Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prevederile cuprinse in prezentele instructiuni au ca scop diminuarea sau eliminarea pericolelor specifice
activitatilor in domeniu si desfasurarea proceselor de munca in conditii de securitate. La prevenirea accidentelor
personalul care desfasoara activitati in unitate va respecta prevederile prezentelor instructiuni specifice de protectia
muncii:
Art.1. Sa se prezinte la locul de munca odihnit, fara a fi sub influenta bauturilor alcoolice.
Art.2. Sa nu lucreze cu unelte sau materiale improprii sau defecte.
Art.3. Sa respecte programul de lucru.
Art.4. Sa nu intreprinda nici o activitate pentru care nu este instruit.
Art.5. Sa nu umble la instalatiile electrice,daca nu au atributii in acest scop.
Art.6. Sa nu execute reparatii ale masjnilor, sculelor sau utilajelor,daca nu au atributii in acest scop.
Art.7. Sa opreasca lucrul in caz de pericol iminent de accidentare, si in caz de accident de munca sa anunte
conducatorul si dupa caz salvarea,pompierii la 112.
Art.8. Sa pastreze curatenia la locul de munca.
Art.9. Sa-si insusesca instructajul periodic de protectia muncii.
Art.10. La locul de munca sa circule doar prin caile stabilite ca asigura securitatea.
Art.11. Sa nu intreprinda actiuni ce ar pune in pericol colegii sau alte persoane prezente in acel moment .
Art.12. Sa nu fumeze in locuri nepermise.Fumatul in timpul realizarii sarcinilor de servici este permis doar in
locul stabilit si amenajat pentru aceasta.
Art.13. Sa-si insusesca in mod corect instructajul de acordare a primului ajutor, pentru a-si putea ajuta colegii
aflati in dificultate.
Art.14. Sa anunte seful ierarhic superior de orice neregula aparuta in procesul muncii, care ar putea constitui un
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.15. Sa pastreze bunurile unitatii.
Art.16. Sa respecte ordinea si disciplina .
Art.17. Sa aiba in tot timpul activitatii o comportare demna si civilizata menita sa imbunatateasca relatiile de
munca.
Art.18. Nu se admit la locul de munca persoane care nu au fost instruite din punct de vedere al sanatatii si
securitatii in munca..
Art.19. Inainte de repartizarea salariatului la locul de munca, v-a fi pus in tema cu prevederile instructiunilor ,
(instructajul periodic la locul de munca), cat si cu riscurile de accidentare sau imbolnavire profesionala pe care le
prezinta postul respectiv.
Art.20. Nu se admit la lucru persoane ce nu au avizul favorabil al medicului pentru a ocupa postul respectiv.
OBLIGATIILE FOCHISTULUI DE SERVICIU
Art.21. Sa cunoasca in mod temeinic instalatia de cazane din punct de vedere al deservirii.
Art.22. Sa ia toate masurile in asa fel incat pornirea si oprirea cazanului sa se faca in siguranta.
Art.23. Sa controleze functionarea armaturilor de siguranta si control a dispozitivelor de alimentare,
consemnand constatarile in Procesul Verbal din registrul Jurnal.
Art.26. Sa predea sis a ia in primire serviciul, verificand buna functionare a cazanului. Rezultatul
predarii si primirii se va consemna in Registrul Jurnal cu semnatura ambilor.
Art.27. Sa opreasca din functionare cazanul in urmatoarele cazuri:
a) nivelul apei a scazut sub cel minim, fiind totusi vizibil in sticla si continua sa scada desi cazanul este alimentat
cu apa;
b) nivelul apei nu se mai vede in sticla sin u reapare cand se inchide robinetul, in acest caz alimentarea cu apa este
interzisa;
c) toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte;
d) toate indicatoarele de nivel nu functioneaza;
e) nivelul apei a trecut peste marginea superioara a sticlei si prin purjarea cazanului, nivelul nu scade;
f) la elementele cazanului au aparut burdusiri, fisuri sau crapaturi, curgeri de suduri, incalzirea la rosu a unei parti
din peretele metallic;
g) sunt atinse limitele de dclansare prin protectie automata a cazanului, darn u se realizeaza declansarea;
adaptarea si concretizarea la conditiile specifice locului de munca a normelor de prevenire si stingere a incendiilor
si a celor de dotare cu mijloace tehnice de prevenire precum si aducerea la cunostinta personalului si afisarea
acestora.
