APROB

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU

CASIER
IPSSM NR.
Instructiunile proprii pentru activitatea de casier au fost elaborate tinand cont de reglementarile
existente in domeniul securitatii muncii precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii
pericolelor specifice, astfel incat pentru fiecare pericol normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire
la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de lucrari pentru fiecare tip de lucrare prevederile
urmand o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de lucru.
Respectarea continutului acestei instructiuni nu absolva persoanele juridice si persoanele fizice
implicate in procesul de munca de raspunderile conform legislatiei in vigoare pentru lipsa de prevedere si
asigurare a orocaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a
activitatilor respective.
 Continut,scop
Instructiunile proprii pentru activitatea de casier, cuprind masuri de prevenire a
accidentelor de munca. si are ca scop prezentarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire
profesionala pentru fiecare loc de munca.
Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni au ca scop eliminarea factorilor periculosi
existenti in sistemul de munca, propriu fiecarui element component al acestuia (executant, sarcina de
munca ,mijloace de productie, mediu de munca)
 Domeniul de aplicare
Prezentele instructiuni se aplica pentru activitatea activitatea de casier. Prevederile prezentelor
instructiuni se aplica cumulativ cu prevederile celorlalte acte normative din domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
Art.1.Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu se expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana cat si alte persoane care p[ot fi afectate de
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
 Art.2. În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 1, lucrătorii au următoarele
obligaţii:
a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport şi
alte mijloace de producţie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, sa îl înapoieze sau sa
îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au
motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienta a sistemelor de protecţie;
e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoana;
 f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari,
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri
pentru securitate şi sănătate, în domeniul sau de activitate;
h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi
măsurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari.
Art.3 Orice eveniment, care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de servicu, situatia de persoana data disparuta sau
accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoana angajate, incidentul
periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune, va fi comunicat de
indata angajatorului, de catre conducatorul direct al locului de munca sau orice alta persoana care are
cunostinta despre producerea acestuia.
Art.4 Neluarea vreuneia dintre masurile legate de securitate si sanatate in munca de catre
persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de
producere a unui accident de munca sau imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste
cu inchisoarea de la un an la doi ani sau cu amenda.
Art.5 Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si
utilajelor,anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este
inchisoarea de la un an la doi ani sau amenda.
Art.6 Se vor respecta atributiile si raspunderile ce revin in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, corespunzator functiilor exercitate stabilite, prin fisa postului.
 Instructiuni de securitate a muncii pentru casier
Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul, vor fi incadrati si
repartizaţi la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenului medical prevăzut de reglementările in
vigoare , inclusiv controlul oftalmologie .
In cazul in care la controlul medical oftalmologie se constata ca nu pot fi utilizati ochelari de
corecţie obişnuiţi, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corecţie speciale , adecvate sarcinilor de munca.
Lucratorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca si
asupra poziţiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului.
Activitatile de prelucrare automata a datelor trebuie astfel organizate incat activitatea zilnica in fata
ecranelor sa alterneze cu alte activitati.
In cazul in care acest lucru nu este posibil iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor in cea
mai mare parte a timpului de lucru , se vor acorda pauze suplimentare fata de cele obişnuite . Aceste pauze
vor fi incluse in timpul de lucru si vor fi stabilite in urma consultărilor cu specialisti, tinandu-se seama de
complexitatea lucrărilor , a ritmului, a duratei si repeţivitatii acestora . Timpul de aşteptare a răspunsului
calculatorului nu va fi considerat pauza in activitatea lucratorului.
Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor confort si libertate
de mişcare si sa diminueze la maxim riscurile de natura vizuala , mentala si posturala .
Lucratorul trebuie sa poata realiza o gama diversa de sarcini de munca , intr-un mod contabil,
eficace si cu performantele cerute .
Locul de munca trebuie sa permită o buna corelare intre caracteristicile anatomo- functionale ale
lucratorului si activitatea desfasurata , asigurand posibilitati de reglare a diferitelor elemente componente
ale locului de munca .
Utilizatorul trebuie sa aiba posibilitatea de lucru in timpul programului de lucru .
Daca lucratorul trebuie sa se deplaseze cu scaunul de la un punct de lucru la altul trebuie sa se
prevada elemente de prindere sub planul de lucru ca de exemplu o canelura sub birou .
 Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in conformitate cu standardele specifice
Pentru a pastra o poziţie de lucru care sa evite reflexiile si efectele de orbire, ecranul va fi inclinat ,
rotit sau basculat deasupra planului de lucru(suprafata stabila pe care stau calculatoarele).
Direcţia de privire trebuie sa fie inclinata cu 10-20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor
(aceasta se realizeaza prin ridicarea sau coborarea corespunzătoare a ecranului).
Inaltimea tastaturiin trebuie sa asigure in timpul lucrului un unghi intre brat si antebrat de minim
90°. Distanta intre planul de lucru (masa de lucru )si suprafaţa de şedere (scaun) trebuie sa fie cuprinsa
intre 200 si 260 mm.
Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie sa fie la distanta aproximativ egala de ochii
utilizatorului, respectiv de 600 ± 150 mm.
Videoterminalele vor fi aşezate astfel incat direcţia de privire sa fie paralela cu cursele de lumina
(naturala sau artificiala ). Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre . Suprafeţele vitrate
nu trebuie sa fie situate in spatele sau in fata utilizatorului . Se va evita amplasarea videoterminalelor in
incaperi cu suprafeţe vitrate (ferestre) de mari dimensiuni . Daca acest lucru nu este posibil se vor acoperi
cu ecrane storuri etc.
Pentru asigurarea cerinţelor de securitate si stabilitate la locul de munca se vor asigura
urmatoarele masuri :
 se vor reduce la minim vibraţiile
 se va elimina posibilitatea de blocare a planului de munca
 se va asigura posibilitatea reglării inaltimii mesei fara risc de coborâre rapida si deci de
accidentare .
 sa nu se utilizeze improvizaţii la fixarea echipamentului de calcul
Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat sa se asigure :
 accesul uşor si rapid la locul de munca
 accesul uşor si rapid al personalului de intretinere la toate părţile echipamentului , la poziţiile
cablului, la prize etc.
 spaţiul de lucru sa corespunda nevoilor de spaţiu de personal , de comunicare intre indivizi
 Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele condiţii : sa nu prezinte risc de
electrocutare la trecerea pe planul de lucru (masa) sau pe sol
 sa aiba lungime suficienta pentru nevoile reale si previzibile de lucru
 sa asigure accesul uşor la intretinere
 conductorii sa nu traverseze calea de acces daca nu sunt protejati împotriva deteriorărilor
mecanice .
La exploatarea echipamentului de calcul se vor respecta urmatoarele reguli :
 Lucratorii nu vor utiliza echipamentele de calcul daca nu le cunosc si daca nu au fost instruiti
 Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie electrica se va face de către personal
autorizat
 Personalul de deservire al calculatoarelor nu va interveni la tablourile electrice prize ,
stechere , cordoane de alimentare , grupuri stabilizatoare , instalatii de alimentare etc.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta in ordine urmatoarele prevederi :
 Verificarea temperaturii si umiditatii din sala
 Verificarea tensiunii la tabloul de alimentare
 Punerea sub tensiune a unitatii centrale prin acţionarea butonului corespunzător de pe
panoul unitatii centrale
 Punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor de pe panourile
de comanda in ordinea prevăzută in documentaţie .
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiune inversa celei
prevăzute la punerea sub tensiune
La punerea in funcţiune dupa reparaţii personalul autorizat va confirma in scris ca echipamentul
respectiv este in buna stare de funcţionare .
 Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul
Se interzice efectuarea oricărei interventii in timpul funcţionarii echipamentului de calcul .Se
interzice continuarea lucrului la echipamentele de calcul la care se constata defecţiuni.
Remedierea defecţiunii se face doar de personal autorizat.
Daca in timpul funcţionarii calculatorului se aud zgomote deosebite acesta va fi oprit pentru
remedierea defecţiunii.
Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legătură la pamant.
înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de personal autorizat.
La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraâncalzirile care pot duce la incendii.
In apropierea imprimantelor se vor amplasa stingatoare cu praf si dioxid de carbon .
In timpul funcţionarii , capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis , deschiderea lui se va
face numai dupa deconectarea acestora de la sursa .
Se va evita atingerea pârtilor fierbinţi ale imprimantei.
