Ip Instalator

]INSTRUCTIUNI PROPRII NR.

DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU LUCRARI DE INSTALATII
TEHNICO SANITARE
SI DE INCALZIRE
PREVEDERI COMUNE PENTRU LUCRARI DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE SI

DE INCALZIRE
Angajarea lucratorilor
Angajarea personalului muncitor pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de
incalzire se face numai pe baza unui examen si de aviz medical.
Examenul medical in vederea incadrarii in munca se efectueaza obligatoriu
urmatoarelor categorii de personae:
- care urmeaza sa fie angajate;
- care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de 12 luni calendaristice;
- care sunt transferate sau detasate in alte locuri de munca sau activitati ce nu pot fi
ocupate, decat cu indeplinirea cerintelor legale de ordin sanitar.
Examenul medical in vederea angajarii, periodicitatea controalelor medicale, tipul
investigatiilor clinice si de laborator se efectueaza conform normelor tehnice si
instructiunilor elaborate de Ministerul Sanatatii.
Repartizarea lucratorilor
Repartizarea personalului muncitor pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de
incalzire se va face tinand cont de :
a) calificarea profesionala;
b) modul de insusire a prevederilor normelor specifice de securitate a muncii;
c) experienta si aptitudini conforme cerintelor necesare exercitarii meseriei.
In cazul tehnologiilor complexe, a unor conditii de munca deosebite sau care se pot
modifica in timp, se vor repartiza numai lucratori cu cunostinte si aptitudini deosebite
(selectionati in conditiile art.10) si care nu au incalcat anterior disciplina tehnologica sau
prevederile normelor de protectia muncii.
Dotarea cu echipamente individuale de protectie

Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor se
va face in conformitate cu prevederile “Normativului-cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie” emis de Ministerul Muncii si Protectie Sociale.
Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si
certificate in conformitate cu standardelor si normativele in vigoare.
Persoana juridica care acorda echipament individual de protectie este obligata:
(1) sa doteze lucratorii cu echipament individual de protectie adecvat naturii activitatii pe
care acestia o desfasoara;
(2) sa intretina echipamentul individual de protectie in conditii perfecte de utilizare si
siguranta prin pastrare, curatare, reparare si verificare corespunzatoare.
Personalul muncitor care executa lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire
este obligat:
(1) sa poarte echipamentul individual de protectie cu care a fost dotat;
(2) sa nu foloseasca echipamentul individual de protectie in alte scopuri decat cel
pentru care i s-a cordat;
(3) in cazul schimbarii specificului activitatii sa solicite echipament individual de
protectie adecvat.
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

In incaperile cu pericol de incendiu si explozie se pot efectua lucrari de instalatii tehnico-
sanitare sau de incalzire numai in conditiile impuse de normele PSI in vigoare.
Este interzis accesul in incaperile cu pericol de explozie tuturor persoanelor straine. Pe
usile acestor incaperi se vor monta tablite cu inscriptia “PERICOL DE EXPLOZIE”.
Este interzisa pastrarea in incaperile de lucru, cu exceptia celor special amenajate a:
rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbide, uleiuri si a vaselor cu acizi,
vopsele, diluanti.
In toate situatiile in care exista riscul de producere a incendiilor sau exploziilor se vor
lua masurile de prevenire adecvate in conformitate cu normele PSI in vigoare.
Organizarea locului de munca

Inainte de inceperea conducatorul lucrarilor este obligat sa ia toate masurile necesare
asigurarii conditiilor normale si sigure privind securitatea muncii pentru lucratorii care
efectueaza activitati la instalatiile tehnico-sanitare si de incalzire.
(1) Inainte de inceperea lucrului conducatorul formatiei de munca este obligat sa se
asigure:
a) daca tuturor lucratorilor li s-a facut instructajul de protectie a muncii specific meseriei
si lucrarilor ce urmeaza sa le execute in conformitate cu Normele generale de protectie
a muncii in vigoare;
b) daca printre personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrari de instalatie
tehnico-sanitare si de incalzire exista persoane bolnave, obosite sau sub influenta
bauturilor alcoolice;
c) daca toti lucratorii sunt dotati cu echipament individual de protectie corespunzator
activitatilor ce le au de executat;
(2) Existenta unor situatii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat
obligativitatea neacceptarii la lucru a persoanei respective.
Personalul muncitor va executa numai lucrarile incredintate de conducatorul formatiei
de munca si numai acelea pentru care este calificat si autorizat.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura masurile de prevenire
necesare in conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii (NSSM) pentru
utilizarea energiei electrice.
Lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire care urmeaza sa se efetueze in
spatii in care se afla utilaje, echipamente si instalatii in functiune (gaze, abur, apa sub
supraincalzire, etc.) se vor executa numai pe baza de fisa tehnologica de executie a
lucrarii care va cuprinde obligatoriu masurile de securitate a muncii ce urmeaza a fi
adoptate.
La lucrarile de instalatii care se executa in exteriorul cladirilor in apropierea unor mase
metalice sau retele electrice, vor fi luate masuri contra descarcarilor electrice. In timpul
ploilor insotite de descarcari electrice va fi intrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adaposti
in locuri protejate
Toate locurile de munca unde exista pericol de intoxicare, sufocare, electrocutare,
cadere de la inaltime, etc., vor fi marcate cu tablite avertizoare, iar spatial respective va
fi izolat si imprejmuit fata de zona inconjuratoare prin bariere, balustrade, etc.
Toate suprafetele pe care se circula (podete, pasarele, platforme, etc.), vor fi in
permanenta mentinute in stare de curatenie, indepartandu-se orice urma de noroi sau
grasimi care ar putea provoca caderea prin alunecare a personalului muncitor.
Locurile de munca de pe caile publice vor fi astfel anemajate incat sa asigure circulatia
pietonilor si vehiculelor in deplina siguranta, in conformitate cu NSSM pentru lucrari de
drumuri, poduri si constructii de cai ferate.
Iluminatul. Ventilatie
Locurile de munca vor fi iluminate corespunzator in conformitate cu NSSM si dupa caz
vor fi ventilate, in vederea eliminarii riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala
datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot produce in timpul lucrului sau din alte
cauze.
Suprafetele de circulatie si zonele in care se afla aparatele de inregistrare a diversilor
parametri vor fi iluminate, pentru a fi oricand posibila distingerea clara a inscriptiilor de
pe cadranele aparatelor de masura si control, culori conventionale ale conductelor si
cablurilor, capacele si chepengurile, scarile de acces, tablite avertizoare, etc.
Lampile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de munca vor fi alimentate
la tensiune foarte joasa de maximum 24V.
Accesul in spatii foarte periculoase

(1) Accesul lucratorilor in retele de canalizare sau de termoficare, in puturi, camine,
camere de deversare, canale vizibile si alte costructii anexe, subterane sau in legatura
directa cu spatiile prin care circula apele uzate se va face numai dupa aerisirea spatiilor
respective.
(2) Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la caminele situate in zona in care
se lucreaza, precum si de la caminele din amonte.
(3) Conducatorul formatiei de lucru este obligat sa controleze daca s-a facut aerisirea
spatiilor de lucru, verificand cu aparatura adecvata lipsa substantelor nocive (oxid de
carbon, bioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat, etc.) si numai dupa aceea va
dispune intrarea lucratorilor.
(4) Este interzisa folosirea flacarii deschise (hartie, lumanare, chibrit, etc.) pentru
detectarea existentei gazelor din camine,canale, rezervoare, etc.
(1) Intrarea in camine, puturi, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine
de aerare, rezervoare, etc., se va face cu echipamentul de protectie prevazut in
Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului de protectie si numai dupa
verificarea starii scarilor de acces.
(2) In cazul in care constructiile respective nu sunt prevazute cu scari fixe, se vor utiliza
scari mobile, cu lungimi care sa depaseasca cu cel putin 1 m adancimea la care se
coboara.
Lucrarile in puturi, camine adanci, rezervoare de combustibil sau substante toxice etc.,
vor fi executate de echipe alcatuite din minim trei personae, dintre care unul intra in
interior fiind legat cu funie de centura de siguranta; ceilalti doi raman la suprafata pentru
a-l supraveghea sau scoate afara in caz de pericol.
Lucratorii prevazuti la articolul precedent vor fi bine instruiti in ceea ce priveste aplicarea
metodelor de salvare in caz de accident sau asfixiere.
Este interzisa ridicarea cu mana a capacelor de fonta ale caminelor. In acest scop vor fi
utilizate carlige speciale, rangi de fier sau tarnacoape.
Se interzice circulatia lucratorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau la
inaltimea care se afla montate, iar trecerea peste conducte, cand nu exista o alta
posibilitate, se va face cu scari duble fixe, pasarele, podete, amenajate in punctele cu
cel mai usor acces si prevazute cu mana curenta.
Manipularea, transportul si depozitarea materialelor

In operatiile de manipulare, transport si depozitare a materialelor, utilajelor si sculelor
pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire se vor respecta NSSM pentru
manipularea, transportul prin purtare sau mijloace nemecanizate si depozitarea
materialelor.
Incarcarea, descarcarea, manipularea si asezarea materialelor, utilajelor si a sculelor
pentru instalatii tehnico-sanitare si de incalzire se vor executa de personal specializat si
dotat cu echipament individual de protectie corespunzator.
Materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate impotriva
rostogolirii sau miscarilor necontrolate.
Transportul sculelor de mana se va face in ladite sau truse speciale a caror masa nu va
depasi 20 Kg.
Se interzice aruncarea materialelor si sculelor devenite disponibile in timpul lucrului si in
mod special a celor aflate in sapaturi adanci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau
coborate cu grija pentru evitarea accidentelor.
Inainte de inceperea operatiilor de incarcare si descarcare a vehiculelor la rampa, intre
acestea si vehicul se va aseza un podet de trecere, pentru preluarea denivelarilor
existente.
Podetele orizontale sau inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport manual
vor fi dimensionate astfel incat sa reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase
si prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigure, pentru evitarea daplasarilor in
timpul lucrului.
In cazul cand operatiile de incarcare si descarcare a unor materiale se executa manual,
podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci transversale la o distanta de 300-400 mm
intre ele sau cu alte mijloace care sa impiedice alunecarea lucratorilor.
Inainte de inceperea operatiilor de incarcare si descarcare dintr-un mijloc de transport,
acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franarea pe teren orizontal si
prin franare si saboti de oprire pe teren in panta.
Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare si
descarcare.
. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport alaturate, ce se incarca sau
descarca simultan, se va stabili de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in functie
de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de conditiile
terenului etc. astfel incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.
Sapaturi
Lucrarile de sapatura necesare executarii santurilor, canalelor, caminelor, puturilor,
precum si altor activitati specifice instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire se vor
executa numai pe baza de proiect si fisa tehnologica de lucrare.
La executarea lucrarilor de sapatura se vor respecta prescriptiile tehnice si de prevenire
a accidentelor si imbolnavirilor profesionale cuprinse in NSSM pentru lucrari geotehnice
de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se va urmari stabilirea existentei si naturii
instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate in pamant.
Inceperea executarii lucrarilor de sapatura este permisa numai pe baza unui accord
scris incheiat de executant cu unitatea careia ii apartin instalatiile subterane.
In cazul cand timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane, care nu s-
au cunoscut dinainte, se intrerup imediat lucrarile si se evacueaza personalul muncitor
pana la identificarea instalatiilor descoperite. Numai dupa luarea masurilor de protectie
necesare se va putea continua lucrul.
Se interzice executarea in apropierea cablurilor electrice subterane, daca nu au fost
scoase de sub tensiune. In cazuri deosebite, cand intreruperea curentului nu se poate
face, lucrarile se vor executa numai cu luarea de masuri care sa asigure securitatea
lucrarilor. In acest caz se interzice folosirea rangilor, tarnacoapelor si a penelor
metalice. Saparea pamantului in apropierea cablurilor electrice sub tensiune se va face
cu deosebita atentie, fara a se executa lovituri bruste si numai sub supravegherea
conducatorului formatiei de lucru.
In cazul in care este posibila o eventuala emanatie de gaze toxice sau inflamabile,
personalul muncitor va fi prevenit si instruit special in privinta masurilor de protectie.
Se vor opri lucrarile si se va evacua personalul muncitor din zona sapaturilor, puturilor,
santurilor etc. atunci cand se constata existenta gazelor.
Lucrarile se vor relua numai dupa eliminarea completa a gazelor din zona sapaturilor si
numai dupa luarea unor masuri sigure impotriva unor emanatii ulterioare.
In cazul cand se intampina dificultati la evacuarea completa a gazelor, din zona
sapaturii, personalul muncitor va fi dotat cu masti de protectie corespunzatoare.
Se vor lua totodata toate masurile necesare pentru prevenire unor explozii sau incendii.
Daca imbracamintea drumului sau soselei este alcatuita din bolovani sau pietre pavele,
acestea vor fi stivuite cu grija pentru a nu se produce accidente prin caderea lor in
santuri in timpul lucrului. Asfaltul decupat va fi asezat in gramezi pe trotuare.
Pamantul rezultat din sapaturi sau imbracamintea desfacuta va fi asezat in partea
opusa celei pa care vor fi aduse materialele. Pamantul va fi asezat la o distanta de
minimum 0,70 m de la marginea santului, iar in cazul santurilor adanci la o distanta de
minimum 1 m.
La spargerea bolovanilor cu barosul si dalta, muncitorii sunt obligate sa poarte ochelari
de protectie.
Lucrul la inaltime
In toate cazurile in care se executa lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire la
inaltime se vor respecta prescriptiile NSSM pentru lucrul la inaltime.
ACTIVITATI SPECIFICE LUCRARILOR DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE SI DE

