai după aerisirea spaţiilor
respective.
(2) Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care se lucrează,
precum şi de la căminele din amonte.
(3) Conducătorul formaţiei de lucru este obligat să controleze dacă s-a făcut aerisirea spaţiilor de
lucru, verificând cu aparatură adecvată lipsa substanţelor nocive (oxid de carbon, bioxid de
carbon, metan, hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va dispune intrarea lucrătorilor.
3
(4) Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru detectarea
existenţei gazelor din cămine, canale, puţuri, rezervoare etc.
Art.17. (1) Intrarea în cămine, puţuri, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare,
bazine de aerare, rezervoare etc., se va face cu echipamentul de protecţie prevăzut în Normativul
- cadru de acordare şi utilizare a echipamentului de protecţie şi numai după verificarea stării
scărilor de acces.
(2) În cazul în care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixe, se vor utiliza scări
mobile, cu lungimi care să depăşească cu cel puţin 1 m adâncimea la care se coboară.
Art.18. Lucrările în puţuri, cămine adânci, rezervoare de combustibil sau substanţe toxice
etc., vor fi executate de echipe alcătuite din minimum trei persoane, dintre care unul intră în
interior fiind legat cu funie de centura de siguranţă; ceilalţi doi rămân la suprafaţă pentru a-l
supraveghea sau scoate afară în caz de pericol.
Art.19. Lucrătorii prevăzuţi la articolul precedent vor fi bine instruiţi în ceea ce priveşte
aplicarea metodelor de salvare în caz de accident sau asfixiere.
Art.20. Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor. În acest scop
vor fi utilizate cârlige speciale, răngi de fier sau târnăcoape.
Art.21. Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora
sau de înălţimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă
posibilitate, se va face cu scări duble fixe, pasarele, podeţe, amenajate în punctele cu cel mai uşor
acces şi prevăzute cu mână curentă.

Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor

Art.22. În operaţiile de manipulare, transport şi depozitare a materialelor, utilajelor şi


sculelor pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta instructiunile
de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace mecanizate şi
depozitarea materialelor.
Art.23. (1) Încărcarea, descărcarea, manipularea şi aşezarea materialelor, utilajelor şi a
sculelor pentru instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor executa de personal specializat şi
dotat cu echipament individual de protecţie corespunzător.
(2) Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva rostogolirii
sau mişcărilor necontrolate.
(3) Transportul sculelor de mână se va face în lădiţe sau truse speciale a căror masă nu va depăşi
20 kg.
(4) Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite disponibile în timpul lucrului şi în
mod special a celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborâte cu
grijă pentru evitarea accidentelor.
Art.24. (1) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la
rampă, între aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere, pentru preluarea denivelărilor
existente.
(2) Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual vor fi
dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi prevăzute
cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasărilor în timpul lucrului.
4
Art.25. În cazul când operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută
manual, podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci transversale la o distanţă de 300 - 400 mm
între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art.26. (1) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de
transport, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânarea pe teren orizontal şi
prin frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă.
(2) Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi descărcare.
Art.27. Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă
sau descarcă simultan, se va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcţie de
felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului
etc. astfel încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.

Săpături

Art.28. Lucrările de săpătură necesare executării şanţurilor, canalelor, căminelor,


