INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA

IN MUNCA

PREVEDERI GENERALE

Prezentele instructiuni specifice cuprind cerinele necesare pentru asigurarea

securitii i sntii n munc a personalului angajat n activitatea desfasurata in sala de
fitness.

ncadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc

La locurile de munc vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele

tehnice, instalaiile i procedeele de lucru , au calificarea i autorizarea necesar i au fost
instruite din punct de vedere al securitii muncii.

Instruirea informarea personalului

Organizarea i desfurarea activitii de instruire a salariailor n domeniul securitii

muncii se vor desfura conform Instructiunilor generale de protecie a muncii.
Aceste instruciuni vor fi afiate la loc vizibil.

Dotarea cu echipament individual de protecie

Dotarea cu echipamentul individual de protecie i alegerea sortimentului n funcie de

riscurile specifice fiecrui tip de activitate sau operaie, se vor face conform Normativului-
cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie.
Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecie se va face astfel nct
acestea s asigure protecia concomitent a lucrrilor contra tuturor riscurilor existente n
procesele concrete de munc.
La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecie va fi depus n vestiare
special amenajate.

Organizarea locului de munc i a activitilor

n spaiile n care se desfoar activitile se va menine permanent curenia i se

va efectua dezinfecia.
n ncperile de lucru sunt interzise depozitarea alimentelor i servirea mesei, precum
i fumatul.
Toate cile de acces vor fi meninute n stare de curenie, libere de orice obstacol i
vor fi marcate vizibil. Cile de acces vor fi nivelate i amenajate, dup caz, n vederea
scurgerii apei.
Pentru curarea i dezinfecia pavimentelor i a celorlalte suprafee nu vor fi utilizate
materiale inflamabile, toxice sau care favorizeaz alunecarea.
Cile de circulaie, ieirile din cldiri, locurile de munc periculoase vor fi semnalizate cu
tblie avertizoare.
1
 n spaiile de lucru se va asigura un iluminat corespunztor(natural, artificial sau mixt),
conform prevederilor Instructiunilor generale de protecie a muncii.
e va menine n stare de funcionare iluminatul de siguran, care trebuie s intervin n
cazul ntreruperii funcionrii iluminatului normal.

Protecie mpotriva electrocutrii

Dup orice intervenie care a necesitat deschiderea sau demontarea carcaselor,

capacelor, aprtorilor etc., acestea se vor nchide sau se vor monta.
Orice intervenie asupra instalaiilor electrice (reparaii, reglaje) se va face numai
dup ntreruperea alimentrii cu energie electric i numai de ctre electricieni instruii i
autorizai.
Cablurile electrice se vor proteja mpotriva deteriorrilor.
Pentru protecia mpotriva electrocutrii prin atingere direct sau indirect se vor lua
msuri tehnice i organizatorice, conform reglementrilor n vigoare.
Se interzice efectuarea oricrei intervenii cu minile umede la echipamentele
tehnice electrice.
Atunci cnd din diverse motive siguranele nu mai corespund, acestea vor fi nlocuite
numai cu sigurane calibrate.
La montarea, exploatarea, verificarea i repararea echipamentelor tehnice electrice
vor fi respectate prevederile Instructiunilor generale de protecie a muncii, precum i ale
instructiunilor specifice de protecie a muncii pentru utilizarea energiei electrice n medii
normale.

Protecia mpotriva incendiilor i exploziilor

La prevenirea incendiilor vor fi respectate prevederile Instructiunilor generale de

prevenire i stingere a incendiilor.
Se interzice accesul salariailor cu flacr deschis n spaiile de lucru unde exist
pericolul producerii incendiilor i exploziilor.

Prevenirea contaminrii cu ageni nocivi (substane, microbi, virusuri, ciuperci,

viermi parazii etc.)

Ori ce persoan care desfoar activiti, permanent sau n stagiu, este obligatoriu
s se autodeclare conductorului locului de munc, n cazul n care prezint semne de
mbolnvire, conductorul locului de munc interzicndu-i accesul la locul de munc.
Aciunile de curenie i dezinfecie se vor desfura zilnic ( de dou ori pe zi i ori
de cte ori este nevoie) i periodic .
Pavimentele, pereii i mobilierul din fiecare ncpere vor fi dezinfectate zilnic.