INCALZIRE
Operatii de prelucrare
Operatiile de prelucrare a tevilor (taierea, indoirea, fasonarea etc.) vor fi executate pe
bancul de lucru din atelierele de semifabricate.
Se interzice executarea operatiilor de prelucrare a tevilor pe schelele de montaj, cu
exceptia ajustarii racordurilor intre conducte, in vederea definitivarii pozitiei de montaj.
Prelucrarea tevilor metalice in vederea executarii “pozitiilor” sau a prefabricatelor,
precum si operatiile de pilire, gaurire, lipire si sudare a tevilor si confectiilor metalice, se
vor efectua cu scule, dispozitive si utilaje in buna stare de functionare si cu respectarea
NSSM privitoare la operatiile respective.
Prelucrarea tevilor si a prefabricatelor din materialele plastice se va efectua cu scule,
dispozitive si utilaje in buna stare de functionare si se vor respecta NSSM pentru
prelucrarea cauciucului sintetic si a produselor macro-moleculare.
Aparatele electrice portabile sau fixe folosite la lucrarile de instalatiil tehnico-sanitare si
de incalzire vor fi obligatoriu conectate la instalatia de legare la pamant. In astfel de
cazuri se vor respecta prevederile standardelor in vigoare ce cuprind prescriptii privind
protectia impotriva electrocutarii la utilaje si echipamentele mobile sau fixe precum si a
NSSM pentru utilizarea energiei electrice.
La operatia de indoire la rece a tevilor folosite in instalatii vor fi respectate urmatoarele
instructiuni:
umplerea tevilor se va face numai cu nisip bine uscat;
umplerea tevilor cu nisip va fi facuta numai cu ajutorul unui turn special amenajat pe
baza unui proiect, iar folosirea turnului va fi posibila numai dup ace in prealabil a fost
verificat de catre conducatorul formatiei de lucru;
zona de lucru a turnului va fi ingradita;
tevile vor fi uscate bine inainte de a fi umplute cu nisip;
este interzisa indoirea tevilor cu suprafata interioara umeda, iar in timpul iernii cu
suprafata acoperita cu gheata sau zapada.
La operatia de indoire a tevilor la cald vor fi luate urmatoarele masuri:
pentru tevile lungi se vor intrebuita suporti sustinatori;
racirea cu apa a tevilor incalzite va fi facuta de la distanta cu ajutorul causilor cu manere
lungi.
Utilizarea lampii de benzina
La utilizarea lampii de benzina cu care se executa lipiturile se vor respecta urmatoarele:
umplerea cu benzina a rezervorului nu va depasi trei sferturi din capacitatea acestuia;
este interzisa umplerea rezervorului, demontarea si montarea lampii, desfacerera
busonului etc. in apropierea unei flacari deschise;
este interzisa introducerea benzinei prin arzator in scopul unei amorsari rapide a flacarii;
este interzisa aprinderea lampii de benzina cu busonul rezervorului desfacut sau
incomplete insurubat;
este interzisa desfacerea arzatorului lampii de benzina cand rezervorul acestuia se afla
sub presiune.
Montarea conductelor si armaturilor

Montarea conductelor si armaturilor subterane, pe sub sosele si drumuri se face pe cat
posibil inainte de executarea imbracamintei. Daca sunt totusi necesare traversari pe
sub drumuri sau sosele ce au imbracamintea executata, acesta va fi desfacuta pe o
latime de minimum 0,5 m in ambele parti ale santului care urmeaza a fi sapat pentru
montarea conductelor si armaturilor.
Este interzisa depozitarea tevilor la distanta mai mica de 0,75 m de marginea santului.
In cazul depozitarii tevilor pe marginea santului vor fi luate masuri pentru a impiedica
rostogolirea acestora in sant.
Este interzisa coborarea tevilor, tuburilor sau a armaturilor in sant prin aruncare.
Coborarea sau ridicarea in/si din santuri a conductelor si armaturilor a caror masa nu
depaseste 50 Kg, va fi facuta prin trecerea acestora din mana in mana.
Coborarea si ridicarea in/si din santuri a conductelor si armaturilor cu o masa mai mare
de 50 Kg va fi facuta cu ajutorul macaralelor ce se pot misca de-a lungul santurilor sau
cu ajutorul scripetilor fixate pe trepiede.
Trepiedele vor fi asezate pe podine de dulapi, iar picioarele trepiedelor vor fi legate intre
ele pentru a impiedica si limita deschiderea acestora.
Este interzisa suspendarea palanelor si macaralelor diferentiale direct de bulonul din
varful trepiedului. Suspendarea acestora de trepiede va fi realizata cu ajutorul unui inel
special.
Este interzisa folosirea de sprijinire a peretilor santurilor ca support pentru tuburile ce
urmeaza a fi instalate in sant.
Este interzisa scoaterea elementelor de sustinere a unui sant sprijinit pentru coborarea
tevilor in sant. In cazuri speciale este permis a se scoate o parte din piesele sprijinirii pe
timpul coborarii tevilor in sant numai pe baza unui proiect aprobat de o persoana cu
atributii conform functiei pe care o detine, cu respectarea prevederilor NSSM pentru
lucrari geotehnice, de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren.
Coborarea conductelor in santuri va fi facuta o data pe toata lungimea, evitand
inclinarea acestora. Inainte de coborare conducta va fi adusa pana la marginea santului
si asezata pe bile rotunde amplasate de-a curmezisul santului.
Asezarea in santuri a tuburilor sau conductelor cu dimensiuni pana la 200 mm sa va
face cu ajutorul chingilor cu latime de minimum 15 cm. Chinga va avea capetele libere.
Este interzisa infasurarea chingii dupa mana sau dupa corp.
Asezarea in sant a tuburilor sau conductelor grele se va face cu ajutorul macaralei,
dupa ce in prealabil picioarele acesteia au fost bine fizate in pamant. Pentru
impiedicarea rasturnarii macaralei picioarele vor fi asezate la 120 grade. Pentru a nu se
rupe lantul in timpul manevrei se4 va face o verificare prealabila a acestuia.
Pentru coborarea tuburilor si conductelor in santuri se poate folosi si un plan inclinat. In
acest caz se interzice muncitorilor sa stea in fata tuburilor ce se coboara. Dirijarea
coborarii tuburilor se va face numai din pozitia laterala.
Coborarea tevilor cu mufe in santuri va fi facuta cu mufa in sus.
Este interzisa prezenta lucratorilor in santuri sau puturi sub sarcina care coboara
(armaturi sau conducte).
Este interzis a se face controlul cu mana al coincidentei orificiilor suruburilor la
imbinarea tevilor prin flanse. In acest scop vor fi folosite dornurile sau suruburile.
Dispozitivele de fixare a conductelor vor fi confectionate din materiale incombustibile.
In sectii, ateliere, sali de cazane, statii de hidrofor, spatii cu conducte in exploatare, vor
fi afisate in locuri vizibile schemele instalatiilor (conductelor) precum si instructiunile de
deservire a lor in conditii normale de functionare, ca si modul de procedura in situatii de
avarie.
Ventilele de inchidere si suberele vor avea marcate in mod vizibil, chiar pe ele, semne
care sa indice sensul de rotire al dispozitivului de inchidere, precum si sensul de
miscare a fluidului in conducta.
Montarea echipamentelor si utilajelor

Transportul echipamentelor si utilajelor pe santier (cazane, schimbatoare de caldura,
recipienti de hidrofor, pompe, vase de expansiune etc.), coborarea sau ridicarea
acestora in vederea montajului se vor face sub supravegherea directa a conducatorului
formatiei de lucru.
Pentru trasportul utilajelor sau echipamentelor pe plan inclinat se vor folosi obligatoriu
doua trolii, unul de tractiune si unul de franare.
Franarea numai cu ajutorul penelor este interzisa.
Este interzisa sa se lase achipamentele sau utilajele pe plan inclinat fara sa se
blocheze frana troliului si fara sa se asigure stabilitatea cu suporti si opritori
corespunzatori.
Pe timpul ridicarii si montarii, elementele in miscare ale utilajelor se blocheaza.
Schelele si scarile necesar a fi montate pe utilaje in scopul executarii unor lucrari de
imbinari sau finisaj se vor monta inaintea ridicarii lor.
Daca acesta nu se poate face din considerente tehnologice se vor folosi schele
suspendate conform detaliilor date prin proiectul de organizare. Personalul muncitor ce
lucreaza pe acestea este obligat a folosi centuri de siguranta legate de elementele
solide ale constructiei sau instalatiei.
Se interzice sprijinirea schelelor si podetelor pe utilaje tehnologice.
In cazul in care este necesar sa se execute lucrari de montaj cu ajutorul unor scule
mecanice, sub utilajele tehnologice in curs de montare sau pe acestea, se vor lua
masuri de sprijinire a utilajelor tehnologice, astfel incat sa se evite posibilitatea
producerii unor accidente de munca.
Canalele si golurile subterane executate pentru montarea utilajelor tehnologice si care
raman dseschise se vor ingradi si acoperi cu podete rezistente.
Pentru incercarea utilajelor tehnologice la mers in gol sau sub sarcina, in mod
obligatoriu se vor asigura urmatoarele conditii:
- iluminatul corespunzator;
- indepartarea personalului muncitor din zona periculoasa;
- asigurarea dispozitivelor de protectie;
- ungerea si reglarea pieselor mobile ale utilajelor;
- existenta si buna stare de functionare a tuturor aparatelor de siguranta, masura si
control prevazute in proiecte;
- avertizarea zonelor de lucru periculoase si organizare corespunzatoare a pazei la
efectuarea probelor tehnologice.
Personalul muncitor ce ia parte la incercarea utilajelor va fi instruit in preabil asupra
modului lor de functionare.
Inainte de revizia sau reparatia ce se executa, dupa pornirea de proba, utilajul trebuie
deconectat de la reteaua electrica sau alta sursa de energie.
utilaj se va afisa: “Utilaj in revizie”. Se interzice punerea in functiune.
Operatii cu plumb topit si masticuri izolante

Plumbul se va topi in cazane asezate pe sobe speciale si se va turna cu o lingura cu
cioc.
Plumbul se va topi la o distanta suficient de mare de sant a nu prezenta nici un pericol
pentru cei care lucreaza in sant.
Plumbul pentru topit va fi uscat pentru a nu stropi. Pe timp de ploaie topirea si
transportul plumbului se vor face sub adapost.
Este interzis ca plumbul topit sa se adauge plumb varsat care a stat pe pamant fara o
preabila uscare a acestuia.
Introducerea bucatilor de plumb rece in cazanul cu plumb topit se face numai cu ajutorul
unor clesti metalici.
Transportul plumbului topit in cantitati mici se face cu o lingura cu coada lunga. Cand se
face turnarea, lingura se prinde de coada cu amandoua mainile si in pozitia potrivita,
pentru ca muncitorul sa nu se stropeasca.
Coborarea plumbului in santuri se face cu vasul prins in carlig cu siguranta. Toarta
vasului va fi legata cu cablu metalic sau lant, fiind interzisa intrebuintarea franghiei de
canepa.
Transportul plumbului se va face cu atentie pentru a evita alunecarea si se va da
avertismentul:”Atentie, se transporta plumb topit”.
La coborarea plumbului in sant primitorul va sta la distanta de 1,50 m de locul coborarii.
Este interzis a se lua in primire cazanul cu plumb de la o inaltime care trece de mijlocul
muncitorului.
Se vor usca bine mufele tevilor inainte de inceperea umplerii acestora pentru evitarea
stropirii cu plumb.
Daca se lucreaza cu mastic de asfalt topit vor fi respectate aceleasi reguli ca la plumb.
Nu se incalzeste pana la fierbere, se fereste de apa, iar muncitorii isi vor unge mainile
cu alifie protectoare.
Sunt interzise topirea plumbului sau prepararea masticurilor izolante in interiorul
caminelor, puturilor, santurilor sau in orice alt spatiu ingust.
Operatii de sudare
La efectuarea operatiilor de sudare electrica sau oxiacetilenica, in cadrul lucrarilor de
instalatii tehnico-sanitare si de incalzire se vor respecta NSSM pentru sudarea si taierea
metalelor.
Operatii de curatare
Lucratorii care executa operatii de curatare mecanica a conductelor sunt obligati a purta
manusi si ochelari de protectie.
Lucratorii ce executa operatia de curatare chimica a conductelor cu diferiti acizi sau
baze, vor fi echipati cu echipament de protectie individual conform Normativului – cadru
de acordare emis de MMPS si vor purta obligatoriu manusi de cauciuc si masti de gaze
cu filtru pentru vapori si acizi.
La curatarea chimica a tevilor cu acizi, temperature acestora nu va depasi 40 grade C.
Operatii de vopsire
La efectuarea operatiilor de vopsire in cadrul lucrarilor de instalatii tehnico-sanitare si de
incalzire se vor respecta NSSM pentru activitati de vopsire.
Operatii de izolatie si protectie

