Aprobat:

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

SPECIFICE PENTRU : TRADUCATOR

Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul ,

vor fi incadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea
examenului medical prevazut de reglementarile in vigoare , inclusiv controlul
oftalmologic .
In cazul in care la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi
utilizati ochelari de corectie obisnuiti , lucratorii vor fi dotati cu mijloace de
corectie speciale , adecvate sarcinilor de munca .
Lucratorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a
locului de munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul
lucrului .
Activitatile de prelucrare automata a datelor trebuie astfel organizate incat
activitatea zilnica in fata ecranelor sa alterneze cu alte activitati .
In cazul in care acest lucru nu este posibil iar sarcina de munca impune
utilizarea ecranelor in cea mai mare parte a timpului de lucru , se vor acorda pauze
suplimentare fata de cele obisnuite . Aceste pauze vor fi incluse in timpul de lucru
si vor fi stabilite in urma consultarilor cu specialisti , tinandu-se seama de
complexitatea lucrarilor , a ritmului , a duratei si repetivitatii acestora . Timpul de
asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat pauza in activitatea
lucratorului .
Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere
utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa diminueze la maxim riscurile de
natura vizuala , mentala si posturala .
Lucratorul trebuie sa poata realiza o gama diversa de sarcini de munca ,
intr-un mod contabil , eficace si cu performantele cerute .
Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile
anatomo-functionale ale lucratorului si activitatea desfasurata , asigurand
posibilitati de reglare a diferitelor elemente componente ale locului de munca .
Utilizatorul trebuie sa aiba posibilitatea de lucru in timpul programului de
lucru .
Daca lucratorul trebuie sa se deplaseze cu scaunul de la un punct de lucru
la altul trebuie sa se prevada elemente de prindere sub planul de lucru ca de
exemplu o canelura sub birou .
Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in conformitate cu
standardele specifice
Pentru a pastra o pozitie de lucru care sa evite reflexiile si efectele de
orbire , ecranul va fi inclinat , rotit sau basculat deasupra planului de
lucru(suprafata stabila pe care stau calculatoarele ).
Directia de privire trebuie sa fie inclinata cu 10-20 sub planul orizontal
care trece la nivelul ochilor (aceasta se realizeaza prin ridicarea sau coborarea
corespunzatoare a ecranului).

1
 Inaltimea tastaturiin trebuie sa asigure in timpul lucrului un unghi intre brat
si antebrat de minim 90.
Distanta intre planul de lucru(masa de lucru )si suprafata de sedere (scaun)
trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.
Ecranul , suportul de documente si tastatura trebuie sa fie la distanta
aproximativ egala de ochii utilizatorului , respectiv de 600  150 mm.
Videoterminalele vor fi asezate astfel incat directia de privire sa fie
paralela cu cursele de lumina (naturala sau artificiala ). Videoterminalele vor fi
amplasate la distanta fata de ferestre . Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in
spatele sau in fata utilizatorului . Se va evita amplasarea videoterminalelor in
incaperi cu suprafete vitrate (ferestre) de mari dimensiuni . Daca acest lucru nu
este posibil se vor acoperi cu ecrane storuri etc.
Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate la locul de munca se
vor asigura urmatoarele masuri :
 se vor reduce la minim vibratiile
 se va elimina posibilitatea de blocare a planului de munca
 se va asigura posibilitatea reglarii inaltimii mesei fara risc de coborare
rapida si deci de accidentare .
 sa nu se utilizeze improvizatii la fixarea echipamentului de calcul
Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel
incat sa se asigure :
 accesul usor si rapid la locul de munca
 accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echi-
pamentului , la pozitiile cablului , la prize etc.
 spatiul de lucru sa corespunda nevoilor de spatiu de personal , de co-
municare intre indivizi
 Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele condi-
tii : sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru
(masa) sau pe sol
 sa aiba lungime suficienta pentru nevoile reale si previzibile de lucru
 sa asigure accesul usor la intretinere
 conductorii sa nu traverseze calea de acces daca nu sunt protejati im-
potriva deteriorarilor mecanice .
La exploatarea echipamentului de calcul se vor respecta urmatoarele
reguli :
 Lucratorii nu vor utiliza echipamentele de calcul daca nu le cunosc si
daca nu au fost instruiti
 Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie electrica se va face de
catre personal autorizat
 Personalul de deservire al calculatoarelor nu va interveni la tablourile
electrice prize , stechere , cordoane de alimentare , grupuri stabiliza-
toare , instalatii de alimentare etc.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta in
ordine urmatoarele prevederi :
 Verificarea temperaturii si umiditatii din sala

