INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

PROGRAMATOR

1
CAPITOLUL I
PREVEDERI GENERALE

1. CONŢINUTUL INSTRUCŢIUNILOR

Art. 1. Prezentele instrucţiuni sunt elaborate în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii in muncă
nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, ca măsură legislativă de realizare a
securităţii muncii la nivelul unitatii.

Art.2. Conţinutul instrucţiunilor proprii particularizează şi concretizează măsurile de prevenire a accidentelor

şi îmbolnăvirilor profesionale, în raport cu condiţiile reale ale proceselor de muncă desfăşurate în cadrul societatii.

2. SCOPUL INSTRUCŢIUNILOR

Art. 3. Scopul instrucţiunilor proprii este detalierea şi particularizarea prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii
in muncă nr. 319/2006 şi Normelor metodologice de aplicare a Legii 319/2006, standardelor şi altor
reglementări în domeniu, la condiţiile concrete de executare a activităţilor din unitate, astfel încât să
fie stabilite modalităţile de acţiune pentru prevenirea tuturor riscurilor posibile de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.

Art. 4. Rolul instrucţiunilor proprii este de a particulariza si concretiza masurile de prevenire a accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale, in raport cu condiţiile reale ale executării sarcinilor de muncă.

Art. 5. În raport cu scopul şi rolul menţionate, instrucţiunile proprii sunt acte de natura normelor “tehnice” de
securitate şi sănătate în muncă.

3. SPAŢIUL DE APLICARE

Art. 6. Instrucţiunile proprii ca măsuri legislative de realizare a securităţii muncii, cu arie de aplicabilitate
restrânsă la emitentul lor, sunt obligatorii pentru tot personalul, pe timpul desfăşurării activităţilor specifice.

4. MODUL DE REVIZUIRE ŞI COMPLETARE

2
Art. 7. Instrucţiunile proprii se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a
modificărilor de natură legislativă sau tehnologică. În cazul introducerii de noi operaţii, echipamente, etc.
se completează cu măsurile adecvate la capitolul corespunzător locului de munca la care s-au operat
modificările.

Art. 8. Modificările organizatorice, administrative, nu impun nici o revizure.

Art. 9. Instruirea periodica se va efectua la 3 luni si va avea o durata de minim 1 ora.

CAPITOLUL II
INSTRUCŢIUNI PROPRII
DE SECURITATE SI SĂNĂTATE IN MUNCA PENTRU
PROGRAMATOR

Art. 10 Salariatul are urmatoarele interdictii:

1. să efectueze, în timpul programului de lucru, activităţi care nu au legătură cu sarcinile de muncă specifice;
2. să părăsescă locul de muncă fără aprobarea şefului ierarhic;
3. să folosească nejustificat sau cu neglijenţă materiile prime, materialele, combustibilii şi
energia, şi bunurile materiale pe care le utilizează în procesul de muncă;
4. să folosească utilajele, maşinile, instalaţiile încredinţate altfel decât la parametrii de
funcţionare menţionaţi în documentaţia tehnică şi în condiţii de deplină siguranţă;
5. să scoată sau să depoziteze în incinta societatii bunuri materiale fără forme legale;
6. să introducă sau să consume în incinta societatii obiecte sau produse interzise de lege;
7. să introducă și/sau să consume in timpul serviciului sau în incinta societatii băuturi alcoolice;
8. să se prezinte la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice;
9. să săvârşescă acţiuni care pot pune în pericol imobilele societatii, salariaţii sau alte
persoane, instalaţii, utilaje etc.;
10. părăsirea locului de muncă, nesupravegherea utilajelor/instalaţiilor cu grad ridicat de pericol
în exploatare;
11. intrarea sau ieşirea din incinta societatii prin alte locuri decât cele stabilite de conducerea
societatii;
12. introducerea în spaţiile societatii a unor materiale sau produse care ar putea provoca

3
incendii sau explozii, cu excepţia celor utilizate în activitatea curentă;
13. părăsirea postului de lucru;
14. distrugerea şi/sau deteriorarea materialelor sau a dispozitivelor specifice realizării atribuţiilor
de serviciu;
15. accesul salariaţilor în incinta societatii în afara orelor de program fără acordul conducerii;
16. ieşirea nejustificată din incinta societatii în timpul orelor de program;
17. consumul şi introducerea în incinta societatii a drogurilor, a substanţelor şi
medicamentelor ilegale, sau a altor substanţe interzise în timpul programului de lucru;

Art.11 Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora.