INSTRUCIUNI SSM SPECIFICE SLILOR DE FITNESS

Fiecare angajat i client trebuie s cunoasc i s aplice instruciunile de securitate i

sntate n munc la locul de munc n care i desfoar activitatea.
Se urmrete asigurarea condiiilor de iluminat i microclimat n spaiile i locurile de
organizare a activitilor instructiv-educative i n birouri.
2
nainte de folosirea unui echipament, trebuie controlat starea lui, dup care se potrivete
ntr-o poziie stabil, evitndu-se aezarea pe marginea lui.
Pentru ridicarea obiectelor mai grele, efortul trebuie fcut cu muchii picioarelor i nu cu
muchii spatelui. Trebuie evitate ntinderile rapide ale braelor i ntoarcerile brute.
Orice deplasare dintr-o ncpere n alta se va efectua atent, cu faa nainte.
Deschiderea uii se va efectua lent pentru a nu accidenta persoana aflat n imediata
apropiere a ei.
n timpul deplasrilor se privete in direcia de mers, iar atunci cnd se transport
pachete n brae, acestea nu trebuie s mpiedice vizibilitatea.
Circulaia pe scri se va efectua respectndu-se urmtoarele reguli:
- se va circula numai pe partea dreapta;
- se va merge ncet, unul dup altul n ir simplu;
- nu se vor verifica documente;
- nu se va merge distrat, srind cate doua, trei trepte deodat;
- vor fi ndeprtate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca
alunecarea;
- se va sprijini de mna curent;
- nu se va citi n timp ce se urc sau coboar pe scri;
La ieirea din cldire, orice persoan se va asigura n toate direciile pentru a nu fi
surprins de vreun mijloc de transport.

3
UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL
Activitile de prelucrare automat a datelor vor fi planificate si organizate astfel
nct activitatea zilnic in faa ecranului s alterneze cu alte activiti.

n cazul n care alternarea activitilor nu este posibil, iar sarcina de munc impune
utilizarea ecranelor n cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze
suplimentare fa de cele obinuite (7,5 - 10 minute la fiecare or, sau o pauz de 15- 20
minute la fiecare dou ore, iar timpul total de lucru la video-terminale s nu depeasc 6
ore/zi).
Amenajarea posturilor de munc intr-o ncpere trebuie realizat astfel nct s se
asigure:
- accesul uor i rapid al utilizatorilor la locul de munc;
- accesul rapid al personalului de ntreinere la toate prile echipamentului,
!a poziiile cablurilor i la prizele electrice, fr ntreruperea activitii in desfurare
sau cu o ntrerupere minim;
- un spaiu de lucru care s rspund nevoilor de spaiu personal, de
comunicare intre indivizi i de intimitate.
Se interzice lucrtorilor s utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc i
pentru care nu au instruirea necesar.
Se interzice ndeprtarea dispozitivelor de protecie ale echipamentelor de calcul.
Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fr legtur la
pmnt.
Funcionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheat pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defeciune.
Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cnd se constat o
defeciune a acestuia.
Remedierea defeciunilor se va realiza numai de ctre personalul de ntreinere
autorizat.
Punerea in funciune a unui echipament dup revizii sau reparaii se va face numai dup
ce personalul autorizat s efectueze revizia sau reparaia confirm in scris c
echipamentul respectiv este in bun stare de funcionare.
La utilizarea imprimantelor de mare vitez se vor evita supranclzirile care pot
conduce la incendii.
n timpul lucrului cu video-terminale, se va evita purtarea ochelarilor colorai.
Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul s intervin la
tablouri electrice, prize, fie, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaii
de climatizare sau la orice alte instalaii auxiliare specifice.
nlocuirea siguranelor la instalaiile electrice se va face numai de ctre personalul
autorizat in acest scop.
La ncheierea programului de lucru, se vor lua msuri de deconectare a tuturor instalaiilor
electrice: iluminat, scoatere din priza a aparaturii utilizate (maini de calcul sau marcat,
reouri, fierbtoare, veioze etc.). Se vor face verificri asupra lichidrii oricror surse de foc.
Aceast operaiune revine ultimului lucrtor care prsete ncperea.
Activitatea la video-terminale se caracterizeaz prin existena unor FACTORI DE RISC
care pot determina efecte negative asupra organismului uman. Factorii de risc se mpart n
:
 Factori fizici ai mediului de munc
- microclimatul nefavorabil
- ambiana sonor
- ambiana luminoas
- radiaii electromangnetice ionizante si neionizante

