Sunteți pe pagina 1din 12

SC AVICOLA FOCSANI SA

Instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie privind lucrul la înălţime


Elaborate în conformitate cu:
 prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţia din 21 noiembrie 1991, republicată;
 prevederile art. 13 lit. e) din Legea nr. 319/2006;
 prevederile art. 15 alin. (1) punctul 3 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006.

Realizarea efectivă a măsurilor dispuse revine atât lucrătorilor, cât şi persoanelor cu atribuţii în
organizarea şi conducerea procesului de muncă, în baza prevederilor art. 22 şi 23 din Legea
nr. 319/2006, pentru a nu expune la pericol de accidentare propria persoană, alţi lucrători sau
alţi participanţi la procesul de muncă care pot fi afectaţi de acţiunile sau omisiunile lucrătorului
în timpul procesului de muncă.

Informarea lucrătorilor se realizează prin procedura de informare care cuprinde: informarea


iniţială, materialele necesare de informare din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
comunicările făcute de conducerea societăţii.

Consultarea lucrătorilor se realizează prin intermediul procedurii de consultare stabilite la


nivelul societăţii, conform căreia orice lucrător, reprezentant al acestuia sau, după caz,
membru în Comitetul de securitate şi sănătate în muncă îşi poate aduce contribuţia la
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi la creşterea gradului de asigurare a SSM, prin propuneri
concrete formulate în scris, adresate conducerii societăţii, aplicabile condiţiilor specifice de
desfăşurare a activităţii în cadrul societăţii.

Capitolul 1
Dispoziţii generale

Conţinut
Instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie pentru lucrul la înălţime, cuprind măsuri de SSM
pentru prevenirea accidentelor de muncă prin căderea de la înălţime a lucrătorilor.

Scop
Scopul prezentelor instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie pentru lucrul la înălţime, este
eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente în cadrul acestor activităţi,
proprii componentelor sistemului de muncă.

Domeniu de aplicare
Instrucţiunile se aplică pentru toate activităţile desfăşurate la înălţime care necesită luarea
măsurilor colective de protecţie şi utilizarea echipamentelor individuale de protecţie (EIP)
pentru prevenirea căderii de la înălţime a lucrătorilor. Ele se aplică tuturor lucrătorilor şi altor
participanţi la procesul de muncă şi se completează cu prevederile:

 H.G. nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
 H.G. nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

1
 H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă.

Revizuire
Prezentele instrucţiuni se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar,
ca urmare a schimbărilor de natură legislativă sau tehnologice în desfăşurarea proceselor de
muncă.

Instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie sunt reglementări cu aplicabilitate internă care


cuprind prevederi obligatorii pentru desfăşurarea activităţilor de lucru la înălţime în
condiţii de securitate a muncii.

Notă
Adecvat condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor se pot prevedea şi asigura ulterior şi
alte măsuri de securitate a muncii, în completarea celor existente, funcţie de condiţiile
specifice de lucru.

Structura prezentei instrucţiuni proprii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de SSM,
conform legislaţiei privind SSM în vigoare. Conform acestei abordări, procesul de muncă este
tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează
reciproc: lucrătorul, sarcina de muncă, echipamente de muncă, mediul de muncă.

În contextul general prezentat, instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie pentru lucrul la


înălţime au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul SSM pentru
aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă, identificării şi evaluării
riscurilor existente la fiecare loc de muncă, astfel încât, pentru fiecare pericol să existe cel
puţin o măsură de prevedere la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestei instrucţiuni este făcută pentru fiecare activitate, prevederile urmând o
succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de muncă.

Capitolul 2
Reguli generale

1. Conducerea societăţii va face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de


securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri
pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.

2. Participarea la instructajele de SSM, însuşirea instrucţiunilor proprii de prevenire şi protecţie


şi aplicarea corespunzătoare a prevederilor acestora, reprezintă o obligaţie de serviciu.