CAPITOLUL III
CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE
REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR
CU ECRAN DE VIZUALIZARE

Art.12 Prezentele instructiuni nu se aplică :

-cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor ;
- sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport ;
- sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice ;
- sistemelor „portabile” care nu se utilizează în mod frecvent la postul de lucru ;
- maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de afişare sau de
măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament ;
- maşinile de scris de concepţie clasică, de tipul „maşinilor de scris cu fereastră”.

Art.13 DEFINITII

- „echipament cu ecran de vizualizare” reprezintă un ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de
procedeul de vizualizare folosit ;
- „post de lucru” reprezintă un ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut sau nu
cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină,
accesorii opţionale, periferice, inclusive unitate de dischetă, telefon, modem, imprimantă, intervalle pentru
documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de lucru înconjurător ;
- „lucrător” reprezintă orice lucrător care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare ca
parte semnificativă a timpului normal de lucru.
Angajatorii au obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi
sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, problemele fizice şi
efortul mental.
Angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe baza evaluării,
ţinând seama de efectele suplimentare şi/sau combinate ale riscurilor constatate.

4
 Lucrătorii sunt informaţi asupra tuturor aspectelor legate de securitatea şi sănătatea la postul de lucru, în
special asupra măsurilor aplicabile posturilor de lucru. Lucrătorii sau reprezentanţii lor sunt informaţi cu privire la
toate măsurile de securitate şi sănătate luate.
e) fiecare lucrător este instruit cu privire la utilizarea postului de lucru înainte de a începe
acest tip de activitate şi ori de câte ori organizarea postului de lucru se modifică
substanţial.
Desfăşurarea zilnică a activităţii – Angajatorul trebuie să planifice activităţile lucrătorului astfel încât utilizarea
zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau modificări ale activităţii, care să reducă
munca excesivă în faţa ecranului de vizualizare.
Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor
1. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi vederii, efectuat de o persoană cu competenţa
necesară:
- înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare,
- ulterior, la intervalle regulate
- atunci când apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.
2. Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic dacă rezultatele testului care face obiectul alin. (1) arată că
acesta este necesar.
3. Dacă rezultatele testului care face obiectul la alin. (1) sau examenul la care face referire alin. (2) arată că acesta
este necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze
dispozitive de corecţie speciale, care să corespundă activităţii respective.
4. Măsurile luate potrivit acestui articol nu trebuie să implice, în nici un caz, costuri financiare suplimentare
pentru lucrători.
5. Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurată în cadrul sistemului naţional de sănătate.
Utilizarea echipamentului de munca nu trebuie să prezinte riscuri pentru lucrători.

Art.14 Ecran de vizualizare

Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi distincte, de dimensiuni corespunzătoare şi cu spaţiu
suficient între caractere şi între rânduri.
Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte forme de instabilitate.
Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fundal trebuie să poată fi uşor de reglat de către operator şi
uşor de adaptat la mediul înconjurător.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat cu uşurinţă.
Trebuie să fie posibilă utilizarea unui postament separat sau a unei mase reglabile pentru ecran.
Ecranul nu trebuie să prezinte străluciri supărătoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul.

Art.15 Tastatură
Tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită lucrătorului găsirea unei
poziţii de lucru confortabile care să evite senzaţia de oboseală în braţe şi mâini.
Spaţiul dinaintea tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor şi braţelor
operatorului.
Pentru a evita strălucirile supărătoare, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată.
Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii.
Simbolurile tastelor trebuie să prezinte contrast suficient şi să fie lizibile din poziţia normală de lucru.