Orice interventie in timpul funcţionarii imprimantei (permisa de documentaţia tehnica) se va face
numai cu luarea masurilor de evitare a antrenarii pârtilor corpului de către imprimanta .
In timpul funcţionarii calculatoarelor uşile de acces in sala respectiva nu se vor bloca pentru a se
putea evacua rapid personalul in cazul unui incendiu
Se interzice fumatul in încăperile cu volum mare de documente .
In cazul unui inceput de incendiu se va acţiona cu stingatoare cu praf
Pentru reluarea lucrului dupa incendiu se va verifica bine incaperea respectiva .
In timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor coloraţi .
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speciale se vor utiliza filtre antireflex aplicate pe suprafaţa
ecranului.
 Intretinerea si repararea echipamentelor de calcul
Se interzice accesul personalului de intretinere si reparaţii la echipamentele de calcul pe care nu le
cunosc si pentru care nu au fost instruiti.
Orice reparaţie se va face in conformitate cu prevederile din documentaţia tehnica a calculatorului.
Pentru fiecare echipament de calcul se va intocmi grafic de control pentru semnalizarea
deficientelor si remedierea acestora .
Inainte de inceperea oricărei lucrări de reparaţii se va verifica sculele , dispozitivele si
echipamentele individuale de proiecţie adecvat riscurilor .
Personalul de reparaţii va verifica existenta dispozitivelor de preotectie si a carcaselor si nu va
autoriza punerea in funcţiune a echipamentului de calcul decât dupa montarea acestuia .
Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul funcţionarii acestora .Suprafeţele
ecranelor videoterminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf si de amprentele digitale pentru a
nu se reduce lizibilitatea .
Curatarea se face cu produse prescrise de producător .
Personalul care lucreaza la echipamentele de calcul va verifica permanent starea cablurilor
electrice si prizelor si a elementelor aflate normal sub tensiune pentru prevenirea atingerilor directe .
Este obligatorie dotarea circuitelor electrice cu siguranţe fuzibile originale, calibrate corespunzător,
pentru conectarea la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
Instalaţiile de proiecţie impotriva electrocutării trebuie verificate pe bazaunui plan de verificări .
Intervenţiile la instalaţiile electrice se face de către persoane autorizate

.MUNCA LA BIROU

Stresul şi oboseala profesională

Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncţionalităţi
care apar în munca de birou.
 Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă până în 1989 factorii
stresanţi ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, în prezent
societatea de tranziţie aduce pe scena vieţii noi tipuri de situaţii stresante cum ar fi : incertitudinea,
schimbările rapide şi adesea imprevizibile, concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalificării rapide
şi, nu în ultimul rând, scăderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele stresante externe.
Tot ce pot face este să-şi însuşească nişte strategii adaptative care să-i facă mai rezistenţi la agresiunile
psihice şi mai eficienţi în activitatea profesională
Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă persoana respectivă
este una extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporare. Individul poate trăi o stare de
disfuncţionalitate sau chiar o cădere psihică bruscă în urma unei psihotraume severe (accident, incendiu,
decesul unui membru apropiat din familie).
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor
condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională sau
materială. De obicei individul îşi revine când situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot rămâne
unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres.
Reacţia organismelor biologice la stres:
 Faza de alarmă, definită printr-o mobilizare generală a organismului pentru a face faţă
agresiunii
 Faza de rezistenţă, care cuprinde ansamblul reacţiilor sistemice provocate de o acţiune
prelungită la stimuli nocivi faţă de care organismul a elaborat mijloace de adaptare.
 Faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate fi menţinută, reapar din nou semnele
reacţiei de alarmă, semne care acum sunt ireversibile. Această fază se încheie de regulă cu
moartea organismului.
Organismul intră în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiunea unor stimuli fizici, dar
şi sub influenţa unor emoţii puternice. In această situaţie organismul încearcă să facă faţă stresului printr-o
mobilizare generală a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizată mai ales prin secreţie de
adrenalină şi de steroizi. După o anumită perioadă de acţiune a stresului, organismul se adaptează şi
începe să se comporte normal. Dacă însă stersul continuă, se produc din nou ample modificări hormonale şi
în cele din urmă moare epuizat.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman, producând
perturbări la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care amintim: temperatura (prea
ridicată sau prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce traume fizice, dar şi psihice.
Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea socială prea
mare, factori care pun în pericol situaţia materială sau statutul social al individului, care sunt percepuţi ca o
ameninţare pentru individ. Stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe ci şi de vulnerabilitatea, de
toleranţa la stres a individului sau de unele trăsături ale personalităţii acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de exemplu:
războiul, detenţia, calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea
unor persoane apropiate. Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante
pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica şefului determină reacţii
diferite de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor dezastre sau calamităţi naturale există persoane care
îşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi eficient, în timp ce alţii intră în panică sau manifestă un
comportament bizar.
Pentru a preveni şi combate efectele negative ale stresului cele mai simple şi mai accesibile
strategii de luptă sunt: metodele de reglare şi de autoreglare a stărilor psihice şi relaxarea şi tehnicile
derivate ale acesteia.
Un fenomen cu un caracter disfuncţional determinat de stres este oboseala. Aceasta apare în
urma solicitărilor organismului în activitatea umană şi este determinată de consumul de energie în timpul
acestei activităţi.
 Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor sale. Ea
reprezintă un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea umană.
în general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o perioadă de odihnă sau de
somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu este o boală, dar poate avea consecinţe
temporare asupra organismului precum slăbirea atenţiei faţă de munca îndeplinită şi faţă de mediu.
Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
Oboseala musculară (dinamică şi statică) - determinată de efortul muscular şi de contractarea
musculară fixă. Oboseala neurosenzorială - cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).
Oboseala psihică - determinată de factori de natură psihică.
Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
 intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
 factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
 factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
 monotonia sau rutina muncii;
 boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
 scăderea atenţiei;
 încetinirea şi inhibarea percepţiei;
 inhibarea capacităţii de gândire;
 scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
In birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales persoanele
care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi secretariate este lipsită de stres sau cu
stres redus, însă lucrurile nu stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină
oboseală sau chiar epuizare.
In general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o atitudine
negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
In afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza prin
reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei săptămânii de lucru şi a concediilor de odihnă.
Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că aceasta nu
afectează un singur membru al personalului ci este transmisă şi celorlalţi
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi să le
prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial în găsirea unor corelaţii şi
alternative optime între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru odihnă, numărul, conţinutul şi
momentul introducerii acestor pauze, astfel încât să se asigure o eficienţă sporită, un nivel optim al
capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.
Măsuri de securitate si sanatate în munca de birou
Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune angajaţilor respectarea
următoarele cerinţe:
 să păstreze ordinea în aria de lucru;
 să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol;
 să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi clar, în concordanţă cu
procedurile stabilite
 să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipa-mentele şi pentru accesoriile din birou;
 să folosească metode aprobate şi sigure pentru ridicarea şi pentru manevrarea obiectelor
grele şi voluminoase;
 să studieze regulamentele şi regulile pentru posturile ce implică expunerea la un monitor al
calculatorului
Deşi munca în birou, din punct de vedere fizic, cu câteva excepţii, este relativ uşoară, iar
elementele de risc sunt minime, nu este exclusă apariţia accidentelor şi a bolilor profesionale.
 Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind: “vătămări corporale ale organismului, precum şi
intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate sau deces”.
In munca de birou, odată cu creşterea numărului echipamentelor moderne (calculatoare, maşini
electrice de scris, copiatoare), cel mai mare pericol de vătămare corporală îl reprezintă electrocutarea. De
aceea, alegerea locului pentru instalarea echipamentelor, precum şi realizarea unor instalaţii electrice
corespunzătoare sunt esenţiale. Chiar înainte de instalarea unor astfel de echipamente (unele calculatoare
au nevoie de prize trifazice, 380 V), trebuie efectuate lucrări corespunzătoare la instalaţiile electrice cu
electricieni autorizaţi.
De asemenea, trebuie rezolvată problema instalaţiei de împământare. Aceasta se va efectua de
către tehnicienii care vor instala noile echipamente în strânsă cooperare cu electricienii autorizaţi ai
instituţiei.
Pentru prevenirea accidentelor în birouri este necesar un mobilier adecvat care să permită
încorporarea cablurilor astfel încât să fie împiedicată agăţarea sau smulgerea acestora.