3. Pentru desfăşurarea activităţilor în condiţii optime, personalul are obligaţia:


 ca la începerea programului de lucru să se prezinte apt pentru lucru;
 în timpul programului de lucru, să exploateze echipamentele de muncă, în special schelele,
scările, eşafodajele etc. pe care le are în dotare numai conform instrucţiunilor de utilizare;
 să îşi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să prevină accesul neautorizat al altor
persoane la echipamentul pe care îl are în dotare, în special în cazurile în care, prin accesul
neautorizat, s-ar putea crea prejudicii, de orice natură, pentru celelalte persoane sau chiar
societăţii;
 în cazul în care constată anomalii în funcţionarea echipamentului de muncă din dotare sau
care pot împiedica buna funcţionare a acestuia, să întrerupă activitatea, să anunţe persoana

2
desemnată pentru astfel de situaţii şi superiorul ierarhic, fără ca prin aceasta să pună în pericol
sănătatea propriei persoane, a celorlalţi lucrători sau a altor participanţi la procesul de muncă;

Notă
Intervenţia altor persoane decât a celor autorizate pentru întreţinerea şi repararea
echipamentelor de muncă, sau utilizarea echipamentelor de muncă care prezintă improvizaţii
constituie abatere gravă de la prezentele instrucţiuni proprii.

 să utilizeze, în timpul programului de lucru, EIP adecvat corespunzător activităţilor


desfăşurate;
 să-şi însuşească măsurile de prim-ajutor şi să acorde primul-ajutor în caz de accidentare a
unui alt lucrător sau alt participant la procesul de muncă şi să pună în aplicare măsurile
stabilite pentru astfel de situaţii;
 să nu blocheze căile de acces/evacuare cu materiale, mobilier, aparatură sau orice alte
obiecte, nici chiar temporar.

4. Accesul, cu excepţia persoanelor abilitate, în locurile şi/sau încăperile cu nivel ridicat de


periculozitate şi/sau încăperi cu destinaţie speciala sau acces limitat este interzis.

5. În caz de necesitate, părăsirea locului de muncă se va face conform măsurilor stabilite şi pe


cât posibil fără panică, cunoscut fiind faptul că panica conduce la o creştere exponenţială a
consecinţelor unor evenimente deosebite.

6. Fumatul este permis numai în locurile special destinate.

7. Utilizarea surselor de foc deschis se va face numai de către lucrătorii special instruiţi şi
autorizaţi în acest sens de conducerea societăţii.

8. Regula generală, pentru toate categoriile de personal, este aceea de a nu interveni în


activităţi pentru care nu sunt instruiţi sau care necesită instruire specială.

9. Conducerea societăţii trebuie:


 să ia toate măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă să fie adecvat sarcinii de
muncă sau adaptabil cu uşurinţă pentru îndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizat de către
angajaţi fără a prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lor;
 încă din faza de alegere a echipamentului de muncă prevăzut a fi utilizat, să ia în
considerare condiţiile de muncă specifice, pericolele pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor
existente în unitate, în particular la locul de muncă, precum şi orice alte pericole suplimentare
care ar apărea în utilizarea echipamentului de muncă;
 atunci când nu este posibil să se asigure în întregime că echipamentul de muncă poate fi
utilizat de către angajaţi fără riscuri pentru securitatea şi sănătatea lor, să ia măsuri adecvate
pentru reducerea la minimum a riscurilor;
 să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că, pe toată durata sa de utilizare,
echipamentul de muncă va fi menţinut, printr-o întreţinere adecvată, într-o astfel de stare încât
să nu prezinte riscuri pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor;
 să se asigure că echipamentul de muncă, în cazul în care este expus condiţiilor care-i pot
cauza deteriorări, susceptibile să conducă la situaţii periculoase, va fi supus unor verificări
periodice şi, atunci când este necesar, unor încercări periodice de persoane fizice/juridice
competente în domeniu şi unor verificări speciale, efectuate de persoane competente în
domeniu, de fiecare dată când au apărut evenimente şi/sau circumstanţe excepţionale care ar
putea să diminueze securitatea conferită de echipamentul de muncă.

3
 atunci când utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc
specific pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor, să ia toate măsurile necesare pentru a
asigura că:
 utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai angajaţilor desemnaţi cu
această atribuţie;
 angajaţii care efectuează instalarea, repararea, modificarea sau întreţinerea sunt
desemnaţi să efectueze astfel de operaţii;
 să ia toate măsurile necesare pentru ca angajaţii să dispună de informaţii adecvate şi de
instrucţiuni scrise referitoare la echipamentul de muncă utilizat în efectuarea sarcinilor de
serviciu.