Art.16 Masă sau suprafaţă de lucru

Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, de dimensiuni satisfăcătoare şi să
permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar.
Suportul pentru documente trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie poziţionat astfel încât să
diminueze mişcările incomode ale capului şi ochilor.

5
 Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă.

Art.17 Scaun de lucru

Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă.
Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală.
Spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţia celor care îl doresc.

Art.18 Spaţiu
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un spaţiu suficient, care
să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările.

Art.19 Iluminat
Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de iluminat satisfăcătoare
şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile
vizuale ale utilizatorului.
Strălucirile sau reflexiile supărătoare ale ecranului sau ale altor echipamente trebuie evitate prin amenajarea
locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de poziţia şi caracteristicile tehnice ale surselor de iluminat
artificial.

Art.20 Reflexii şi străluciri

Posturile de lucru trebuie concepute astfel încât sursele de lumină, cum ar fi ferestrele şi alte deschizături,
pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi accesoriile sau pereţii în culori strălucitoare să nu provoace străluciri
orbitoare directe şi, cu atât mai puţin, reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire reglabilă pentru a atenua lumina naturală la
postul de lucru.

Art.21 Zgomot
La amenajarea postului de lucru, trebuie să se ţină seama de zgomotul emis de echipamentul care aparţine
postului(urilor) de lucru, în special pentru a evita distragerea atenţiei sau perturbarea comunicării verbale.

Art.22 Căldură
Echipamentele care aparţin postului (posturilor) de lucru nu trebuie să creeze discomfort lucrătorilor prin
producerea de căldură în exces.

Art.23 Radiaţii
Toate radiaţiile, cu excepţia părţii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse la niveluri neglijabile
în ceea ce priveşte protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

Art.24Umiditate
Trebuie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.

CAPITOLUL IV
INTERFAŢA OPERATOR/COMPUTER

Art.25 La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi pentru definirea sarcinilor
care implică utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, angajatorul ţine seama de principiile următoare :
a) programul trebuie adaptat sarcinii de lucru ;

6
b) programul trebuie să fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, adaptat nivelului de cunoştinţe sau experienţei
operatorului ; nici un dispozitiv de verificare calitativă şi cantitativă nu poate fi folosit fără ştirea lucrătorilor ;
c) sistemele trebuie să furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor;
d) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate operatorilor;
e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatică, în special operaţiunilor de tratare a datelor de către
operator.

CAPITOLUL V
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE
PENTRU MUNCA LA BIROU

Stresul şi oboseala profesională

Art.26 Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncţionalităţi care apar
în munca de birou.
Art.27 Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă până în 1989 factorii stresanţi
ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, în prezent societatea de
tranziţie aduce pe scena vieţii noi tipuri de situaţii stresante cum ar fi : incertitudinea, schimbările rapide şi adesea
imprevizibile, concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalificării rapide şi, nu în ultimul rând, scăderea
nivelului de trai.
Art.28 Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele stresante externe. Tot ce
pot face este să-şi însuşească nişte strategii adaptative care să-i facă mai rezistenţi la agresiunile psihice şi mai
eficienţi în activitatea profesională
Art.29 Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă persoana respectivă este una
extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporare. Individul poate trăi o stare de disfuncţionalitate
sau chiar o cădere psihică bruscă în urma unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui membru
apropiat din familie).
Art.30 Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor condiţii de tensiune
psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională sau materială. De obicei individul îşi
revine când situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot rămâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de
anumiţi factori de stres.
Art.31 Reacţia organismelor biologice la stres:
1. Faza de alarmă, definită printr-o mobilizare generală a organismului pentru a face faţă agresiunii
2. Faza de rezistenţă, care cuprinde ansamblul reacţiilor sistemice provocate de o acţiune prelungită la
stimuli nocivi faţă de care organismul a elaborat mijloace de adaptare.
3. Faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate fi menţinută, reapar din nou semnele reacţiei de alarmă,
semne care acum sunt ireversibile. Această fază se încheie de regulă cu moartea organismului.
Art.32 Organismul intră în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiunea unor stimuli fizici, dar şi sub
influenţa unor emoţii puternice. În această situaţie organismul încearcă să facă faţă stresului printr-o mobilizare
generală a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizată mai ales prin secreţie de adrenalină şi de steroizi.
După o anumită perioadă de acţiune a stresului, organismul se adaptează şi începe să se comporte normal. Dacă
însă stersul continuă, se produc din nou ample modificări hormonale şi în cele din urmă moare epuizat.
Art.33 Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman, producând perturbări
la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care amintim: temperatura (prea ridicată sau prea
scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce traume fizice, dar şi psihice.
Art.34 Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea socială prea mare,
factori care pun în pericol situaţia materială sau statutul social al individului, care sunt percepuţi ca o ameninţare