2
  Verificarea tensiunii la tabloul de alimentare
 Punerea sub tensiune a unitatii centrale prin actionarea butonului cores-
punzator de pe panoul unitatii centrale
 Punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea but-
oanelor de pe panourile de comanda in ordinea prevazuta in document-
atie .
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in
succesiune inversa celei prevazute la punerea sub tensiune
La punerea in functiune dupa reparatii personalul autorizat va confirma in
scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare .
Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de
calcul
Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii
echipamentului de calcul .
Se interzice continuarea lucrului la echipamentele de calcul la care se
constata defectiuni .
Remedierea defectiunii se face doar de personal autorizat .
Daca in timpul functionarii calculatorului se aud zgomote deosebite acesta
va fi oprit pentru remedierea defectiunii .
Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara
legatura la pamant .
Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de personal
autorizat .
La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraâncalzirile
care pot duce la incendii .
In apropierea imprimantelor se vor amplasa stingatoare cu praf si dioxid de
carbon .
In timpul functionarii , capacul superior al imprimantelor va fi mentinut
inchis , deschiderea lui se va face numai dupa deconectarea acestora de la sursa .
Se va evita atingerea partilor fierbinti ale imprimantei .
Orice interventie in timpul functionarii imprimantei (permisa de
documentatia tehnica) se va face numai cu luarea masurilor de evitare a antrenarii
partilor corpului de catre imprimanta .
In timpul functionarii calculatoarelor usile de acces in sala respectiva nu se
vor bloca pentru a se putea evacua rapid personalul in cazul unui incendiu
Se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente .
In cazul unui inceput de incendiu se va actiona cu stingatoare cu praf
Pentru reluarea lucrului dupa incendiu se va verifica bine incaperea
respectiva .
In timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor colorati
.
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speciale se vor utiliza filtre antireflex
aplicate pe suprafata ecranului .

Stresul şi oboseala profesională

3
 Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai
grave disfuncţionalităţi care apar în munca de birou.
Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă
până în 1989 factorii stresanţi ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele
negative ale dictaturii comuniste, în prezent societatea de tranziţie aduce pe scena
vieţii noi tipuri de situaţii stresante cum ar fi : incertitudinea, schimbările rapide şi
adesea imprevizibile, concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalificării
rapide şi, nu în ultimul rând, scăderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa
evenimentele stresante externe. Tot ce pot face este să-şi însuşească nişte strategii
adaptative care să-i facă mai rezistenţi la agresiunile psihice şi mai eficienţi în
activitatea profesională
Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă
persoana respectivă este una extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice
temporare. Individul poate trăi o stare de disfuncţionalitate sau chiar o cădere
psihică bruscă în urma unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui
membru apropiat din familie).
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp
îndelungat unor condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea
sa, situaţia maritală, profesională sau materială. De obicei individul îşi revine când
situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot rămâne unele sechele sau o
vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres.
Reacţia organismelor biologice la stres:
1. Faza de alarmă, definită printr-o mobilizare generală a organismului
pentru a face faţă agresiunii
2. Faza de rezistenţă, care cuprinde ansamblul reacţiilor sistemice provocate
de o acţiune prelungită la stimuli nocivi faţă de care organismul a elaborat
mijloace de adaptare.
3. Faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate fi menţinută, reapar din
nou semnele reacţiei de alarmă, semne care acum sunt ireversibile. Această fază
se încheie de regulă cu moartea organismului.
Organismul intră în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiunea
unor stimuli fizici, dar şi sub influenţa unor emoţii puternice. În această situaţie
organismul încearcă să facă faţă stresului printr-o mobilizare generală a sistemului
neuroendocrin, mobilizare caracterizată mai ales prin secreţie de adrenalină şi de
steroizi. După o anumită perioadă de acţiune a stresului, organismul se adaptează
şi începe să se comporte normal. Dacă însă stersul continuă, se produc din nou
ample modificări hormonale şi în cele din urmă moare epuizat.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru
organismul uman, producând perturbări la nivelul diferitelor sisteme fiziologice.
Aceşti factori, dintre care amintim: temperatura (prea ridicată sau prea scăzută),
umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce traume fizice, dar şi psihice.
Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale,
presiunea socială prea mare, factori care pun în pericol situaţia materială sau
statutul social al individului, care sunt percepuţi ca o ameninţare pentru individ.