Factori care in de proiectarea, construcia i amenajarea locului de

munc la video-terminale

Factori care in de proiectarea activiti

Riscul de electrocutare
 REGULI CARE TREBUIESC RESPECTATE IN TIMPUL EFECTUARII EXERCITIILOR:

Incalzire grupelor musculare se face inainte de fiecare antrenament si pt fiecare grupa

in parte
-Extensia spatelui(Lombari) se face inainte de fiecare antrenament pt a sustine partea
de jos a coloanei si a evita eventualele accidentari
-Abdomenele se fac la sf antrenamentului si se pot face la fiecare antrenament
-Nu veniti nemancati la sala pt ca vi se poate face rau si nici imediat dupa ce ati
mancat.
-Faceti pt fiecare grupa musculara doua serii de incalzire dar numai la primul aparat
-Faceti numai cate 4 seri pt fiecare grupa musculara fara a lua in calcul incalzirea
-Antrenamentele se pot face piramidal normal,adica 15-12-10 si 15 rep pt incepatori.
12-10-8 si 12 rep pt cei medii si 10-8-6 si 10 pt cei avansati. Cand lucrati piramidal
normal se maresc greutatile si se micsoreaza nr de rep si la piramidalul invres se
incepe cu greutati mari si rep putine si se scad greutatile si se mareste nr de rep dar
piramidalul invers nu e recomandat decat pe cei avansati.
-Ultima serie se fac mai multe rep pt revenire
-La piept,umeri,biceps si trapez la ultimul exercitiu se fac cat mai multe rep pt a pompa
sange cat mai mult in grupa musculara ca sa se pot rupe fibrele musculare si a creste
muschiul 15-18rep pe serie
-Pt forta se fac 2-3 rep maxim pt masa musculara se fac intre 6-9 rep maxim, tonifiere
12-20 rep maxim si slabire peste 25-30 rep maxim

REGULI CARE TREBUIESC RESPECTATE IN TIMPUL EFECTUARII MASAJELOR

La efectuarea activitatii de masaj vor fi repartizate numai persoane care cunosc

procedeele de lucru, contraindicatiile diferitelor tipuri de masaj/reflexoterapie, au
calificarea si autorizarea necesara si au fost instruite din punct de vedere al securitatii
muncii.
La locurile de munca vor fi repartizati numai lucratori care au corespuns contolului
medical obligatoriu. Se interzice lucrul in cadrul unitatii al persoanelor care prezinta
diverse afectiuni, constatate la controlul medical si care constituie contraindicatii pentru
desfasurarea activitatii in conditii de securitate.
Personalul salariat este obligat sa-si spele mainile cu apa calda si sapun lichid,
inainte si dupa contactul cu fiecare client. Dupa spalare se va aplica pe maini o solutie
dezinfectanta sau antiseptica si apoi mainile vor fi sterse cu prosoape de hartie de unica
folosinta.
La aplicarea diverselor tehnici de masaj se vor respecta urmatoarele masuri:
- salile de masaj vor fi amenajate in incaperi speciale, luminoase, lipsite de igrasie;
- in spatiul de lucru se va asigura o temperatura medie de 22 0C;
- spatiile de lucru vor fi prevazute cu instalatie de conditionare si ventilare a aerului;
- paturile de masaj vor fi ergonomice;
- saltelele vor fi imbracate in huse din material impermeabil, care se vor curate si
dezinfecta ori de cate ori este nevoie si periodic;
- persoanele care prezinta leziuni cutanate vor fi excluse de la masaj.