7
pentru individ. Stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe ci şi de vulnerabilitatea, de toleranţa la stres a
individului sau de unele trăsături ale personalităţii acestuia.
Art.35 Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de exemplu: războiul,
detenţia, calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor persoane
apropiate. Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen,
dezaprobarea sau critica şefului determină reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor dezastre
sau calamităţi naturale există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi eficient, în timp ce alţii
intră în panică sau manifestă un comportament bizar.
Art.36 Pentru a preveni şi combate efectele negative ale stresului cele mai simple şi mai accesibile strategii de
luptă sunt: metodele de reglare şi de autoreglare a stărilor psihice şi relaxarea şi tehnicile derivate ale acesteia.
Art.37 Un fenomen cu un caracter disfuncţional determinat de stres este oboseala. Aceasta apare în urma
solicitărilor organismului în activitatea umană şi este determinată de consumul de energie în timpul acestei
activităţi.
Art.38 Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor sale. Ea reprezintă un
fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea umană.
Art.39 În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o perioadă de odihnă sau de
somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu este o boală, dar poate avea consecinţe temporare
asupra organismului precum slăbirea atenţiei faţă de munca îndeplinită şi faţă de mediu.
Art.40 Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
Art.41Oboseala musculară (dinamică şi statică) - determinată de efortul muscular şi de contractarea musculară
fixă.
Oboseala neurosenzorială - cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).
Oboseala psihică - determinată de factori de natură psihică.
Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
- intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
- factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
- factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
- monotonia sau rutina muncii;
- boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
- scăderea atenţiei;
- încetinirea şi inhibarea percepţiei;
- inhibarea capacităţii de gândire;
- scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
Art.42 În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales persoanele care lucrează
cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi secretariate este lipsită de stres sau cu stres redus, însă
lucrurile nu stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar
epuizare.
Art.43 În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o atitudine negativistă în
relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
Art.44 În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei
zilei de lucru, a duratei săptămânii de lucru şi a concediilor de odihnă.
Art.45 Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că aceasta nu afectează un singur
membru al personalului ci este transmisă şi celorlalţi
Art.46 Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi să le prevină ori
de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial în găsirea unor corelaţii şi alternative optime
între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru odihnă, numărul, conţinutul şi momentul introducerii
acestor pauze, astfel încât să se asigure o eficienţă sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a
sănătăţii.