organizarea nominala a echipelor de stingere a incendiilor si instruirea acestora cu sarcini privind: conducerea
operatiunilor de stingere, anuntarea izbucnirii incendiilor la pompieri si conducerea unitatii, organizarea evacuarii
persoanelor si a bunurilor materiale, ordinea evacuarii si mujloacele utilizate, traseele fluxurilor, zona de protectie
in care se face evacuarea, masuri de securitate.
utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor( hidranti, stingatoare).
masuri de protectie: intreruperea alimentarii cu energie, materie prima. Pentru stingerea incendiilor in
faza initiala se va intervene cu jeturi de apa pulverizata.
Art.34. Din analiza cauzelor accidentelor, rezulta ca majoritatea electrocutarilor ar fi putut fi evitate, prin
aplicarea unor masuri simple de securitate. Un numar insemnat de accidente comporta o parte de responsabilitate
umana ( neglijenta sau ignoranta personalului ), iar altele se datoresc defectiunilor de ordin tehnic.
Art.35. Actiunea de prevenire se refera atat la calitatea aparatelor si instalatiilor electrice, la intretinerea si
folosirea lor, cat si mai ales la informarea celor care le utilizeaza.
Art.36. Factorii care influenteaza direct rezistenta corpului omenesc, in momentul producerii electrocutarii, sunt:
valoarea tensiunii;
presiunea si suprafata de contact;
locul de pe corp atins de elementul sub tensiune;
temperatura si umiditatea mediului;
timpul cat organismul sta sub tensiune.
Art.37. Gravitatea electrocutarii depinde de efectele fiziologice ale curentului electric. La trecerea acestuia prin
organismul uman, se pot produce socul electric, arsuri si metalizarea pielii.
Art.38. Socul electric reprezinta o actiune directa asupra inimii sau a sistemului nervos, dar nu este exclusa
posibilitatea unei actiuni concomitente, atat asupra inimii cat si a sistemului nervos.
tensiune, iar cresterea curentului ce trece prin organism, ca urmare a scaderii rezistentei electrice a
corpului, poate produce moartea.
Art.40. Un factor de care trebuie sa se tina seama in aprecierea gravitatii electrocutarii este drumul strabatut de
curent prin organism. Pericolul este mai mare, daca in circuit intra podul palmei si unul sau ambele picioare
( circuit in care este prinsa si inima ).
Art.41. Tinand seama ca rezistenta electrica a omului este constituita, in cea mai mare parte , din rezistenta pielii,
rezulta ca, in aprecierea pericolului, o insemnatate deosebita prezinta suprafata de contact si presiunea.
Art.42. influenta nefavorabila asupra rezistentei organismului prezinta umiditatea si temperatura. Cu cat
umiditatea este mai mare si temperatura mai ridicata, cu atat pericolul de electrocutare este mai evident, datorita
cresterii conductibilitatii stratului de piele, care face ca rezistenta sa scada. ln afara acestor factori, praful, sudoarea
si substantele chimice au un efect cumulativ in ceea ce priveste cresterea conductibilitatii, de unde rezulta un grad
de pericol sporit.
Art.43. Un factor deosebit de important este timpul de expunere. Cu cat durata de actiune este mai mare, cu atat
rezistenta scade.
Art.44. Accidentele prin electrocutare pot avea loc, cand salariatul intra in contact cu elementele aduse
la potentialuri diferite. Aceste elemente pot fi:
unul sau doi conductori activi - conductori afectati transmisiei de energie ( faza-faza sau
faza-nul );
un conductor activ si un element conducator susceptibil de a se afla la un potential fix, care este, in general, cel
al pamantului ( elemente metalice de constructie, canalizari metalice ). ln acest caz , electrocutarea se produce prin
contact direct.
Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii
Art.45. In functie de influenta mediului inconjurator asupra producerii accidentelor cauzate de curentul electric,
se intalnesc:
a) Locuri de munca cu grad mic de pericol - se caracterizeaza prin existenta unor elemente rele
conducatoare de electricitate ( pardoseala din lemn uscat sau materiale plastice ), umiditatea sub 75 %, temperatura
cuprinsa intre 10 C si 25 C, lipsa particulelor de praf si agenti corozivi, precum si a obiectelor metalice in zona de
lucru, in contact cu pamantul, astfel incat omul, actionand asupra instalatiilor sub tensiune sa nu poata pune mana
pe aceste elemente.
b) Locuri de munca periculoase - sunt generate de existenta unor mase metalice ce ocupa pana la 60 %
din suprafata zonei de manipulare ( zona cuprinsa intre limitele 2,5 m in sus si 1 ,25 m lateral, in fata, in spate si jos
), pardoseala fiind buna conducatoare de electricitate ( pamant, beton armat, etc.), umiditate crescuta intre 75 % si
97 %, particule de praf industrial in suspensie, temperatura de la 25 C la 30 C .
c) Locuri de munca foarte periculoase - sunt acelea la care valorile amintite mai sus si care
caracterizeaza locurile periculoase " sunt depasite.
Protectia fata de contactele directe
Art.46. Contactul direct, reprezinta atingerea unor elemente bune conducatoare de electricitate, aflate sub
tensiune , care compun utilajele sau instalatiile electrice.
Art.47. Evitarea accidentelor electrice prin atingere directa se poate face prin: - alimentarea echipamentelor si
instalatiilor la tensiuni cat mai reduse si construirea lor astfel incat, elementele sub tensiune sa fie inaccesibile
atingerii intamplatoare, iar arcurile electrice care se produc, sa nu poata genera arsuri;
- folosirea obligatorie a mijloacelor individuale de protectie, impotriva electrocutarii, pentru personalul care vine in
contact cu instalatiile si aparatele electrice;
- folosirea de pardoseli izolante;
- supravegherea permanenta a salariatilor de catre sefii ierarhici, astfel incat, munca sa se desfasoare fara pericol de
accidentare.
Art.48. Pericolul electrocutarii poate fi redus, in cazul in care atingerea unui singur element sub tensiune, se
produce in timp ce omul se afla complet izolat de pamant.
Protectia fata de contactele indirecte
Art.49. Prin atingerea indirecta, se intelege contactul omului cu elemente bune conducatoare de electricitate, care
nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care au intrat in mod accidental sub tensiune, datorita unei izolatii
necorespunzatoare sau distantei insuficiente.
1-20
0,8
35-60
1
110
1,5
220
2,4
400
3,7
750
6,25
0,8
2
1,5
1
2,5
2
1,5
3
2,5
4
3
5
5
8
8
(3) In cazul instalaiilor de joas tensiune (inclusiv a liniilor electrice aeriene-LEA), distana
de vecintate nu se nominalizeaz, dar este interzis atingerea direct a prilor aflate sub
tensiune ale acestora.
(4) In cazul instalaiilor sau prilor de instalaie avnd izolaii electrice solide, lichide sau
gazoase, acoperite cu ecrane (nveliuri metalice), legate la pmnt (cabluri, bare
capsulate, echipamente cu hexafluorur etc.) sau avnd plci electroizolante de separaie
special destinate acestui scop, distana de vecintate nu se normeaz, ecranele legate la
pmnt sau plcile electroizolante putnd fi atinse direct n timpul lucrului.
Zona de lucru trebuie s se realizeze dup separarea electric a acesteia prin luarea
aceste separri fa de toate prile de unde ar putea s apar tensiune n instalaia sau
partea din instalaie, la care urmeaz a se lucra.
(1) Spararea vizibil trebuie s se realizeze prin deschiderea separatoarelor, scoaterea
patroanelor siguranelor fuzibile, debroarea ntreruptoarelor, dezlegarea cordoanelor la
liniile electrice aeriene sau demontarea unor pri active ale instalaiei electrice (bare,
conductoare), dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.