Atenţie sporită din partea angajaţilor necesită şi utilizarea unor echipamente precum maşina de
tăiat hârtie sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar unele componente sunt fierbinţi).
Măsurile de securitate se extind şi dincolo de birou, deoarece uneori cei care lucrează în birouri
trebuie să se deplaseze în alte locuri cum ar fi depozite sau secţii de lucru. Faptul că personalul de birou nu
vizitează frecvent aceste spaţii de lucru măreşte riscul producerii accidentelor, dacă aceştia nu sunt atenţi şi
conştienţi de eventualele pericole.

Echipamente de munca
 Citiţi şi înţelegeţi instrucţiunile de folosire;
 închideţi butonul de pornire şi debranşaţi de la curent echipamentele nefolosite;
 învăţaţi cum se întrerupe curentul electric în caz de urgenţă;
 Evitaţi îndoirea cablurilor de alimentare ale maşinilor;
 Stabiliţi şedinţe regulate de verificare şi de întreţinere pentru echipamente;
 Anunţaţi fără întârziere defectele apărute la echipamente;
 Verificaţi dacă părţile periculoase ale maşinilor sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie, în
special maşinile de tăiat hârtie;
 Aşezaţi echipamentele în locuri sigure, pe birouri sau pe mese.
 Poziţionarea şi aşezarea echipamentelor să se facă astfel încât să se prevină blocarea căilor
de acces
Măsuri de prevenire a incendiilor
 Păstraţi căile de evacuare libere, pentru a putea fi folosite în caz de urgenţă;
 Asiguraţi-vă că ştiţi ce trebuie făcut în caz de incendiu:
 cum se declanşează alarma de incendiu;
 cum se foloseşte echipamentul de stingere a incendiilor
 care este cea mai scurtă cale de evacuare şi ce alte căi pot fi folosite dacă aceasta este
blocată.
 Nu este permis fumatul în locuri din clădire unde există riscul incendiilor;
 Asiguraţi-vă că materialele inflamabile sunt depozitate în magazii ventilate sau în dulapuri
metalice;
 Verificaţi periodic dispozitivele de alarmă şi extinctoarele;
 Organizaţi periodic antrenamente pentru evacuare în caz de incendiu.

INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE SI SANATATE ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR LA LOCUL DE
MUNCA
Riscul de electrocutare este prezent la majoritatea locurilor de munca. Acest risc este determinat
de utilizarea instalaţiilor electrice de iluminat si de forţa precum si de utilizarea echipamentelor tehnice
actionate electric, din dotarea locurilor de munca.
 Pentru reducerea la maximum a riscurilor de electrocutare la utilizarea echipamentelor actionate
electric, angajatorii trebuie sa ia in considerare pericolele pentru securitatea personalului, inca din faza de
alegere a echipamentului tehnic respectiv. Pe de alta parte atunci cind riscul nu poate fi eliminat in totalitate
trebuie sa ia masuri de reducere la maximum a acestuia.
Principalele masuri care pot sa asigure proiecţia impotriva electrocutărilor sunt:
 Verificările instalaţiilor electrice se vor face periodic conform SSM pentru utilizarea energiei
electrice in medii normale de lucru (anual se face masurarea rezistentei de dispersie la pamint a
maselor echipamentelor, si verificările privind proiecţia impotriva atingerilor indirecte)
 Echipamentele tehnice trebuie sa fie accesibile doar persoanelor desemnate cu aceasta atributie,
 Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea echipamentelor actionate electric sa fie făcute de
persoane specializate si desemnate .
 Amplasarea echipamentelor trebuie facuta astfel incit alimentarea cu energie sa fie facuta in
condiţii de securitate.
 Personalul sa fie informat asupra riscurilor existente si asupra condiţiilor de utilizare a
echipamentelor pentru asigurarea securitatii.
 Se vor aplica semnalizari de securitate pentru informarea personalului asupra pericolelor , si pentru
acţionare adecvata a personalului in zonele periculoase.
 Nu se utilizeaza instalatii electrice care prezintă defecţiuni sau improvizaţii.
 Organele de comanda ale ehipamentelor de munca trebuie sa fie vizibile , uşor de identificat si sa
fie marcate (prin culori sau inscripţii)

INTOCMIT
PRESTATOR SERVICII SSM