8
 Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor
Art.47 Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de anumite riscuri privind sănătatea.
Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importanţi
în determinarea nivelului problemelor cauzate de această activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru
utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire nu există prea multe informaţii legate de computer şi de stresul vizual.
Art.48 Milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), aceştia prezintă dificultăţi cu focalizarea
privirii asupra obiectelor mai îndepărtate şi tulburări ale imaginii dincolo de planul apropiat după folosirea
îndelungată a displayului.
Art.49 În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare şi durere în ceafă şi în umeri;
dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în braţe, în încheieturi şi în umeri; nervozitate
crescută; eficienţă vizuală scăzută şi erori mai frecvente. În special operatorii dau dovadă de o scădere generală a
productivităţii, inclusiv erori frecvente şi viteză redusă în timpul desfăşurării activităţii.
Art.50 Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru vederea la distanţă. Câmpul nostru vizual nu poate să facă
trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în mod natural. Adaptarea trebuie să fie activă, prin modificarea
mediului nostru de lucru şi a comportamentului specific activităţii depuse .
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiune la nivelul ochilor;
- dureri de cap;
- dificultăţi de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modificări în percepţia culorilor
Simptomele indirecte pot include:
- dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii);
- oboseală fizică excesivă;
- eficienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii.

Art.51 Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână şi problemele de sănătate
apărute
Simptome <15 h 15-30 h >30 h
Tensiune ochi 33% 37% 63%
Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameţeli 4% 6% 5%
Tulburări somn 13% 11% 11%
Dureri de spate 23% 26% 40%

Probleme de focalizare
Ochiul nu se poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu aceeaşi precizie cu care se
focalizează asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul video este folosit mai mult timp, punctul de focalizare al
ochiului trece dincolo de ecran şi se apropie de punctul de relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii
percepute pe ecran. De aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari speciali prescrişi pentru terminalul video
şi/sau formarea, antrenarea vizuală).

Miopia
Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii (lumină insuficientă, poziţie
incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină apariţia stresului) sau este o moştenire genetică.

9
 Schimbări în percepţia culorilor
Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade lungi de timp, alternând cu
mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse sau complementare celor care alcătuiesc
fondul imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a unui ecran verde conduce la perceperea culorii roz la
schimbarea focalizării privirii). Acest fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos şi dispare după puţin timp.

Dublarea imaginii
Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de coordonare a ochilor. Este o afecţiune
temporară, totuşi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a îndepărta posibilitatea existenţei unei
disfuncţionalităţi neurologice serioase.

Art.52 Factorii care influenţeză stresul vizual

Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici, cum ar fi :
- iluminatul;
- poziţia utilizatorului;
- amplasarea computerului;
- zgomotul;
- calitatea aerului.
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul vizual :
- specificul muncii desfăşurate;
- planificarea şi organizarea acesteia;
- profilul fiziologic şi psihologic al utilizatorului;
- eficienţa vizuală a operatorului;
- caracteristicile staţiei de lucru.
Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma examenelor oftalmologice. Pe lângă
grija pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în asigurarea condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este
îmbunătăţirea aspectului ergonomic.

Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când privim ecranul
computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a documentelor cu care se lucrează.

Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual. Caracterele negre pe fundal
alb asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate pentru caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este
bine să fie evitate cele scrise cu roşu sau cu albastru. Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul
vizual decât cele monocrome. Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o
focalizare foarte bună

Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine confortul vizual maxim.
Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe parcursul zilei de lucru asigură relaxarea
ochilor obosiţi.

Tipul şi dimensiunea caracterelor

Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm şi 3,00 mm, fiecare dintre ele trebuind să fie foarte
clar definită pe ecran. Standardele internaţionale stabilesc 80 de caractere pe linie şi 25 de linii pentru un ecran.
Terminalul video trebuie verificat la fiecare şase luni pentru a ne asigura că funcţionează conform prescripţiilor.

10
Verificarea periodică se va desfăşura conform prescripţiilor producătorului. Ea va asigura şi o calitate
corespunzătoare a caracterelor.

Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:
- dispunerea tastelor ;
- dimensiunea acestora ;
- unghiul şi înălţimea tastaturii ;
- rezistenţa la apăsare ;
- culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce se pot transforma în
incapacităţi permanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile mobile şi folosirea unui wrist pad (suport pentru
încheieturi).