Informaţiile şi instrucţiunile scrise trebuie să conţină indicaţii adecvate din punctul de vedere al
SSM referitoare la:
 condiţiile de utilizare ale echipamentului de muncă;
 situaţiile anormale previzibile;
 învăţămintele rezultate din experienţa utilizării echipamentului de muncă, atunci când este
cazul;

 să avertizeze angajaţii asupra pericolelor la care sunt expuşi, asupra echipamentelor de


muncă aflate la locul de muncă şi în vecinătate, precum şi asupra oricăror modificări care
afectează echipamentele de muncă amplasate în imediata lor vecinătate, chiar dacă ei nu
utilizează direct aceste echipamente;
 să ia măsurile necesare pentru ca angajaţii desemnaţi cu utilizarea echipamentelor de
muncă să primească o instruire adecvată, inclusiv asupra riscurilor pe care această utilizare o
poate prezenta.

Măsurile de SSM trebuie să conţină, pentru fiecare fază a utilizării echipamentului de muncă
(montare, punere în funcţiune, funcţionare, reglare, verificare, remediere defectări, întreţinere,
demontare, reparare etc.) care poate prezenta riscuri pentru securitatea şi/sau sănătatea
angajaţilor, cel puţin următoarele:
a) instrucţiuni de protecţie a muncii;
b) indicatoare de securitate ce trebuie utilizate şi modul de amplasare a acestora;
c) lista cuprinzând enumerarea mijloacelor de muncă de protecţie asociate echipamentului de
muncă şi menţionarea funcţiilor de protecţie pe care le realizează;
d) lista cuprinzând enumerarea echipamentelor individuale de protecţie cu care urmează a fi
dotaţi angajaţii;

 să ia măsuri astfel încât pentru fiecare echipament de muncă să existe Cartea


tehnică/Manualul de utilizare/ Instrucţiunile de utilizare al acestuia traduse în limba română;
 să asigure păstrarea corespunzătoare a Cărţii tehnice etc., astfel încât aceasta să poată fi
consultată în bune condiţii pe toată durata de utilizare a echipamentelor de muncă.

10. Echipamentul de muncă trebuie utilizat numai pentru operaţiile şi în condiţiile pentru care a
fost destinat, precizate în Cartea tehnică etc.

11. În cazul existenţei riscurilor de spargere sau de rupere a părţilor unui echipament de
muncă, capabile să afecteze securitatea sau sănătatea angajaţilor, trebuie luate măsuri
adecvate de protecţie a muncii.

Notă
Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
a) să fie construite robust;

4
b) să nu genereze ele însele riscuri suplimentare;
c) să nu poată fi înlăturate cu uşurinţă;
d) să nu li se poată anihila cu uşurinţă funcţia de protecţie;
e) să fie situate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
f) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru;
g) să permită intervenţiile necesare pentru montarea şi/sau înlocuirea elementelor
mobile/culelor, precum şi lucrările de întreţinere, fără demontarea protectorilor sau a celorlalte
mijloace de muncă de protecţie, pe cât posibil, luându-se măsuri de limitare a accesului numai
în sectorul în care trebuie realizată lucrarea.

12. Zonele şi punctele de lucru sau de întreţinere ale echipamentului de muncă trebuie să fie
iluminate corespunzător sarcinii de muncă efectuate. Semnalele de avertizare trebuie să fie
uşor de perceput şi de înţeles şi să fie lipsite de ambiguitate.

13. Operaţiile de întreţinere trebuie să poată fi efectuate atunci când echipamentul de muncă
nu este utilizat. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci fie operaţiile vor trebui să fie efectuate
din afara zonelor periculoase, fie se vor adopta măsuri de securitate a muncii adecvate, prin
respectarea cărora vor fi asigurate securitatea şi/sau sănătatea angajaţilor.

14. Echipamentul de muncă trebuie să fie adecvat pentru a proteja angajaţii expuşi contra
riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.

15. Echipamentul de muncă trebuie montat sau demontat în condiţii de securitate, respectând
toate instrucţiunile care au fost furnizate de producător.