(2) In mod excepional se admite ca n cazul instalaiilor de joas tensiune, cnd partea din
instalaie la care urmeaz a se lucra este prevzut numai cu ntreruptor nedebroabil ca
element de comutaie sau ntreruptor cu contacte a cror deschidere nu este vizibil,
separarea vizibil s se realizeze numai prin deconectarea ntreruptorului i verificarea
lipsei tensiunii n locul cel mai apropiat ieirii din acesta.
(3) Separarea vizibil n cazul aparatajului n construcii capsulate (SF6, vid etc.) se
consider realizat pe baza indicaiilor elementelor mecanice, proprii aparatajului, de
semnalizare a acestei poziii.
(4)Separarea vizibil n cazul aparatelor telecomandate se consider realizat pe baza
indicaiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziiei acestora la punctul
de telecomand.
(5) Pentru evitarea tensiunii inverse (din joas n nalt tensiune) prin transformatoarele de
msur, acestea trebuie separate electric i pe partea de joas tensiune, dup caz, prin
debroarea ntreruptoarelor, scoaterea patroanelor siguranelor fuzibile sau deconectarea
ntreruptoarelor nedebroabile.
In instalaia separat electric din care se alimenteaz motoare electrice, care
antreneaz pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori
compresoare, care nu pot fi separate electric, trebuie s se realizeze urmtoarele msuri
suplimentare:
blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare, pentru evitarea producerii tensiunii
de ctre generator sau compresor, chiar la viteze reduse;
blocarea cilor de ptrundere a fluidelor ]n pompe, ventilatoare ;i compresoare, pentru
evitarea funcionrii n regim de generator a motoarelor ce le antreneaz.
Blocarea n poziie deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor prin care s-a
realizat separarea vizibil a instalaiei sau a prii din instalaie i montarea indicatoarelor de
securitate cu caracter de interzicere
Blocarea n poziie deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor prin care s-a
realizat separarea vizibil a instalaiei sau a prii din instalaie, n care urmeaz a se lucra,
trebuie s se realizeze prin:
a) blocarea direct dup caz, folosind unul din urmtoarele procedee:
blocarea dispozitivelor de acionare manual ale separatoarelor cu lacte sau
mijloace special destinate acestui scop;
blocarea pe poziie scos,, a cruciorului ntreruptoarelor, n cazul celulelor cu
ntreruptoare debroabile rar separatoare. Aceast blocare const din nchiderea uii
celulei dup scoaterea cruciorului. Dac celula nu este prevzut cu u, cruciorul
realiznd el nsui nchiderea celulei cnd ntreruptorul este broat, dup scoaterea
cruciorului se va monta pe partea frontal a celulei un paravan mobil (sau band roie) i
indicator de securitate;
montarea unor capace (mnere) electroizolante, colorate n rou, n locul patroanelor
siguranelor fuzbile de joas tensiune;
montarea unor plci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, ntre
sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau ntreruptoarelor atunci cnd acestea
sunt accesibile i rmn sub tensiune;
b) blocarea indirect, dup caz, folosind unul din urmtoarele procedee:
(2)In toate instalaiile, apropierea de acestea a detectorului de tensiune se face lent, iar
atingerea direct se va face numai dup constatarea lipsei avertizrii luminoase i sonore a
detectorului.
(1)Verificarea lipsei tensiunii trebuie s se efectueze considernd c instalaia este sub
tensiune.
(2)Persoana care verific lipsa tensiunii n instalaiile de nalt tensiune s dein minimum
grupa a III- de autorizare.
(3)In cazul n care pentru verificarea lipsei tensiunii este necesar deschiderea uilor
celulelor, este necesar deschiderea uilor celulelor, este interzis depirea cu vreo parte
a corpului a planului delimitat de acestea.
Msuri tehnice de protecie a muncii la executarea lucrrilor cu scoatere de sub tensiune, n
instalaiile electrice n exploatare
Msurile tehnice pentru realizarea unei lucrri n instalaiile electrice de utilizare sunt:
a) separarea electric a instalaiei, respectiv:
ntreruperea tensiunii i separarea vizibil a instalaiei sau a prii de instalaie, dup caz, la
care urmeaz a se lucra;
blocarea n poziia deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor de comutaie prin care
s-a fcut separarea vizibil i montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de
interzicere pe aceste dispozitive;
b) identificarea instalaiei sau a prii din instalaie n care urmeaz a se lucra;
c) verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a instalaiei sau a prii de instalaie la
pmnt i n scurtcircuit;
d) delimitarea material a zonei de lucru;
e) asigurarea mpotriva accidentelor de natur neelectric.