6
 CONSECINELE POSIBILE ALE NECUNOATERII I
NERESPECTRII LEGISLAIEI N DOMENIUL SECURITII I
SNTII N MUNC N VIGOARE
Necunoaterea ct i nerespectarea legislaiei n domeniul securitii i sntii n
munc n procesul de producie ct i n activitile conexe, lipsa cunotinelor privind metoda
de munc sau ignorarea unei metode nepericuloase, atitudine necorespunztoare, deficien
sau inadaptare fizic, intelectual sau mental, lipsa unei protecii individuale eficace, instalaii
neprotejate sau slab protejate, utilaj, echipament defect, iluminat insuficient, factori ambientali
necorespunztori, condiii climaterice nefavorabile pot conduce sau sunt cauza accidentelor de
munc i a mbolnvirilor profesionale.
ACCIDENTUL DE MUNC este, conform legii, vtmarea violent a organismului,
precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, i care provoac incapacitate temporar de munc cel
puin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.
Accidentele de munc se clasific, dup urmrile produse i numrul persoanelor
accidentate n:
- accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile
calendaristice;
- accidente care produc invaliditate;
- accidente mortale;
- accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin trei persoane n
acelai timp i din aceeai cauz.
nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului verbal de cercetare i
se raporteaz inspectoratului teritorial de munc i asigurtorului, potrivit legii.
Incapacitatea temporar de munc- consecina cea mai puin grav a unui accident
de munc - const n incapacitatea temporar a victimei de a-i desfura activitatea , ca
urmare a tulburrii unei stri funcionale (de cel puin trei zile de munc). Deoarece are un
caracter reversibil prin aplicarea unui tratament adecvat, ea dispare.
Aprecierea asupra incapacitii temporare de munc o face medicul de medicina
muncii, printr-un certificat medical.
Invaliditatea ca urmare a unui accident de munc const ntr-o infirmitate permanent,
care conduce la pierderea total sau parial a capacitii de munc.
Constituie invaliditate pierderea unui sim a unui organ, traumatismele craniene,
toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloanei vertebrale sau ale bazinului, fracturile
deschise sau cele soldate cu deplasarea fragmentelor, arsurile de gradul II i III etc.
Aprecierea dac accidentul de munc a produs invaliditate se face de ctre organele
medicale n drept, prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate.
Invaliditatea are caracter ireversibil; prin tratament i ngrijire medical se obine doar
repararea vtmrii produse organismului, nu i vindecarea tulburrii funcionale.
n funcie de gradul de afectare a capacitii de munc, se recunosc urmtoarele grade
de invaliditate:
- gradul I, cnd persoana afectat i-a pierdut total capacitatea de munc
i nu are posibilitatea autoservirii (n caz de orbire, de pierdere a ambelor
mini sau picioare etc.);
- gradul II, cnd persoana afectat i-a pierdut total capacitatea de
munc dar se poate autoservi;
- gradul III, cnd persoana afectat i-a pierdut parial capacitatea de
munc, dar i poate continua activitatea la acelai loc de munc sau la
altul, ns n condiiile unui program redus.
Decesul reprezint consecina cea mai grav a unui accident de munc. Spre
deosebire de incapacitatea de munc i de invaliditate, n cazul decesului nu este afectat
7
numai integritatea organismului, ci nsi viaa omului. Un accident de munc poate fi
considerat mortal, chiar dac decesul a survenit dup un interval de timp, cu condiia s se
confirme n baza unui act medico - legal, c acesta s-a produs drept consecin a accidentului.
BOALA PROFESIONAL este afeciunea ce se produce ca urmare a exercitrii unei
meserii sau profesii, cauzat de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului
de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n
procesul de munc.
Clasificarea bolilor profesionale. Aceasta se face dup mai multe criterii:
Dup natura factorului nociv care le-a generat, exist urmtoarele grupe:
- neoplazii;
- boli i modificri hematologice non-maligne;
- afeciuni psihice i comportamentale;
- boli neurologice;
- boli ale analizatorului vizual;
- boli ale analizatorului auditiv;
- boli ale aparatului cardio-vascular;
- boli ale aparatului respirator;
- boli ale ficatului;
- boli ale pielii i esutului subcutanat;
- boli ale sistemului musculo-scheletal i ale esutului conjunctiv
- boli ale aparatului excretor;
- boli profesionale cauzate de expunerea la agenii fizici neclasificate
anterior;
- boli infecioase i parazitare;
- intoxicaii acute, subacute i cronice profesionale i consecinele lor;
- boli legate de profesiune;
- alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).
INTOXICAIA ACUT PROFESIONAL se declar, se cerceteaz i se nregistreaz
att ca boal profesional, ct i ca accident de munc.