puţurilor, precum şi altor activităţi specifice instalaţiilor tehnico - sanitare se vor executa numai
pe bază de proiect şi fişă tehnologică de lucrare.
Art.29. La executarea lucrărilor de săpătură se vor respecta prescripţiile tehnice şi de
prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cuprinse în instructiuni de securitate a
muncii precum si in proiectele de specialitate.
Art.30. Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenţei şi
naturii instalaţiilor subterane şi felul cum sunt amplasate în pământ.
Art.31. Începerea executării lucrărilor de săpătură este permisă numai pe baza unui acord
scris încheiat de executant cu unitatea căreia îi aparţin instalaţiile subterane.
Art.32. În cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane,
care nu s-au cunoscut dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul muncitor
până la identificarea instalaţiilor descoperite. Numai după luarea măsurilor de protecţie necesare
se va putea continua lucrul.
Art.33. Se interzice executatea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane,
dacă nu au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se
poate face, lucrările se vor executa numai cu luarea de măsuri care să asigure securitatea
lucrătorilor. În acest caz se interzice folosirea răngilor, târnăcoapelor şi a penelor metalice.
Art.34. Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face cu
deosebită atenţie, fără a se executa loviri bruşte şi numai sub supravegherea conducătorului
formaţiei de lucru.
Art.35. În cazul în care este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile,
personalul muncitor va fi prevenit şi instruit special în privinţa măsurilor de protecţie.
Art.36. (1) Se vor opri lucrările şi se va evacua personalul muncitor din zona săpăturilor,
puţurilor, şanţurilor etc. atunci când se constată existenţa gazelor.
(2) Lucrările se vor relua numai după eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor şi
numai după luarea unor măsuri sigure împotriva unor emanaţii ulterioare.
Art.37. (1) În cazul când se întâmpină dificultăţi la evacuarea completă a gazelor, din
zona săpăturii, personalul muncitor va fi dotat cu măşti de protecţie corespunzătoare.
5
(2) Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau incendii.
Art.38. Dacă îmbrăcămintea drumului sau şoselei este alcătuită din bolovani sau pietre
pavele, acestea vor fi stivuite cu grijă pentru a nu se produce accidente prin căderea lor în şanţuri
în timpul lucrului. Asfaltul decupat va fi aşezat în grămezi pe trotuare.
Art.39. Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi aşezat în partea
opusă celei pe care vor fi aduse materialele. Pământul va fi aşezat la o distanţă de minimum 0,70
m de la marginea şanţului, iar în cazul şanţurilor adânci la o distanţă de minimum 1 m.
Art.40. Sunt interzise săpăturile de rectificare la nivelul fundului şanţului. Rectificarea
fundului şanţului se va realiza începând săpătura de la partea superioară a şanţului.
Art.41. La spargerea bolovanilor cu barosul şi dalta, muncitorii sunt obligaţi să poarte
ochelari de protecţie.