Zona de lucru se face prin realizarea succesiv a urmtoarelor msuri tehnice:
verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a instalaiei sau a prii de instalaie la pmnt
i n scurtcircuit;
delimitarea material a zonei de lucru;
asigurarea mpotriva accidentelor de natur neelectric.
(1) Intreruperea tensiunii trebuie s se realizeze, dup anularea automatizrilor care
conduc la conectarea ntreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutaie (de
exemplu: ntreruptoare, separatoare, sigurane) ce separ instalaia sau partea de
instalaie la care urmeaz a se lucra, de restul instalaiilor rmase sub tensiune.
(2) Dup ntreruperea tensiunii, n cazul n care prin manevrarea aparatelor de comutaie cu
care s-a realizat ntreruperea acestuia nu s-a efectuat i separarea vizibil trebuie s se
efectueze separri vizibile fa de toate prile de unde ar putea s apar tensiune n
instalaia sau partea de instalaie la care urmeaz a se lucra.
(1) Separarea vizibil se realizeaz prin deschiderea separatoarelor, heblurilor,
scoaterea patroanelor siguranelor fuzibile, debroarea ntreruptoarelor, dezlegarea
cordoanelor la liniile elecrtice aeriene sau demontarea unei pri active ale instalaiei
electrice, dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.
(2) In mod excepional se admite ca n cazul instalaiilor de joas tensiune, cnd partea din
instalaie la care urmeaz a se lucra este prevzut numai cu ntreruptor cu contacte a
cror deschidere nu este vizibil s se realizeze numai prin deconectarea ntreruptorului i
lipsei tensiunii n locul cel mai apropiat ieirii din acesta.
(3)Separarea vizibil n cazul aparatajului n construcie capsulat (de exemplu: hemaflorur
de sulf - SF6 vid) se consider realizat pe baza indicaiilor elementelor mecanice, proprii
aparatajului, de semnalizare a acestei poziii.
realizat separarea vizibil a instalaiei n care urmeaz a se lucra trebuie s se realize prin:
blocarea direct, dup caz, prin unul din urmtoarele procedee:
blocarea dispozitivelor de acionare manual ale separatoarelor sau heblurilor, prin lacte
sau mijloace special destinate acestui scop;
blocarea pe poziie scos,, a cruciorului ori sertarului, n cazul celulelor cu ntreruptoare
debroabile, rar separatoare. Aceast blocare const n nchiderea uii celulei dup
scoaterea cruciorului sau sertarului. Dac celula nu este prevzut cu u, cruciorul sau
sertarul realiznd el nsui nchiderea celulei cnd ntreruptorul sau sertarul este broat,
dup scoaterea cruciorului sau a sertarului, se va monta pe partea frontal a celulei un
paravan mobil sau band roie;
montarea unor capace sau mnere electroizolante, colorate n rou n locul patroanelor
siguranelor fuzibile de joas tensiune;
montarea unor plci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, ntre
sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau ntreruptoarelor atunci cnd acestea
sunt accesibile.
blocarea direct, dup caz, prin unul din urmtoarele procedee:
scoaterea patroanelor siguranelor fuzibile sau deconectarea ntreruptorului de pe
circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acionare a separatorului, respectiv, a
ntreruptorului;
dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acionare prin comand de la distan
a dispozitivelor de acionare a separatoarelor, respectiv, a ntreruptoarelor; alte procedee.
(1) Ingrdirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa chiar n
atingere direct cu prile aflate sub tensiune, cu condiia ca aceste materiale s fie
corespunztoare tensiunii instalaiei, iar instalaia s fie n interior. n cazul n care sunt
situate n exterior montarea, demontarea i utilizarea s se fac pe timp uscat.