Distanţa de lucru
Preocupările recente legate de riscurile radiaţiilor cu frecvenţă scăzută au stabilit că distanţa optimă până la ecran
este de 70 cm. Ea poate fi obţinută prin mărirea caracterelor pe ecran. Ochelarii speciali pentru computer (lentilele lor
echilibrează sistemul vizual, reducând stresul) pot deveni un accesoriu obişnuit al utilizatorului de computere.

Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea computerului de sursa de
lumină sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire sau acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelarilor
pot fi utile.
S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului vizual. Se pare că vor deveni
accesorii pentru utilizatori. Lentilele ochelarilor obişnuiţi nu pot asigura flexibilitatea necesară lucrului cu
computerul. Lentilele speciale bifocale pentru computer au porţiunea de sus proiectată pentru urmărirea ecranului,
în timp ce partea de jos este realizată pentru a urmări textul scris. Lentilele trifocale sunt şi mai specializate,
asigurând zone pentru computer, pentru text şi pentru privirea la distanţă. Există şi lentile noi, cu design modern,
care permit modificări gradate ale puterii lentilelor în funcţie de variaţia distanţei. Lentilele colorate acoperite cu
straturi anti-reflexie sunt câteodată utile ca elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea ecranului
computerului. Persoanele trecute de 40 de ani suferă deja din cauza dificultăţilor de concentrare asupra obiectelor
aflate la mici distanţe. Acest lucru este un rezultat al modificărilor ce survin în structura aparatului vizual, din
cauza înaintării în vârstă. În această situaţie se recomandă utilizarea ochelarilor obişnuiţi pentru citit şi a
ochelarilor speciali pentru lucrul cu calculatorul, care echilibrează această disfuncţie naturală. În lucrul cu
calculatorul nu se recomandă folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzaţii de disconfort după un număr
de ore petrecute în faţa monitorului.
Art.53 Munca pe calculator necesită îngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea menţionăm necesitatea unui
examen periodic al vederii. Operatorii pe computer trebuie să facă un control al vederii şi al stării de sănătate a
ochilor în fiecare an.
Iată ce aspecte trebuie să cuprindă un astfel de examen:
- sănătatea ochiului;
- acuitatea vederii la distanţă;
- acuitatea vederii de aproape;
- cât de bine lucrează ochii împreună (bi-ocularitatea);
- capacitatea de lucru la distanţe mici;
- evaluarea capacităţilor de focalizare;
- semne sau simptome precoce de stres vizual.
Art.54 În birourile în care există aparatură hardware, există filtre de aer pentru a capta eventuala umezeală care ar
putea afecta această aparatură şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de siguranţă a calculatoarelor. Folosirea acestor filtre
generează însă apariţia prafului care la rândul său conduce la apariţia altor probleme de ordin tehnic.

11
Art.55 Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe mici şi de aceea suferă
de senzaţia exterm de neplăcută a “prăfuirii” globilor oculari. În această situaţie se recomandă folosirea unor
picături speciale recomandate de către medicul oftalmolog.

Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului. Este de preferat să se
folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon. Cu cât este mai mic contrastul între ecran şi mediul
înconjurător, cu atât este mai bine. Astfel se reduce oboseala ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de
adaptare de la o luminozitate la alta.

Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor

Pereţii trebuie să fie maţi şi într-o culoare pastel.

Poziţia la locul de muncă

Art.56 Situaţia ideală a lucrului pe calculator ar fi cea în care toate condiţiile de mai jos sunt satisfăcute
simultan:

1. Ecranul, documentul şi consola se află toate la aceeaşi distanţă de ochii utilizatorului. Suporturile
documentelor au posibilitatea să poziţioneze documentul la aceeaşi distanţă cu ecranul computerului.

2. Ţineţi picioarele bine aşezate pe pământ atunci când sunteţi aşezat. Utilizatorii scunzi pot folosi un suport
pentru picioare.

3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din şolduri.