8
 MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,
INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a
mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere,
neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de
aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR

AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata
programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite
ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile(acestea
pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor combustibile,
dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a
autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii

9
 -reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de
prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor
periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta si
iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare(ventilator, usi si
ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a
elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care
mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri
etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de
interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare de
securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata
noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile de
circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta
pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a
masurilor generale specifice PSI

10
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare a
personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu, mijloacelor
de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si
sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si
sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute cu
cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate, astfel
incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul
terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele
functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se
asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica,
etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii,
prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii

11
 de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau sisteme de
evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile
de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa
constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu
apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de
siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata
durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si
cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in
conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii
incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile
acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite si
auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de
control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de
incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu(cortine
metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de
inchidere a golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si
iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz
de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
-

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune,
socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade
inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea
inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm

12
 -Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau vor fi
ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace sau
grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii
luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de
cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva
sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si
alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie,
un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de
lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste
mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un
numar suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate
pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele
de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra
unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau
evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza
manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate
utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si
specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

13
 PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Personalul angajat este obligat sa cunoasc cel puin masurile de prim-ajutor indicate mai
jos:
a)oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei rni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rnit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervin fara alta dispoziie, imediat ce apare o astfel de
situaie si sa acioneze rapid si corect, neluand nici o msura ce ar putea avea urmri vtmtoare
tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordrii primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se ntreprind urmtoarele
aciuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
nlturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rnitul la adpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rnitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii
curentului, electocutatul poate cdea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor :
"In primai rnd sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vtmtoare tratamentului ce se
aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se acorda
primul ajutor, organiznd concomitent transportul acestuia.
Orice rnit trebuie culcat si trebuie sa i se interzic orice micare.
In nici un caz nu i se va da sa bea buturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunotina nu se va transporta inainte ca aceasta sa-si fi
revenit.