(2) In cazul n care nu se pot monta ngrdiri electroizolante mobile conform prevederilor
aliniatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizat -prestator de servicii
trebuie s stabileasc modul de lucru, n condiii de securitate. n acest caz trebuie s se ia
msuri care s interzic intrarea n zona de lucru a persoanelor tar atribuii de lucru.
Msuri tehnice de protecie a muncii n zona de lucru pentru evitarea accidentelor de natur
neelectric
Pentru a evita accidentarea de natur neelectric a membrilor formaiei de lucru i a
persoanelor care ar putea ptrunde n mod accidental n zona de lucru, trebuie aplicate
prevederile instruciunilor proprii corespunztoare, pe genuri de lucrri i instalaii.
Pentru evitarea accidentelor de circulaie, cnd lucrarea se execut pe lng ci de
circulaia persoanelor sau alte locuri de munc, zona de lucru trebuie marcat cu
indicatoare sau ngrdiri speciale.
Msuri organizatorice la executarea lucrrilor n baza obligaiilor de serviciu,, (OS)
(1) Persoanele juridice sau fizice care au organizat activitatea de exploatare a
instalaiei electrice de utilizare cu electricieni angajai, dar nu dispun de emiteni, trebuie s
aprobe lista cu lucrri concrete, pe care le execut electricienii, n instalaia de joas
tensiune, n baza formei organizatorice obligaie de serviciu,, OS.
(2)La lucrrile ce se execut n baza obligaiilor de serviciu OS, ca msur
organizatoric de protecie a muncii, personalul executant trebuie s respecte:
msirile tehnice cuprinse n prezenta instruciune proprie n cazul executrii lucrrii cu
scoatere de sub tensiune a instalaiei;
msurile specifice de protecie individual, cuprinse n prezenta instruciune proprie, la
executarea lucrrii tar scoaterea instalaiei de sub tensiune, respectiv la executarea
lucrrilor sub tensiune n contact.
(3)Lucrrile n baza obligaiilor de serviciu OS, se pot executa i de ctre o singur
persoan, avnd minim grupa IV-a de autorizare din punctul de vedere al proteciei muncii.
Electricienii angajai, care efectueaz exploatarea instalaiilor de utilizare ale unitii,
trebuie s execute lucrri numai n urmtoarele condiii:
constat existena lucrrii n lista obligaiilor de serviciu OS aprobat de conductorul
unitii;
sunt dotai din punctul de vedere al proteciei muncii cu echipamentele i mijloacele
corespunztor riscurilor lucrrii ce urmeaz s execute;
dein i cunosc coninutul fiei tehnologice sau al instruciunii tehnice de lucru.
(1) La lucrrile ce se execut n instalaii de joas tensiune n baza obligaiilor de
serviciu OS pot participa unul sau mai muli electricieni (o formaie).
(2)In cazul executrii unei lucrri de ctre formaie, n cadrul acesteia trebuie s se
stabileasc un ef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat prin decizie scris a
conductorului unitii sau se stabilete de comun acord de ctre membrii formaiei.
(3)eful de lucrare stabilit ca la alineatul (2) de mai sus rspunde de:
accidentelecare au loc ca urmare a calitii de protecie a lucrrii executate;
consecinele asupra lui i/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care, execut
lucrarea, ca urmare a nerespectrii sau neaplicrii de ctre el sau oricare dintre aceste
persoane a msurilor tehnice i de protecie individual, specifice manevrelor sau a
lucrrilor ce se execut;
(1) Executarea manevrelor de ctre o singur persoan, avnd minimum grupa a IV-a
elementele la care se lucreaz sunt amplasate ntre fazele liniei de joas tensiune;
nu se pot respecta distanele de vecintate minime admise fa de liniile de nalt tensiune,
pe stlpi comuni;
existena altor condiii periculoase pentru personalul care execut lucrarea.
La executarea lucrrilor noaptea sau n condiii de vizibilitate redus, locul unde se
lucreaz trebuie iluminat corespunztor.
In instalaiile exterioare, pe timp de ploaie torenial, viscol, cea, temperaturi sczute,
este permis executarea lucrrilor necesare pentru remedierea urmrilor deranjamentelor
sau avariilor. Aceste lucrri nu se vor executa pe durata descrcrilor atmosferice.