Decopertarea si saparea manuala si mecanizata

Art.42.Se interzice folosirea uneltelor pentru decopertare neascuţite sau ale căror cozi prezintă
asperităţi, deformaţii sau crăpături.
Art.43.În timpul decopertarii salariaţii trebuie să păstreze o distanţă corespunzătoare între ei
pentru a preveni accidentele prin desprinderea materialului decapat .
Art.44.Se interzice ieşirea salariaţilor din zona de lucru semnalizată spre partea pe care se
desfăşoară circulaţia.
Art.45.Se interzice transportul materialelor prin traversarea drumului aflat în circulaţie.
Art.46.La decopertarea cu ciocane pneumatice sau hidraulice se vor respecta prevederile
cuprinse instructiuni referitoare la utilizarea agregatelor mobile de producere a aerului comprimat.
Art.47.Se interzice lucrul cu ciocanele pneumatice sau hidraulice ale căror furtunuri de
alimentare sunt deteriorate şi/sau nu sunt fixate prin coliere metalice.
Art.48.Salariatul care lucrează cu ciocanul pneumatic sau hidraulic nu trebuie să îndrepte dalta
către ceilalţi salariaţi.
Art.49.În timpul pauzelor de lucru se va opri alimentarea cu fluidul de acţionare a ciocanelor
pneumatice sau hidraulice.
Art.50.Înaintea inceperii lucrului cu maşina de frezat salariatul are obligaţia de a verifica starea
tehnică, şi în mod deosebit:
a) starea protectorilor şi/sau a dispozitivelor de protecţie;
b) funcţionarea sistemelor de comandă, de frânare şi de acţionare hidraulică;
c) funcţionarea corectă a semnalizărilor;
d) fixarea corespunzătoare a conveierului de material;
e) starea curelelor de transmisie.
Orice defecţiune constatată se va aduce imediat la cunoştiinţa conducătorului locului de muncă.
Art.51.Înainte de pornirea maşinii de frezat se va emite un semnal sonor de avertizare.
Art.52.Se interzice lucrul cu maşina de frezat dacă dispozitivele de siguranţă nu funcţionează
sau funcţionează defectuos.
Art.53.Se interzice accesul salariaţilor care nu au sarcini de muncă în zonele periculoase
generate de funcţionarea maşinii de frezat.
Art.54.Inainte de începerea săpăturilor şefii de echipă, vor stabili pe teren pe baza planurilor de
execuţie din proiect, amplasarea instalaţiilor subterane care pot fi întâlnite.
6
Art.55.Zona şantierului trebuie marcată pentru a se evita accesul persoanelor străine în şantier.
Lucrările de sapaturi situate de o parte sau de alta a drumurilor trebuie să fie îngrădite.
Art.56.Locurile de muncă periculoase sau cele pe lângă care există o circulaţie intensă trebuie
să fie îngrădite şi semnalizate prin plăci avertizoare ziua şi noaptea. Pasarelele, scările şi platformele
de lucru de lângă utilajele de construcţii trebuie să fie îngrădite şi întreţinute în stare de curăţenie.
Art.57.Locurile de trecere pentru oameni sau vehicule, peste gropi, benzi transportoare sau alte
maşini în mişcare, trebuie amenajate cu podeţe de trecere, construite în funcţie de condiţiile de lucru.
Art.58.Inaintea începerii lucrărilor , şefii de echipă vor verifica dacă muncitorii repartizaţi
pentru operaţia de săpare sunt echipaţi cu echipamentele de protecţie conform normativelor (inclusiv
vesta avertizoare).Apoi vor lua măsuri pentru îndepărtarea de pe amplasamentul lucrărilor respective,
a apelor de suprafaţă din vecinătate, deoarece ele pot provoca inundaţii şi prăbuşirea malurilor.
Art.59.Zilnic , înainte de începerea lucrului, se va verifica starea terenului, pentru a se preveni
posibilele surpări sau alunecări de teren. Dacă există crăpături longitudinale , paralele cu marginea
săpăturii, se evacuează muncitorii şi utilajele existente , se consolidează săpătura şi apoi se reîncepe
lucrul.
Art.60.In cazul când în apropiere sunt utilaje care produc vibraţii în timpul lucrului, se vor lua
măsuri contra surpării pereţilor săpăturii.
Art.61.La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de securitatea a
muncii:
- se interzice formarea de console de pământ la partea superioară a taluzului;
- se vor îndepărta de pe taluzuri bucăţile de rocă desprinse sau care tind să se desprindă;
- vor fi evacuate infiltraţiile de apă cu mijloace mecanizate (motopompe);
- nu se va permite accesul persoanelor deasupra frontului de lucru, în limitele taluzului natural al
rocilor sau în raza de acţiune a utilajelor;
- intrarea şi ieşirea personalului din gropile (şanţurile) săpate trebuie să se facă prin locuri special
amenajate şi indicate de constructor;
- în zona executării săpăturilor se interzice circulaţia sau staţionarea persoanelor;
- după executarea săpăturilor în spaţii limitate cu utilaje mecanizate este interzisă intrarea oamenilor în
aceste săpături până nu se execută sprijiniri de maluri.
Art.62.Muncitorii ce execută operaţia de săpătură, vor aşeza pământul provenit din săpătură la
o distanţă de cel puţin 0,5 m de marginea pereţilor săpăturii.
Art.63.Inclinarea taluzului săpăturilor cu pereţi nesprijiniţi, executate în terenuri
supraumidificate, trebuie să se facă conform proiectului de execuţie.
Art.64.Pentru lucrările executate în taluzuri cu înălţimea mai mare de 3 m şi cu o înclinare mai
abruptă de l: l sau în cazul unei suprafeţe umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1:2, muncitorii
vor trebui să lucreze dotaţi cu echipament individual de protecţie : cască, centură de siguranţă, cizme.
Art.65.Următorele tipuri de şanţuri sau gropi se pot executa cu pereţi verticali, fără consolidări
în:
- teren uşor (nisip, umplutură etc.) la o adâncime maximă de 0,75 m
- teren mijlociu (se sapă parţial cu târnăcopul si cazmaua) la o adâncime de 1,25 m
- teren tare sau foarte tare (se sapă cu ranga, şpiţul, barosul, târnăcopul şi cazmaua) la 2m adâncime.
Art.66.In cazuri diferite de aceste tipuri de teren, săpăturile se execută cu pereţi verticali
sprijiniţi cu cadre orizontale şi dulapi ( de lemn sau metal), care se vor monta pe măsura înaintării