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentailor prin rnire se disting urmtoarele situaii:
- rniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata la medic;
- rniri uoare si puin profunde, care se pot trata de ctre cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rnirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si
imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rnitul fiind transportat
la medic, care va face interveniile necesare.
Rnile uoare si puin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru
a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenie rnilor murdrite cu noroi.
In czul unei rniri uoare si puin profunde se vor lua imediat urmtoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine minile cu apa si spun,
folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rnilor, nici chiar cu minile splate si dezinfectate;
- se interzice splarea rnilor cu apa sau cu substane farmaceutice;
14
- nu se vor presar prafuri si nici nu se"vor acoperi rnile cu alifii.
Splarea ranilor si acoperirea lor cu substane chiar farmaceutice nu se va face de ctre
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaie se pot introduce particule de nisip sau pamant
mai adnc in rana, ingreunand operaia de curire ce urmeaz a fi / fcuta de medic sau infirmier
si putnd deci determina infectri ale rnii;
- nu se vor ndeprta cheagurile de snge de pe rana, ndeprtarea cheagurilor de snge poate
provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rni sa se toarne tinctura de iod.
Rnile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rnilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de
snge de culoare inchisa, sub forma unei pnze continui in jurul rnii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in rou aprins si
tasnind sacadat,
In cazul rnilor profunde, singele clocotete in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putnd provoca moartea in cteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica importanta,
se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaie, este o eroare grava care poate conduce la infecie
sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o aciune rapida si imediata, prin care sa se
opreasc scurgerea de snge. Oprirea sngelui se poate ace prin compresiune (apsare), fie cu
ajutorul minilor, fie a unui garou sau a unui tifon rsucit.
Compresiunea trebuie fcuta intre rana si inima, de preferina astfel incat strangularea
arterei sa se fac pe osul cel mai nvecinat
Se recomanda ca apsarea sa se fac la brae sau la coapse, deoarece la antebra artera este
cuprinsa intre doua oase si operaia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon rsucit) este
o operaie periculoasa, deoarece acesta ntrerupe circulaia sngelui si poate conduce deci la
cangrena si amputare.
Garoul (tifonul rsucit) nu trebuie inut timp indelungat Se va face slbirea lui din 20 in 20
de minute, iar in cazul in care se constata ncetarea hemoragiei, se va nltura.
Dup oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului
(tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezint rniri insotite de hemoragii, i se va aplica urmtorul tratament,
in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de nclzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, buturi calde.
Rnirea pielii de pe cap se caracterizeaz prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa, care
se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul punct
sanitar.
Rnirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
cutnd sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de rniri se vor trata prin apsarea
15
 puternica a narii care sngereaz, capul tinandu-se drept, dup un minut se va slabi foarte mult
aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sngernda un tampon cu antipirina si se continua apsarea,
Trebuie sa se cunoasc ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In
aceasta situaie nu se va ntreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar
specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se tie ca sufer de
hipertensiune, sunt obeze sau in vrsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil snge, se pot recunoate dup faptul ca
accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numrat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si meninut imobilizat, va fi acoperit
si se va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mnnce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand, urmtoarele
masuri:
- sa nu mite accidentatul;
- sa dezveleasc zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura deschisa
sau inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor va
prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealalt pe dedesubtul membrului fracturat si
ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face
imobilizarea:
- se nelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa ptrund sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aezarea atelelor, att lateral,
cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaii din regiunea de deasupra si f dedesubtul
fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt -
glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o earfa, cotul
fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aele rigide, care insa nu vor ocupa dect segmentut
fracturat al membrului.
Cotul rnit poate impiedica ndoirea braului si imobilizarea membrului cu ajutorul earfei.
In acest caz, se va face imobilizarea totala a braului.
In cazul fracturilor craniene, intervenia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie foarte
atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu ntrziere de 2-3 ore
si deci cunoaterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunotinei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas s prin urechi.

16
 Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rnirea pielii de pe cap si fara sa curg snge pe
nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet,
pana va f aezata culcat pe o planeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va
transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe brae a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putnd sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburri in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziia ezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraie ingreunata si dureri in timpul respiraiei;
- eventuale urme de snge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la brae si la membrele
inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodat ca o luxatie poate f insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umrului, care este cea mai frecventa, cotul se deprteaz de corp. Nu se va face
nici o incercare de a se readuce cotul la poziia iniiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va
transporta accidentatul fara earfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va f introdus in apa la temperatura mediului
ambiant, care apoi va f nclzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata
poate fi zgriata si se poate provoca astfel, o infecie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la un
punct sanitar, interveniile locale putnd provoca agravarea situaiei.
Toate nepturile sau zgrieturile, orict de puin grave ar prea la nceput, trebuie
dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rnit:
- se va apas puternic in vecintatea locului undu s-a produs neptura sau zgrietura, pana se
vor scurge cteva picaturi de snge ;
- se va acoperi locul rnit cu o soluie antiseptica ce se gsete in trusa medicala si se ve las
sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezint o oarecare intindere, dup dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o
compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte accidentatul
la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgrietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaii grave (infecii, flegmoane etc), daca nu este
dezinfectat corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele ngrijiri nu are convingerea ca a reuit sa inlature toate
corpurile strine, imediat dup primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct sanitar,
unde medicul va lua masurile necesare.

17