4
Stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe ci şi de vulnerabilitatea, de
toleranţa la stres a individului sau de unele trăsături ale personalităţii acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori
universali, ca de exemplu: războiul, detenţia, calamităţile naturale, accidentele
care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor persoane apropiate.
Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante pentru toată lumea. De pildă,
pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica şefului determină reacţii diferite
de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor dezastre sau calamităţi naturale
există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi eficient, în timp
ce alţii intră în panică sau manifestă un comportament bizar.
Pentru a preveni şi combate efectele negative ale stresului cele mai simple şi
mai accesibile strategii de luptă sunt: metodele de reglare şi de autoreglare a
stărilor psihice şi relaxarea şi tehnicile derivate ale acesteia.
Un fenomen cu un caracter disfuncţional determinat de stres este oboseala.
Aceasta apare în urma solicitărilor organismului în activitatea umană şi este
determinată de consumul de energie în timpul acestei activităţi.
Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a
funcţiilor sale. Ea reprezintă un fenomen fiziologic normal care apare în urma
solicitărilor prezente în activitatea umană.
În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată
de o perioadă de odihnă sau de somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor
sale. Ea nu este o boală, dar poate avea consecinţe temporare asupra organismului
precum slăbirea atenţiei faţă de munca îndeplinită şi faţă de mediu.
Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
Oboseala musculară (dinamică şi statică) - determinată de efortul muscular
şi de contractarea musculară fixă.
Oboseala neurosenzorială - cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi,
urechi).
Oboseala psihică - determinată de factori de natură psihică.
Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des
întâlnite sunt:
- intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
- factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
- factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
- monotonia sau rutina muncii;
- boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
- scăderea atenţiei;
- încetinirea şi inhibarea percepţiei;
- inhibarea capacităţii de gândire;
- scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează
mai ales persoanele care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în
birouri şi secretariate este lipsită de stres sau cu stres redus, însă lucrurile nu stau
deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseală
sau chiar epuizare.

5
 În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică
au o atitudine negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului
de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate
realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei săptămânii de lucru şi a
concediilor de odihnă.
Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că
aceasta nu afectează un singur membru al personalului ci este transmisă şi
celorlalţi
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le
recunoască şi să le prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul
are un rol esenţial în găsirea unor corelaţii şi alternative optime între durata
perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru odihnă, numărul, conţinutul şi
momentul introducerii acestor pauze, astfel încât să se asigure o eficienţă sporită,
un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.

Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor

Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de
anumite riscuri privind sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul
de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importanţi în determinarea
nivelului problemelor cauzate de această activitate. Problemele ochilor sunt cele mai
obişnuite pentru utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire nu există prea multe
informaţii legate de computer şi de stresul vizual.
Milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), aceştia
prezintă dificultăţi cu focalizarea privirii asupra obiectelor mai îndepărtate şi
tulburări ale imaginii dincolo de planul apropiat după folosirea îndelungată a
displayului.
În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare şi
durere în ceafă şi în umeri; dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate
excesivă; dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri; nervozitate crescută; eficienţă
vizuală scăzută şi erori mai frecvente. În special operatorii dau dovadă de o
scădere generală a productivităţii, inclusiv erori frecvente şi viteză redusă în
timpul desfăşurării activităţii.
Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru vederea la distanţă. Câmpul
nostru vizual nu poate să facă trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în
mod natural. Adaptarea trebuie să fie activă, prin modificarea mediului nostru de
lucru şi a comportamentului specific activităţii depuse .
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiune la nivelul ochilor;
- dureri de cap;
- dificultăţi de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modificări în percepţia culorilor
Simptomele indirecte pot include:
- dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii);

6
 - oboseală fizică excesivă;
- eficienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii.

Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână şi

problemele de sănătate apărute
Simptome <15 h 15-30 h >30 h
Tensiune ochi 33% 37% 63%
Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameţeli 4% 6% 5%
Tulburări somn 13% 11% 11%
Dureri de spate 23% 26% 40%

Probleme de focalizare
Ochiul nu se poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu
aceeaşi precizie cu care se focalizează asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul
video este folosit mai mult timp, punctul de focalizare al ochiului trece dincolo de
ecran şi se apropie de punctul de relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea
imaginii percepute pe ecran. De aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari
speciali prescrişi pentru terminalul video şi/sau formarea, antrenarea vizuală).

Miopia
Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii
(lumină insuficientă, poziţie incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină
apariţia stresului) sau este o moştenire genetică.

Schimbări în percepţia culorilor

Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru
perioade lungi de timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul
poate percepe culori opuse sau complementare celor care alcătuiesc fondul
imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a unui ecran verde conduce la
perceperea culorii roz la schimbarea focalizării privirii). Acest fenomen poate fi
alarmant dar nu este periculos şi dispare după puţin timp.

Dublarea imaginii
Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de
coordonare a ochilor. Este o afecţiune temporară, totuşi trebuie consultat un medic
oftalmolog spre a îndepărta posibilitatea existenţei unei disfuncţionalităţi
neurologice serioase.

Factorii care influenţeză stresul vizual

Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici,
cum ar fi :
- iluminatul;
- poziţia utilizatorului;

7
 - amplasarea computerului;
- zgomotul;
- calitatea aerului.
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la
stresul vizual :
- specificul muncii desfăşurate;
- planificarea şi organizarea acesteia;
- profilul fiziologic şi psihologic al utilizatorului;
- eficienţa vizuală a operatorului;
- caracteristicile staţiei de lucru.
Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma
examenelor oftalmologice. Pe lângă grija pentru întreţinerea ochiului, de mare
importanţă în asigurarea condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este
îmbunătăţirea aspectului ergonomic.

Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată
atunci când privim ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va
permite citirea simultană a documentelor cu care se lucrează.

Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului
vizual. Caracterele negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim. Alte
culori preferate pentru caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este bine să fie
evitate cele scrise cu roşu sau cu albastru. Displayurile color sunt mult mai
obositoare pentru sistemul vizual decât cele monocrome. Fundalul ecranului are
efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o focalizare foarte bună

Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a
obţine confortul vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea
variabilă a ecranului pe parcursul zilei de lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi.

Tipul şi dimensiunea caracterelor

Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm şi 3,00 mm,
fiecare dintre ele trebuind să fie foarte clar definită pe ecran. Standardele
internaţionale stabilesc 80 de caractere pe linie şi 25 de linii pentru un ecran.
Terminalul video trebuie verificat la fiecare şase luni pentru a ne asigura că
funcţionează conform prescripţiilor. Verificarea periodică se va desfăşura conform
prescripţiilor producătorului. Ea va asigura şi o calitate corespunzătoare a
caracterelor.

Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:

8
 - dispunerea tastelor ;
- dimensiunea acestora ;
- unghiul şi înălţimea tastaturii ;
- rezistenţa la apăsare ;
- culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor
mâinii ce se pot transforma în incapacităţi permanente de mişcare. Sunt de preferat
tastaturile mobile şi folosirea unui wrist pad (suport pentru încheieturi).

Distanţa de lucru
Preocupările recente legate de riscurile radiaţiilor cu frecvenţă scăzută au stabilit
că distanţa optimă până la ecran este de 70 cm. Ea poate fi obţinută prin mărirea
caracterelor pe ecran. Ochelarii speciali pentru computer (lentilele lor echilibrează
sistemul vizual, reducând stresul) pot deveni un accesoriu obişnuit al utilizatorului
de computere.

Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin
îndepărtarea computerului de sursa de lumină sau prin instalarea de paravane.
Filtrele anti-strălucire sau acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelarilor pot fi
utile.
S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului
vizual. Se pare că vor deveni accesorii pentru utilizatori. Lentilele ochelarilor
obişnuiţi nu pot asigura flexibilitatea necesară lucrului cu computerul. Lentilele
speciale bifocale pentru computer au porţiunea de sus proiectată pentru urmărirea
ecranului, în timp ce partea de jos este realizată pentru a urmări textul scris.
Lentilele trifocale sunt şi mai specializate, asigurând zone pentru computer, pentru
text şi pentru privirea la distanţă. Există şi lentile noi, cu design modern, care
permit modificări gradate ale puterii lentilelor în funcţie de variaţia distanţei.
Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-reflexie sunt câteodată utile ca
elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea ecranului
computerului. Persoanele trecute de 40 de ani suferă deja din cauza dificultăţilor
de concentrare asupra obiectelor aflate la mici distanţe. Acest lucru este un rezultat
al modificărilor ce survin în structura aparatului vizual, din cauza înaintării în
vârstă. În această situaţie se recomandă utilizarea ochelarilor obişnuiţi pentru citit
şi a ochelarilor speciali pentru lucrul cu calculatorul, care echilibrează această
disfuncţie naturală. În lucrul cu calculatorul nu se recomandă folosirea lentilelor
de contact, acestea produc senzaţii de disconfort după un număr de ore petrecute în
faţa monitorului.
Munca pe calculator necesită îngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea
menţionăm necesitatea unui examen periodic al vederii. Operatorii pe computer
trebuie să facă un control al vederii şi al stării de sănătate a ochilor în fiecare an.
Iată ce aspecte trebuie să cuprindă un astfel de examen:
- sănătatea ochiului;
- acuitatea vederii la distanţă;
- acuitatea vederii de aproape;

9
 - cât de bine lucrează ochii împreună (bi-ocularitatea);
- capacitatea de lucru la distanţe mici;
- evaluarea capacităţilor de focalizare;
- semne sau simptome precoce de stres vizual.
În birourile în care există aparatură hardware, există filtre de aer pentru a
capta eventuala umezeală care ar putea afecta această aparatură şi pentru a
îmbunătăţi condiţiile de siguranţă a calculatoarelor. Folosirea acestor filtre
generează însă apariţia prafului care la rândul său conduce la apariţia altor probleme
de ordin tehnic.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la
distanţe mici şi de aceea suferă de senzaţia exterm de neplăcută a “prăfuirii”
globilor oculari. În această situaţie se recomandă folosirea unor picături speciale
recomandate de către medicul oftalmolog.

Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul
ecranului. Este de preferat să se folosească lămpi de birou în locul iluminării din
plafon. Cu cât este mai mic contrastul între ecran şi mediul înconjurător, cu atât
este mai bine. Astfel se reduce oboseala ochiului care nu mai trebuie să facă
eforturi de adaptare de la o luminozitate la alta.

Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor

Pereţii trebuie să fie maţi şi într-o culoare pastel.

Poziţia la locul de muncă

Situaţia ideală a lucrului pe calculator ar fi cea în care toate condiţiile de mai

jos sunt satisfăcute simultan:

1. Ecranul, documentul şi consola se află toate la aceeaşi distanţă de ochii

utilizatorului. Suporturile documentelor au posibilitatea să poziţioneze documentul
la aceeaşi distanţă cu ecranul computerului.

2. Ţineţi picioarele bine aşezate pe pământ atunci când sunteţi aşezat.

Utilizatorii scunzi pot folosi un suport pentru picioare.

3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din şolduri.

4. Nu îndoiţi mâna din încheietură atunci când tastaţi. Îndoirea încheieturii

poate duce la afecţiuni date de încordare repetată. Asiguraţi-vă că încheieturile nu
se sprijină pe o margine ascuţită atunci când tastaţi.

5. Menţineţi coapsele în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu toată

talpa pe sol sau pe un suport dacă este nevoie.

10
 6. Partea de sus a braţului va fi în poziţie verticală atunci când folosim
terminalul video.

7. Antebraţul va fi în poziţie orizontală sau uşor coborât.

8. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului vor fi la o înălţime astfel

încât picioarele să nu atingă partea de dedesubt a mesei.

Computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, dar nu ne fereşte de anumite riscuri

privind sănătatea. Aici am analizat numai influenţa asupra vederii. În plus, pe
lângă ochi, problemele care mai pot apărea sunt:

1. probleme musculare şi ale scheletului;

2. stresul;

3. efectele datorate radiaţiilor.