La efectuarea operatiilor de izolatie si de protectie in cadrul lucrarilor de instalatii
tehnico-sanitare si de incalzire se vor respecta NSSM pentru lucrari de izolatii termice,
hidrofuge si protectie anticoroziva.
Probe si operatii conexe pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire

Incercarea conductelor, instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire va fi executata sub
supravegherea conducatorului lucrarilor sau a unui technician de specialitate. Se
interzice accesul persoanelor straine la sectoarele instalatiei care se incearca.
In general conductele se incearca la presiune hidraulica. Incercarea cu aer comprimat
este admisa numai in cazuri excaptionale (iarna sau in lipsa de apa), si va fi executata
dupa instructiunile speciale prevazute in prezentele norme.
Locurile de asezare a flanselor oarbe in timpul incercarii hidraulice a conductelor vor fi
prevazute cu semen distinctive.
Conductele de alimentare prin care vine apa de la pompa la instalatia care se incearca
vor fi verificate hidraulic in prealabil.
Lucratorii care participa la incercarile de presiune a conductelor li se va face inaintea
lucrului un instructaj in legatura cu:
a) asezarea armaturilor si flanselor oarbe;
b) metodele de evacuare a aerului din instalatii;
c) modul de marire si micsorare treptata a presiunii din instalatii;
d) interzicerea executarii de reparatii intr-o instalatie care se gaseste sub presiune;
e) presiune maxima admisa de normele tehnice in vigoare;
f) procedeele de ciocanire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune;
g) interzicerea ciocanirii conductelor in locurile imbinate prin ambutisare care se afla
sub presiune.
Piesele fasonate si armaturile conductelor care urmeaza a se monta sub cai de
comunicatie sau in locuri greu accesibile vor fi incercate la presiune inainte de montaj.
Lungimea portiunilor conductelor care se incearca cu ajutorul aerului comprimat nu va fi
mai mare de 1,5 km in cazul in care sunt incercate in preabil langa marginea santului si
de 5 km in cazul in care incercarea se face in sant deschis.
Dimensiunile specificate mai sus se pot mari numai daca exista o justificare
corespunzatoare in proiect.
In cazul conductelor asezate in santuri si acoperite cu un strat de pamant de cel putin
0.3 m, lungimea portiunilor care se incearca cu aer comprimat nu este limitata.
Incercarea cu aer comprimat a conductelor va fi executata numai dupa asezarea
elementelor profilate si armaturilor care au fost in prealabil incercat hidraulic.
Se interzice incercarea cu aer comprimat a conductelor pe care sunt montate elemente
profilate si armature langa marginea santului.
Compresorul, anexele lui si aparatele de masura utilizate la incercarea cu aer
comprimat a conductelor se vor amplasa la o distanta de cel putin 10 m de conducta
care se incearca.
Conductele de legatura dintre compresor si conducta care se incearca vor fi verificate in
prealabil prin presiune hidraulica.
In timpul incercarii cu aer comprimat sectoarele respective de conducta vor fi
supravegheate de persoana cu atributii conform functiei pe care o detine.
Se interzice examinarea conductei care se incearca cu aer comprimat in timpul
introducerii aerului comprimat. Examinarea conductei este permisa numai dupa
instalarea presiunii de regim.
Urmarirea conductei in timpul incercarii cu aer comprimat este permisa numai de la o
distanta de cel putin 5 m. Se interzice coborarea muncitorilor in santuri sau puturi,
precum si ciocnirea conductelor in timpul incercarii.
Inainte de incercarea cu aer comprimat se vor controla si verifica atat aparatajul
(regulatoare, manometre), cat si etanseitatea conductelor si armaturilor.
Inlaturarea defectelor observate in timpul incercarii cu aer comprimat se va face dupa
reducerea presiunii.
In timpul incercarilor este interzis accesul muncitorilor sau al altor persoane in
apropierea conductelor in curs de incercare si a instalatiei de aer comprimat in
functiune.
INTOCMIT,
1. Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuie indeplinite la
executarea lucrarilor de constructii, in vederea asigurarii cerintei de rezistenta si
stabilitate, precum si a exigentelor privind conditiile de calitate.
2. Lucrari de pregatire
2.1 Trasarea necesara amplasarii constructiei
Trasarea se va executa in conformitate cu prevederile STAS-ului 9824/1-75

respectandu-se tolerantele de trasare din tabelele 2.1.1 si 2.1.2. 2.1.1.Tolerantele
pozitiei constructiei pe orizontala L Td1 Td2 In care: L-cota din proiect a lungimii
tronsonului[m]; Td1-toleranta coordonatelor rectangulare de trasare pentru amplasarea
pe orizontala a cladirilor[m]; Td2-idem, pentru laturile conturilor de trasare[m].
2.1.2.Sporurile Tolerantelor din tabelul 2.1.1. in raport cu panta terenului P Sporul S In
care: P-unghiul de panta a terenului in grade centisimale; Toleranta pozitiei cotei ±0,00
a cladirii este ±1cm, pentru unghiuri toleranta de trasare este de 1 . Receptia lucrarilor
de trasare se va face conform STAS 9824/0-74 verificandu-se: • • • respectarea la
trasarea pe teren a prevederilor din planul de trasare; pozitia in teren a reperelor de
trasare; pozitia in teren a punctelor caracteristice si a dimensiunilor contururilor
constructiilor trasate;
o
25 ±2 ±3
30 ±2 ±4
100 ±3 ±5
150 ±4 ±6
200 ±5 ±7
250 ±5 ±8
0-3 0
3 -10 25
o
10 -15 50
p>15 100
valoarea si marcarea reperelor de ±0,00m.
2.2. Trasarea axelor constructiei Trasarea axelor constructiei se va executa in

conformitate cu prevederile indrumatorului privind executarea de detaliu in constructii
indicativ C83-75. La receptia lucrarilor de trasare a anexelor se va verifica: • • modul de
alcatuire a reperelor care sa asigure stabilitatea acestora; amplasarea reperelor astfel
incat sa se poata asigura materializarea axelor in vederea lucrarilor de terasamente si
infrastructura; precizia masuratorilor-tolerantelor la distanta intre axe ±0,05m.
3.SĂPĂTURI ŞI UMPLUTURI COMPACTATE I. GENERALITĂŢI - Executarea lucrărilor

de săpături se execută de regulă mecanizat, metodele manuale fiind aplicate acolo
unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată economic şi organizatoric. În
cazul adaptării unor metode mixte, volumele executate manual se vor stabili în funcţie
de condiţiile specifice ale fiecărei lucrări în parte. - Lucrările de terasamente nu vor
începe înaintea executării lucrărilor pregătitoare. - Beneficiarul are obligaţia să asigure
studiile geotehnice necesare. - Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea
masivelor de pământ, ca urmare a executării lucrărilor de terasamente. - Folosirea
utilajelor vibratoare se face numai cu luarea măsurilor astfel încât vibraţiile produse să
nu afecteze construcţiile învecinate. - Sprijinirea săpăturilor se va executa ori de câte ori
este nevoie, astfel încât să se evite orice fel de accident. - În cazul când pe
amplasament sunt informaţii asupra posibilităţii existenţei de corpuri explozibile, se va
anunţa beneficiarul şi proiectantul pentru luarea de măsuri corespunzătoare. - Când
săpăturile implică dezvelirea unor reţele subterane, trebuiesc luate măsuri pentru
protejarea acestora. - Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul
beneficiarului. II. STANDARDE DE REFERINŢĂ - C 169-88 – Normativ privind
executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor. - P 7-92
– Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri
sensibile la umezire - P 70-79 – Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea
construcţiilor pe pământuri cu Contracţii mari. - C 83-75 – Îndrumătorul privind
executarea trasării de detalii în Construcţii. - C 29-85 – Normativ privind îmbunătăţirea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice. - C 56-85 – Normativ pentru
verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. - C 16-84 –
Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de Construcţii şi a instalaţiilor
aferente. - Ordinul 34/1975 şi 60/1975 – Normele republicane de protecţia muncii
(Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii). - Ordinul 1233/K 1980 – Norme de protecţia
muncii în activitatea de construcţii montaj (aprobat de M.C.Ind.). III. LUCRĂRI
PREGĂTITOARE - Lucrările de terasamente sunt precedate, în principal de : - defrişări
- demolări - amenajarea terenului şi a platformei de lucru. - Suprafeţele ce urmează a fi
defrişate se stabilesc prin proiect.
---------------------------------------------------------------------------4 din
22------------------------------------------------------------------------
J39/455/2006 C.U.I. 18766826 R019 RZBR 0000 0600 0812 0212 Activitatea
principala:7420
IDEAL
PROIECT
fax/tel..: 031.80.82.99.1 www.idealproiect.ro
a r c h I t e c t u r e&e n g I n e e r I n g
PROIECTARE, CONSULTANTA SI MANAGEMENT
Tel.:0788.88.72.00; 0722.98.66.00; office@idealproiect.ro ;
- Demolările încep cu o examinare a reţelelor subterane ale instalaţiilor de apă, gaze,

canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor. Demolările se vor executa astfel încât
să se evite accidentele sau incendiile. - Dacă în timpul demolărilor se întâlnesc
construcţii de interes arheologic, se vor anunţa organele competente. - În cazul
descoperirii unor gropi cu adâncimea sub nivelul cotei de fundare, executantul va
solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii tehnice de fundare - Stratul vegetal se va
excava şi se va avea în vedere redarea acestuia circuitului agricol. - Scurgerea apelor
superficiale se va dirija în afara zonelor de lucru prin executarea de şanţuri de gardă. -
Când debitul apelor de colectat este redus, se recomandă amenajarea de rigole. -
Trasarea pe teren trebuie să cuprindă fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasamentele
proiectate şi apoi trecerea la trasarea lucrărilor de terasamente în detaliu. IV.
EXECUTAREA SĂPĂTURILOR - Săpăturile pentru fundaţii trebuie să aibă în vedere
următoarele : - menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie; - în
terenurile sensibile, la acţiunea apei, săpătura se va opri cu 20-30 cm mai sus decât
cota finală, în cazul când turnarea nu se face imediat. - Necesitatea sprijinirilor
săpăturilor este în funcţie de : - adâncimea săpăturii; - natura, omogenitatea,
stratificaţia, coeziunea terenului etc. - În aceeaşi incintă, în faza iniţială se atacă
lucrările cu fundaţiile la adâncimea cea mai mare, pentru a nu afecta terenul de fundare
al viitoarelor lucrări învecinate. Săpăturile cu lungimi mari, vor avea fundul săpăturii
înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor. - Lucrările
de epuismente trebuie să nu producă instabilitatea masivelor de pământ din zonă sau
daune datorită afuierilor de sub construcţiile învecinate. Nu se vor amplasa puţuri de
colectare sub talpa fundaţiilor construcţiilor, în vederea drenării terenului. - Săpăturile
executate cu excavatorul nu trebuie să depăşească profilul proiectat al săpăturii, în care
scop se va opri cu 2030 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se
eventual manual. - În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri
stâncoase etc.), lucrările de săpătură se execută de la început până la cota prevăzută
în proiect. - În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei, săpătura se va opri la un nivel
superior cotei prevăzute astfel : - de la 20-30 cm pentru nisipuri fine - de la 15-25 cm
pentru pământuri argiloase sensibile la umezire Săparea acestui strat se face imediat
înaintea începerii execuţiei fundaţiei. - Dacă fundul gropii la cota de fundare prezintă
crăpături, măsurile necesare, în vederea fundării se vor stabili de proiectant. - În cazul
unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor, fundul gropii trebuie lăsat să se zvânte,
iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi, înainte de betonare. -
Schimbarea cotei de fundare în timpul execuţiei se poate face numai cu acordul
proiectantului. Orice modificare de cote faţă de proiect se va consemna în proces verbal
de lucrări ascunse semnat de constructor, beneficiar şi geotehnician. - În cazul
executării de săpături lângă construcţii existente sau în curs de execuţie, proiectantul la
proiectare şi constructorul la execuţie se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea
stabilităţii acestora. - Turnarea betonului se va executa imediat după atingerea cotei de
fundare din proiect sau aunui strat pentru care proiectantul (geotehnicianul) îşi dă
acordul. - În timpul execuţiei, constructorul are obligaţia de a solicita prezenţa
proiectantului geotehnician la stingerea cotei de fundare şi ori de câte ori constată
neconcordanţe între studiu geotehnic şi caracteristicile reale ale terenului şi a
caracterului apelor subterane. Rezultatele cercetărilor efectuateîn timpul execuţiei,
modificările stabilite la executarea soluţiilor de fundare preconizate se vor ataşa la
cartea construcţiei. - Pentru lucrările de terasamente cu volume mari, cu tehnicitate
ridicată, atacarea lucrărilor se face pe baza unui proiect tehnologic ce va cuprinde
controlul calităţii lucrărilor, verificările şi încercările care trebuiesc făcute la fiecare fază
de execuţie. V. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR
SUBTERANE ---------------------------------------------------------------------------5 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
- Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa până la adâncimi de : a) 0,75 m