4. Nu îndoiţi mâna din încheietură atunci când tastaţi. Îndoirea încheieturii poate duce la afecţiuni date de
încordare repetată. Asiguraţi-vă că încheieturile nu se sprijină pe o margine ascuţită atunci când tastaţi.

5. Menţineţi coapsele în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu toată talpa pe sol sau pe un suport dacă
este nevoie.

6. Partea de sus a braţului va fi în poziţie verticală atunci când folosim terminalul video.

7. Antebraţul va fi în poziţie orizontală sau uşor coborât.

8. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului vor fi la o înălţime astfel încât picioarele să nu atingă
partea de dedesubt a mesei.

Computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, dar nu ne fereşte de anumite riscuri privind sănătatea. Aici am analizat
numai influenţa asupra vederii. În plus, pe lângă ochi, problemele care mai pot apărea sunt:

1. probleme musculare şi ale scheletului;

2. stresul;

3. efectele datorate radiaţiilor.

12
 Art.57 Măsuri de securitate si sanatate în munca de birou

Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune angajaţilor respectarea următoarele
cerinţe:
- să păstreze ordinea în aria de lucru;
- să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol;
- să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi clar, în concordanţă cu procedurile stabilite
- să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipa-mentele şi pentru accesoriile din birou;
- să folosească metode aprobate şi sigure pentru ridicarea şi pentru manevrarea obiectelor grele şi
voluminoase;
- să studieze regulamentele şi regulile pentru posturile ce implică expunerea la un monitor al calculatorului
Deşi munca în birou, din punct de vedere fizic, cu câteva excepţii, este relativ uşoară, iar elementele de risc
sunt minime, nu este exclusă apariţia accidentelor şi a bolilor profesionale.
Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind: “vătămări corporale ale organismului, precum şi intoxicaţia
acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate sau deces”.
În munca de birou, odată cu creşterea numărului echipamentelor moderne (calculatoare, maşini electrice de
scris, copiatoare), cel mai mare pericol de vătămare corporală îl reprezintă electrocutarea. De aceea, alegerea
locului pentru instalarea echipamentelor, precum şi realizarea unor instalaţii electrice corespunzătoare sunt
esenţiale. Chiar înainte de instalarea unor astfel de echipamente (unele calculatoare au nevoie de prize trifazice,
380 V), trebuie efectuate lucrări corespunzătoare la instalaţiile electrice cu electricieni autorizaţi.
De asemenea, trebuie rezolvată problema instalaţiei de împământare. Aceasta se va efectua de către
tehnicienii care vor instala noile echipamente în strânsă cooperare cu electricienii autorizaţi ai instituţiei.
Pentru prevenirea accidentelor în birouri este necesar un mobilier adecvat care să permită încorporarea
cablurilor astfel încât să fie împiedicată agăţarea sau smulgerea acestora.
Atenţie sporită din partea angajaţilor necesită şi utilizarea unor echipamente precum maşina de tăiat hârtie
sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar unele componente sunt fierbinţi).
Măsurile de securitate se extind şi dincolo de birou, deoarece uneori cei care lucrează în birouri trebuie să se
deplaseze în alte locuri cum ar fi depozite sau secţii de lucru. Faptul că personalul de birou nu vizitează frecvent
aceste spaţii de lucru măreşte riscul producerii accidentelor, dacă aceştia nu sunt atenţi şi conştienţi de eventualele
pericole.
Art.58 Echipamente de munca
- Citiţi şi înţelegeţi instrucţiunile de folosire;
- Închideţi butonul de pornire şi debranşaţi de la curent echipamentele nefolosite;
- Învăţaţi cum se întrerupe curentul electric în caz de urgenţă;
- Evitaţi îndoirea cablurilor de alimentare ale maşinilor;
- Stabiliţi şedinţe regulate de verificare şi de întreţinere pentru echipamente;
- Anunţaţi fără întârziere defectele apărute la echipamente;
- Verificaţi dacă părţile periculoase ale maşinilor sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie, în special maşinile de
tăiat hârtie;
- Aşezaţi echipamentele în locuri sigure, pe birouri sau pe mese.
- Poziţionarea şi aşezarea echipamentelor să se facă astfel încât să se prevină blocarea căilor de acces.
Art.59 Măsuri de prevenire a incendiilor
- Păstraţi căile de evacuare libere, pentru a putea fi folosite în caz de urgenţă;
- Asiguraţi-vă că ştiţi ce trebuie făcut în caz de incendiu:
- cum se declanşează alarma de incendiu;
- cum se foloseşte echipamentul de stingere a incendiilor;
-care este cea mai scurtă cale de evacuare şi ce alte căi pot fi folosite dacă aceasta este blocată.
- Nu este permis fumatul în locuri din clădire unde există riscul incendiilor;