Măsuri de securitate si sanatate în munca de birou

Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune

angajaţilor respectarea următoarele cerinţe:
- să păstreze ordinea în aria de lucru;
- să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol;
- să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi clar, în
concordanţă cu procedurile stabilite
- să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipa-mentele şi pentru
accesoriile din birou;
- să folosească metode aprobate şi sigure pentru ridicarea şi pentru
manevrarea obiectelor grele şi voluminoase;
- să studieze regulamentele şi regulile pentru posturile ce implică expunerea
la un monitor al calculatorului
Deşi munca în birou, din punct de vedere fizic, cu câteva excepţii, este
relativ uşoară, iar elementele de risc sunt minime, nu este exclusă apariţia
accidentelor şi a bolilor profesionale.
Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind: “vătămări corporale ale
organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate sau deces”.
În munca de birou, odată cu creşterea numărului echipamentelor moderne
(calculatoare, maşini electrice de scris, copiatoare), cel mai mare pericol de
vătămare corporală îl reprezintă electrocutarea. De aceea, alegerea locului pentru
instalarea echipamentelor, precum şi realizarea unor instalaţii electrice
corespunzătoare sunt esenţiale. Chiar înainte de instalarea unor astfel de
echipamente (unele calculatoare au nevoie de prize trifazice, 380 V), trebuie
efectuate lucrări corespunzătoare la instalaţiile electrice cu electricieni autorizaţi.

11
 De asemenea, trebuie rezolvată problema instalaţiei de împământare.
Aceasta se va efectua de către tehnicienii care vor instala noile echipamente în
strânsă cooperare cu electricienii autorizaţi ai instituţiei.
Pentru prevenirea accidentelor în birouri este necesar un mobilier adecvat
care să permită încorporarea cablurilor astfel încât să fie împiedicată agăţarea sau
smulgerea acestora.
Atenţie sporită din partea angajaţilor necesită şi utilizarea unor echipamente
precum maşina de tăiat hârtie sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar
unele componente sunt fierbinţi).
Măsurile de securitate se extind şi dincolo de birou, deoarece uneori cei care
lucrează în birouri trebuie să se deplaseze în alte locuri cum ar fi depozite sau
secţii de lucru. Faptul că personalul de birou nu vizitează frecvent aceste spaţii de
lucru măreşte riscul producerii accidentelor, dacă aceştia nu sunt atenţi şi
conştienţi de eventualele pericole.
Echipamente de munca
- Citiţi şi înţelegeţi instrucţiunile de folosire;
- Închideţi butonul de pornire şi debranşaţi de la curent echipamentele nefolosite;
- Învăţaţi cum se întrerupe curentul electric în caz de urgenţă;
- Evitaţi îndoirea cablurilor de alimentare ale maşinilor;
- Stabiliţi şedinţe regulate de verificare şi de întreţinere pentru echipamente;
- Anunţaţi fără întârziere defectele apărute la echipamente;
- Verificaţi dacă părţile periculoase ale maşinilor sunt prevăzute cu dispozitive de
protecţie, în special maşinile de tăiat hârtie;
- Aşezaţi echipamentele în locuri sigure, pe birouri sau pe mese.
- Poziţionarea şi aşezarea echipamentelor să se facă astfel încât să se prevină
blocarea căilor de acces.
Măsuri de prevenire a incendiilor
- Păstraţi căile de evacuare libere, pentru a putea fi folosite în caz de urgenţă;
- Asiguraţi-vă că ştiţi ce trebuie făcut în caz de incendiu:
- cum se declanşează alarma de incendiu;
- cum se foloseşte echipamentul de stingere a incendiilor;
-care este cea mai scurtă cale de evacuare şi ce alte căi pot fi folosite dacă aceasta
este blocată.
- Nu este permis fumatul în locuri din clădire unde există riscul incendiilor;
-Asiguraţi-vă că materialele inflamabile sunt depozitate în magazii ventilate sau în
dulapuri metalice;
- Verificaţi periodic dispozitivele de alarmă şi extinctoarele;
- Organizaţi periodic antrenamente pentru evacuare în caz de incendiu

12