în cazul terenurilor necoiezive şi slab coiezive b) 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune
mijlocie c) 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare În acest caz, pentru
menţinerea stabilităţii malurilor se iau următoarele măsuri : - terenul din jurul săpăturii
să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii - pământul rezultat din săpătură să nu se
depoziteze la o distanţă mai mică de 1,00 m de la marginea gropii - se vor înlătura rapid
apele din precipitaţii - dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează
imediat după săpare şi se observă fenomenee de surpare se vor lua măsuri de spijinire
a pereţilor săpăturii sau de transformare în pereţi cu taluz. Constructorul este obligat să
urmărească apariţia crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii ce indică
începerea surpării malurilor şi să ia toate măsurile de prevenirea accidentelor. *
Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează în următoarele cazuri: - adâncimea
săpăturii depăşeşte condiţiile de la săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi. - nu este
posibilă desfăşurarea talazului. - Când dintr-un calcul economic săpătura sprijinită e mai
economică decât cea taluzată. - Alegerea sistemului de sprijinire se face pe baza
datelor cuprinse în studiile geotehnice. - După executarea mecanizată a săpăturilor, în
cazul când este necesară sprijinirea pereţilor, suprafeţelor acestora vor fi verificate
manual. - Dimensiunile în plan aale săpăturii trebuie sporite corespunzător cu spaţiul
necesar executării lucrărilor de fundaţii. - Tipul de sprijiniri se stabileşte în funcţie de
natura terenului şi dimensiunile săpăturii. - Pentru sprijiniri mai adânci de 5,50 m,
dimensiunile şi elementele necesare executării sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de
execuţie. - Săpăturile de fundaţii utilizatepot fi cu pereţi parţial sprijiniţi (pe adâncimea
inferioară a gropii) şi parţial cu pereţii taluzaţi. Între partea superioară cu pereţi în taluz
şi partea sprijinită trebuie lăsată o banchetă orizontală de 50-100 cm lăţime în funcţie de
înălţimea porţiunii în taluz. - Executantul împreună cu beneficiarul şi proiectantul vor
stabili necesitatea remontării la recuperarea elementelor de rezistenţă ale sprijinirilor,
fără a pune în pericol securitatea muncitorilor ce execută această operaţie. * Săpături
cu pereţi în taluz Aceste săpături se pot executa în orice teren cu respectarea
următoarelor condiţii: - pământul are o umiditate naturală între 12-18 % - săpătura nu
stă deschisă mult timp - panta taluzului săpăturii ( tg = h/b) să nu depăşească valorile
maxime de mai jos : Natura terenului Adâncimea săpăturii până la 3 m Nisip pietros
Nisip argilos Argilă nisipoasă loess 1:1,25 1:0,67 1:0,67 1:0,50 1:0,50 > 3m tg = h/b
1:1,50 1:1 1:0,75 1:0,67 1:0,75
V. SĂPĂTURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE În cazul săpăturilor adânci, sub

nivelul apei subterane, îndepărtarea apei se poate efectua prin : a) epuismente directe
b) epuismente indirecte ---------------------------------------------------------------------------6 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
Sprijinirea pereţilor săpăturii se face cu palplanşemetalice de inventar, ecrane

impermeabilitate şi pereţi adânci turnaţi în teren. Pentru lucrări deosebite, executarea
săpăturilor în terenuri cu apă subterană, se realizează în incinte etanşe închise formate
din pereţi mulaţi încastraţi într-un strat de bază cu permeabilitate redusă. Dacă nu este
pericol de refulare a pământului în groapa de fundaţii, fişa (adâncimea de batere sub
nivelul săpăturii) palplanşei este de 0,50-0,75 m. În restul cazurilor, fişa palplanşei se va
stabili prin calcul. În cazul sprijinirii cu palplanşe se vor lua următoarele măsuri : -
ghidarea acestora în tot timpul înfigerii - lungimea palplanşelor va fi egală cu adâncimea
gropii plus fişa acestuia. Înfigerea palplanşelor se face prin: - vibrare în pământuri
necoezive şi batere în pământuri coezive. După terminarea lucrării palplanşele se vor
recupera pentru a putea fi refolosite la alte lucrări. În cazurile în care epuismentele nu
fac baza unor studii prealabile, alegerea modului de execuţie a epuismentelor, depinde
de situaţia hidrogeologică. Pentru orientare se pot folosi următoarele criterii în funcţie de
permeabilitatea terenului: -9 -7 1. KL 10 – 10 m/s - afluxul de apă este neglijabil -9 -7 2.
K = 10 – 10 m/s - epuismente directe prin pompare intermediară -7 -4 3. K = 10 – 10
m/s - epuismente directe sau filtre aciculare -4 -1 4. K = 10 – 10 m/s - epuismente
directe sau puţuri filtrante -1 5. K = 10 m/s - evacuarea apei este posibilă prin crearea
de incinte impermeabile (palplanşe, chesoane etc.) a) Epuismente directe În cazul
epuismentelor directe se vor executa mai întâi lucrările pregătitoare stipulate în capitolul
special. Pe măsură ce cota săpăturii coboară sub nivelul apei subterane, excavaţiile se
protejează prin intermediul unor reţele de şanţuri de drenaj care captează apa şi o
dirijează spre puţurile de colectare de unde este evacuată prin pompare. Şanţurile se
adâncesc pe măsura avansării săpăturii, ele având adâncimea între 0,5 – 1,0 m în
funcţie de caracteristicile pământului. Puţurile colectoare vor avea adâncimea de cel
puţin 1,0 m sub cota fundului săpăturii. În cazul unui aflux important de apă în săpături
cu terenuri antrenabile, se va căptuşi puţul colector cu filtru invers pentru a evita
afuierea. Mărirea gradului de stabilitate a fundului săpăturii executate cu epuisment
direct faţă de acţiunea apei de infiltraţie, se poate asigura prin sprijinirea pereţilor cu
palplanşe. Evacuarea apei din groapa de fundaţie se face prin pompare directă,
numărul şi tipul de pompe întrebuinţate se vor stabili în funcţie de debitul apei de
infiltraţie, adâncimea gropii şi distanţa la care trebuie pompată apa. La alegerea tipului
de pompe se va ţine seama de următoarele : - pompe centrifuge pentru ape curate sau
puţin murdare - pompe cu diagramă pentru apele murdare care antrenează nămol.
Puterea pompelor se verifică prin încercări de pompare. Pentru calculul iniţial, debitul de
apă pe 1 mp suprafaţă fund groapă se consideră : 3 - nisipuri fine - 0,16 m /h 3 - nisipuri
mijlocii - 0,24 m /h 3 - nisipuri mari - 0,2-0,36 m /h În toate cazurile debitul total al
pompelor instalate trebuie să asigure 1,5 ori debitul necesar. Capacitatea de pompare
se definitivează în timpul exploatării, având în vedere că debitul de pompat poate
depăşi de 2-3 ori prevederile de calcul. Apa pompată trebuie evacuată cât mai departe
pentru a nu se infiltra din nou în groapa de fundaţie. Pentru a asigura o evacuare
continuă a apei din săpătură trebuie ca : - staţia de pompare să fie prevăzută cu
agregate de rezervă complet instalate; - înălţimea coloanei de aspiraţie să nu
depăşească 6 m; în caz contrar pompele vor fi coborâte pe platforme de lucru sau
înlocuite cu pompe submersibile etajate; - grup electrogen de rezervă pentru pană de
curent. b) Epuismente indirecte Se execută cu ajutorul puţurilor filtrante sau al filtrelor
circulare. Acestea se aşează în afara conturului excavaţiei, pe unul sau mai multe
rânduri. Ele pot coborâ nivelul apei subterane cu 4-5 m. Dacă nivelul apelor subterane
de coborât este mai mare de 4-5 m, filtrele se aşează etajat.
---------------------------------------------------------------------------7 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
Puţurile de epuisment se realizează în foraje cu diametrul de 200-600 mm, în care se

lansează o coloană filtrantă metalică sau din plastic cu diametrul de 150-200 mm,
prevăzută cu fante. Coloana filtrantă se dispune pe toată grosimea stratului acvifer.
Între coloana de lucru şi coloana cu fante se introduce material filtrant granular (după
regula filtrului invers) cu nisip spre exterior şi pietriş mărgăritar la contactul cu coloana
şliţuită. Filtrele aciculare sunt puţuri cu diametrul mic (φ 7,5-10,0 cm) care se înfig de
obicei cu jet de apă. Filtrele se racordează la staţii de pompare cu vacuum. În condiţii
normale se pot realiza depresionări de 4-5 m, la o treaptă de filtrare, distanţa între filtre
fiind de 1-5 m. Dimensionarea instalaţiei de epuisment (puţuri de epuisment sau filtre
aciculare) se face pentru fiecare caz în parte şi este funcţie de debit, de caracteristicile
hidrogeologice şi cele geometrice ale acestora. VII. EXECUTAREA UMPLUTURILOR
COMPACTATE Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din
lucrările de săpătură. Se pot utiliza pentru umpluturi de asemenea zguri, reziduuri din
exploatări miniere etc, cu condiţia prealabilă de a fi studiată posibilitatea de compactare
şi acţiunea chimică asupra elementelor de construcţii. Se interzice realizarea
umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii mari, mâluri, argile moi, cu conţinut
de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc. Umpluturile de pământuri loessoide,
coezive compactate cu maiul greu şi pământuri necoezive compactate prin vibrare se
vor executa conform normativ C29-85. Înainte de executarea umpluturilor este
obligatoriu îndepărtarea stratului vegetal, iar suprafaţa rezultată va fi amenajată cu
panta de 1,0-1,5% pentru scurgerea apelor din precipitaţii. Când înclinarea terenului
este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de înfrăţire a umpluturilor cu stratul de bază.
Umpluturile executate sub fundaţiile construcţiilor se vor face pe bază de proiecte
speciale. Umiditatea pământului pus în operă trebuie să fie cât mai aproape de
umiditatea optimă de compactare. Umpluturile din pământuri coezive compactate prin
cilindrare se vor efectua în straturi nivelate, având grosimi uniforme stabilite iniţial prin
compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris, pe
întreaga grosime şi suprafaţă, printr-un număr corespunzător de treceri succesive .
Compactarea de probă se execută pe poligon de încercare cu scopul de a stabili pentru
fiecare utilaj de compactare, cu care urmează a se lucra grosimea optimă a stratului şi
numărul minim de treceri prin care se realizează gradul de compactare prescris.
Determinările în poligoanele de probă se fac întotdeauna în prezenţa proiectantului.
Având stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea stratului şi
umiditatea optimă, se va trece la compactarea efectivă a straturilor până la realizarea
grosimii umpluturii. Umpluturile între fundaţii şi exteriorul clădirilor până la cota
prevăzută în proiect se vor executa imediat după decofrarea fundaţiilor pe baza unui
caiet de sarcini întocmit de proiectant. Verificarea compactărilor umpluturilor se face pe
baza proiectelor speciale cu respectarea prevederilor ,,Normativului pentru verificarea
calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii” C56-85 şi a ,,Normativului C29-85”. Unitatea
executantă a lucrărilor de umpluturi va organiza verificarea compactării cu personal
calificat, laboratoarele trebuind să respecte prevederile ,,Nomenclatorului încercărilor de
laborator” în conformitate cu ord. IGSIC nr.8 din 7.11.1981. Controlul va avea un
caracter operativ, pentru ca în cazul în care se constată că umplutura este
necorespunzătoare, să se ia la timp măsurile necesare.
VIII. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PE TIMP FRIGUROS La

executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea
măsurilor generale prevăzute în ,,Normativul pentru realizarea pe timp friguros a
lucrărilor de construcţii” indicativ C16-84. IX. RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR DE
TERASAMENTE Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor
face în conf. cu prevederile ,,Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor ascunse la construcţii” – indicativ C56-85. La recepţionarea terasamentelor
executate în pământuri sensibile la umezire se vor controla dacă s-au respectat şi s-au
consemnat în procesele verbale de lucrări ascunse, prevederile Normativelor P7-92 şi
P70-79. La recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţii civile şi industriale
se va controla documentaţia de şantier privind :
---------------------------------------------------------------------------8 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
- amplasarea puţurilor de colectare pentru drenarea terenului; - în cazul săpăturilor

executate în pământuri situate sub nivelul apelor subterane se va preciza cota la care s-
a reuşit a se coborî nivelul apelor subterane, care urmează a se menţine şi după
terminarea lucrărilor de fundaţii; - măsurile luate pentru respectarea cotei de săpare,
pentru ridicarea sau coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi
pentru remedierea greşelilor făcute la executarea acestor lucrări ; - măsuri speciale de
siguranţă luate în legătură cu executarea de săpături lângă fundaţiile unor construcţii
existente. X. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII La executarea lucrărilor de
săpături se vor respecta prevederile din ,,Normele republicane de protecţia muncii”
aprobate de MINISTERUL SĂNĂTĂŢII cu ordinele nr.34/1975 şi 60/1975 şi ,,Normele
de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de M.C.Ind. cu ordinul
nr.1233/D 1980. XI. MĂSURI DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR Se interzice cu
desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, deoarece distrugerea prin foc a
sprijinirilor ar putea da naştere la surparea pereţilor şi la accidente grave. Atât pentru
prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantierele unde se
execută lucrări de terasamente se vor respecta normele în vigoare. 4.COFRAJE ŞI
SUSŢINERI Date generale Cofrajele şi susţinerile trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii: - să asigure obţinerea formei, dimensiunilor etc., respectându-se înscrierea în
abaterile admisibile precizate în anexa X.3 din C 140-86; - să fie etanşe pentru a nu
permite pierderea laptelui de ciment; - să fie stabile şi rezistente; - să asigure ordinea
de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton; - să permită la
decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează.
Cofrajele se pot confecţiona din : lemn, produse pe bază din lemn, metal sau produse
pe bază de polimeri. Detaliile de alcătuire a cofrajelor se eliberează de constructor în
cadrul proiectului tehnologic. Cofrajele sunt : - cofraje fixe : - confecţionate şi montate la
locul de turnare; - cofraje demontabile staţionare; - cofraje demontabile mobile
(glisante). Cofrajele, susţinerile şi piesele de fixare se vor dimensiona ţinând seama de
precizările date în anexa din C 140-86. Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje,
acestea se ung cu agenţi de decofrare pe feţele care vin în contact cu betonul. Agenţii
de decofrare trebuie să nu păteze betonul şi să se aplice uşor. Manipularea, transportul
şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor
(umezire, murdărire, putrezire, ruginire etc.). Este interzisă depozitarea cofrajelor direct
pe pământ. Pregătirea lucrărilor Pe baza analizei proiectantului, constructorul va stabili
tipul de cofraj elaborând fişele tehnologice. Care vor cuprinde : - lucrări pregătitoare; -
fazele de execuţie; - poziţia eventualelor ferestre de curăţire sau betonare; - programul
de control al calităţii; - resursele necesare; - organizarea raţională a locului de muncă;
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor, se vor curăţi şi pregăti
suprafeţele de beton care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va
verifica şi corecta poziţia armăturilor de legătură sau continuitate precum şi a benzilor
de rost. Standardele de referinţă sunt: C 11-74 – Instrucţiuni tehnice privind folosirea
panourilor din placaj. ---------------------------------------------------------------------------9 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
C 140-86 – Normativ pentru executarea lucrărilor din beton. Montarea cofrajelor

cuprinde următoarele operaţiuni: - trasarea poziţiei cofrajelor; - asamblarea şi
susţinerea provizorie; - verificarea şi corectarea poziţiei panourilor; - încheierea, legarea
şi sprijinirea definitivă. În cazul în care elementele de susţinere reazemă direct pe teren,
se va asigura solicitărilor astfel încât să se evite producerea tasărilor. Controlul şi
recepţia lucrărilor de cofraje Verificările necesare unei execuţii corecte se etapizează
astfel : - se controlează lucrările pregătitoare de cofrare şi susţinere; - în cursul
execuţiei se va verifica poziţia în raport cu trasarea şi fixarea elementelor; - în final se
consemnează recepţia cofrajelor în ,,Registrul de procese verbale pentru verificarea
calităţii lucrărilor ce devin ascunse”. Abaterile faţă de dimensiunile din proiect sunt
indicate în anexa X.3 din C 140-86, (tabelul X.3) pag.242 – Buletinul Construcţiilor
vol.12 din 1986. 5.ARMĂTURI Oţelurile trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice
prevăzute în STAS 438/1,3-81; 438/2-91. Se utilizează următoarele tipuri: - OB37 –
armături de rezistenţă sau constructive; - STNB – armături de rezistenţă sau
constructive; - PC52 – armături de rezistenţă; - PC60 – armături de rezistenţă. Pentru
oţeluri din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate în care se va
menţiona tipul de oţel echivalent din STAS 438/1,2,3-80. În cazul când există dubiu
asupra modului în care s-a făcut echivalarea, oţelul se va putea utiliza pe baza
încercărilor de laborator însuşite de proiectant. Livrarea Se face conform prevederilor în
vigoare însoţită de certificatul de calitate. Când livrarea se face de o bază de
aprovizionare, trebuie însoţită de certificate de garanţie corespunzătoare loturilor pe
care le livrează. Depozitarea Se depozitează separat pe tipuri şi diametre, în spaţii
amenajate asigurându-se : - evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului; -
evitarea murdăririi cu pămânr; - asigurarea identificării uşoare a fiecărui sortiment.
Controlul calităţii Operaţia de control constăconform anexa XI pct.A.5 din C140-86 în : -
constatarea existenţei certificatului de calitate; - verificarea dimensiunilor; - examinarea
aspectului; - verificarea prin îndoire la rece. Fasonarea armăturilor Se face în strictă
concordanţă cu proiectul. se trece la fasonarea armăturilor de către executant după
analizarea posibilităţilor practice de montare, fixare, betonare şi compactare. Dacă se
consideră necesar se va solicita proiectantului reexaminarea dispoziţiilor de armare.
Armăturile ce se fasonează trebuie să fie curate şi drepte în care scop se vor îndepărta
eventualele impurităţi şi rugina de pe suprafaţa barelor cu ajutorul periei de sârmă.
---------------------------------------------------------------------------10 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să

depăşească abaterile limită din anexa III.1 din C 140-86. Oţelul beton livrat în colaci şi
bare îndoite, înainte de tăiere şi fasonare, va fi îndreptat prin întindere cu troliul fără a
se depăşi o lungime de 1mm/m. Barele tăiate şi fasonate vor fi etichetate şi depozitate
astfel încât să nu fie confundate şi să li se asigure păstrarea formei până în momentul
montării. Pe unele platforme industriale unde corodarea este favorizată se recomandă
montarea şi betonarea armăturilor în max. 15 zile de la fasonare. Armăturile se termină
cu sau fără ciocuri conform proiect. Pentru armăturile netede având diametrul ,,d” ciocul
se îndoaie la 180ºC cu raza interioară de minim 1,25 d şi porţiunea dreaptă de capăt de
minim 3 d. Pentru armăturile cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90º cu raza interioară
de minim 2 D şi porţiunea dreaptă de capăt de minim 7 D. Îndoirea barelor înclinate, se
face după un arc de cerc de rază cel puţin 10 d. Capetele barelor înclinate trebuie să
aibă o porţiune dreaptă cu o lungime de cel puţin 20 d în zonele întinse şi cel puţin 10 d
în zonele comprimate. În cazul etrierilor, raza cercului de îndoire va fi 2 d. Fasonarea
cercurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri. Se interzice
fasonarea armăturilor la temperatură sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Montarea armăturilor Montarea armăturilor
începe numai după : - recepţionarea cofrajelor; - acceptarea de către proiectant a fişei
tehnologice de betonare. La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru
asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării prin : - cre area la intervale de
max. 3 m a unor spaţii libere între armăturile de la partea superioară care să permită
pătrunderea liberă a betonului; - crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului prin
montarea parţială a armăturii sau prin solicitarea reexaminării dispoziţiilor de armare.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să
asigure menţinerea acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre etc.).
Se vor prevedea : - cel puţin doi distanţieri la fiecare mp de placă sau perete; - cel puţin
1 distanţier la fiecare metru linear de grindă; - cel puţin un distanţier între rândurile de
armătură. Distanţierii pot fi din : - ciment în formă de prisme - masă plastică. Pentru
menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor, se vor folosi capre
din oţel beton sprijinite pe armătura inferioară ( 1 buc./mp în câmp, respectiv 4 buc./mp
în zonele în consolă). Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate de cofraj
astfel încât să asigure menţinerea poziţiei lor în tot timpul turnării betonului, prin puncte
de sudură sau legături cu sârmă de armătura elementului. Se recomandă când se
dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj, armătura să se monteze sub formă
de carcase. Legarea armăturilor La încrucişări, barele de armare sunt legate între ele
prin legături cu sârmă neagră STAS 889-80) sau prin puncte de sudură. La legarea cu
sârmă se vor utiliza două fire de sârmă de 1...............1,5 mm diametru. Reţelele de
armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de
încrucişări marginale pe întreg conturul. Restul încrucişărilor din mijlocul reţelelor vor fi
legate din 2 în 2 în ambele sensuri (şah). Reţelele din plăci curbe subţiri se vor lega în
toate punctele de încrucişare.
---------------------------------------------------------------------------11 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor.
Restul încrucişărilor acestor bare, cu porţiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai
în şah. Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se
încrucişează. Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor
lega de toate barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi legate de toate barele
longitudinale cu care se încrucişează. Toleranţe de execuţie În anexa X.3 din C 140-86
sunt indicate abaterile limită admise la fasonarea şi montarea armăturilor. Reguli
constructive Prevederile constructive care trebuie să fie respectate la armarea
elementelor din beton armat sunt indicate în anexa III.2 din C 140-86. Înădirea
armăturilor Înădirea armăturilor se face conform proiect, şi poate fi prin : - suprapunere -
sudură - manşoane presate la rece - manşoane sudate metalotermic Înădirea prin
sudare se poate face prin următoarele procedee: - sudarea electrică prin puncte -
sudare electrică cap la cap prin topire - sudare manuală cu arc electric, prin
suprapunere şi cu eclise a) sudare în cochilie b) sudare în semimanşon de cupru -
sudarea în mediu de bioxid de carbon La executarea şi controlul calităţii înădirilor se vor
respecta reglementările tehnice specifice. Stratul de acoperire cu beton Pentru
asigurarea protecţiei armăturii contra coroziunii şi buna conlucrare cu betonul este
necesar să se realizeze un strat de acoperire, pentru elementele de b.a., având
grosimea corespunzătoare prevederilor din anexa III.2 şi respectând prevederile de la
pct. 3.18. Acoperirea minima in cazul in care nu sunt date precizari suplimentare va fi
de: 1 cm la placi cu grosimea mai mica decat 10cm a placii;1.5 cm la placi mai groase
de 11cm; 3.5cm la grinzi de fundare; 5cm la fundatie; Înlocuirea armăturilor prevăzute în
proiect În cazul când nu se dispune de diametrele şi sortimentul prevăzut în proiect, se
poate proceda la înlocuirea acestora, respectându-se următoarele: - adoptarea altor
diametre din acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit se face astfel încât aria armăturii rezultate
să fie cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect; - în cazul armăturilor de rezistenţă
din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie să fie mai mic sau cel mult cu 25% mai mare
decât cel prevăzut în proiect, dar fără a schimba tipul oţelului si pastrand necesarul dat
ca arie totala din proiect; - distanţele minime şi maxime între bare precum şi diametrele
minime adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din anexa –III.2 din C 140-86; -
înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oţel, decât cel prevăzut în proiect, se va
efectua numai cu avizul proiectantului; - înlocuirea sau schimbarea armăturii la bazine
nu se face decât cu aprobarea scrisă a proiectantului. 6.BETOANE A. Standarde
româneşti 1.Cimenturile pentru fiecare tip de construcţie se aleg conform anexa IV.1 din
C 140-86. 2. STAS 1667-76 – Agregate naturale pentru montare şi betonare cu lianţi
minerali. 3. STAS 790-84 – Apă pentru mortare şi betonare. 4. STAS 3622-86 –
Betoane de ciment. ---------------------------------------------------------------------------12 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
5. STAS 1799-81 – Prescripţiile pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor

destinate executării lucrărilor de construcţii din beton, beton armat şi beton
precomprimat. 6. STAS 35-76 – Verificarea impermeabilităţii la apă 7. C140-86 –
Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat. 8. P100-92 – Normativ
pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor. 9. STAS 10.107/0-90 – Calculul şi
alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat. 10. C16-84 – Executarea
lucrărilor de betoane pe timp friguros. B. Materiale utilizate la prepararea betoanelor a)
CIMENTURI Sortimentele uzuale de cimenturi sunt precizate în anexa IV.1 din C140-
86. Livrarea, depozitarea, trensportul, controlul calităţii cimentului se realizează
respectând toate cerinţele ,,Normativului pentru executarea lucrărilor din beton şi beton
armat” C140-86. b) AGREGATE Agregatele naturale trebuie să îndeplinească condiţiile
tehnice din STAS 1667-76 (anexa IV.3) iar pentru cele concasate se vor lua în
considerare prevederile din STAS 667-84. Pentru depozitarea, verificarea calităţii
acestora, vezi anexa X.1 pct.A.2 şi pct. B.2 din C 140-86. Metodele de încercare sunt
reglementate în STAS 4606-80 anexa IV.4. c) APA Apa utilizată la betoane trebuie să
îndeplinească condiţiile tehnice din STAS 790-84. d) ADITIVE Tipurile uzuale şi
condiţiile de utilizare sunt indicate în anexa V.3, iar verificarea caracteristicilor se fac
conform anexa X.1 din C 140-86. (Bulet.Constr. nr.12 din 1986). e) CENUŞA DE
TERMOCENTRALĂ Utilizarea se face în conformitate cu reglementările specifice în
vigoare (vezi Anexa I poz. B.5, D.1, D.2, D.3 şi D.4. Verificarea calităţii cenuşii de
termocentrală se face conform prevederilor din anexa X.1. C. Prepararea şi transportul
betonului a) Betonul se prepară în staţiile de betoane care funcţionează pe baza
certificatului de atestare eliberat la înfiinţarea de către Comisia de atestare. Certificatul
de atestare conţine modul şi condiţiile de funcţionare ale staţiilor de betonare. (vezi C
140-86 din Bulet. Constr. vol.12 din 1986) b) Tipurile uzuale de beton, compoziţia
betonului sunt în conformitate cu prevederile din anexa V.2 Normativ C 140-86Buletinul
Construcţiilor vol.12 din 1986. c) Dozarea materialelor, amestecarea betonului,
încărcarea în mijloace de transport, transportul betonului, durata maximă de transport a
betonului sunt specificate în Normatic C 140-86 pag.30-32 puncte 5.19-5.31 din
Buletinul Construcţiilor vol.12 anul 19986. D. Executarea lucrărilor de betonare a)
Pregătirea turnării betonului impune : - fişa tehnologică pentru betonarea obiectului; -
pentru betoane de clasă mai mare de Bc 25 se dispune încercări; - sunt aprovizionate şi
verificate materialele necesare; - sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru; - Au fost
recepţionate lucrările de săpături, cofraje şi armături (Dacă pe armături se constată
prezenţa ruginei se va proceda la curăţirea acesteia şi apoi se trece la o nouă
---------------------------------------------------------------------------13 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
recepţie) - Suprafaţele de beton turnate anterior şi întărite, care vin în contact cu

betonul prospăt sunt curăţate de pojghiţa de lapte de ciment. - Nu se întrevede condiţii
climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună etc.) - În cazul fundaţiilor, sunt
prevăzute măsuri de dirijarea apelor provenite din precipitaţii. - Începerea betonării se
va aproba de proiectant, beneficiar sau Inspecţia teritorială pentru construcţii. b. Reguli
generale de betonare 1. Betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru.
2. Betonul trebuie pus în lucru în max. 15 min de la aducerea lui. 3. La turnare trebuiesc
respectate următoarele regului generale: - Cofrajele, betonul vechi venit în contact cu
betonul proaspăt se vor stropi cu apa cu 2-3 ore înainte. - Din mijlocul de transport,
betonul se descarcă în pompe, benzi transportoare etc. sau direct în lucrare. - Dacă
betonul nu se încadrează în limitele de lucrabilitate admise, se refuză. - Înălţimea de
cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m. - Betonarea element,
cofrate cu înălţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre - Betonul trebuie răspândit
uniform în lungul elementului. - Se vor lua măsuri pentru a evita deformarea sau
deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută. - Se va urmări înglobarea completă a
armăturilor în beton. - Nu este permisă ciocnirea sau scurtarea armăturii şi nici
aşezarea vibratorului pe armături. - În zone cu armături dese, se va urmări cu toată
atenţia umplerea completă a secţiunii. - Se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei
iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor. - Circulaţia muncitorilor în timpul betonării se va face
pe podine. - Betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în
proiect. - Durata maximă admisă a întreruperilor nu trebuie să depăşească timpul de
începere a prizei (nu mai mult de 2 ore de la prepararea betonului). - În momentul când
s-a produs o întrerupere de betonare, reluarea este permisă numai după pregătirea
suprafeţelor rosturilor. - Circulaţia lucrătorilor pe planşeele betonate prin intermediul
podinelor este permisă numai după 24-48 ore. c) Betonarea diferitelor elemente şi părţi
de construcţii 1. Pozarea fundaţiilor din beton armat se va face pe minimum 5 cm cu
beton de egalizare. 2. Betonarea elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se va
face respectând următoarele precizări suplimentare - În cazul elementelor cu înălţimea
de max.3 m, dacă vibrarea nu este stânjenită de desimea armăturilor sau grosimea
redusă a elementului, se admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi
betonarea pe la partea superioară. - În cazul element cu înălţimea mai mare de 3 m sau
cu dificultăţi de compactarea betonului, se va cofra o faţă pe max.1 m înălţime,
completându-se cofrajul pe măsura betonării sau se va betona prin ferestre laterale. - În
cazul recipienţilor, cofrajul va fi montat pe una din feţe pe întreaga înălţime, iar pe
cealaltă, pe înălţimea de max.1 m, completându-se pe măsura betonării. Primul strat de
beton va avea o lucrabilitate situată la limita admisă, prin fişa tehnologică şi nu va
depăşi înălţimea de 30 cm. 3. Betonarea grinzilor şi plăcilor se va face cu următoarele
precizări suplimentare: - turnarea grinzilor şi plăcilor va începe după 1....2 ore de la
terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor. - grinzile şi plăcile care vin în legătură se vor
turna de regulă în acelaşi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5....1/3 din
deschiderea plăcii; - la turnarea plăcilor se vor folosi reperi dispuşi la 2 m pentru a se
asigura grosimea prevăzută în proiect. 4. Betonarea cadrelor se face dând o mare
atenţie zonelor de noduri. ---------------------------------------------------------------------------14
din 22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
5. Betonarea elementelor masive – (cea mai mică dimensiune este de min. 1,5m) se va
face ţinând seama de următoarele: - Pentru reducerea eforturilor din temperatură şi
construcţie se adoptă cimenturi cu termicitate redusă, dozaj mai scăzut, agregate cu
dimensiuni mari şi asigurarea unor temperaturi cât mai scăzute pentru betonul prospăt.
- Betonarea se face fără întreruperi asigurându-se în prealabil toate condiţiile.
Betonarea elem.masive se face în strat continuu sau în trepte - La 2...4 ore de la
terminarea betonării unei zone se va proceda la protejarea suprafeţei libere a betonului
cu materiale care să asigure evitarea evaporării apei din beton (saltele, rogojini, prelate
etc.). - Detalierea tehnologiei de betonare se va face prin caiete de sarcini speciale
pentru elementul în cauză. 6. Compactarea betonului 6.1. Compactarea mecanică se
face prin vibrare. 6.2. Compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel cu
ciocănirea cofrajelor) se face în următoarele cazuri: - introducerea în beton a
vibratorului nu este posibilă; - lipsă de curent pentru vibrator, vibrarea poate fi: - internă-
durata de vibrare este de 5-30 sec. Vibrarea se termică când betonul nu se mai
tasează, suprafaţa betonului devine orizontală. Distanţa dintre 2 puncte succesive de
introducere a vibratorului este de 1,0 m. Grosimea stratului de beton supus vibrării să
nu depăşească ¾ din lungimea capului vibrator. - externă = este indicată la elementele
prefabricate, de dimensiuni reduse. Se iau măsuri pentru mărirea rigidităţii cofrajelor, a
elementelor de susţinere sau rezemare. Lucrabilitatea betoanelor se recomandă să fie
minim L 3 (tasare minimă 5 cm). - de suprafaţă = se utilizează la compactarea plăcilor
cu grosime de max. 20 cm. Durata vibrării să fie 30....60 sec. Grosimea stratului de
beton turnat (înainte de compactare) trebuie să fie 1,1.........1,35 ori mai mare decât
grosimea finală a stratului compactat. Poziţiile succesive de lucru ale plăcilor vibrante
trebuie să se suprapună pe minimum 5 cm în raport cu poziţia precedentă. 7. ROSTURI
DE LUCRU În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, execuţia
făcându-se fără întrerupere pe nivelul respectiv sau între rosturi de dilatare. Pentru
elemente de mare deschidere, constr. masive rezervoare, silozuri, cuve, radiere etc.,
poziţia eventualelor rosturi se indică în proiect. La stabilirea poziţiei rostului de lucru se
vor respecta următoarele reguli: - la stâlpi se vor prevedea rosturile numai la bază; - la
grinzi întreruperea se face în zona de moment minim; - la plăci, rostul de lucru va fi
situat la 1/5....1/3 din deschiderea plăcii; - la planşee cu nervuri, când betonarea se face
perpendicular pe direcţia nervurilor, rostul se face între 1/5 şi 1/3 din deschiderea
nervurilor; - la planşee cu nervuri, când betonarea se face paralel cu nervurile, rostul se
face între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzilor principale; - la bolţi şi arce se admit rosturi
perpendiculare pe directoare; - la plăci curbe subţiri şi la pereţii rezervoarelor pentru
lichide nu se admit rosturi de lucru; - la fundaţiile de utilaje supuse la solicitări dinamice,
pot fi prevăzute rosturi în zona cu eforturi minime numai dacă se adoptă dispoziţii de
armare corespunzătoare; - în cazul diafragmelor sau pereţilor de lungime mare, se vor
prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurării din construcţie; - în cazul elementelor
masive cu lungime mai mare de 20 m, se vor prevedea rosturi verticale realizate cu
tablă expandată sau cofraje; - în cazul elementelor masive cu grosime mare (peste 2,5
m) se va prevedea un rost orizontal creându-se două lamele suprapuse, conlucrarea
acestora realizându-se prin şpiţuirea suprafeţei rostului, denivelări sau armături
suplimentare (conectori) între lamele. Rosturile de lucru vor fi realizate ţinând seama de
următoarele regului: - suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi perpendiculară
pe axa acestora; - suprafaţa rostului va fi bine curăţată îndepărtându-se pojghiţa de
lapte de ciment; - suprafaţa rosturilor înainte de betonare va fi spălată cu apă. 8.
Tratarea betonului după turnare
---------------------------------------------------------------------------15 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire şi a reduce deformaţiile de contracţie,