13
 -Asiguraţi-vă că materialele inflamabile sunt depozitate în magazii ventilate sau în dulapuri metalice;
- Verificaţi periodic dispozitivele de alarmă şi extinctoarele;
- Organizaţi periodic antrenamente pentru evacuare în caz de incendiu.

CAPITOLUL VI
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU
EFECTUAREA LUCRARILOR LA INALTIME

Art.60. (1) Organizarea şi executarea lucrărilor la înălţime şi salvării de la înălţime trebuie să ţină seama
de condiţiile concrete ale locului de muncă situat la înălţime.
(2) Organizarea lucrărilor trebuie să ţină seamă de specificul instalaţiei la care se va lucra, de
tehnologia ce urmează a se aplica şi de dispozitivele specifice, ce urmează a fi folosite.
(3) La lucrările la înălţime, la care accesul nu este posibil cu utilaje speciale sau scări, trebuie
să se aibă în vedere montarea anticipată a unui suport de ancorare flexibil ori rigid, pentru asigurarea
securităţii executantului pe durata urcării şi coborârii pe aceştia.
(4) Dreptul personalului muncitor, de a executa lucrări la înălţime, va fi atestat în urma controlului
medical anual, de către medicul de medicina muncii.
(5) În cazul utilizării unei scări simple sau culisante (extensibile) sprijinite de la sol, executantul
trebuie să asigure mai întâi scara împotriva răsturnării sau alunecării. Să urce sau să coboare pe acesta
numai după ce a ancorat suportul de ancorare flexibil sau daca scara este sustinuta (mentinuta intr-o
pozitie de siguranta) de catre o alta persoana;
Art.61 (1) La executarea lucrărilor de pe scară trebuie să se aibă în vedere asigurarea acesteia cu
sistemele prevăzute de fabricant împotriva alunecării, deschiderii sau răsturnării.
(2) Este interzis să se execute întinderi de conductoare de pe scări sprijinite.
(3) Este interzisă supunerea scărilor la un efort care ar putea duce la ruperea sau răsturnarea lor,
încălcându-se prevederile de solicitare din cartea tehnică a acestora.
(4) Persoana care execută lucrări de pe scara remorcabilă (scări pe roţi cu acţionare manuală)
trebuie să fie asigurată împotriva căderii.
(5) Scările remorcabile cu persoane urcate pe ele nu trebuie deplasate.
Art. 62.La utilizarea scărilor pentru lucru la înălţime:
a) trebuie respectate instrucţiunile de folosire ale producătorului;
b) scările trebuie verificate înainte de folosire, interzicându-se folosirea acelora care au
elemente defecte sau lipsă. Se interzice utilizarea scărilor reparate de personal neautorizat de producător
pentru aceasta.
c) este interzisă prelungirea scărilor prin legare improvizată;
d) scările duble trebuie asigurate împotriva deschiderilor accidentale şi nu trebuie folosite ca
scări sprijinite.
e) scările duble nu trebuie să fie deplasate de executant din poziţia „stând pe scară” de la un loc de
muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta în cadrul aceluiaşi loc de muncă.

14