7
lucrărilor. La sprijinirile orizontale continue, distanţa dintre sprijinirile verticale trebuie să fie adaptată
în funcţie de adâncimea săpăturii şi după natura şi gradul de umiditate a terenului.
Art.67.Pentru cazul în care se execută săpături în apropierea unor săpături vechi astupate, la
care umplutura s-a tasat complet, umplutura acestora trebuie să fie îndepărtată. Astuparea vechilor
săpături se va face numai după terminarea lucrărilor de săpare în zonă.
Art.68.Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor pereţilor săpăturilor la terminarea lucrărilor
trebuie să se facă de jos în sus, pe măsura astupării acestora cu pământ sau executării fundaţiei şi
numai sub supravegherea conducătorului locului de muncă, conform proiectului de execuţie. Umplerea
săpăturilor se vor face în straturi de 20 cm, iar fiecare strat va fi bine bătut cu maiul şi udat pentru ca
tasarea ulterioară să fie cât mai mică, în special acolo unde se fac grosimi mari de umplutură.
Art.69.Dacă în timpul lucrului se întâlnesc conducte electrice sau de apă cu mare presiune sau
conducte de gaze , se vor face săpăturile ţinându-se cont de distanţa standard ce trebuie păstrată faţă de
ele şi se vor face cu grijă, evitându-se utilizarea târnăcoapelor.
Art.70.Când se execută săpături în apropierea cablurilor electrice, lucrările se vor executa
numai după ce curentul a fost întrerupt. Dacă întreruperea curentului nu se poate face, se vor lua
măsuri speciale pentru securitatea lucrărilor, în acest caz săparea pământului în apropierea cablurilor
electrice este permisă numai cu ajutorul cazmalelor de lemn si echipament electroizolant , şi numai
sub supravegherea Responsabilului de lucrări. Dacă nu este posibilă folosirea cazmalelor de lemn , vor
putea folosi şi scule uzuale cu mâner uscat , muncitorii fiind echipaţi cu mănuşi şi cizme
electroizolante şi vor manipula cu deosebită atenţie sculele.
Art.71.Dacă pe traseul canalizaţiei rămân porţiuni de cablu de energie electrică descoperite,
aceste porţiuni vor fi protejate cu folii din PVC.
Art.72.Dacă pe terenul unde se execută lucrările de terasamente se găsesc arbori, se vor
contacta organele silvice locale pentru stabilirea condiţiilor de lucru.
Art.73.Se interzice staţionarea salariaţilor în timpul pauzei în şanţuri, gropi,etc.
Art.74.Uneltele de mână de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare vor fi utilizate numai
dacă sunt în bună stare.
Art.75.Este interzisă utilizarea fără mânere sau cu ele noduroase, crăpate, sparte, prinse în cuie
ori legate cu sârmă sau sfoară.
Art.76.Fiecare unealtă va fi bine fixată în coadă, se interzice utilizarea unui singur mâner la
mai multe scule. Utilizarea aceluiaşi mâner se admite numai pentru trusele de scule construite în mod
special cu mâner detaşabil.
Art.77.Dălţile, dornurile, ciocanele şi în general uneltele cu care se loveşte sau sunt lovite, nu
pot fi întrebuinţate dacă au capetele deformate sau crăpate. Aceste deformaţii vor fi rectificate zilnic la
sculele şi uneltele de mână; partea unde se loveşte cu ciocanul nu trebuie călită.
Art.78.Este interzisă folosirea ciocanelor de orice greutate neprevăzute cu pană de fixare.
Art.79.Cheile fixe sau tubulare cu profilul deformat cât de puţin sau crăpate vor fi scoase
imediat din uz. Sunt interzise înşurubarea sau deşurubarea piuliţelor prin interpunerea unor plăcuţe
metalice între piuliţe şi cheie, precum şi lungirea cheilor cu alte chei sau obiecte.
Art.80.Sculele şi uneltele de tăiat se vor verifica dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul
corect în raport cu operaţia de executat. Pânzele de ferăstrău care au lipsă trei dinţi sau doi dinţi
alăturaţi, nu pot fi întrebuinţate sub nici un motiv.
Art.81.În timpul lucrului cu dălţi sau pene ţinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi
cleşti cu lungime de cel puţin 0,7m.
8
Art.82.Uneltele utilizate la lucrările cu temperaturi înalte, de exemplu cleşti, vor avea
mânerele suficient de lungi la necesitate izolate şi orice deformaţii a acestor unelte din cauza
temperaturii înalte, vor fi recondiţionate imediat.
Art.83.În timpul găuririi, când burghiul începe să străpungă metalul, se micşorează avansul,
pentru a se evita înţepenirea şi ruperea burghiului.
Art.84.Pentru uneltele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului, ex:
târnăcoape, topoare, cuţite, etc., se vor lua măsuri potrivite pentru protecţia părţilor periculoase.
Art.85.În timpul lucrului este interzis a se aşeza uneltele pe treptele scărilor mobile, schelelor,
tablourilor electrice, etc. Lucrătorii care execută lucrări pe scări, schele în condiţiile care îl obligă să le
lase din mână în timpul lucrului, vor avea buzunare speciale pentru aşezat uneltele. Este interzisă
efectuarea lucrărilor cu scule şi unelte mecanizate de pe scările rezemate.
Art.86.Menghinele de toate mărimile, mobile sau fixe nu vor fi utilizate decât cu bacurile,
şuruburile centrale şi mânerul în bună stare.
Art.87.Aşezarea uneltelor pe mese de lucru, în dulapuri, cutii, panouri, se face cu respectarea
reguli ca toate uneltele să aibă partea de prindere îndreptată spre exterior, pentru a exclude contactul
cu părţile tăioase sau ascuţite..
Art.88.Zilnic înaintea începerii programului de lucru, şeful atelierului sau şeful de formaţie va
controla să nu se utilizeze unelte care nu întrunesc condiţiile din prezentele instrucţiuni.