se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare (pentr recipienţi
pentru lichide, menţinerea umidităţii va fi asigurată 14........28 zile în funcţie de anotimp)
protejând suprafeţele prin: - acoperirea cu materiale de protecţie; - stropirea periodică
cu apă; - aplicarea de pelicule de protecţie; Materialele de protecţie vor fi din prelate,
rogojini, strat de nisip, etc. Stropirea cu apă va începe după 2....12 ore de la turnare.
Stropirea se va repeta la intervale de 2.....6 ore. Când temperatura mediului este mai
mică de + 5°C, nu se va proceda la stropirea cu apă. Peliculele de protecţie se aplică în
conformitate cu prescripţiile speciale. Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor
fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă. Betonul ce ar urma să se afle în contact cu
ape curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp
de cel puţin 7 zilee (palplanşe sau batardouri). 9. Decofrarea Părţile laterale ale
cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de minimum 2,5 N/m.
Cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta demontând popii de
siguranţă atunci când rezistenţa betonului a atins procentele indicate în Normativ C
140-86 pag.46-Buletinul Construcţiilor vol.12 din 1986. În lipsa încercărilor de stabilire a
rezistenţei betonului se vor respecta termenele minime indicate în tab.6.1; 6.2 şi 6.3
pag.47 din C 140-86-B. Constr.vol.12 din 1986. În cazul decofrării se vor respecta
următoarele reguli: a) desfăşurarea operaţiunilor vor fi supravegheate direct de
conducătorul punctului de lucru. b) susţinerile cofrajelor se vor desface începând cu
zona centrală a deschiderii şi continuând către reazeme. c) decofrarea se va face astfel
încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele ce se decofrează. -
În cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3m; la decofrare se vor lăsa
sau remonta popi de siguranţă conform tabel 6.3 din C 140-86 în următoarele poziţii; a)
la grinzi având până la 6 m deschidere se lasă un pop de siguranţă la mijloc. b) la plăci
se va lăsa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul lor. c) între diferitele etaje popii de
siguranţă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul. Nu este permisă îndepărtarea
popilor de siguranţă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofrează. Pentru
decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m se vor face precizări speciale în
proiect. În termen de 24 ore de la decofrare, conducătorul punctului de lucru şi delegatul
beneficiarului vor trece la o examinare amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă,
consemnându-se într-un proces-verbal calitatea lucrărilor precum şi eventualele defecte
constatate. Remedierea defectelor se vor face conform ,,Instrucţiuni tehnice C 149-87.
10. Toleranţe Abaterile maxime admisibile la executarea lucrărilor de beton armat sunt
în anexa X.3 din C 140-86. PREFABRICATE 1. EXECUTAREA ELEMENTELOR
PREFABRICATE PE ŞANTIERE Elementele prefabricate se vor confecţiona pe baza
documentaţiei tehnice de execuţie precum şi a fişei tehnologice. Conducerea execuţiei
va fi încredinţată unor cadre tehnice cu experienţă. La executarea elementelor
prefabricate pe şantier se vor respecta următoarele precizări suplimentare: 1.1. Tipare
Elementele prefabricate se vor confecţiona în tipare metalice, de beton sau de lemn.
Înainte de utilizare, feţele tiparelor care vin în contact cu betonul vor fi unse cu agenţi de
decofrare. Atât tiparele cât şi piesele lor de fixare sau prindere vor fi suficient de rigide
pentru a nu suferi deformări. La proiectarea, recepţionarea şi verificarea tiparelor se va
avea în vedere încadrarea în abaterile admise prin proiect sau din anexa X.3. În cursul
utilizării tiparelor se va verifica încadrarea în toleranţele de formă şi dimensiuni cu
ajutorul şabloanelor. ---------------------------------------------------------------------------16 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
1.2. Armarea elementelor prefabricate Corespunde desenelor de execuţie. Nu se

admite modificarea sortimentelor de oţel, diametrelor şi nr.de bare fără avizul
proiectantului. Poziţia armăturii în tipare, grosimea stratului de acoperire, poziţia
diferitelor piese metalice înglobate vor fi asigurate prin distanţieri de beton. Se interzice
folosirea distanţierilor de oţel. La executarea armăturilor nu se vor depăşi abaterile din
anexa X.3 – Normativ C140-86. 1.3. Prepararea betonului Prepararea betonului pentru
elemente prefabricate se va face numai în staţii care asigură gradul de omogenitate I
sau II. Încercările preliminare se vor efectua conform prevederilor din anexa V.5 –
normativ C140-86. Transportul betonului de la staţia de preparare la locul turnării se
face cu utilaje adecvate şi pe drumul cel mai scurt. 1.4. Betonarea elementelor a)
Tehnologia adoptată pentru betonarea elementelor va asigura obţinerea unui beton de
calitate. b) Înainte de începerea turnării se va verifica: - tiparele sunt bine încheiate; -
armătura este corect aşezată; - armăturile pentru îmbinări sunt corect montate şi fixate.
c) Compactarea se va face cu vibratoare de suprafaţă. În timpul turnării pieselor se va
urmări ca armăturile, piesele înglobate, locaşurile pentru îmbinări etc. să îşi păstreze
poziţia din proiect. 1.5. Decofrarea Decofrarea elementelor prefabricate se va face la
termenul prevăzut în fişa tehnologică. Decofrarea se va executa cu grijă pentru ca
muchiile să nu se rupă. Ridicarea elementelor se va face cu ajutorul unor dispozitive
speciale, astfel concepute încât solicitările elementului să fie minime. După decofrarea
prefabricatelor li se va nota numărul de ordine din registru şi tipul pentru a fi uşor
depistate la montaj. 1.6. Manipularea, transportul şi depozitarea Agăţarea elementelor
din alte puncte decât cele prevăzute în proiect este interzisă. Transportul se va face
folosindu-se piese de fixare sau rastele. Aşezarea elementelor prefabricate în mijlocul
de transport se face conform fişă tehnologică. Aşezarea în depozit se face la minim 10
cm de sol pentru a nu se murdări. Între piesele dintr-o stivă se vor prevedea distanţieri
de cel puţin 3 cm. Nu se depozitează într-o stivă decât elemente din acelaşi tip. 1.7.
Condiţii tehnice şi reguli de verificare a calităţii Se stabilesc prin proiect sau fişa
tehnologică. Elementele care nu corespund condiţiilor tehnice prevăzute vor fi rebutate.
Verificarea calităţii se face pe loturi. Unitatea executantă va întocmi ,,Registrul de
evidenţă a verificării calităţii”. Rezistenţa betonului se face pe epruvete. Probele de
control pe faze şi frecvenţă acestora se face conform C 140-86 pag.55 din Buletinul
Construcţiilor vol.12-86. Interpretarea rezultatelor obţinute la vârsta de 28 zile se face
conf. anexa X.5 şi X.6 din C 140-86. Certificatul de calitate se va întocmi pentru
întreaga construcţie, cuprinzând nominalizarea elementelor livrate. În cazul elementelor
livrate de alte unităţi, constructorul trebuie să verifice: a) existenţa certificatului de
calitate; b) corespondenţa între tipul de element livrat, proiect şi comandă;
---------------------------------------------------------------------------17 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
c) aspectul, forma şi dimensiunile. Elementele care nu au certificat de calitate vor fi

refuzate. 2. MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE 2.1. Reguli generale de
montaj 1. Lucrările de montare se vor executa pe baza unei fişe tehnologice care
cuprinde: - cantitatea de elemente de montat; - mijloace de transport; - locul de
depozitare pe şantier; - metodele de montare; - ordinea de desfăşurare a operaţiilor; -
formaţiile de lucru necesare; - graficul calendaristic de lucru; - modul de pregătire al
suprafeţelor pe care se vor rezema; - modul de poziţionare; - măsurile necesare pentru
fixare provizorie; - ordinea de executare a sudurilor; - abaterile admise la montaj. 2.
Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer sau subinginer
specializat. 3. Înainte de începerea lucrărilor de montare se vor executa următoarele
lucrări pregătitoare: - executarea căilor de comunicaţii necesare accesului mijloacelor
de transport şi montare; - verificarea bunei funcţionări a utilajelor de montare; -
instruirea echipelor de lucru; - executarea schemelor provizorii pentru montare şi
monolitizare; - trasarea axelor necesare poziţionării corecte; - aducerea la nivel a tuturor
suprafeţelor pe care se reazemă ; - verificarea elementelor transportate la locul de
montare. Elementele necorespunzătoare vor fi rebutate. 4. La montarea stâlpilor
prefabricaţi este necesar ca în prealabil: - Să se verifice rezistenţa betonului din
fundaţiile pahar - Să se traseze axele longitudinale şi transversale ale şirurilor de stâlpi
pe faţa superioară a paharului. - Să se marcheze pe cele 4 feţe ale stâlpului axele de
montare, care trebuie să coincidă cu cele de pe pahar. - Să se verifice dimensiunile
interioare ale paharului. În cazul găsirii unor necorespondenţe între stâlp şi pahar se va
ciopli paharul, însă nu mai mult de 2 cm. Nu se admite cioplirea stâlpului. Să se verifice
cotele de nivel ale paharului. În cazul constatării unor abateri va fi convocat proiectantul
pentru stabilirea soluţiei de remediere. 5. La montarea fermelor, arcelor, grinzilor sau
plăcilor cu deschidere mai mare de 6 m este necesar ca în prealabil: - să se verifice
poziţia elementelor de susţinere; - să se marcheze limitele suprafeţei de rezemare; - în
cazul grinzilor de rulare să se marcheze axele acestora pe consolele întregului şir de
stâlp. 6. La montarea panourilor mari se vor respecta prevederile Normativului P42-71.
7. La ridicarea elementelor prefabricate se va executa în prealabil o săltare provizorie
de cca. 20 cm pentru verificarea prinderii elementului. 8. Stâlpii se vor prinde la cârligul
macaralei prin intermediul unui dispozitiv ce permite uşor aducerea acestora la poziţie
verticală; la introducerea în pahar se va urmări aducerea în coincidenţă a axelor
marcate pe stâlpi cu cele de pe feţele superioare ale paharelor, asigurarea verticalităţii
după care se fixează provizoriu cu pene. Înainte de monolitizare, se execută o verificare
a aliniamentului stâlpilor. 9. Grinzile, fermele se prind de cârligul macaralei prin
intermediul unor dispozitive care să permită aşezarea pe reazeme, poziţionarea corectă
din punct de vedere al lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de
rezemare. ---------------------------------------------------------------------------18 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
10. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere după realizarea corectă a
rezemării. 11. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor
montate. Asigurarea se va realiza înaintea desprinderii elementului din cârlig, fie prin
executarea îmbinărilor definitive, fie prin mijloace provizorii. Piesele de prindere
provizorie nu vor putea fi demontate decât după executarea îmbinărilor definitive,
respectiv după cel puţin 3 zile de la betonare. 12. Succesiunea operaţiilor de montaj
este condiţionată de posibilitatea executării îmbinărilor definitive. Este interzis să se
monteze elemente pe altele care nu au fost fixate definitiv. 13. Feţele elementelor care
urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul vor fi bine curăţate
cu peria de sârmă şi apoi spălate cu apă sau suflate cu jet de aer. 14. Feţele
elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de
pază vor fi bine curăţate cu peria de sârmă. 15. Verificarea montării elementelor se face
respectând toleranţele admisibile la montare indicate în anexa X.3. 2.2. Monolitizarea
construcţiilor din elemente prefabricate Executarea îmbinărilor betonate (umede) se
face respectând detaliile din proiect şi prevederile din anexa IX. normativ – C140-86.
Executarea îmbinărilor uscate se va face cu respectarea condiţiilor tehnice din proiect şi
reglementările în vigoare. În condiţiile executării pe timp friguros se vor respecta
prevederile Normativului C 16-84. HIDROIZOLAŢII LA CONSTRUCŢII SUBTERANE
1.MATERIALE Cartoane bitumate tip CA 333, CA 400 conform STAS 138-80. Pânză
bitumată tip P150; P140; PA55 şi PA45 conform STAS 1046-78. Bitum pentru lucrări de
hidroizolaţii tip H68/75 şi H80/90 conform STAS 7064-78. Bitum cu adaos de cauciuc tip
SAC90/105 conform STAS – 10546-76. 2. NORMATIVE Normativ pentru proiectarea şi
executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii – C 112-
86 din B.Constr. vol.9 din 1986 (pentru modificări vezi B.Constr. vol.4-1987 şi 3-1989).
Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din P.V.C. la hidroizolarea construcţiilor
subterane şi bazine – indicativ C 216-83 din B.Constr. vol.5-1984. 3. CONDIŢII
GENERALE În cazul recipienţilor, înainte de execuţia izolaţiei la interior şi exterior se
face proba cu apă, pentru consumarea deformaţiilor şi verificarea etanşeităţii. Dacă la
nivelul hidroizolaţiei presiunea depăşeşte 5 daN/cmp, sau temperatura este mai mare
de 40ºC, sau dacă există vibraţii sau eforturi tangenţiale nu se va prevedea hidroizolaţie
bituminoasă, etanşarea urmând a se asigura prin betoane impermeabile, cuvă metalică
etc., după caz, în funcţie de cerinţele tehnologice sau constructive. La alegerea tipului
de hidroizolaţie (tencuială, vopsitorii, hidroizolaţie bituminoasă cu straturi multiple) şi a
structurii hidroizolaţiei se va ţine seama de : a) Categoria de umezire admisibilă a
suprafeţei interioare a pereţilor sau radierului: - I – uscat – care admite numai pete
izolate de umezeală pe max. 1% din suprafaţa totală; - II – umed – care admite porţiuni
de umezeală izolate, fără apariţia picăturilor de apă, pe o suprafaţă de max.20 % din
total suprafaţă; - III – umed – care admite porţiuni de umezeală cu apariţia picăturilor de
apă max. 20% din suprafaţa totală. b) Rezistenţa la fisurare a construcţiei: - I – cu
deschiderea fisurilor până la 0,1 mm. - II – cu deschiderea fisurilor de la 0,1 la 0,2 mm. -
III – cu deschiderea fisurilor de la 0,2 la 0,5 mm. c) Condiţii hidrotehnice şi geologice în
amplasamentul construcţiei (nivelul max. al apelor freatice, compoziţia acestora etc.) d)
Acţiunea temperaturii şi solicitărilor mecanice asupra hidroizolaţiei. e) Forma
construcţiei Hidroizolaţia bituminoasă a pereţilor, cuvelor, subsoluri, se va prevedea de
regulă pe structura de rezistenţă din beton armat, execuţia făcându-se dinspre
exteriorul construcţiei. În cazul când nu se mai poate asigura la exterior spaţiul de lucru,
se poate adopta sistemul de execuţie a hidroizolaţiei din interior pe peretele de protecţie
cu rol de suport. ---------------------------------------------------------------------------19 din
22------------------------------------------------------------------------
principala:7420
IDEAL
PROIECT
4. HIDROIZOLAŢII CONTRA APELOR FĂRĂ PRESIUNE Aceste hidroizolaţii se prevăd