16. Echipamentul de muncă trebuie amplasat, instalat şi utilizat astfel încât să reducă riscurile
pentru utilizatori şi pentru ceilalţi angajaţi, de exemplu prin asigurarea că există spaţiu suficient
între părţile mobile ale echipamentului de muncă şi structurile fixe sau mobile din vecinătatea
lor şi că toate formele de energie ori substanţele utilizate sau produse pot fi furnizate şi/sau
evacuate în condiţii de securitate.

17. Echipamentele de muncă vor fi amplasate astfel încât gabaritul funcţional maxim să nu
intersecteze căile de circulaţie.

18. Atunci când aplică cerinţele de SSM conducerea societăţii trebuie să ia în considerare, în
întregime, principiile ergonomice, inclusiv cele referitoare la postul de lucru şi poziţia
angajaţilor din timpul utilizării echipamentului de muncă .

19. Caracteristicile constructive, funcţionale şi de securitate ale echipamentului de muncă


trebuie să corespundă particularităţilor constitutive, psihico-fiziologice ale operatorului, precum
şi naturii şi caracteristicilor sarcinii de muncă.

20. Amplasarea echipamentului de muncă trebuie să asigure realizarea cu uşurinţă a


operaţiilor pe care le efectuează operatorul, o poziţie de lucru confortabilă, mişcări în
conformitate cu traiectoriile şi ritmurile naturale de mişcare a corpului sau segmentelor
acestuia, reducerea spaţiului şi timpului de deplasare, precum şi cerinţe de forţă situate la un
nivel acceptabil.

Capitolul 3
Încadrarea lucrătorilor

5
1. Lucrătorii care desfăşoară activităţi care presupun lucrul la înălţime trebuie să fie apţi pentru
aceste activităţi care prezintă un grad ridicat de pericol pentru ei şi pentru alţi participanţi la
procesul de muncă care, într-un fel sau altul, sunt expuşi pericolului de cădere de la înălţime.

2. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru lucrul la înălţime se fac pe baza avizului


medical eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi
capacităţile neuropsihice necesare lucrului la înălţime.

3. În cazul tehnologiilor şi a unor condiţii de muncă ce se pot schimba pe parcursul unui


schimb de lucru, se vor repartiza numai lucrători selecţionaţi şi numai aceia care nu au încălcat
anterior disciplina tehnologică şi prevederile normelor de securitate a muncii.
4. Avizul medical la încadrare se dă numai de către medicul de medicină a muncii pe baza
examenelor clinico-funcţionale şi de laborator. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări la înălţime
numai dacă au viza medicală cu menţiunea expresă "apt pentru lucrul la înălţime", menţiune
ce va fi înscrisă în fişa de aptitudine.

5. Toţi lucrătorii care lucrează la înălţime vor fi supuşi examenului medical periodic.
Periodicitatea şi examinările clinico-funcţionale vor fi comunicate de medicul de medicină a
muncii conducerii societăţii. Persoanele sub 18 ani şi peste 55 ani nu vor fi admise pentru
lucrul la înălţime.

Capitolul 4
Instruirea personalului

1. Lucrătorii desemnaţi (conducătorul locului de muncă) vor lua măsuri pentru informarea
lucrătorilor asupra pericolului reprezentat de căderea de la înălţime.

2. Numai lucrătorii special instruiţi sunt singurele persoane autorizate de către conducerea
societăţii să monteze schele, eşafodaje, scări etc., să remedieze eventualele defecţiuni şi să
execute diverse operaţii de întreţinere ale acestora. Aceştia au obligaţia să cunoască, să-şi
însuşească şi să respecte prevederile prezentelor instrucţiuni proprii care privesc în special
funcţia lor şi locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea.

3. Conţinutul prezentelor instrucţiuni proprii are caracter obligatoriu şi se va aduce şi la


cunoştinţa personalului angajat al unui prestator de serviciu de specialitate, în cazul în care
acesta are acces pentru diverse activităţi în zona unde se desfăşoară lucrul la înălţime.

4. Repartizarea sarcinii de muncă se va face numai în baza unui instructaj specific activităţii şi
locului de muncă unde urmează să se desfăşoare activitatea. Este interzisă utilizarea
lucrătorilor în activităţi pentru care nu li s-a făcut un instructaj special.