Compactarea

Art.89. Maiul compactor va fi utilizat numai de persoane majore, calificate , care cunosc
instrucţiunile de exploatare şi întreţinere.
Art.90. Lucrătorul care va lucra cu maiul compactor va purta echipament de lucru
corespunzător, bocanci sau cizme apă -noroi cu bombeu metalic şi inserţie metalică în talpă, cască de
protecţie, mănuşi de protecţie şi căşti antifonice.
Art.91. Inainte de începerea lucrului, operatorul este obligat să se asigure că toate dispozitivele
de protecţie sunt în poziţie corectă , nu au defecţiuni şi sunt în funcţiune.
Art.92. Maiul compactor nu trebuie niciodată să fie utilizat dacă sunt defecţiuni la motor sau la
sistemul de vibraţie.
Art.93. Inainte de a porni maiul compactor, operatorul trebuie să se asigure că nu pune în
pericol persoanele din raza sa de acţiune.
Art.94. In timpul pornirii cât şi a funcţionării maiului, lucrătorul va fi atent la mersul normal al
motorului , oprindu-1 imediat ce va auzi un zgomot suspect.
Art.95. Intreţinerea şi alimentarea utilajului se va face numai cu motorul oprit si numai de
personal calificat si instruit .
Art.96. Este foarte important ca în timpul lucrului lucrătorul să aibă permanent controlul
asupra utilajului, pentru siguranţa lucrărilor. Pentru aceasta, operatorul trebuie să aibă o imagine
completă a câmpului de lucru. Dacă din cauza condiţiilor de lucru raza sa vizuală este obstrucţionată,
atunci compactorul trebuie dirijat de o altă persoană calificată, care are vizibilitate.
Art.97. Atunci când se lucrează pe teren în pantă sau în trepte, maiul compactor este în pericol
de răsturnare. De aceea este necesar să se păstreze mereu o porţiune de frânare.

9
Art.98. Lucrările de compactare în pantă pot depăşi capacitatea portanta maximă de lucru a
maşinii. Când se deplasează / lucrează pe terenuri în pantă, operatorul trebuie să extrem de precaut şi
să dirijeze maşina direct la deal sau la vale.
Art.99. Compactorul nu trebuie bruscat cu acceleraţia sau cu frâna. Atenţie ! La curbe aderenţa
este mult mai scăzută, creşte riscul de accidentare !
Art.100. Conducerea pe treren accidentat sau pe bordura este permisă doar cu viteza redusă şi
atentie sporita pentru a evita să fie prins si strivit de maiul compactor.
Art.101. La mersul înapoi este obligatoriu să vă asiguraţi că nu este nimeni în spatele maşinii.
Art.102. Dacă vederea în spate este obstrucţionată din cauza condiţiilor de lucru, compactorul
trebuie dirijat de o altă persoană calificată, care are vizibilitate.
Art.103. Este obligaţia operatorului ca pe platoul său de lucru sau în jurul acestuia să nu fie
aruncate scule , să fie întotdeauna curăţenie , să nu fie dâre de ulei sau gheaţă.
Art.104. Punerea în funcţiune a motorului şi pornirea ruloului compactor se va efectua numai
după ce conducătorul utilajului s-a asigurat de absenţa salariaţilor din zonele periculoase.
Art.105. Se interzice pornirea ruloului compactor prin tractare sau prin coborâre pe pantă.
Art.106. Se interzice ungerea manuală de către salariaţi a tamburilor ruloului compactor în
timpul mersului.
Art.107. Reglarea şi repararea ruloului compactor se vor efectua numai când acesta este oprit,
asigurat, iar motorul scos din funcţiune.
Art.108. Se interzice conducătorului ruloului compactor să părăsească utilajul în mers sau
staţionat, cu motorul în funcţiune.
Art.109. Se interzice staţionarea ruloului compactor în pante sau curbe.
Art.110. La rulourile compactoare cu dublă direcţie, înainte de pornirea motorului, se va
verifica poziţia şi starea tehnică a scaunului rabatabil.
Art.111. La compactarea mecanică cu placă vibratoare se vor aplica prevederile de la rulouri
compactoare precum şi următoarele măsuri:
a) se interzice prezenţa salariaţilor în zonele periculoase din jurul utilajului în timpul funcţionării
acestuia;
b) pe timpul când nu lucrează, utilajul va fi scos de pe partea carosabilă sau va fi oprit cât mai aproape
de acostament.