(1 )Racordarea grupurilor electrogene mobile la instalaiile de joas tensiune trebuie s
in seama de imposibilitatea conectrii lor la instalaiile ce urmeaz a fi alimentate, dac
acestea nu au fost separate n prealabil de restul reelei electrice.
(2)Remedierea defeciunilor la grupul electrogen mobil, trebuie s se execute numai dup
dezlegarea cablului de racordare la instalaia de joas tensiune pe care o alimenteaz i cu
motorul primar oprit, avnd pornirea blocat prin cheie.
Msuri de protecie a muncii la executarea lucrrilor la nlime, specifice instalaiilor
electrice
(1 )Executarea lucrrilor la nlime va ine seama de prevederile Instruciunilor proprii
de protecia muncii pentru lucru la nlime.
(2)Organizarea lucrrilor conform obligaiilor prevzute n Intruciunile proprii de protecia
muncii pentru lucru la nlime, trebuie s in seama de specificul instalaiei electrice la
care se va lucra, de tehnologia ce urmeaz a se aplica i de utilajele, respectiv dispozitivele
specifice, ce urmeaz a fi folosite.
(1 )Pentru urcarea, coborrea i pentru lucru la nlime trebuie s se utilizeze, dup
caz, dispozitivele sau utilajele autorizate prezentate n Instruciunile proprii de securitate a
muncii.
(2)In timpul urcrii, coborrii i executrii lucrrilor la nlime, personalul trebuie s se
asigure cu centura de siguran i cu accesoriile acesteia.
In timpul lucrului la nlime:
ancorare flexibil, conform prevederilor din instruciunile proprii pentru lucru la nlime, de un
punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de munc.
(3)In lipsa unui punct rezistent mecanic situat deasupra locului de munc, executantulse va
urca pn la nlimea necesar folosind metoda celor trei puncte,, (sprijin alternativ), n
timpul executrii lucrrii, scara trebuie s fie inut cel puin de nc o persoan.
(4)La executarea lucrrilor de pe scar dubl, executantul trebuie s o asigure, nainte de a
se urca pe aceasta, mpotriva deschiderii accidentale i nu trebuie s se deplaseze de la un
loc de munc la altul sau dintr-o poziie n alta, n cadrul aceluiai loc de munc, din poziia
stnd pe scar,,.
MIJLOACE DE PRODUCIE
(1 )Pentru executarea lucrrilor sau manevrelor n instalaiile electrice este obligatorie
dotarea numai cu mijloace de protecie, scule i dispozitive certificate de MMPS.
(2)Mijloacele de protecie trebuie s fie utilizate conform instruciunilor productorilor.
Este interzis utilizarea sculelor, dispozitivelor i utilajelor n situaiile n care nu mai
ndeplinesc condiiile tehnice prevzute de standardele sau crile tehnice ale acestora.
Mijloacele de protecie, dispozitivele i utilajele specifice, folosite la lucrri sau manevre
n instalaiile electrice trebuie supuse unor ncercri, dup caz, la certificarea pentru
conformitate naintea drii lor n folosin, periodic i ori de cte ori exist ndoieli asupra
strii tehnice, n conformitate cu prevederile standardelor de produs sau ale instruciunilor
specifice.
(l)Mijloacele de protecie, sculele, dispozitivele i utilajele specifice trebuie verificate
vizual la nceputul activitii zilnice sau nainte de fiecare folosire. Este interzis utilizarea
celor defecte sau al cror termen de ncercare periodic este depit.
(2)Mijloacele de protecie necorespunztoare, ca urmare a ncercrilor, vor fi marcate
distinct de ctre laboratoarele specializate, care le-au ncercat sau vor fi dezafectate de
ctre gestionar, astfel nct s fie scoase dincircuitul de utilizare.
Mijloace de protecie electroizolante
(1 )Metodologia de ncercare profilactic a mijloacelor electroizolante trebuie prevzut
n instruciunile de utilizare i ntreinere, eleborate de productori.
(2)In cazul n care instruciunile de utilizare nu prevd profilaxia mijloacelor
Nr.
crt. Denumirea mijlocului de protecie electroijolant care se supune ncercrii
periodice
1.