Capitolul 5
Dotarea cu echipament individual de protecţie (EIP)

1. Lucrătorii care sunt angajaţi pe funcţii de execuţie sau de conducere care presupun lucrul la
înălţime au obligaţia să poarte permanent EIP specific cat timp desfăşoară astfel de activităţi.

2. Toţi cei care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime, indiferent de domeniul de activitate,
vor purta EIP specific eliminării pericolului căderii în gol.

3. În cazul în care exista indicii certe că utilizarea echipamentelor de muncă pune în pericol
securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor, se va interzice imediat utilizarea lor.

6
4. Realizarea efectivă a obligaţiilor prevăzute de reglementările legale în vigoare, precum şi a
celor asumate prin prezentele instrucţiuni proprii, revine ierarhizat şi integral persoanelor cu
atribuţii în organizarea şi conducerea procesului de muncă.

5. Alegerea echipamentelor individuale de protecţie trebuie făcută luând în consideraţie, în


mod obligatoriu, situaţia de lucru la înălţime echivalentă cu una dintre cele trei situaţii în care
EIP are rolul de:
a) poziţionare a lucrătorului în timpul lucrului;
b) limitare a deplasării lucrătorului în direcţia sursei de accidentare prin cădere de la înălţime;
c) poziţionare şi suspendare a lucrătorului în timpul lucrului.

EIP corespunzătoare situaţiilor nominalizate la pct. a) , b) şi c) se utilizează numai


pentru prevenirea accidentării lucrătorului prin cădere de la înălţime. Dacă în cazul
utilizării EIP există, în continuare, pericolul căderii în gol datorită unor factori de risc ce nu pot fi
eliminaţi, mijlocul individual de protecţie trebuie obligatoriu completat cu echipamentul
individual de protecţie pentru oprirea căderii.

6. Este interzisă utilizarea EIP nestandardizate.

7. Este interzisă utilizarea EIP importate, dacă acestea nu sunt certificate din punct de vedere
al protecţiei muncii, conform legislaţiei în vigoare.

8. Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor


metalice ale EIP defecte, precum şi repararea acestora. Aceste operaţii trebuie executate
exclusiv de către producătorii de EIP autorizaţi.

9. Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de către


producător şi prevederilor acestei norme.

10. Este interzisă utilizarea EIP care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare.

11. Conducătorii locului de muncă sunt obligaţi să completeze instrucţiunile de utilizare a


EIP cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc de muncă
respectiv.

Notă
Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul (punctul) de ancorare (fix sau
mobil) trebuie astfel ales încât zona de prindere a lucrătorului de acesta să fie sub cota locului
de ancorare pe toată perioada lucrului.

Rezistenţa minimă a locului de ancorare trebuie să fie conform standardelor în vigoare.


Frânghiile de siguranţă (frânghii, cabluri, lanţuri) denumite şi mijloace de legătură trebuie să
aibă o lungime maximă desfăşurată de 2m.

Reglarea frânghiilor de siguranţă se face astfel ca, după petrecerea peste elementul de
construcţie (stâlp, cheson, profil metalic) distanţa dintre bustul lucrătorului şi elementul de
construcţie să fie de maximum 0,5 m.

Casca de protecţie

 pentru lucrul la înălţime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie purtarea căştii
de protecţie;

7
 persoanele care coordonează, controlează şi îndrumă procesul de muncă vor purta
obligatoriu casca de protecţie atunci când îşi desfăşoară activitatea în condiţiile lucrului la
înălţime;
 pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de periculozitate şi în
condiţiile concrete de muncă, lucrătorii trebuie dotaţi cu cască de protecţie;
 dacă se lucrează la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de muncă amplasat la
înălţime mică, se va asigura un spaţiu de siguranţă lateral, stânga-dreapta, proporţional cu
înălţimea maximă de lucru şi se va purta obligatoriu casca de protecţie;
 la locurile de muncă cu temperaturi scăzute, casca de protecţie trebuie purtată peste un
capişon călduros;
 înainte de începerea lucrului, este obligatorie verificarea de către lucrător a integrităţii căştii
de protecţie, a sistemului de amortizare şi a posibilităţii de reglare a acestuia şi a curelelor de
prindere;
 casca de protecţie se va fixa obligatoriu folosind curelele de prindere;
 este interzisă folosirea căştii de protecţie dacă aceasta prezintă spărturi, fisuri ale calotei,
defecţiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz.