Semnalizarea lucrărilor de drumuri

Art.112.Sectoarele de drum sau trotuare pe care se execută lucrări de sapaturi trebuie


obligatoriu semnalizate.
Art.113.În cazul lucrărilor din axul drumului, marcajul longitudinal trebuie prevăzut cu zone
de acces pentru salariaţi numai pe o parte, stabilite de către conducătorul locului de muncă.
Art.114.Instalarea semnalizării sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea
conducătorului locului de muncă.
Art.115.Descărcarea indicatoarelor de semnalizare şi a materialelor din mijlocul de transport
se va face numai prin spatele sau partea laterală dinspre acostamentul drumului.
Art.116.Este interzisă descărcarea indicatoarelor de semnalizare şi a materialelor pe partea
carosabilă a drumului.
10
Art.117.Salariaţii care lucrează pe platforma drumului, pe acostament sau în apropierea
acestuia trebuie:
a) să aibă în atenţie circulaţia rutieră ce se desfăşoară în apropierea lor;
b) să cunoască indicatoarele rutiere şi modul de împrejmuire a locului de muncă;
c) să utilizeze echipamentul pentru avertizarea conducătorilor mijloacelor de transport.
Art.118.Se interzice staţionarea salariaţilor pe partea carosabilă a drumului, în afara zonelor de
lucru împrejmuite şi semnalizate.
Art.119.Circulaţia salariaţilor pe drumurile publice se va face numai pe partea stângă, pe
acostament sau în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului.
Art.120.La traversarea drumului salariaţii sunt obligaţi să se asigure faţă de circulaţia rutieră
din ambele sensuri şi să traverseze atunci când nu există nici un pericol.
Art.121.În caz de vizibilitate redusă, precum şi atunci când se execută lucrări pe porţiuni de
drum care prezintă pericol de accidentare din cauza circulaţiei, conducătorul locului de muncă este
obligat să posteze piloţi pentru dirijarea circulaţiei.
Art.122.Piloţii pentru dirijarea circulaţiei trebuie dotaţi cu mijloace de semnalizare şi
echipament de protecţie corespunzător şi să se posteze astfel încât să poată fi văzuţi de conducătorii
autovehiculelor.
Art.123.În curbe şi pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă piloţii pentru dirijarea circulaţiei
trebuie dotaţi şi cu aparate de comunicaţii (radiotelefoane portabile).
Art.124.La semnalizarea sectoarelor de drum în lucru cu semafoare luminoase se va respecta
instrucţia de semnalizare a lucrărilor de drumuri.
Art.125.În cazul defectării instalaţiei de semnalizare cu semafoare luminoase se va comuta
automatul pe lămpile de avertizare sau se va trece la comanda manuală a aparatului.
Art.126.În perioda de inactivitate utilajele de întreţinere trebuie parcate pe aceeaşi parte pe
care se execută lucrările şi, pe cât posibil, în exteriorul părţii carosabile. Se interzice staţionarea
acestor utilaje în curbe fără vizibilitate.
Art.127.Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de
avertizare, independent de semnalizarea pentru reglementarea circulaţiei.

Intocmit

11

S-ar putea să vă placă și