2.
3.
4.
5.
Periodicitatea
o dat pe an
o dat la ase luni
o dat la ase luni
o dat la trei ani
o dat la trei ani
Prezentarea la ncercri periodice sau ocazionale (dup reparaie sau nlocuirea unor
pri componente i ori de cte ori exist ndoieli asupra strii lor tehnice sau apar semne
de deteriorare) a mijloacelor de protecie electroizolante aflate n dotare individual sau
colectiv, trebuie s fie n grija persoanei care le are n inventar (executant, ef de formaie
de lucru etc).Prezentarea la ncercri a mijloacelor de protecie electroizolante la darea lor
n folosin (dac este cazul) trebuie s fie n grija conductorului direct al locului de munc,
unde vor fi utilizate.
din metal, simple, compuse (duble, extensibile) i formate din tronsoane (ce se monteaz
sau se cldesc n poziie vertical), i se leag de stlp sau se sprijin de acesta n funcie
de tipul constructiv al stlpului i de natura lucrrii;
urmtoarea dotare:
scule cu mnere electroizolante, de uz curent (urubelni, clete combinat etc);
scule cu mnere electroizolante i dispozitive electroizolante care au fost concepute sau
adaptate n mod special pentru executarea lucrrilor direct asupra prilor aflate sub
tensiune (n contact), n instalaiile electrice de joas tensiune;
scri electroizolante pentru executarea lucrrilor sub tensiune;
utilajele i dispozitivele speciale care sunt executate i certificate pentru lucru sub tensiune
n instalaiile electrice.
Sculele cu mnere electroizolante de joas tensiune i utilajele speciale trebuie
ncercate la fabricare i periodic conform instruciunilor productorilor.
Sculele electroizolante, dispozitivele electroizolante de joas tensiune i utilajele
speciale trebuie folosite numai asociate cu alte mijloace de protecie electroizolante.
Folosirea sculelor electroizolante trebuie fcut numai prin apucare de mnerele de
prindere (fr a depi opritorul acestora).
Scule i utilaje speciale
Pentru utilizarea lucrrilor n instalaiile electrice, este permis utilizarea unor scule cu
destinaie special, care trebuie s fie nsoite de cartea tehnic a acestora, coninnd
instruciuni de lucru, de ntreinere i protecie a muncii.
Pentru executarea lucrrilor la nlime, n activitile de ntreinere -reparaii i
construcii - montaj n instalaiile electrice, trebuie s se utilizeze, dup caz, utilaje speciale
n funcie de condiiile de acces.
Personalului deservent trebuie s i se fac instructajul privind manevrarea acestor utilaje
speciale.
La folosirea utilajelor speciale trebuie s se respecte urmtoarele:
n co sau pe platform vor lucra cel mult dou persoane a cror greutate mpreun cu
greutatea sculelor i a materialelor folosite nu trebuie s depeasc sarcina maxim
admisibil a utilajului respectiv;
pe toat durata lucrului la nlime, personalul executant trebuie s se asigure cu cordonul
centurii de siguran la coul utilajului;
n timpul executrii lucrrilor, manevrantul trebuie s ia msuri mpotriva deplasrii
accidentale a utilajului i nu are voie s-1 prseasc;
manevrarea utilajului se va face la comanda uneia din persoanele care execut lucrri de
pe scar, platform sau din co;
deplasarea utilajului special de la un punct la altul se va face numai dup coborrea scrii,
coului sau platformei i tar personal pe, respectiv n ele.
Condiii tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mediul de munc din punctul de vedere
al proteciei muncii din etapa de proiectare, construcii montaj i pe parcursul exploatrii
Instalaiile de utilizare i mijloacele tehnice de protecie aferente acestora trebuie
concepute, executate i verificate dup construire/montare respectiv naintea punerii n
funciune, dup fiecare reparaie, ori de cte ori se consider necesar i periodic conform
planului de mentenan.
Construciile metalice nu trebuie s fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea
receptoarelor de energie electric.
(l)Instalaiile de utilizare a energiei electrice i componentele acestora trebuie proiectate