Centura de siguranţă

 pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă este obligatorie, dacă măsurile
integrate de amenajare şi de dotare a locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în gol;
 dacă în configuraţia unui loc de muncă amplasat la înălţime există o zonă în care pericolul
de cădere în gol se poate manifesta, lucrătorii trebuie să poarte obligatoriu centura de
siguranţă împreună cu frânghia de siguranţă care vor împiedica accesul lucrătorului în zona cu
pericol, pe toată perioada lucrului;
 dacă locul de muncă amplasat la înălţime nu poate fi amenajat sau dotat prin măsuri
integrate pentru eliminarea pericolului de cădere în gol, lucrătorii trebuie să poarte centura de
siguranţă de tipul şi în componenţa specifică fiecărui domeniu de activitate;
 centura de siguranţă trebuie folosită fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca mijloc de
protecţie prin suspendarea împotriva căderii în gol, fie ca mijloc de oprire a accesului într-o
zonă periculoasă. Este interzis a se folosi centura pentru alte funcţii de protecţie decât cele
pentru care a fost proiectată;
 lucrătorii trebuie să folosească centurile de siguranţă şi accesoriile lor numai în cadrul
lucrărilor pentru care au fost dotaţi cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie să le predea
conducătorului locului de muncă;
 înainte de utilizare, centura de siguranţă şi accesoriile trebuie verificate în mod obligatoriu.
Prin examinarea cu atenţie se verifică cusăturile, cordoanele părţilor metalice, frânghiile,
cârligele de siguranţă, niturile etc.;

Notă
Este interzisă utilizarea centurilor de siguranţă care:
a) prezintă rupturi, pete, destrămări, nituri lipsă sau slăbite, catarame defecte, răscoacerea
pielii, ruginirea pieselor metalice, rosături etc.;
b) au fost odată solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului căzut de la înălţime);
c) au fost scurtate prin coasere (bucle).

 centurile de siguranţă şi frânghiile acestora (cordoanele de legătură) trebuie păstrate la loc


uscat, fără umezeală sau temperaturi excesive, respectând instrucţiunile producătorului;
 centurile de siguranţă şi frânghiile acestora păstrate în magazii o perioadă mai mare (peste
1 an), înainte de folosire, se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor producătorului.

8
Capitolul 6
Măsuri de prevenire şi protecţie pentru lucrul la înălţime

Pentru executarea lucrărilor la înălţime, în orice domeniu de activitate, trebuie să se ţină


seama de următoarele trei principii general-valabile şi obligatorii:

1. Organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor


condiţiilor de asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată
durata de desfăşurare a lucrărilor.

2. Dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete


ale locului de muncă, astfel să fie asigurată securitatea executantului.

3. Obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale,


corespunzătoare riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor respective.

Capitolul 7
Organizarea locului de muncă

1. Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din punct
de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a lucrătorilor.

2. Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat împotriva căderii


în gol a lucrătorilor.

3. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de pericol existent şi de
condiţiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea locului de muncă
trebuie să fie făcută luându-se toate sau numai o parte dintre măsurile tehnico-organizatorice
prevăzute pentru lucrul la înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol a lucrătorilor să fie eliminat.

4. La organizarea locului de muncă amplasat la înălţime trebuie respectate şi aplicate şi


prevederile/reglementările de securitate a muncii în vigoare, referitoare la posibilele pericole
de accidentare specifice activităţilor depuse în acel loc de muncă, altele decât pericolul căderii
lucrătorilor în gol.

5. Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de


complexitatea lucrărilor şi a gradului de periculozitate existent, persoana desemnată pentru
supraveghere este conducătorul locului de muncă sau conducătorul lucrărilor respective, sau
altă persoană desemnată, echivalentă ca funcţie.

6. Înainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supravegherea activităţii trebuie să


verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor.

7. Dacă în timpul lucrului la înălţime se produc în mod neaşteptat emanaţii nocive (toxice sau
inflamabile), lucrările trebuie oprite imediat, iar lucrătorii trebuie evacuaţi, luându-se toate
măsurile de evitare a accidentelor şi a incendiilor, până la îndepărtarea cauzelor care au
provocat apariţia emanaţiilor.

8. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de muncă,


trebuie marcate şi semnalizate atât ziua, cât şi noaptea, în conformitate cu standardele în

9
vigoare. Din zona de siguranţă, se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi
afectate de eventualele căderi de obiecte de la înălţime.

Căile de circulaţie şi zonele periculoase

 căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe şi rampele de încărcare trebuie să fie
amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru
pietoni şi/sau vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de
circulaţie;
 căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern trebuie să fie
dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate;
 dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie asigurate
distanţele minime de securitate pentru pietoni;
 căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distanţă
suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări;
 atunci când echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun protecţia lucrătorilor,
căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar;
 dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activităţii, există
riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu
dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone;
 trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să
pătrundă în zonele periculoase;
 zonele periculoase trebuie marcate clar.

Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)

 posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau
ocupate de lucrători în cursul activităţii lor, trebuie să fie organizate astfel încât pietonii sau
vehiculele să circule în condiţii de securitate;
 locurile de muncă în aer liber care presupun lucrul la înălţime, trebuie să fie iluminate
corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă;
 când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie
să fie amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:
 să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă este
necesar, împotriva căderii obiectelor;
 să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influenţe exterioare
vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
 să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui pericol sau să
poată primi rapid asistenţă;
 să nu poată aluneca sau cădea.

Capitolul 8
Manipulare, transport, depozitare

1. Pentru efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare, în condiţiile lucrului la


înălţime, trebuie numit un conducător al locului de muncă, care conduce operaţiile, stabileşte
măsurile de securitate necesare şi supraveghează permanent desfăşurarea acestora
respectând prevederile H.G. de securitate a muncii privind manipularea si transportul prin
purtare.

10
2. Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare se produc
modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să facă
lucrătorilor un nou instructaj de lucru şi de protecţie a muncii, corespunzător noilor condiţii.

3. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această activitate la locul
de manipulare a materialelor.

Capitolul 9
Mijloace colective de protecţie la utilizarea schelelor si scărilor

1. Pentru evitarea deplasărilor longitudinale şi transversale, schela trebuie fixata pe reazeme


special prevăzute.

2. Montajul, demontajul si utilizarea schelei se va face in conformitate cu prevederile cărţii


tehnice a schelei.

3. Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare, conform standardelor în vigoare. Pentru
cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte şi fără defecte.

4. Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea lucrătorului să
lucreze stând pe o treaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al
scării.

5. Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea
lucrătorului. În cazul în care condiţiile de lucru permit fixarea scării sus, atunci se fixează
cârlige la capetele superioare ale ramelor longitudinale .

6. Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie dotate,
de la caz la caz, cu saboţi metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc. Scările duble,
care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu permită desfacerea lor
accidentală în timpul lucrului.

7. Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă sau


pardoseli alunecoase, la baza scării trebuie să stea un lucrător care va asigura stabilitatea
scării. La sol se va asigura o zonă de protecţie, avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită în
funcţie de înălţimea maximă de lucru, accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis.

8. Echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii în gol trebuie


suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale, specific activităţilor desfăşurate la înălţime.

9. Pentru lucrul la înălţime mică, echipamentul individual de protecţie trebuie acordat în funcţie
de gradul de periculozitate al activităţii depuse şi de condiţiile concrete de muncă,

Capitolul 10
Revizuire

1. Prezentele instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie privind lucrul la înălţime pentru


activităţile desfăşurate la sediul social, sedii secundare sau puncte de lucru ale societăţii, se
vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar ca urmare a schimbărilor de
natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional sau al proceselor de muncă.

11
2. Prevederile prezentelor instrucţiuni se referă în special şi la echipamentele de muncă care
urmează a se achiziţiona. Pentru echipamentele achiziţionate anterior întocmirii prezentelor
instrucţiuni sau a altor reglementări legale în domeniu, se vor aplica prevederile obligatorii
referitoare la asigurarea SSM a lucrătorilor, urmând ca pe parcurs să se asigure îndeplinirea
tuturor condiţiilor necesare conform prevederilor legale aplicabile.

INTOCMIT,
LUCRATOR DESEMNAT SSM,
DIACONU DANIEL

12