împotriva umidităţii pământului şi a apelor din precipitaţii ce nu stagnează în zona de
umplutură, nivelul apei freatice fiind sub cota de fundare. Alcătuirea hidroizolaţiei în
funcţie de categoria de umezire a pereţilor este prevăzută în tabelul nr.3 pag. 42-C112
– 86 – din B.Constr. vol.9 din 1986. Hidroizolaţia orizontală de la nivelul inferior se va
aplica pe betonul de egalizare cu o şapă din mortar de ciment. Hidroizolaţia verticală a
pereţilor se aplică dinspre exterior pe structura de rezistenţă rectificată prin tencuire, şi
se va racorda cu hidroizolaţia orizontală pe zona supralărgită a betonului de egalizare.
5. HIDROIZOLAŢII CONTRA APELOR CU PRESIUNE Aceste hidroizolaţii se prevăd în
cazul prezenţei apelor freatice sau acumulate din precipitaţii în zona de umplutură.
Alcătuirea hidroizolaţiilor împotriva apelor cu presiune exterioară, a căror coloană este
sub 5 m se face conf. tabel 4 – pag. 45 din B.Constr. vol.9 din 1986 – Normativ C 112-
86. La ape cu coloană între 5 şi 15 m se va aplica în plus faţă de tabel un strat de
pânză sau ţesătură bitumată. La ape cu coloană între 15 şi 30 m se va aplica în plus
faţă de tabel câte 2 straturi de pânză sau ţesătură bitumată. 6. HIDROIZOLAŢII LA
BAZINE ŞI REZERVOARE Hidroizolaţia contra infiltraţiilor la construcţii subterane, cu
rol de depozitare a apei, va fi prevăzută la partea inferioară a structurii de rezistenţă.
Construcţiile subterane vor fi prevăzute după caz şi cu hidroizolaţii contra umidităţii
terenului sau a apelor cu presiune. Hidroizolaţia inferioară se va stabili în funcţie de
grupa de fisurare, de modul de acţiune al apei depozitate şi de presiunea acesteia: a) –
la construcţii – ce depozitează ape stagnate – din grupa I şi II de fisurare se va
prevedea o tencuială impermeabilă în grosime de 3 cm aplicată în 2 straturi. Se admite
aplicarea acestui tip de hidroizolaţie şi la grupa III de fisurare, dacă este asigurată
verificarea anuală şi repararea acesteia. b) – la construcţii – ce depozitează apa în
mişcare, hidroizolaţia va fi dintr-o amorsă cu emulsie sau soluţie de bitum, straturi de
pânză bitumată funcţie de presiunea interioară a apei, plus un strat de carton bitumat
CA 400 lipite cu mastic de bitum şi un strat de protecţie din tencuială de ciment armată,
de minim 3 cm grosime. În cazul rezervoarelor şi decantoarelor circulare cu – pereţi
etanşi realizaţi din beton cu grad de impermeabilitate P4; P8; P12 se vor prevedea la
exterior următoarele sisteme de protecţie : contra umidităţii pământului şi apelor fără
presiune; contra apelor cu presiune sub 5 m coloană de apă; Se va aplica o protecţie
alcătuită dintr-un strat amorsă şi 2 straturi de pânză bitumată acoperită cu 1 strat de
carton bitumat CA 400, lipite fiecare cu mastic de bitum. Aceste straturi vor fi protejate
pe orizontală cu sapă de mortar de ciment M100 de 4...5 cm grosime, iar pe verticală cu
perete din prefabricate de beton sau zidărie plină. Hidroizolaţiile sau protecţiile
suprafeţelor verticale exterioare se vor executa după verificarea probei de etanşeitate
prin umplerea cu apă a recipientului. 7. HIDROIZOLAŢII LA CHESOANE ŞI PUŢURI
Hidroizolaţia la aceste construcţii se aplică numai celor din categoria II şi III de umezire
admisibilă. Pe suprafaţa exterioară se va prevedea o hidroizolaţie rigidă din tencuială
impermeabilă în grosime de minim 3 cm, vopsită cu 2-3 straturi emulsie de bitum. Pe
suprafaţa orizontală a betonului de egalizare se va prevedea o hidroizolaţie bituminoasă
împotriva umidităţii pământului sau împotriva apelor cu preiune, după caz. La
străpungeri se va prevedea continuitatea hidroizolaţiei pe elementele de străpungere. 8.
CONDIŢII DE EXECUŢIE La execuţie se vor mai respecta următoarele : coborârea şi
menţinerea nivelului pânzei freatice la minim 30 cm sub cota inferioară a radierului pe
întreaga durată a execuţiei; suprafeţele suport trebuie să fie rigide; la scafe şi muchii
hidroizolaţia se va întări cu fâşii din pânze de 50...100 cm lăţime; la rosturi şi
străpungeri, hidroizolaţia se va întări cu straturi suplimentare de pânze bitumate de
minim 50 cm lăţime;
masticul de bitum se va aplica numai la temperatura de 160ºC... 180ºC în perioada de
vară şi cu 10ºC...20ºC în plus în perioada de iarnă; hidroizolaţia pe verticală la pereţi se
va începe de la scafe şi se va executa complet, pe tot conturul construcţiei până la –
înălţimea de maxim 2 m. În cazul înălţimilor mai mari, legătura straturilor cu cele
superioare trebuie să se execute în trepte cu petreceri de minimum 10 cm. Pe timp
călduros, pentru preâmtâmpinarea alunecării straturilor hidroizolatoare, hidroizolaţia se
va executa în structură completă pe porţiuni urmată imediat de execuţia peretelui de
protecţie. La protecţiile din beton, armătura se va fixa cu distanţieri pentru a nu
străpunge hidroizolaţia. 9. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE
HIDROIZOLAŢII a) Hidroizolaţiile fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica
împreună cu beneficiarul, pe măsura execuţiei, încheindu-se procese verbale din care
să rezulte că au fost respectate următoarele : Calitatea suportului – rigiditate, aderenţă,
planeitate, umiditate conform ordin M.C.Ind. nr.1024/11.11.1980. calitatea materialelor
hidrpizolatoare; poziţionarea şi ancorarea în beton a pieselor metalice de străpungere;
calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei; etapele şi
succesiunea operaţiilor; strângerea flanşelor aferente străpungerilor; executarea, în
cazul bazinelor, a probei de umplere cu apă necesară consumării deformaţiilor şi
verificării etanşeităţii. b) Dacă este cazul, se va face şi o verificare practică a execuţiei
prin sondaj ca: desfacerea în unele puncte a izolaţiei pentru a se constata identitatea
structurii cu proiectul; verificarea izolaţiei prin determinări de laborator. b) Hidroizolaţia
se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii: straturile hidroizolaţiei sunt
lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum; panta către gurile de scurgere este
conform proiectului; este continuă şi nu prezintă umflături; racordarea cu elementele de
străpungere asigură o etanşare perfectă; protecţia este asigurată conform prevederilor
din proiect. 10. ÎNTREŢINEREA HIDROIZOLAŢIILOR a) Beneficiarul trebuie să asigure
o întreţinere permanentă luând următoarele măsuri; interzicerea spargerii protecţiei şi a
hidroizolaţiei pentru execuţia ulterioară de străpungeri; trotuarele să aibă pante spre
exterior pentru scurgerea apelor, iar rosturile mărite se vor umple cu mastic bituminos;
nu se vor face săpături lângă pereţi, care să înlăture împingerea pământului; lucrările
care se impun în urma verificărilor periodice a lucrărilor de hidroizolaţii vor fi executate
numai de muncitori specialişti, pe baza indicaţiilor date de specialişti. 11. MĂSURI
PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PREVENIREA INCENDIILOR a) La
executarea lucrărilor de hidroizolaţii se vor respecta măsurile privind tehnica securităţii
muncii prevăzute în : Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Min. Muncii şi
M.Sănătăţii cu ordinele 34/1975 şi 60/75. Normele de protecţia muncii în activitatea de
construcţii montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr.1233/D-1980. Norme de tehnica
securităţii muncii M.C.Ind Ch. Cap.10 şi 11 privind depozitarea, manipularea şi
transportul recipienţilor cu gaze lichefiate. b) La proiectarea hidroizolaţiilor bituminoase
se vor respecta măsurile privind prevenirea incendiilor prevăzute în : Norme generale
de protecţie împotriva incendiilor aprobate cu decretul nr.290/1977. Norme de prevenire
şi stingerea incendiilor în unităţile Ministerului Construcţiilor Industriale aprobate cu
ordinul nr. 742/D-1981.
IDEAL
PROIECT
Intocmit, Ing. Marius Lulea

Ip Instalator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ip Instalator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

]INSTRUCTIUNI PROPRII NR.

PREVEDERI COMUNE PENTRU LUCRARI DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE SI

Dotarea cu echipamente individuale de protectie

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

Organizarea locului de munca

Accesul in spatii foarte periculoase

Manipularea, transportul si depozitarea materialelor

ACTIVITATI SPECIFICE LUCRARILOR DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE SI DE

Montarea conductelor si armaturilor

Montarea echipamentelor si utilajelor

Operatii cu plumb topit si masticuri izolante

Operatii de izolatie si protectie

Probe si operatii conexe pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire

2.1 Trasarea necesara amplasarii constructiei

Trasarea se va executa in conformitate cu prevederile STAS-ului 9824/1-75

valoarea si marcarea reperelor de ±0,00m.

2.2. Trasarea axelor constructiei Trasarea axelor constructiei se va executa in

3.SĂPĂTURI ŞI UMPLUTURI COMPACTATE I. GENERALITĂŢI - Executarea lucrărilor

- Demolările încep cu o examinare a reţelelor subterane ale instalaţiilor de apă, gaze,

- Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa până la adâncimi de : a) 0,75 m

V. SĂPĂTURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE În cazul săpăturilor adânci, sub

Sprijinirea pereţilor săpăturii se face cu palplanşemetalice de inventar, ecrane

Puţurile de epuisment se realizează în foraje cu diametrul de 200-600 mm, în care se

VIII. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PE TIMP FRIGUROS La

- amplasarea puţurilor de colectare pentru drenarea terenului; - în cazul săpăturilor

C 140-86 – Normativ pentru executarea lucrărilor din beton. Montarea cofrajelor

După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să

5. STAS 1799-81 – Prescripţiile pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor

recepţie) - Suprafaţele de beton turnate anterior şi întărite, care vin în contact cu

Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire şi a reduce deformaţiile de contracţie,

1.2. Armarea elementelor prefabricate Corespunde desenelor de execuţie. Nu se

c) aspectul, forma şi dimensiunile. Elementele care nu au certificat de calitate vor fi

4. HIDROIZOLAŢII CONTRA APELOR FĂRĂ PRESIUNE Aceste hidroizolaţii se prevăd

Intocmit, Ing. Marius Lulea

S-ar putea să vă placă și